Proiect la Merceologie ,,Cafeaua

Studenta : Cazaciuc Simona Anul II , Gr. A-111

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI..3 1.1.Prezentarea cafelei si a grupei de produse alimentare din care face parte 3 1.2. Importanta in alimentatie a cafelei4 1.3. Directii de prelucrare 5 1.4. Procesul tehnologic de producere a cafelei... 7 1.5. Caracteristici de calitate.....8 1.6. Valoarea 2nutritive a cafelei...11 1.7. Ambalare, transport si depozitare..12 1.8. Etichetare...13 1.9. Consumul national si international de cafea... 14 CAPITOLUL 2. PROMOVAREA PE PIATA A CAFELEI.. 15 2.1. Importanta brandului 16 2.2. Promovarea cafelei. Puncte forte 17 2.3. Prezentarea principalelor marci de cafea. 19 BIBLIOGRAFIE 21

CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI

1.1.

Prezentarea cafelei si a grupei de produse gustative

Cafeaua face parte din grupa produselor alimentare numita STIMULENTE. In aceasta grupa sunt cuprinse produsele alimentare neurotonice si cardiotonice,deoarece contin substante farmacologice active, ce actioneaza asupra sistemului nervos central si asupra sistemului. Cafeaua face parte din grupa stimulentelor. Cafeaua a fost descoperita pentru prima data in Estul Africii, cunoscuta sub numele de Kaffa O legenda populara vorbeste despre un pastor de capre pe nume Kaldi, care a observat un comportament destul de agitat al caprelor, dupa ce acestea consumasera fructele unui arbust. Curios de acest fenomen, Kaldi a incercat sa consume el insusi acele fructe si a constatat ca ii confera o senzatie de revigorare. Auzind despre aceasta planta extraordinara, calugarii au uscat fructele, astfel incat sa le poata transporta la manastirile mai indepartate. Ulterior au reconstituit fructele cu apa, le-au consumat si au baut lichidul, care ii stimula si ii tinea treji pentru rugaciune. Comerciantii venetieni au adus cafeaua in Europa in 1615. La inceput, cafeaua se vindea de catre comerciantii de limonada si se credea ca are calitati medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Venetia in 1683. Odata ajunsa in Europa, aceasta noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar multi considerau ca papa ar trebui sa o interzica, deoarece o numeau bautura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a binecuvantat cafeaua declarand-o bautura crestineasca. Astazi, peste 400 de miliarde de cani de cafea sunt consumate in fiecare an, cafeaua fiind cea mai populara bautura din lume. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

1.2 Importanta in alimentatie a cafelei

Cafeaua este o bautura apreciata de milioane de oameni din toata lumea de cel putin o mie de ani. In plus, in prezent cafeaua este unul dintre produsele cele mai studiate din lume, facand obiectul a mii de studii stiintifice publicate. Rezultatele acestor studii demonstreaza clar ca un consum moderat de cafea este sigur si tot mai multe studii sugereaza ca acest consum poate avea chiar anumite efecte pozitive pentru sanatate. Probabil secretul cel mai bine pastrat cu privire la cafea este faptul ca aceasta contine mai multi antioxidanti chiar si decat ceaiul verde, considerat drept principala sursa de antioxidanti. Prin procesul de prajire se obtin si alti compusi sanatosi care, ca si antioxidantii, pot fi gasiti numai in cafea. Consumata in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efecte beneficea supra sanatatii. Cum actioneaza cafeaua asupra organismului. Studii recente au evidentiat actiunea psihostimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie.Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. Unele studii indica faptul ca substantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influenteaza riscul bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei.

4 Compusii cafelei si rolul lor. Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare. Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor. Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.Cofeina nu se regaseste insa numai in cafea, ci este o componenta importanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a bauturilor racoritoare sau energizante, precum si a unor medicamente pentru combaterea durerilor de cap, racelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeina din cafea variaza foarte mult, in functie de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubila, tare sau slaba).Studiile de specialitate arata ca nivelul mic de cofeina continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si viteza de reactie, in timp ce cantitati mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea corporala) determina o mai buna rezistenta la efort fizic. Prin imbunatatirea performantelor, cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid. Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism; intr-un interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflata in sange. . Cafeaua si obisnuinta Exista o diferenta semnificativa ntre obisnuinta si dependenta, desi adesea se face confuzie ntre cele doua. Simptomele dependentei fizice includ pofta si nevoia de a creste cantitatile de substanta pentru a satisface aceasta pofta.In cantitati moderate, cofeina nu actioneaza asupra zonelor din creier legate de dependenta. Consumul exagerat insa, poate avea efecte negative: tulburari la nivelul tubului digestiv cu arsuri si chiar dureri si spasme gastrointestinale;palpitatii;insomnii;neliniste;stari depresive;tremur si slabiciune musculara.