Sunteți pe pagina 1din 24

CAPITOLUL I: NOTIUNI TEORETICE 1. IMPOZITELE 1.1. Definirea impozitelor.............................................................................................pag 3 1.2. Elementele impozitelor..........................................................................................pag 4 1.3. Rolul impozitelor...................................................................................................pag 5 1.4.

Eficienta impozitelor..............................................................................................pag 6 2. IMPOZITELE DIRECTE 2.1. Caracterizare generala a impozitelor directe..........................................................pag 7 2.2. Clasificarea impozitelor directe.............................................................................pag 8 CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ Dinamica impozitelor directe in perioada 2007 2010..............................................pag 11 CONCLUZII SI PROPUNERI................................................................................pag 21 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................pag 24

CAPITOLUL I 1. IMPOZITELE

Definirea impozitului nu variaz prea mult de la un autor la altul. Astfel, Gaston Jeze susine c "impozitul este o prestaie pecuniar, pretins pe cale de autoritate, cu titlu definitiv si far contraprestaie, n vederea acoperirii cheltuielilor publice". ntr-o lucrare mai recent, Lucien Mehl si Pierre Beltrame definesc "impozitul ca o prestaie pecuniar, pretins de autoritatea public de la persoane fizice si morale, dup capacitaile lor contributive i fr contraprestaie determinat, n principal pentru acoperirea cheltuielilor publice, i, n mod accesoriu, cu scopuri intervenioniste ale puterii publice". Webster`s Encyclopedic Unabridget Dictionary of the English Language definete impozitul ca fiind "o suma de bani cerut de guvern pentru ntretinerea sa sau pentru anumite faciliti sau servicii perceput asupra venitului, proprietaii, vnzrii, etc." In legatur cu impozitul sunt de remarcat urmtoarele lucruri: - impozitul nu este un scop in sine ci urmrete asigurarea satisfacerii sarcinii publice, adic participarea tuturor cetenilor la cheltuielile publice; - scopul iniial al impozitului il reprezint procurarea de resurse pentru autoritatea public, dar de regul, lui i se asociaza si unul aflat dincolo de sfera financiar, anume faptul c este folosit de stat pentru a-i asigura intervenia in viaa social-economic; - ca regul general, impozitul este o contribuie obligatorie, necondiionat; Impozitul reprezint prelevarea obligatorie a unei pri din veniturile i/sau averea persoanelor fizice i juridice fr contraprestaie imediat sau direct i nerambursabil pentru satisfacerea intereselor de ordin general ( n favoarea bugetului general consolidat la termenele precise stabilite de lege). Termenul de impozit este folosit pentru 3

desemnarea drilor ce se pltesc statului sau celorlalte componente ale puterii publice (municipii, comune etc.).

Pentru ca prin impozite s se poata realiza obiectivele financiare, economice i sociale urmrite de ctre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementrile fiscale s fie cunoscute i respectate att de organele fiscale, ct i de contribuabili. Printre elementele impozitului se numar: subiectul impozitului (contribuabilul) persoana fizic sau juridic obligat prin lege sa plteasc impozitul; suportatorul impozitului persoana care suport impozitul; de regul, subiectul impozitului este i suportatorul, ins sunt i exceptii; obiectul impunerii constituie materia supus impunerii sau baza de impozitare; sursa platii impozitului const in mijloacele din care se plteste de fapt impozitul; in unele cazuri, obiectul impozabil i sursa impozitului coincid, alteori acestea sunt diferite; unitatea de impunere reprezint unitatea de msur cu care se evalueaza obiectul impozabil; cota de impunere reprezint suma sau procentul care se aplic asupra bazei impozabile si cu ajutorul creia se calculeaz impozitul; Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi: - progresive; - progresive in transe (la salarii); - proportionale (la profit). Cota de impunere poate fi aparent (cea prevazuta de lege) sau reala (care poate fi mai mic sau mai mare dect cea aparent, datorit unui sistem de scutiri sau penalizri). termenul de plat arat cnd si cum (integral sau in rate) trebuie s se plateasc impozitul; sunt prevzute in fiecare act normative instituitor de venituri bugetare, fie sub forma unui interval de timp, fie ca o zi fix a plii.

inlesnirile sunt prevzute de actele normative institutoare de impozite i taxe i cuprind: scutiri, reduceri, bonificaii, compensri sau restituiri de sume pltite in plus, amnri, esalonri, reesalonri, etc., de la plata impozitelor i a altor venituri bugetare.

Impozitele ndeplinesc un rol care se manifest pe plan financiar, economic i social, diferit de la o etap de dezvoltare a economiei la alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifest pe plan financiar, n sensul c impozitele constituie mijlocul principal de procurare a resurselor bneti necesare acoperirii cheltuielilor publice. n general principala categorie de resurse financiare publice este constituit din impozite i taxe, al cror randament crete n perioada de expansiune economic, fr a mai fi necesar apelarea la noi impozite i taxe. Creterea preurilor si accentuarea fenomenelor inflaioniste determin n anumite conditii, creterea salariilor i a profiturilor, care la rndul lor determin sporirea resurselor financiare provenite din impozitele directe pe venit. ncasrile din veniturile cu caracter fiscal nu sunt suficiente ns pentru acoperirea necesitilor de resurse financiare ale statului. Pentru creterea volumului resurselor mobilizate prin intermediul veniturilor cu caracter fiscal e necesar modificarea sistemului fiscal prin majorarea cotelor de impozit sau introducerea de noi impozite. Pe plan economic, rolul impozitelor se manifest prin intermediul msurilor pe care acesta le ia de a interveni n activitatea economica cu ajutorul impozitelor. Prin impozite se poate ncuraja o activitate economic, folosind forma exonerarii sau se poate descuraja prin suprataxare, fapt ce relev posibilitile statului de a folosi impozitele ca mijloc de intervenie n economie. Pe plan social, rolul impozitelor se manifest n mai multe direcii, dintre care menionam rolul lor de instrumente de redistribuire. Prin ele, statul procedeaz la redistribuirea unei pri din produsul intern brut ntre persoanele fizice i juridice, ntre pturile sociale i clasele sociale.1
1

Mihai Aristotel Ungureanu, Finane Publice, Editura Conphys, Rmnicu Vlcea 2005 : 63-64

Este uor de neles c introducerea oricrui impozit este o problem dificil pentru guvernani, ntruct orice nou obligaie de plat, indifferent ct de mic este aceasta, este o msur care genereaz nemulumiri, antipatii, scderea popularitii guvernului i a partidului politic aflat la conducerea rii. Au fost i cazuri n care introducerea unui impozit a accentuat nemulumirile populaiei, care, accumulate n timp, au contribuit la cderea de la putere a guvernului respective. Deci att nainte de introducerea unui impozit, ct i dup aceea, trebuie foarte bine gndit i din punct de vedere al eficienei: ce venituri se vor obine i cu ce cheltuieli; care va fi evoluia veniturilor i cheltuielilor generate de aplicarea sa, att in perioadele de dezvoltare, ct i n perioadele de declin economic. Conform principiului eficienei, impozitele trebuie percepute: cu minimum de cheltuieli i prin obinerea unui volum ct mai mare de venituri la bugetul statului n literatura de specialitate se consider c, pentru ca un impozit s fie eficient, este necesar ca acest s fie i stabil. Un impozit poate s fie stabil faa de: - preul unui produs sau tariful unui serviciu; - totalul veniturilor bugetare ale: bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetul unui anumit fond special; bugetelor locale: bugetul unui jude, al unui ora, al unei comune; - din produsul intern brut (PIB) sau ali indicatori macroeconomici. Stabilitatea unui impozit poate fi n sum fix sau n cota procentual. Un impozit este considerat stabil atunci cnd acesta rmne constant, fie n sum constant, fie procentual n raport cu un anumit indicator economic.

Deci stabilitatea impozitului are o anumit form de exprimare n funcie de modul de aezare: n sum fixa sau procentual.2

2. IMPOZITELE DIRECTE

n evoluia lor, impozitele directe au inut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activiti, fie pe venit sau avere. Impozitele directe, fiind individualizate, reprezint forma cea mai veche de impunere. Cu deosebire n primele decenii ale secolului al XX - lea, n locul impozitelor aezate pe obiecte materiale sau pe diferite activiti, cum sunt cele comerciale i industriale, deci a impozitelor de tip real, i-au facut apariia impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, renta) sau pe avere (mobiliar sau imobiliar), adic impozitele de tip personal, care au condus la extinderea impunerii prin aducerea printre pltitorii de impozite si a marii mase a muncitorilor i functionarilor. Deoarece treptat, i mai ales ncepnd cu ultimele decenii ale secolului al XIX - lea, se nregistreaz o cretere simitoare a cheltuielilor publice, sporul de venituri realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu a fost suficient pentru acoperirea acestora, astfel nct asistm si la extinderea impunerii indirecte. Prin urmare, impozitele directe fiind nominative i avnd un cuantum i termene de plat precis stabilite, sunt aduse din timp la cunotina pltitorilor, sunt mai echitabile i deci mai de preferat dect impozitele indirecte, deoarece la acestea din urm consumatorii diferitelor mrfuri si servicii, de regul nu tiu cu anticipaie cnd i mai ales ct vor plti statului, sub forma taxelor de consumaie si a altor impozite indirecte.

Suplimentul Tribunei Economice intitulat ,,Impozite i taxe, Nr. 11-12 Noiembrie Decembrie 2007, N.Grigorie-Lcria: 94-101

Printre avantajele impozitelor directe regsim: constituie venituri sigure pentru stat, cunoscute din timp i pe care se poate baza la anumite intervale de timp; ndeplinesc obiective ale justiiei fiscale, deoarece sunt exonerate veniturile necesare minimului de existen; se calculeaz i se percep relativ uor.

In functie de criteriile ce stau la baza aezrii impozitelor directe, acestea se pot grupa in: - impozite reale - impozite personale

2.2.1. Impozitele directe reale se caracterizeaz prin aceea ca aici obiectul


impunerii se definete in mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte: - impozitul funciar; - impozitul pe cldiri; - impozitul pe activitile industriale, comerciale, profesii libere - impozitul pe capitalurile bneti. Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici exteriori si de aceea, de multe ori, sarcina suportata de pltitor nu este echitabil, neinndu-se seama de capacitatea pltitorului de a realiza venit i de a plti impozite. Din aceste motive s-a trecut treptat tot mai mult la impozitele personale.

2.2.2. Impozitele directe personale se definesc prin aceea ca, la asezarea


lor se ine seama i de situaia personala a pltitorului (conteaza nu doar veniturile si averea dar si obligaiile personale etc). Impozitele reale sunt cele aezate pe obiecte, pe bunuri, pe diferitele elemente ale averii contribuabililor, fr a ine seama de persoana insi a acestor pltitori, de situaia i de sarcinile lor familiale. Impozitele reale fac abstracie de persoana care posed, care folosete bunul, considernd bunul (obiectul) ca productor de venit.

Cele mai rspndite impozite reale pe plan internaional au fost cele privind impunerea pmntului, cldirilor, diferitelor alte activiti neagricole, precum si circulaia capitalului bnesc. Se disting: impozitele pe venit i impozitele pe avere. 2.2.2.1. Impozitul pe venit Impozitele pe venit sunt acele impozite la care pltitorul (una si aceei persoan cu suportatorul) sunt persoana fizic sau juridic care realizeaza venit. Modul de aezare i perceperea impozitului pe venitul persoanelor fizice difera de cel pe venitul persoanelor juridice i de aceea le vom analiza separat. Astfel, impozitul pe venit imbrac doua forme principale: - impozitul pe venitul persoanelor fizice; - impozitul pe venitul persoanelor juridice. In practica finanelor publice se cunosc dou modaliti principale de aezare a impozitelor directe in raport de tratamentul veniturilor: a) impunerea separat a fiecrui tip de venit realizat din surse i locuri diferite; b) impunerea global ce presupune cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de sursa acestora. Mai poate exista i o modalitate de impunere mixt, situaie in care se folosete impunerea globala dar, exist i unele venituri care nu se globalizeaz i se impoziteaz separat. Prima modalitate este mai simpl i uor de realizat, se micoreaz cheltuielile de colectare a impozitelor dar, nu se realizeaz echitatea fiscal. Impozitarea global conduce la imparirea egal a sarcinii fiscale asupra contribuabilor si la echitate fiscal prin impozitarea in funcie de posibilitile economice concrete ale subiectului impozabil si prin introducerea deducerilor personale.

2.2.2.2. Impozitul pe avere Impozitul pe avere imbrac trei fome principale: a) Impozitele asupra averii propriu-zise au ca obiect, in general, proprietile imobiliare (terenurile, cldirile, etc) i activul net. Acest tip de impozite se pltete fie din profitul adus de avere, fie din alte venituri ale contribuabilului. In acest ultim caz, spunem c acesta este un impozit pe subsant averii si se intalneste rar, din cauza c determin scderea materiei impozabile, adic a averii respective. O problema esenial o constituie evaluarea averii. Aceasta poate fi fcut fie pe baza declaraiei contribuabilului, fie potrivit unor documente ce atest dobndirea averii, fie conform unor norme fixate de autoritatea public, fie in baza unei expertize. b) Impozitul asupra circulatiei averii se pltete ca urmare a trecerii dreptului de proprietate de la o persoana la alta. Aceste impozite sunt reprezentate de: -impozite pe vnzarea averii (baza de impunere o reprezint valoarea vnzrii); - impozite pe donaii; -impozite pe succesiuni; c) Impozitul asupra creterii averii are ca obiect plus-valuta imobiliar, cstigul de capital si averea dobandit in condiii cu totul speciale (spre exemplu imbogatiii de razboi).

10

CAPITOLU II

11

STRUCTURA VENITURILOR BUGETULUI GENERAL DE STAT VENITURI TOTAL, din care: 1. Venituri curente, din acestea: a) Venituri fiscale, din care: a1) impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice, din care: - impozit pe profit - alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice a2) impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice, din care: - impozit pe venit si salarii - cote defalcate din impozitul pe venit (se scad) a3) impozite si taxe pe bunuri si servicii, din care: - T.V.A. - sume defalcate din T.V.A. (se scad) - accize - alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii a4) impozit pe comert exterior si tranzactii internationale b) Contributii de asigurari c) Venituri nefiscale 2. Venituri din capital 3. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate

2007 55.575,5 55.496,3 52.185,9 11.783.4 10.382,0 1.401,4 2.186,7 13.041,5 -10.854,8 36.415,8 35.487,0 -12.767,9 12.402,0 1.294.7 1.596,2 352,0 2.958,4 74,3 4,9

2008 67.004,7 66.888,5 60.175,5 14.477,3 12.821,3 1.656,0 4.177,3 17.543,2 -13.366,4 40.397,1 41.000,0 -15.063,8 13.201,2 91,4 1.123,8 355,5 6.357,5 112,0 4,2

2009 75.689,7 71.012,0 64.784,0 15.237,1 13.445,5 1.791,6 4.696,3 20.006,1 -15.309,8 43.514,5 44.416,4 -17.624,5 16.223,4 499,2 1.021,1 463 5.764,9 149,7 5,6

2010 66.654,3 63.321,7 54.215,9 13.312,7 11.937,1 1.375,6 4.377,9 19.043,1 -14.665,2 36.142,5 35.548,8 -16.453,6 16.886,3 161,0 3663,0 471,4 8.634,3 50,0 2,5

TABEL1: STRUCTURA VENITURILOR BUGETULUI GENERAL DE STAT (milioane lei) IN PERIOADA 2007 2010 TABEL 2: PONDEREA FIECAREI CATEGORII DE VENITURI IN TOTAL VENITURI PUBLICE IN PERIOADA 2007 -2010

12

AN 2007 2008 2009 2010

IMPOZITE DIRECTE (%) 25,13 27,84 26,34 26,55

IMPOZITE INDIRECTE (%) 68,39 61,96 58,83 59,72

ALTE VENITURI (%) 6,48 10,2 14,83 13,73

2007
68.39 70 60

50 IMPOZ ITE DIRECTE (% ) 40 30 25.13 IMPOZ ITE INDIRECTE (% ) ALTE VENITURI (% )

20 10 0

6.48

Din figura de mai sus, reiese c n anul 2007 ponderea impozitelor directe n totalul veniturilor bugetare este de 25,13%, restul reprezentnd impozitele indirecte si alte surse de venituri. Impozitele indirecte au inregistrat un procent de 68,39%, fiind cu 43,26% mai mari decat impozitele directe.

2008

13

61.96 70

60

50 IMPOZ ITE DIRECTE (% ) 40 27.84 IMPOZ ITE INDIRECTE (% ) ALTE VENITURI (% ) 30 10.2 20

10

Comparativ cu anul 2007, n anul 2008 ponderea impozitelor directe n totalul veniturilor bugetare a crescut, n 2007 nregistrndu-se o pondere de 25,13% iar n 2008 o pondere de 27,84%, asta nsemnnd o diferen de 2,71%.

2009
58.83 60

50

40 26.34 30 14.83 20

IMPOZ ITE DIRECTE (% ) IMPOZ ITE INDIRECTE (% ) ALTE VENITURI (% )

10

In anul 2009, comparativ cu anul 2008, ponderea impozitelor directe n totalul veniturilor bugetare scazut cu 1,5%, nregistrndu-se o pondere de 26,34%. Comparativ cu anul 2007, in anul 2009 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare a crescut cu 1,21%.

2010

14

58.83 60

50

40 26.34 30 14.83 20

IMPOZITE DIRECTE (% ) IMPOZITE INDIRECTE (% ) ALTE VENITURI (% )

10

In anul 2010, comparativ cu anul 2009, ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare a crescut doar cu 0,21%, inregistrandu-se un procent de 26,55%

In concluzie, conform datelor din tabelul 2, putem afirma ca impozitele directe inregistreaza cea mai mare pondere in totalul veniturilor bugetului de stat in anul 2008 (27,84%), iar cea mai mica in anul 2007 (25,13%), in timp ce impozitele indirecte ocupa in anul 2007 cea mai mare pondere (68,39%), iar cea mai mica inregistrandu-se in 2009 (58,83%).

15

TABEL 3: STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE IN PERIOADA 2007 2010

Impozite directe An (total) (milioane lei) 2007 2008 2009 2010 13.970,1 18.654,6 19.933,4 17.690,6

Categorii de impozite directe Impozit pe profit (milioane lei) 10.382,0 12.821,3 13.445,5 11.937,1 Impozit pe venit (milioane lei) 2.186,7 4.177,3 4.696,3 4.377,9 Alte impozite directe (milioane lei) 1.401,4 1.656,0 1.791,6 1.375,6

14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2007 2008 2009 2010 impozit pe profit impozit pe venit alte impozite directe

Conform tabelului 3, in anul 2007, impozitele directe inregistreaza cel mai scazut nivel, avand o valoare de 13.970 milioane de lei, urmand ca in anul urmator acestea sa creasca cu 4.684,5 milioane lei. In anul 2009, impozitele directe inregistreaza cel mai mare nivel, avand o valoare de 19.933,4 , urmand ca in anul 2010 sa aiba din nou loc o scadere a acestora cu 2.242,8 milione lei (comparativ cu anul 2009).

16

TABEL 4: PONDEREA IMPOZITELOR DIRECTE IN TOTAL VENITURI IN PERIOADA 2007 2010


VENITURILE AN BUGETULUI DE STAT - TOTAL 2007 2008 2009 2010 55.575,5 67.004,7 75.689,7 66.654,3 IMPOZITE DIRECTE 13.970,1 18.654,6 19.933,4 17.690,6 PONDEREA IMPOZITELOR DIRECTE IN TOTAL VENITURI 25,13% 27,84% 26,34% 26,55%

Fig.1. ponderea impozitelor directe in total venituri in anul 2007

25.13% 74.87%

Conform figurii 1, in anul 2007, impozitele directe reprzinta un sfert din total veniturilor, avand o pondere de 25%.

17

Fig.2. ponderea impozitelor directe in total venituri in anul 2008

27.84% 72.16%

In anul 2008 are loc cea mai mare crestere a ponderii impozitelor directe in total venituri din perioada 2007 2010, detinand 27,84% din total veniturilor. Comparativ cu anul 2007, cresterea este de 2,71%

Fig.3. ponderea impozitelor directe in total venituri in anul 2009

26.34% 73.66%

Comparativ cu anul 2008, in anul 2009 ponderea impozitelor directe in total venituri scade cu 1,5%, detinand un procent de 26,34% din totalul veniturilor bugetului de stat. 18

Fig.4. ponderea impozitelor directe in total venituri in anul 2010

26.55% 73.45%

In anul 2010, comparativ cu 2009, asistam la o crestere a ponderii impozitelor directe in total venituri cu 0,21%. .

19

TABEL 5. INDICATORI PRIVIND DINAMICA IMPOZITELOR DIRECTE IN PERIOADA 2007 - 2010


INDICATORI PRIVIND DINAMICA IMPOZITELOR DIRECTE Impozit pe Modificarea impozitelor directe n anul 2008 comparativ cu anul 2007 profit Impozit pe venit Alte impozite directe Impozit pe Modificarea impozitelor directe n anul 2009 comparativ cu anul 2008 profit Impozit pe venit Alte impozite directe Impozit pe Modificarea impozitelor directe n anul 2010 comparativ cu anul 2009 profit Impozit pe venit Alte impozite directe IMPOZITE DIRECTE MODIFICAREA ABSOLUTA A IMPOZITELOR DIRECTE 2.439,3 mil lei 1.990,6 mil lei 254,6 mil lei 624,2 mil lei 519,0 mil lei 135,6 mil lei -1.508,4 mil lei -318,4 mil lei -416,0 mil lei MODIFICAREA RELATIVA A IMPOZITELOR DIRECTE 23,49% 91,03% 18,16% 4,86% 12,42% 8,18% 11,21% -6,77% -23,21%

CONCLUZII
Obiectivele Politicii Bugetare n anul 2010. Principii de Alocare a Resurselor 20

Politica bugetara are un caracter complex ce deriv din necesitatea derulrii procesului de ajustare a dezechilibrelor macroeconomice pentru a preveni contracia masiv i de durat a activitii economice. Politica bugetar este marcat de poziia iniial bugetar deteriorat n anul 2008 i de contextul internaional i european dificil. Dei n perioada de recesiune politicile macroeconomice vizeaz creterea volumului cheltuielilor publice pentru impulsionarea cererii globale, a producie i a veniturilor, n condiiile Romniei, datorit nivelului ridicat al acestora ca procent n PIB (37,8 % n 2008 i 38,0% n anul 2009) i condiiilor de finanare, se va avea n vedere o politic restrictiv a acestora, cu accent pe reforme structurale n domeniul sistemului public de salarizare, n domeniul sistemului de pensii. Transferuri de resurse ctre bugetele locale Bugetul general centralizat al unitilor administrativteritoriale (BGCUAT), estimat pe anul 2010, este rezultat din cumularea veniturilor i cheltuielilor bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureti, judeelor i municipiului Bucureti, bugetelor instituiilor publice finanate din venituri proprii i subvenii din bugetele locale, bugetelor instituiilor publice finanate integral din venituri proprii, bugetului mprumuturilor externe i interne i a bugetului fondurilor externe nerambursabile, precum i a celorlalte venituri i cheltuieli evideniate n afara bugetului local, i reflect dimensiunea efortului financiar public al unitilor administrativ teritoriale pe anul 2010. Veniturile bugetului general centralizat al unitilor administrativteritoriale, pe anul 2010, se estimeaz la 46.904,4 milioane lei, reprezentnd 8,7% din produsul intern brut, iar n cadrul acestora, veniturile totale ale bugetelor locale se estimeaz la 43.789,1 milioane lei, reprezentnd 8,1% din produsul intern brut, n timp ce veniturile celorlalte bugete reprezint 0,6% din produsul intern brut.

Prognoza macroeconomic n perioada 20112013


n perioada 20112013, produsul intern brut va crete cu un ritm mediu annual de 3,5%. Aceast prognoz se bazeaz pe presupunerea c mediul economic i financiar,

21

intern i internaional, se va consolida n 2010 i se va nscrie pe o traiectorie accelerat n urmtorii ani, astfel nct economia romneasc s poat si reia creterea cu rate mai ample. Cererea intern se va situa pe o tendin de cretere, susinut n special de reluarea procesului investiional, fiind previzionat s se majoreze cu un ritm mediu anual de 4,0%. Formarea brut de capital fix se va majora cu un ritm mediu anual de 6,6%. Consumul final individual al populaiei va nregistra un ritm mediu anual de cretere de 3,4%, ceea ce reprezint o calmare a nclinaiei spre consum a populaiei comparativ cu perioada dinaintea crizei, ateptnduse o majorare a nclinaiei spre economisire care va susine finanarea proiectelor de investiii. Cadrul fiscal i bugetar pe termen mediu: Stabilitatea, sustenabilitatea, finanarea sectoarelor fundamentale pentru o cretere economic durabil, protejarea intereselor economice ale populaiei, asigurarea securitii sociale i adresarea riscurilor macroeconomice, reprezint pilonii principali pe baza crora sa construit cadrul bugetar pe termen mediu. Obiectivul specific pe termen mediu este reprezentat de ajustarea bugetului general consolidat ctre o int a deficitului situat sub valoarea de 3% din PIB. Veniturile, Cheltuielile i Deficitul bugetului general consolidat (%PIB) % din 2011 VENITURI CHELTUIELI DEFICIT ESTIMARI 31,3 35,4 4,1 2012 ESTIMARI 31,4 34,3 2,9 2013 ESTIMARI 31,5 34,4 2,9

PROPUNERI: Pentru o mai bun funcionare a sistemului fiscal din Romnia, a propune eliminarea tuturor impozitelor directe i nlocuirea lor cu un impozit unic pe consum,

22

calculate astfel nct veniturile statului s rmn la acelai nivel. Ca argumente, menionez: Impozitarea venitului nu se justific. Impozitarea venitului este contraproductiv. Impozitele directe discrimineaz mpotriva productorilor autohtoni. Romnia devine cel mai fertil mediu de afaceri din lume (din punct de vedere fiscal). Impozitul pe consum e simplu i elimin din birocratie. Evaziunea fiscal devine usor detectabil. Inflaia distorsioneaz profitul i deci impozitul aferent. Impozitul pe profit discrimineaz impotriva micilor ntreprinztori.

BIBLIOGRAFIE
Carti: Moteanu Tatiana, ,,Finane publice, Editura Universitar , Bucureti, 2005

23

Moisica Preda Larisa Elena, Finante publice, Editura Bibliotheca, Targoviste, 2009 Ungureanu Aristotel Mihai, ,,Finane publice, Editura Conphys, Rmnicu-Vlcea, 2005 Vacarel Iulian, Finane publice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucureti, 2003 Reviste: Suplimentul Tribunei Economice, intitulat ,,Impozite i taxe, Nr. 11-12 Noiembrie Decembrie 2007, N.Grigorie-Lcria: 94-101 Resurse Web: Site-ul oficial al Ministerului Finanelor: http://www.mfinante.ro/ Raport privind situaia macroeconomic pentru anul 2009 i proiecia acesteia n perioada 2010 2012: http://www.cdep.ro/proiecte/2008/700/10/1/raport.pdf Legea nr. 486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007, publicata in M.O. http://www.cdep.ro/proiecte/2006/700/50/2/leg_pl752_06.pdf LEGEA nr. 388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008, publicat n M.O., Partea I nr. 902 din 31/12/2007: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_bugetului_de_stat_2008.php Legea nr. 18/2009 privind bugetul de stat pe anul 2009, publicata in M.O., Partea I, nr. 121 din 27 februarie 2009: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_buget_stat_18_2009.php Legea nr. 11/2010 privind bugetul de stat pe anul 2010, publicata in M.O., Partea I, nr.60 din 27 ianuarie 2010: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_bugetul_stat_anul_2010_11_2010.php

24