Sunteți pe pagina 1din 6

ART- TERAPIA

Platon spunea "Muzica este o lege morala. Ea da suflet universului, aripi gandirii, avant inchipuirii, farmec tineretii, viata si veselie tuturor lucrurilor. Ea este esenta ordinii, inaltand sufletul catre tot ce este bun, drept si frumos." PLATON "Muzica oglindeste toate misterioasele ondulatii ale sufletului, fara putinta de prefacatorie." GEORGE ENESCU "Muzica trebuie sa fie scanteia ce aprinde focul in sufletul omenesc." LUDWIG VAN BEETHOVEN

Ce este art- terapia?


Art-terapia reprezinta folosirea terapeutica a creatiei artistice pentru imbunatatirea starii emotionale a persoanelor care au diferite dificultati de viata sau a celor care isi doresc dezvotarea personala. Art-terapia foloseste tehnici creative precum desenul, pictura, modelajul, teatrul, dansul, muzica sau marionetele, pentru a ajuta fiecare persoana sa se inteleaga pe sine, sa se elibereze de anxietatile acumulate, de tensiuni si sa faciliteze comunicarea si relationarea. Ideea de baza in art-terapie este aceea ca procesul creativ ajuta oamenii in dezvoltarea abilitatilor personale si interpersonale (comunicare,relationare,inteligenta emotionala), in cresterea stimei de sine si a autoconstientizarii, in gestionarea comportamentului si reducerea stresului, in dezvoltarea capacitatilor cognitive prin stimularea atentiei, imaginatiei si a gandirii; toate acestea desfasuranduse in atelierul de art-terapie sub indrumare unui psihoterapeut ce coordoneaza intreaga activitate. Cui se adreseaza art-terapia? Art-terapia este un proces terapeutic benefic persoanelor de toate varstele: copii, adolescenti, adulti si varstnici, care pot intampina dificultati fizice , emotionale, spirituale sau intelectuale. Tuturor acestor persoane art-terapia le va oferi sprijinul de care au nevoie. Insa, exista si situatii in care artterapia este indicata in mod special: Copiilor (prescolari, scolari) cu dificultati de comunicare, cu stima si respectul de sine reduse, cu probleme de integrare si adaptare in gradinite si scoli, cu randament scolar slab, tulburari de limbaj, hiperactivitate, timiditate, nervozitate exagerata, autism Adolescentilor care intampina dificultati in a depasi criza adolescentei (adaptarea la starea adulta, exprimarea independentei, viata sexuala si experienta maritala,etc.) si parintilor acestora, care au nevoie de suport si informatii pentru a gestiona adecvat aceasta perioada din viata copiilor lor Persoanelor care doresc sa se dezvolte personal, printr-un proces de autocunoastere, comunicare si relationare atat cu propria persoana cat si cu ceilalti oameni din mediul in care traiesc si isi desfasoara activitatea 1

Oamenilor care sufera de singuratate si izolare sociala, care se simt frustrati, nelinistiti si nefericiti Celor care au dificultati de expresie si lipsa de incredere in propriile forte cu consecinte negative in comunicarea si relationarea cu ceilalti Persoanelor care sufera de anxietate, stress, depresie, dificultati in a-si gestiona propriile emotii Persoanelor ce au nevoie de sustinere si ascultare in timpul unei perioade dificile: doliu, divort, somaj, examen, si care isi pot pierde temporar interesul fata de sine si fata de ceilalti Persoanelor cu tulburari alimentare sau cu alte comportamente adictive, care isi doresc sa descopere motivele care determina astfel de tulburari si sa gaseasca o cale potrivita pentru ei de a renunta la acestea.

Terapia prin muzica


Terapia prin muzica are mai multe subcategorii : -meloterapia terapia care are la baza o melodie, -sonoterapia foloseste sunete speciale, -vocaloterapia foloseste sunetele emise vocal. Muzicoterapia se poate desfasura in cadrul sedintelor individuale sau de grup, in institutii sau in cabinet privat.

Metode abordate in muzicoterapie


In functie de personalitate, de afectiuni, si de obiectivele pacientului... Identificarea cu muzica este o conditie esential pentru ca terapia prin muzic s functioneze.In functie de personalitate, de afectiuni si de obiectivele pacientului, ea se poate realiza fie prin intermediul tehnicilor active (improvizatia instrumentala, cntul vocal, compozitia unei piese muzicale), fie prin tehnicile receptive (audierea unei lucrari muzicale). 1. Muzicoterapia activa se bazeaza pe improvizatia vocala sau instrumentala, precum si pe compozitia unor piese muzicale. Improvizatie se face fie dual, impreun cu muzicoterapeutul, fie in grup. Un instrument simplu, ales in mod liber, reprezint contactul fizic cu realitatea. Acesta ii va permite clientului s se exprime non-verbal si sa patrunda intr-o zona a mintii poate neexplorata pna la acel moment. Alegerea instrumentului are la baz, mai degraba motive psihologice, dect muzicale, cel mai adesea ele fiind inconstiente. Gratie tehnicilor active bazate pe improvizatie, instrumentul ales devine o prelungire a corpului. Muzicoterapia activa este foarte eficient in lucrul cu cei care au dificultati in a verbaliza si are un efect foarte profund prin faptul c permite o mai bun eliberare, defulare a afectivittii sau 2

agresivittii. In cadrul activittii, clientul va renunta incet incet la mijloacele sale de aprare, odat cu jocul improvizatoric si cu procesul creativ aprnd si constientizarea problemelor existente. Tehnicile active ale muzicoterapiei nu presupun necesitatea existentei unor cunostinte muzicale prealabile ale clientului si nici nu au ca scop invatarea cntatului la un instrument. Relatia terapeutclient este cea care conteaza, muzica fiind doar mijlocul prin care aceasta se consolideaza. Improvizatia muzicala nu este judecata din punct de vedere estetic, ci din punct de vedere al emoiilor transmise. In timpul improvizatiei este luat in considerare absolut: fiecare miscare, fiecare gest, fiecare privire, fiecare sunet, fiecare liniste, modul in care se situeaza spatial terapeutul si clientul, pozitia de simetrie/asimetrie dintre cei doi, gradul de simultaitate sau similitudine al discursurilor muzicale etc. Jocul cu instrumentele, jocul muscular, sunetul obtinut, plcerea resimtit odat cu aparitia muzicii, tacerea, toate acestea vor facilita aparitia comunicrii si a deblocarii emotionale. 2. Metoda receptiva de muzicoterapie are la baza muzica inregistrata ce urmeaza a fi audiata de catre client, in compania terapeutului. Atunci cnd o lucrare muzical ne impresioneaz profund, muzica in sine devine expresia sentimentelor, emotiilor si senzatiilor trite. O identificare cu muzica (aici incluzand toate elementele componente ale acesteia, de la melodie pana la orchestratie), sau cu cel care interpreteaz muzica, poate avea efecte foarte puternice la nivel emotional. Experienta identificrii cu muzica sau cu instrumentul permite intlnirea individului cu propriul eu. Muzica poate provoca aparitia amintirilor foarte adnc ingropate. Ea poate elibera tensiunea interioar si facilita exprimarea emotiilor care nu s-au vrut sau nu au putut fi exprimate verbal. Astfel, clientul poate asocia sau proiecta de-a lungul muzicii o trire personal care se elibereaz treptat, de asemenea poate avea acces la emotii pna atunci necunoscute sau, dimpotriva, refulate. Verbalizarea se realizeaz ulterior, in momentul in care clientul va putea discuta cu terapeutul despre ceea ce a resimtit in timpul auditiei. In situatia in care acesta fie nu poate verbaliza, fie nu doreste, poate totusi comunica un feedback (tot intr-o maniera non-verbala) prin intermediul desenului sau al miscarii corporale.

Scurta istorie despre terapia prin muzica


Muzica a fost folosita ca si forta vindecatoare de cateva sute de ani. Filosofii greci din antichitate credeau ca muzica poate sa vindece atat sufletul, cat si corpul. Astfel terapia prin muzica se regaseste inca din timpuri biblice, cand David a cantat la harpa pentru al scapa pe regele Saul de un spirit malefic. Inca din anul 400 i.c. Hippocrates, parintele medicinii, canta muzica pentru pacientii sai cu probleme psihice iar Aristotel descria muzica ca pe o forta care purifica sentimentele. Chiar si discipolii lui Pitagora tratau epilepsia si starile febrile cu ajutorul muzicii, deoarece ei considerau ca boala reprezinta consecinta directa a unui dezechilibru survenit intre armonia cosmica si fiinta umana. Meloterapia a fost introdusa si promovata de Platon, care o folosea pentru a reda sanatatea celor din jur.

In secolul al XIII-lea, spitalele arabesti aveau anumite camere de muzica care erau deosebit de benefice pentru pacienti. In Statele Unite, indienii nativi, obisnuiau adesea sa cante si sa danseze ca si metode de vindecare. Terapia prin muzica , asa cum o cunoastem acum, a inceput odata cu marile razboaie mondiale. Muzicienii obisnuiau sa calatoreasca prin spitale, in special in Anglia si sa le cante diferite melodii soldatilor raniti care sufereau, nu numai de rani fizice dar si de traume psihice adanci legate de razboi. In 1994, Universitatea de stat din Michigan a demarat primul program de terapie prin muzica ce se putea absolvi cu diploma. Astazi, peste 70 de colegii si universitati au astfel de programe aprobate de Asociatia Americana de Terapie prin Muzica. In Romania, singurul program de acest gen este masterul de Meloterapie din cadrul Universitatii Transilvania din Brasov.

Beneficiile terapiei prin muzica. 1) Terapia prin muzica si depresia Terapia prin muzica poate ajuta unii pacienti sa lupte cu depresia, dupa cum spune un raport publicat in Cochrane Database of Systematic Reviews in 2008. Pentru acest raport, cercetatorii au insumat date din alte 4 articole publicate anterior. Din acestea, in 4 s-a demonstrat ca participantii care au primit ca si terapie muzica au avut o scadere a simptomelor in comparate cu cei care nu au beneficiat de terapia prin muzica. Conform autorilor raportului, cele mai bune rezultate s-au inregistrat atunci cand s-au folosit tehnici terapeutice bazate pe teorie, precum pictatul ascultand muzica sau cantecul improvizat. 2) Terapia prin muzica si stresul Terapia prin muzica poate reduce stresul la anumiti indivizi. De exemplu intr-un studiu din 2008 din Journal of Clinical Nursing s-a dovedit ca terapia prin muzica reduce stresul in timpul sarcinii. Studiul a implicat 236 de femei insarcinate sanatoase, in timp ce tratamentul a constat in ascultarea a jumatate de ora linistitoare de doua ori pe zi pentru doua saptamani. In comparatie cu grupul de control a femeile testate au aratat semne clare de reducere a stresului, anxietatii si depresiei. Intr-un raport publicat in Cochrane Database of Systematic Reviews in 2009, cercetatorii au descoperit ca terapia prin muzica este un beneficiu si pentru pacientii care sufera de stress sever sau anxietate asociata cu boli grave de inima. Raportul face referire la doua studii facute pe pacienti tratati cu terapie prin muzica. Rezultatele au aratat ca ascultarea muzicii are un efect benefic asupra regularizarii presiunii arteriale , al ritmului inimii, ratei respiratorii si al durerii la cei cu probleme de inima. 3) Terapia prin muzica si autismul Este posibil ca terapia prin muzica sa imbunatateasca capacitatea de comunicare a copiilor bolnavi de autism. Un raport publicat tot in Cochrane Database of Systematic Reviews in 2006 a scos la iveala 4

rezultate pozitive in cresterea comunicarii copiilor cu autism. Desi autorii studiului spun ca este nevoie de mai multa cercetare in domeniu, se pare ca muzica poate patrunde acolo unde orice altceva pare ca nu are efect. 4) Terapia prin muzica si cancerul Cercetarile sugereaza ca terapia prin muzica ofera o serie de beneficii importante celor bolnavi de cancer. De exemplu, un studiu publicat in Oncology Nursing Forum in 2011, a descoperit ca terapia prin muzica a reusit sa reduca anxietatea la pacientii ce faceau terapie prin radiatii. In timp ce un studiu din 1998 din acelasi jurnal spune ca terapia prin muzica poate alina starea de greata si starea de voma care rezulta in urma chimoterapiei. 5) Terapia prin muzica si durerea Terapia prin muzica poate reduce durerea pentru cei care se confrunta cu diverse probleme de sanatate. Intr-un studiu din 2011 din Breast Cancer Research and Treatment , s-a descoperit ca terapia prin muzica are efect de alinare a dureri la cei care au facut masectomie. Studiu a inclus 120 de paciente de cancer la san care facusera recent masectomie. Din prima zi de dupa operatie, 60 de paciente au urmat terapia prin muzica iar altele 60 au primit ingrijirea standard din partea asistentelor. Studiul a continuat pana la a treia internare a pacientelor pentru sesiunile de chimoterapie. Rezultatele au aratat o clara reducere a durerii la pacientele din grupul celor care au urmat terapia prin muzica fata de celalalt grup. Pe langa asta , se pare ca terapia prin muzica poate reduce durerea celor cu arsuri pe corp. Conform unui studiu din 2010 publicat in Journal of Burn Care and Research, care a inclus 29 de pacienti, terapia prin muzica nu numai ca a redus durerile de la arsuri dar a redus si anxietatea si a relaxat tensiunea musculara. 6) Terapia prin muzica si boala Parkinson Un studiiu publicat in Psychosomatic Medicine in 2000 a indicat faptul ca terapia prin muzica arata promisiuni pentru cei bolnavi de boala Parkinson. Pentru studiu, 32 de pacienti bolnavi de Parkinson au urmat cate 3 luni de terapie prin muzica (cant coral si exercitii vocale) sau terapie fizica. Rezultatele au aratat ca terapia prin muzica a imbunatatit considerabil functiile locomotorii si de comportament. Terapia prin muzica se pare ca a imbunatatit de asemenea si calitatea vietii.

Pentru relaxare Claude Debussy - Sonata pentru pian si harpa Nicolo Paganini - Concert nr. 4 in Re Minor Piotr Ilici Ceaikovsky - Uvertura operei "Frumoasa din padurea adormita" Pentru liniste interioara Ludwig van Beethoven - Concertul imperial nr. 5 (Adagio din sonata pentru violoncel si orchestra in sol minor) Franz Schubert - "Rosamunda"' "Ave Maria" 5

Piotr Ilici Ceaikovsky - "Lacul lebedelor" Robert Schumann - "Reverie" Wolfgang Amadeus Mozart - Concert nr. 21 pentru pian si orchestra Pentru reglarea nivelului tensiunii arteriale Wolfgang Amadeus Mozart - "Don Juan" Franz Lizst - "Rapsodie maghiara" Pentru surmenaj intelectual Johann Sebastian Bach - "Fugile" Pentru ameliorarea unor dureri fizice Ludwig van Beethoven - "Pastorala" Maurice Ravel - "Bolero" Frederick Chopin - Concert nr. 1 in Mi Minor Pentru stimularea si energizarea organismului Giuseppe Verdi - Marsul din opera "Aida" Johann Sebastian Bach - Brandenburgicele

In concluzie, pot sa spun ca muzica ne insoteste de-a lungul intregii noastre vieti, indiferent daca
suntem sau nu constienti de aceasta realitate. Fie ca fredonam "melc melc, codobelc", un cantec de dragoste in adolescenta, varsta primelor iubiri, arii celebre ale marilor clasici mai tarziu... nu putem trai fara muzica.

S-ar putea să vă placă și