Universitatea Politehnica Bucuresti; Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Tema de casa la Tehnologii de Achizitie, Monitorizare si Diagnoza a Calitatii Mediului

Senzori pentru Masurarea Presiunii Atmosferice

Studenta: Grupa:743 An universitar:2012-2013

Cuprins

1.Notiuni introductive privind presiunea atmosferica 2.Unitati de masura 3. Instrumente cu citire directa pentru determinarea presiunii atfmosferice
3.1. . Barometrele cu mercur 3.1.1. Barometrul de tip Robert Fuess (rezervor fix) 3.1.2. Barometrele cu rezervor mobil 3.2. Barometrul aneroid 3.3.Barometrul sifon 3.4. Hipsometrele

4. Barometre inregistratoare (barografe)

4.1. Barograful de tip URSS (model vechi) 4.2. Barograful URSS (model nou)

4.3.Barograful W. Lambrecht (model nou)

1. Notiuni introductive privind presiunea atmosferica

Studierea regimului si repartitiei presiunii atmosferice prezinta o importanta teoretica deosebita deoarece permite explicarea circulatiei genereale si locale a atmosferei, precum si a unor procese meteorologice cum ar fi: schimbul gazos intre atmosfera si sol, evaporatia sau evapotranspiratia. Forta gravitationala este aceea care mentine atmosfera in jurul Pamantului si tot ea ii imprima acestuia o anumita greutate. Valoarea sa intr-un punct oarecare de pe suprafata terestra este egala cu greutatea unei coloane de aer cuprinsa intre acel punct si limita superioara a atmosferei care apasa pe o unitate de suprafata. Astfel, se stie ca presiunea mijlocie a aerului, exercitata pe 1 cm2 de pe suprafata Pamantului, in conditiile normale de observatie (latitudinea de 45o, temperatura apei de 0oC si la nivelul zero al marii) este egala, conform experientei lui Torricelli, cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 760 mm si cu sectiunea de 1 cm2. Aceasta este asa-zisa presiune atmosferica normala si ea este egala cu 1033,3 gr.f/cm2. [1]

2.Unitati de masura

In practica meteorologica, unitatea de masura pentru presiunea atmosferica este milibarul(mb) sau hectopascalul si milimetrul coloana de mercur (mmHg). In sistemul international de unitati de masura se utilizeaza pascalul (Pa) avand ca multiplu hectopascalul (hPa). In conditii normale, o coloana de mercur cu o inaltime de 760 mm, exercita o presiune de 1013,3 mb, deci: 1mb=0,7501 mmHg

1mmHg=1,3332mb. Pentru transformarea unei anumite valori de presiune din mmHg in mb se inmulteste valoarea respective cu 4/3 sau 1,333 (fractie efectiva), iar pentru a transforma mb in mmHg se inmulteste valoarea respective cu sau 0,75. Presiunea atmosferica se determina la statiile meteorologice din Romania atat cu instrumente cu citire directa (barometre cu mercur, barometre aneroide, altimetre), cat si cu instrumente inregistratoare. [6]

3. Instrumente cu citire directa pentru determinarea presiunii atfmosferice:

In aceasta categorie se include barometrele cu mercur, barometrele aneroide, altimetrele si hipsometerle. Ele sunt instrumente lipsite de mecanism inregistrator automat, la care citirea se inregistrarea valorilor presiunii se face de catre observator.[1]

3.1. Barometrele cu mercur Dateaza din anul 1665, cand tubul lui Toricelli a capatat numele de barometru. Perfectionarile ulterioare au condus la aparitia diverselor tipuri de barometre cu mercur folosite astazi pentru determinarea exacta a presiunii atmosferice. Alegere mercurului ca lichid barometric a fost comandata de concordanta insusirilor sale cu exigentele carora trebuie sa le raspunda instrumentul. Astel, densitatea lui mare (13,5957) il face sa prezinte o coloana relativ scurta, care permite barometrului sa aiba dimensiuni reduse. Totodata, slaba volatilitate a mercurului face ca vaporii sai sa prezinte o tensiune de saturatie redusa, care favorizeaza masurarea exacta a presiunii serului. Poate fi observat in stare dubla sau tripla prin distilare. Toate barometrele cu mercuri isi bazeaza functionarea pe principiul ehcilibrarii presiunii atmosferice prin greutatea coloanei de mercur din interiorul tubului de sticla. barometrul cu rezervor fix

barometrul cu rezervor mobil [3]

3.1.1.Barometrul de tip Robert Fuess (rezervor fix)

Figura 1. Barometrul cu mercur de tipul Fuess [2]

Este format din urmatoarele parti:

T - tubul barometrului de sticla cu lungimea de circa 85 cm, avnd dimensiuni mai mari ( 7-8 mm) n dreptul scarii presiunilor. La partea inferioara tubul barometric este prevazut cu o ngustare B ( o supapa special numita Bunten), care mpiedica aerul sa patrunda n spatiul vid, de deasupra meniscului mercurului din tub. La partea inferioara, tubul poseda o garnitura metalica speciala g ,prin intermediul careia tubul barometric de sticla se racordeaza la partea superioara a rezervorului.

R- Rezervorul cu mercur al barometrului, acesta cuprinde trei piese si anume: c - capacul rezervorului posednd un mic orificiu n care patrunde un surub special p, care prin desurubare cu 3-4 ganguri permite mercurului din rezervor sa comunice cu atmosfera. surubul respectiv poarta denumirea de surub de presiune. f - fundul rezervorului, prevazut cu un orificiu central n care patrunde surubul de statie. Acesta n timpul transportului se nlocuieste cu un cu un alt surub special cu arc si piston ( surub de transport), care acopera etans gura barometrului. m - mijlocul rezervorului, care este un inel metalic, prevazut cu o diafragma avmd practicata n ea un orificiu central ceva mai mare, prin care patrunde gura tubului barometric si altele cinci mai mici. Sc - scara barometrica, sau scara presiunilor, aflata la partea superioara a tubului de protectie P care este nsurubat n capacul rezervorului. Scara barometrului este divizata din mm n mm. Pentru aprecierea zecimii de milimetru scara poseda un Vernier V, care se manevreaza dintr-un surub cu cremaliera E. [5]

3.1.2. Barometrele cu rezervor mobil

Sunt instrumente de mare precizie folosite mai ales ca etalon pentru barometrele de statie cu rezervor fix. Spre deosebire de acestea din urma, ele au rezervorul mobil, prezentand in plus si tubur de sifonare. Printre barometrele din aceasta categorie se numara barometrul insectorial, barometrul normal si altele. Figura 2. Barometrul cu rezervor mobil [2] 3.2. Barometrul aneroid

Capsula aneroidului (cum este denumit, simplificat, barometrul aneroid) este fcut dintrun aliaj de beriliu i cupru. Capsula sau capsulele (uzual sunt folosite mai multe capsule) sunt vidate i meninute la forma iniial cu ajutorul unui arc foarte puternic. Micile variaii ale presiunii din exteriorul capsulei produc dilatarea sau contracia acesteia, micri care sunt transferate spre sistemul de prghii care pune n micare acul indicator al aneroidului. Multe modele includ un ac indicator care poate fi potrivit manual pentru stabilirea unei valori de referin. Indicatorul se plimb pe cadranul gradat, unde poate fi citit presiunea atmosferic. [4]

Figura 3. Barometrul aneroid [2]

3.3.Barometrul sifon

Este mai rar ntlnit, cu cele dou forme ale sale, barometrul sifon simplu i barometrul Hooke. Cel dinti const dintr-un tub de sticl curbat, cu dou brae, unul lung de aproximativ 90 de centimetri i nchis la capt, iar cellalt deschis i lung de aproximativ 20 de centimetri. Tubul este umplut cu mercur si asezat cu partea nchis n sus. Barometrul Hooke (denumit i barometru scripete), este de fapt o modificare a barometrului sifon, care folosete un indicator conectat la un scripete pentru afiarea valorii presiunii atmosferice. Barometrul Hooke poart numele inventatorului su, Robert Hooke (1635 - 1703), filozof naturalist i om de tiin englez. [3]

Figura 4. Barometrele sifon si Hooke [2]

3.4. Hipsometrele

Sunt instrumente cu ajutorul carora presiunea atmosferica se determina indirect pe calea stabilirii cu exactitate a temperaturii la care fierbe apa. Acest lucru este posibil deoarece intre temperatura de fierbere a apei si presiunea atmosferica exista o legatura ce poate fi exprimata prin urmatoarea relatie, valabila pentru valori ale presiunii cuprinse intre 710 si 780 mm. T=100 + 0.0375 (p-760)

Figura 5. Hipsometrul [2] Hipsometrul nu este altceva decat un termometru gradat intre 80 si 103 C. El se mai numeste si termobarometru sau termometru hipsometric. Fiind destinat determinarii punctului de fierbere a apei, hipsometrul este confectionat dintr-o sticla speciala care rezista la temperaturi mai mari de 100 C. Pentru reducerea lungimii intrumentului, tuvul sau capilar are deasupra rezervorului o cavitate (1) care umplandu-se cu mercur face ca aceasta sa patrunda in portiunea din dreptul scarii gradate numai cand temperatura se apropie de punctul de fierbere. In vederea masurarii presiunii, se foloseste de fapt o trusa hipsometrica, formata din cel putin doua termometre hipsometrice ale caror scari au limitele stabilite in functie de presiunile ce urmeaza a fi determinate.

Trusa mai cuprinde un vas metalic pentru fierbere (b), o lampa cu spirt (c ), o cutie de metal (d) sau de lemn (e) in care se transporta si pastreaza toate piesele. Ca anexa exista si doua bidonase (f) folosite pentru pastrarea si transportarea spirtului si apei distilate. Pentru efectuarea determinarilor, trusa hipsometrica se instaleaza in pozitie verticala. Apoi, tubul prelungitor (2) se monteaza la vasul de fierbere, care este umplut cu apa distilata in proportie de doua treimi. Termometrul hipsometric se introduce in interiorul tubului prelungitor in asa fel incat rezervirul sau sa se afle deasupra gurii vasului de fierbere. Citirea se executa cu ajutorul unei lupe la aproximativ zece minute dupa ce apa din vasul metalic a inceput sa fiarba. Ea se repeta de 3-4 ori, obtinandu-se astfel o medie conforma cu realitatea. [4]

4.Barometre inregistratoare (barografe)

Figura 6. Barograful [2]

Inregistrarea continua a variatiilor presiunii aerului se inregistraza la statiile meteorologice, prin aparate cunoscute sub numele de barografe. Sunt aparate complexe

care se bazeaza pe principiul deformarii sun presiunea atmosferica a unei coloane coaziale de capsule Vidi. Indiferent de tipul sau modelul de constructie, orice barograg este alcatuit din trei parti mari si anume: partea receptoare 1, partea transmitatoare 2 si partea inregistratoare. Partea receptoare 1 sau piesa sensibila la variatiile presiunii atmosferice este o coloana formata din 4-12 capsule Vidii. Pentru ca influenta variatiilor termice sa nu se denatureze, inregistrarile de presiune, unele barografe sunt prevazute cu dispozitive bimetalice de compensare pentru temperatura. Partea transmitatoare 2 este reprezentata printr-un sistem de parghii metalice, care pe langa transmiterea deformarilor suferite de coloana coaxiala de capsula Vidi, realizeaza si amplifica de 80-100 de ori aceste deformari. Partea inregistratoare 3 este constituita din parghia penitei si cilindrul cu mecanism de ceasornic. Ea se aseamana pana la identificare cu sistemul de inregistrare al termografului si higrografului. Pe cilindrul cu mecanism de ceasornic, care la barografele zilnice face o rotatie completa in 24 de ore, iar la barografle saptamanale, in 7 zile, se instaleaza o diagrama divizata in unitati de presiune si de timp, numita barograma. La statiile meteorologice din tara noastra se utilizeaza barografele de tip R. Fuess (model nou/vechi), URSS (model nou/vechi), J. Richard si W. Lambrecht. [5]

4.1. Barograful de tip URSS (model vechi)

Protejat intr-o cutie de lemn cu geamuri laterale, vechiul model de barograf sovietic, are ca piesa receptoare o coloana coaxiala formata din 4-5 capsule Vidi (1) insurubate intre ele cu ajutorul unor suporti. La partea inferioara, coloana se fixeaza de o placa metalica (2), iar la cea superioara se continua cu o vergea verticala (3), care se leaga de o parghie orizontala (4), fixata printr-o garnitura cu surub (5) de primul ax de suspensie (6) al barografului. La capatul sau opus, parghia orizontala (4) se leaga in unghi drept de parghia verticala (7) legata de asemenea in unghi drept de parghia orizontala (8) care patrunde in

garnitura cilindrica (9) prevazuta cu surub (10). Aceasta reprezinta dispozitivul de reglare a amplificarii si este fixata pe al doilea ax de suspensie (11) de care se prinde si parghia penitei (12). Cele doua axe de suspenie (6,11) sunt instalate mobil pe mantanti metalici speciali (13,14). La cresterea temperaturii, elasticitatea capsulelor se mareste, deformarea lor se accentueaza, iar penita inregistratoare are tendinta de a marca valori ale presiunii mai mari decat cele reale.

Figura 7. Barograful de tip URSS (model vechi) [2]

4.2. Barograful URSS (model nou)

Utilizeaza ca piesa sensibila la variatiile presiunii, o coloana coaxiala formata din 5 capsule Vidi (1), continuata la extremitatea superioara cu o vergea verticala (2). Aceasta se leaga de o parghie metalica (3) al carei capat din stanga este fixat pe primul ax de suspensie (4) al barografului, cu ajutorul unui surub minuscul (5). La randul sau, axul de suspensie mentionat este fixat de o garnitura metalica (6) in al carui capat curbat se gaseste dispozitivul de punere la valoare (7) a penitei inregistratoare. Capatul din dreapta al parghiei metalice (3) se continua cu o vergea verticala curbata (8) ce patrunde intr-o garnitura cilindrica (9), care reprezinta dispozitivul de reglare a amplificarii. Fixat cu ajutorul unui surub (10) pe al doilea ax de suspensie (11) al barografului, dispozitivul de amplificare este actionat prin intermediul surubului de reglare (12) care se roteste intr-un sens sau altul, apropiind sau indepartand vergeaua curbata (8). De axul de suspensie (11), montat intr-o garnitura metalica speciala (13) se angreneaza si parghia penitei inregistratoare (14). Toate piesele barografului sunt fixate pe o placa metalica (15), prinsa la randul ei de fundul cutiei protectoare, confectionata din material plastic. La partea superioara a acestei cutii se gaseste un buton (16) prin apasarea caruia se actioneaza asupra axului de suspensie (11), care rotindu-se putin inapoi, obliga penita inregistratoare sa inscrie pe barograma o linie verticala scurta, reprezentand semnul de timp. Parghia penitei se indeparteaza de barograma de pe cilindrul ca mecanism de ceas (17), cu ajutorul butonului (18) care deplaseaza vergeaua verticala (19). Barograul de tip URSS (model nou) foloseste diagrame divizate din milibar in milibar. [4]

Figura 8. Barograful de tip URSS (model nou) [2]

4.3.Barograful W. Lambrecht (model nou) Foloseste drept piesa sensibila la variatiile presiunii atmosferice o coloana formata din 6 capsule Vidi (1), care comunica intre ele printr-un ax central. La capatul superior, axul central al coloanei de capsule Vidi se continua cu o vergea verticala (2), care prin mijlocirea unui sistem format din 3 parghii (3,4,5) se leaga cu axele de suspensie (6,7) sprijinite mobil in lagarele unor suporti metalici verticali (8,9). Parghia verticala (4) reprezinta dispozitivul de reglare a amplificarii, ea putand fi deplasata intr-o directie sau alta prin rotirea unui surub special (10). Pe cel de-al doilea ax de suspensie (7) este fixata si parghia penitei (11), ce poate fi indepartata de cilindrul cu mecanism de ceasornic (12) prin intermediul unui buton (13) care actioneaza o vergea metalica verticala (14) Barograful instalat pe cilindrul cu mecanism de ceasornic are fiecare milimetru impartit in zece parti egale, ceea ce asigura precizia necesara pentru aprecierea lesnicioasa si corecta a tendintei barice. [4]

Figura 9. Barograful W. Lambrecht (model nou)[2]

Bibliografie

1. ro.scribd.com/doc/62598331/Determinarea-Presiunii-Atmosferice 2. http://www.scribd.com/doc/74475382/Barometrul 3.Ciulache S., Ionac Nicoleta, 2007, Esential in meteorologie si climatologie, Editura Universitara, Bucuresti 4.Sterie Ciulache, Ionac Nicoleta, Meteorologie si Climatologie, Editura Universitara, Bucuresti; 5.Lector Dr. Elena Dumitrescu, 1973, Curs de meteorologie-climatologie,vol.I, Centrul de multiplicare al UniversitatiidinBucuresti; 6.Lector Univ. Dr. Marin Ion, 1986, Masuratori si calcule in Meteorologie si Climatologie,EdituraUniversitatiiBucuresti.