Hanu Ancutei Fntna dintre plopi M.

M. Sadoveanu Autorul este persoana care concepe i care scrie o oper (literar, tiinific etc.). n cazul povestirii Fntna dintre plopi, autorul este Mihail Sadoveanu. Autorul concret, creatorul operei literare, adreseaz, ca expeditor, un mesaj literar cititorului concret, care funcioneaz ca destinatar/receptor. Autorul concret i cititorul concret sunt personaliti istorice i biografice, ce nu aparin operei literare, ns se situeaz n lumea real unde ele duc, independent de textul literar, o via autonom. Autorul, Mihail Sadoveanu, este aadar creatorul universului epic din Fntna dintre plopi, iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv, naratorul este cel care face medierea ntre autor i cititor. Atat naratorul ct i personajul (element principal al unei opere epice, care determin aciunea i care se afl n mijlocul evenimentelor) sunt mnuite de autor n scopul dorit de acesta i n conformitate cu propria viziune asupra veridicitii relatrii. Povesirea implic o relaie special ntre narator i cititor, impunnd un ceremonial al discursului, menit a capta atenia cititorului i a-i cultiva o stare de ateptare. Exista n Fntna dintre plopi dou tipuri de naratori: 1. primul tip este naratorul martor, cel care apare imediat n deschiderea povestirii, aducnd la cun otinta cititorului atomsfera din han, activitatile personajelor: lutarii, Ancua, comisul Ioni de la Drgneti i gospodarii i cruii din ara-de-Sus. Relatarea se face n pricipal la persoana a III-a, i doar prin poziionarea pronumelui la pers I noi n faa acestei categorii de personaje (noi, gospodarii i cruii din ara-de-Sus), naratorul i revendic apartenena la acest grup, ceea ce face din el un narator martor, narator ce va asista i la venirea capitanului de mazili Neculai Isac, care dup ce particip la un adevarat ritual (Ancua i toarna vin n ulcic, lutarii vin mai aproape, comisul Ionita il invit s povesteasca ntmplarea n care i-a pierdut o lumin). Aici ncepe povestirea propriu-zis, povestirea in povestire, devenind povestire n ram. 2. narator-personaj: Neculai Isac povestete auditoriului (asculttorii prezeni la han), aducnd la cunotin i cititorului ntmplrile de pe vremea celeilalte Ancue, prin tehnica evocrii, fiind deci un narator. Prin participarea direct la succesiunea evenimeniala el este un personaj, alaturi de celelalte personaje ale povestirii (Marga, unchiul Hasanache, fraii acestuia), cele dou atribuiuni fcnd din Neculai Isac un narator -personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relatrii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. Experiena de viaa a lui Neculai Isac, mediul social, sexul i vrsta i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [] dar mi erau dragi ochii negri i pentru ei clcam multe hotare. 3. n finalul povestirii naratorul revine n ipostaza de narator -martor, (Noi gospodarii i cruii din ara-de-Sus am ramas tcui i mhnii). Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspectiva unui narator martor sau participant la fapte. Trasaturi: - se bazeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre povestitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator - presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmosfera spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat - interesul se manifesta mai mult fata de actiunea narata - implicarea intensa a naratorului - relatarea la persoana I impresia de autenticitate Fantana dintre plopi, face parte din ciclul de povestiri Hanu Ancutei, de Mihail Sadoveanu si este o povestire in rama. Povestirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancute. Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta sub semnul varstei de aur: o departata vreme, demult. Spatiul povestirii are valoare mitica, fiind o imagine a paradisului pierdut. Hanul este loc de popas si de petrecere. Fantana dintre plopi are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai Isac. Naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. El povesteste cum se indragosteste de o tigancusa, Marga. Ei se intalnesc la fantana dintre plopi si fata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia banii, rolul ei fiind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar Marga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul

dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Relatia dintre narator si ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. Prezinta perspectiva narativa intr-o opera literara studiata, prin referire la unul dintre urmatoarele concepte operationale: narator omniscient, personaj-narator, narator martor. In opera literara Hanu Ancutei, de Mihail Sadoveanu, faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii-cadru, care asista ca martor la seara de la han, devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. Nu are nume, dar este acceptat de ceilalti, ceea ce dovedeste pretuirea lor, faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. El este un narator martor, pentru ca asista la tot ceea ce se intampla la han si ii urmareste pe fiecare. Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si confera iluzia autenticitatii. Perspectiva naratiunii la persoana I este subiectiva, naratorul implicandu-se puternic in relatarea faptelor si stabilind o legatura foarte stransa cu ascultatorii, carora li se adreseaza direct. Subiectivitatea naratorului are ca efect lirismul naratiunii, naratorul utilizand expresii si figuri de stil. Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relatrii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. Experiena de viaa a lui Neculai Isac, de exemplu, din pove stirea Fantana dintre plopi mediul social, sexul i vrsta i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [] dar mi erau dragi ochii negri i pentru ei clcam multe hotare. Ilustreaza conceptul operational de narator (personaj-narator sau narator-martor), folosind ca suport un text narativ studiat. Fantana dintre plopi, de Mihail Sadoveanu ilustreaza foarte bine cele doua concepte operationale de narator martor si narator personaj. Exista n Fntna dintre plopi dou tipuri de naratori: 1. primul tip este naratorul martor, cel care apare imediat n deschiderea povestirii, aducnd la cunotinta cititorului atomsfera din han, activitatile personajelor: lutarii, Ancua, comisul Ioni de la Drgneti i gospodarii i cruii din ara-de-Sus. Relatarea se face n principal la persoana a III-a, i doar prin poziionarea pronumelui la pers I noi n faa acestei categorii de personaje (noi, gospodarii i cruii din ara -deSus), naratorul i revendic apartenena la acest grup, ceea ce face din el un narator -martor, narator ce va asista i la venirea capitanului de mazili Neculai Isac, care dup ce particip la un adevarat ritual (Ancua i toarna vin n ulcic, lutarii vin mai aproape, comisul Ionita il invit s povesteasca ntmplarea n care i-a pierdut o lumin) isi incepe povestirea. 2. narator-personaj: Neculai Isac povestete auditoriului (asculttorii prezeni la han), aducnd la cunotin i cititorului ntmplarile de pe vremea celeilalte Ancue, prin tehnica evocrii, fiind deci un narator. Prin participarea direct la succesiunea evenimeniala el este un personaj, alaturi de celelalte personaje ale povestirii (Marga, unchiul Hasanache, fraii acestuia), cele dou atribuiuni fcnd din Neculai Isac un narator-personaj 3. n finalul povestirii naratorul revine n ipostaza de narator-martor, (Noi gospodarii i cruii din ara-de-Sus am ramas tcui i mhnii). Ilustreeaz conceptul operaional personaj-narator, folosind ca suport un text narativ studiat. Stefan Gheorghidiu Ultima noapte Hanu Ancutei - Fntna dintre plopi, Mihail Sadoveanu Naratorul reprezint instana intermediar ntre autor i cititor, este cel ce relateaz suita evenimentelor, care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. Naratorul nu se confund cu autorul. Autorul abstract este cel care a creat universul epic, iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. Naratorul personaj (tefan Gheorghidiu Ultima noapte, cpitanul de mazili Neculai Isac atunci cand povestete ntmplarea de la fntna dintre plopi, Hanu Ancutei) - particip la ntamplri, este implicat direct n succesiunea evenimential. Relatarea se face la persoana I, existnd o perspectiv subiectiv asupra evenimentelor narate, cci naratorul face parte din lumea fictiv pe care o expune. Neculai Isac povestete auditoriului (asculttorii prezeni la han), aducnd la cunotina i cititorului ntmplrile de pe vremea celeilalte Ancue, prin tehnica evocrii, fiind deci un narator. Prin participarea direct la succesiunea evenimeniala el este un personaj, alturi de celelalte personaje ale povestirii (Marga, unchiul Hasanache, fraii acestuia), cele dou atribuiuni fcnd din Neculai Isac un na rator-

personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relatrii vine ca o consecin a faptului c este un narator-personaj. Experien de via a lui Neculai Isac, mediul social, sexul i vrsta i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticlos. Om nevrednic nu pot s spun ca am fost [] dar mi erau dragi ochii negri i pentru ei clcam multe hotare.