Sunteți pe pagina 1din 44

Stagiar Anul III Experti Contabili Aplicatii Stagiu An III semestru II - 2012 1.

1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 1.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Determinati valoarea ntreprinderii prin metoda practicienilor. Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate Valoarea ntreprinderii se determin ca medie simpl sau ponderat a unei valori patrimoniale (ANC) i una prin rentabilitate
ANC 2 CB i

CB i

Vg

unde: Vg - valoarea intreprinderii ANC - activ net corectat CB - capacitatea beneficiara i - rata dobanzii

Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei 2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 2.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea ntreprinderii prin metoda Retail . Este o variant a metodei practicienilor: Vg = ANC + CB*y Unde capacitatea beneficiar se exprim prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile coeficientului bursier PER, de regul, sau o serie constant de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determin pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un numr de ani (y CB) i se mparte n mod egal ntre vnztor si cumprtor. Vg = [10.000+(2.500*2)]/2 = 7.500 lei 3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill valoarea substantial bruta. Ex.1 Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000; imobilizri 8.000; stocuri 20.000; creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitti 500; obligatii nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000 VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500 Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 1

Stagiar Anul III Experti Contabili Ex.2 Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000mii lei. Care este valoarea substantial brut a ntreprinderii ? VSB = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei 4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile permanente necesare exploatarii. Ex. Bilanul la 31.12.200N se prezint astfel: Activ 1.600 Fond Fond comer 250 Stocuri 300 Creane 500 Disponibiliti 600 3.250 Necesarul de fond de rulment (NFR) 600 - Profit net previzional 500/an - Planul de finanare se prezint astfel: 1 2 3 Investiii 200 200 NFR - 100 Rambursri mprumut 100 200 200 Mijloace necesare 300 300 400 Imobilizri corporale Pasiv Capital social Diferene de reevaluare Obligaii financiare (t.P.) Furnizori + credite 2.000 550 500 200 3.250

4 5 200 100 - _ 100 200

-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%; -Renta de goodwill va fi actualizat la rata de 12%. Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor necorporale. Evaluarea elementelor corporale: Activ corporal (net) 3.000 Datorii 700 Valoarea eleni, corporale 2.300 Evaluarea elementelor necorporale: Calculul CPNE: Imobilizri corporale nete l .600 NFR 600 CPNE = 2.200 In funcie de elementele cifrate din planul de finanare, masa CPNE va evolua n 5 ani astfel: 0 CPNE la nceput an Mijloace necesare CPNE la sfrit an Remunerarea CPNE(15%) Profit previzional net Superbeneficiu 1 2 3 4 5 2.200 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200 300 300 400 100 200 2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400 _ 2 375 500 + 125 420 500 + 80 495 500 +5 465 500 + 35 510 500 -10

Stagiar Anul III Experti Contabili Superbeneficiu actualizat la 12% 111 v GW= 195 Valoarea global a ntreprinderii: Valoarea elementelor corporale 2.300 Valoarea elementelor necorporale 195 Valoarea global 2.495 In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de baz: - durata rentei: a fost fixat la 5 ani; cu ct durata e mai mare, cu att goodwill-ul sau badwill-ul sunt mai mari dar si riscul este mai mare. De regul, durata se stabilete n funcie de constatrile din diagnostic (3-7 ani); - perioada de referin: s-au luat n consideraie 5 ani viitori; n practic se pot lua n calcul patru perioade: istoric (minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixt (trecut i vii toare) i ponderat (combinarea primelor trei); - rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu ct este mai mare cu att renta de goodwill este mai mic. Se pot aplica rate difereniate: o rat pentru partea imobilizat i o alt rat redus cu pn la jumtate din prima pentru partea circulant; - beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obinut conform metodologiei pentru determinarea capacitii beneficiare; - rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetar ci de a lua n calcul nencasarea imediat. Rata de actualizare msoar renunarea la disponibilitatea financiar a capitalurilor; cu ct ateptarea e mai lung cu att penalizarea e mai dur. Cu ct rata e mai mare cu att goodwill-ul e mai mic. 5. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I. Sunteti analist financiar si vi se cere sa intocmiti tabloul de finantare a unui agent economic cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2005 si 2006 (extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).
Bilant incheiat la 31.12.2005 ACTIV Brut IMOB 42.600 necorporale IMO 1.021.500 corporale Terenuri 222.400 Cladiri 516.500 Masini si 282.600 utilaje IMO 10.800 financiare ACTIV 1.074.900 IMOBILIZAT Stocuri 112.500 Creante total 735.200 Creante 702.500 clienti Creante 32.700 diverse Titluri de 14.000 Am+Aj Net 42.600 850.370 112.500 58.630 171.130 12.400 18.500 18.500 222.400 404.400 223.570 10.800 903.770 100.100 716.700 684.000 32.700 14.000 Bilant incheiat la 31.12.2006 ACTIV Brut Am+Aj 10.650 IMOB 42.600 necorporale IMO corporale 1.438.840 Terenuri Cladiri Masini si utilaje IMO financiare ACTIV IMOBILIZAT Stocuri Creante total - Creante clienti Creante diverse Titluri de 222.400 983.940 232.500 88.400 1.569.840 177.400 1.006.880 915.280 91.600 18.730 237.200 67.500 315.350 31.000 52.880 52.880 4.230 Net 31.950 1.134.140 222.400 746.530 165.210 88.400 1.254.490 146.400 954.000 862.400 91.600 14.500

64

22

-5

Stagiar Anul III Experti Contabili


plasament Disponibilitati ACTIV CIRCULANT TOTAL ACTIV 31.12.2005 PASIV Capital social Rezerve legale Rezerve statutare Rezultatul exercitiului TOTAL Provizioane pentru pensii/obligatii similare Credite bancare, din care: - Credite curente Datorii financiare diverse Furnizori Datorii fiscale si sociale Datorii diverse (impozit pe profit) TOTAL TOTAL PASIV 480.000 22.600 11.040 294.650 808.290 18.580 140.000 9.000 70.000 306.700 90.300 332.300 957.880 1.766.170 31.600 893.300 1.968.200 30.900 202.030 31.600 862.400 1.766.170 plasament Disponibilitati ACTIV CIRCULANT TOTAL ACTIV 42.500 1.245.510 2.815.450 88.110 403.460 31.12.2006 PASIV Capital social Prime de emisie Rezerve legale Rezerve statutare Rezultatul exercitiului TOTAL Provizioane pentru pensii/obligatii similare Credite bancare, din care: - Credite curente Datorii financiare diverse Furnizori Datorii fiscale si sociale Datorii diverse (impozit pe profit) TOTAL TOTAL PASIV 600.000 32.000 41.420 31.840 586.610 1.291.870 23.180 179.000 70.000 60.000 378.420 116.800 362.620 1.120.020 2.411.890 42.500 1.157.400 2.411.890

Informatii suplimentare: - CAF = 796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2006); - Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2006 cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor cedate). - Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi curente"). Rezolvare: a) Pe baza celor 2 bilanturi succesive se elaboreaza bilantul diferential, astfel: (2006 - 2005)
ELEMENT PATRIMONIAL Active imobilizate necorporale brute Active imobilizate corporale brute Active imobilizate financiare brute TOTAL ALOCARI STABILE Stocuri Creante clienti Creante diverse Titluri de plasament Disponibilitati TOTAL ALOCARI CICLICE TOTAL ACTIV Capital social Prime legate de capital Rezerve legale Rezerve statutare Rezultatul exercitiului TOTAL CAPITALURI Provizioane pentru pensii si obligatii similare 31.12.2005 42.600 1.021.500 10.800 1.074.900 112.500 702.500 32.700 14.000 31.600 893.300 1.968.600 480.000 22.600 11.040 294.650 808.290 18.580 31.12.2006 42.600 1.438.840 88.400 1.569.840 177.400 915.280 91.600 18.730 42.500 1.245.510 2.815.450 600.000 32.000 41.420 31.840 586.610 1.291.870 23.180 Variatia exercit. 0 + 417.340 + 77.600 + 494.940 + 64.900 + 212.780 + 58.900 + 4.730 + 10.900 + 352.210 + 847.150 + 120.000 + 32.000 + 18.820 + 20.800 + 291.960 + 483.580 + 4.600

Stagiar Anul III Experti Contabili


TOTAL PROVIZIOANE Credite bancare pe termen lung si mediu, din care: Credite curente Datorii financiare diverse (pe termen lung) Furnizori Datorii fiscale si sociale Datorii diverse (impozitul pe profit) TOTAL DATORII TOTAL PASIV Calculul FRNG 1. 2. 3. 4. Capitaluri proprii Provizioane Amortizari si ajustari Datorii financiare (credite bancare + datorii fin. 2005 808.290 18.580 202.430 201.000 1.230.300 1.074.900 1.075.300 155.000 2006 1.291.870 23.180 403.560 169.000 1.887.610 1.569.840 1.569.840 317.770 Diferenta + 483.580 + 4.600 + 201.430 - 32.000 + 657.610 + 494.940 + 494.940 + 162.670 18.580 140.000 9.000 70.000 306.700 90.300 332.300 939.300 1.766.170 23.180 179.000 70.000 60.000 378.420 116.800 362.620 1.096.840 2.411.890 + 4.600 + 39.000 + 61.000 - 10.000 + 71.720 +26.500 + 30.320 + 157.540 + 645.720

diverse)

RESURSE STABILE 5. Active imobilizate brute ALOCARI STABILE FRNG a) Intocmirea tabloului de finantare - Partea I
ALOCARI 2. DIVIDENDE DISTRIBUITE 3. ACHIZITII DE ACTIVE IMOBILIZATE - necorporale - corporale - financiare 6. REDUCERE CAPITALURI PROPRII 7. RAMBURSARE DATORII FINANCIARE ALOCARI DE RESURSE RESURSE NETE Variatia fondului de rulment (mii lei) 255.030 545.040 467.440 77.600 10.000 22.000 832.070 162.670

RESURSE 1. CAF 4. CEDARE ACTIVE IMOBILIZATE: - necorporale - corporale - financiare 5. CRESTERE CAPITALURI PROPRII 8. CRESTERE DATORII FINANCIARE DEGAJARI RESURSE

(mii lei) 796.530 46.210 46.210 152.000 994.740

1. CAF Calculul CAF pentru exercitiul financiar 2006 se realizeaza cu ajutorul elementele din CPP. Valoarea CAF este data in informatiile suplimentare. Exemplu de calcul: REZULTATUL EXERCITIULUI + Amortizari si ajustari Amortizarea activelor fixe Ajustari pentru deprecierea activelor circulante Ajustari pentru depreciere titluri de plasament pe termen scurt Provizioane + VNC a activelor cedate Venituri din vanzarea de active CAF = 796.530 lei = 2. DISTRIBUIREA DE DIVIDENDE - INFLUENTA REZULTATULUI DIN 2005 Rezultatul din 2005 poate fi: - fie inglobat in rezerve - nu modifica patrimoniul intreprinderii 5

Stagiar Anul III Experti Contabili - fie distribuit sub forma de dividende - creaza o alocare la nivelul tabloului de finantare Nota: Tabloul de finantare se intocmeste intotdeauna pornind de la bilant inainte de repartizarea rezultatului. Aceasta conceptie consta in a interpreta rezultatele (chiar si cel global) drept capitaluri proprii, cu atat mai mult cu cat ele nu sunt distribuite. In anul 2006 se distribuie rezultatul anului precedent care nu a fost pus in rezerva.
2005 Rezultatul exercitiului Rezerve legale Rezerve statutare 2006 294.650 22.600 11.040 Rezerve legale Rezerve statutare 41.420 31.840 + 18.820 + 20.800 Diferenta

Dividende distribuite in 2005 = REX - Rezerve = 294.650 - 18.820 - 20.800 = 255.030 lei VARIATIA IMOBILIZARILOR BRUTE 3. ACHIZITII DE IMOBILIZARI Conturile de imobilizari brute cresc cu volumul achizitiilor noi. Este o alocare care figureaza in TF I. Atentie, marimea achizitiilor de imobilizari este furnizata din anexele bilantului. Acest cont poate cuprinde in plus achizitii si viramente dintr-un post in altul ce nu genereaza plati (de exemplu, imobilizarile in curs terminate in exercitiul N). In cazul de fata, achizitiile de imobilizari se refera la active imobilizate fixe - cladiri (valoarea lor a crescut) si active imobilizate financiare - titluri de participare.
2005 IMO - cladiri (brut) IMO financiare 516.500 10.800 IMO - cladiri (brut) IMO - financiare 2006 983.940 88.400 Diferenta + 467.440 + 77.600 + 545.040

Achizitii de imobilizari

4. CEDAREA DE IMOBILIZARI Conturile de imobilizari brute se diminueaza cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie. Acest pret calculat ulterior nu constituie un flux de numerar la data cesiunii. Observatie: acesta este tratat in cadrul CAF, calculata pornind de la rezultat (VNC a activelor cedate). Cedarea de active este inregistrata in tabloul de finantare la pretul de vanzare. Aceasta cifra se regaseste in CPP din operatiuni de capital. Atentie, insa, veniturile din operatii de capital pot cuprinde si cota-parte din subventiile de investitii virata in contul de rezultate si care are un caracter calculat. Venituri din operatiuni de capital = 46.210 lei. VARIATIA CAPITALURILOR PROPRII 5. CRESTEREA CAPITALURILOR PROPRII Cresterea capitalurilor proprii - vizeaza valoarea aporturilor in numerar sau in natura, care se materializeaza intr-un flux real de resurse: a) Cresterea capitalului social - variatia capitalului social este tratata in TF - partea I, fiind vorba de cresteri prin aporturi noi si nu acelea prin incorporari in rezerve. Nu se iau in considerare cresterile de capital prin incorporarea de rezerve, care sunt simple viramente interne, fara incidenta financiara. - partea capitalului social subscrisa nevarsata este prezentata la nivelul NFRAE in TF partea a II-a. b) Cresterea primelor de emisie (de capital); c) Obtinerea unor subventii pentru investitii; d) Cresterea contului curent al asociatilor (Datorii financiare diverse). - Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate avansuri depuse de asociati si sunt asimilate capitalurilor proprii. 6

Stagiar Anul III Experti Contabili


2005 Capital social Prime de capital Cresterea capitalului propriu 480.000 Capital social Prime de capital 2006 600.000 32.000 Diferenta + 120.000 + 32.000 + 152.000

6. REDUCEREA CAPITALURILOR PROPRII Reducerea capitalurilor proprii - vizeaza reducerea "contului curent asimilat" - Datorii financiare diverse. Contul curent al asociatiilor - "Asociati - conturi curente" sunt asimilate capitalurilor proprii, reprezentand o scadere
2005 70.000 Cont curent asociati Reducerea capitalului propriu 2006 Cont curent asociati 60.000 Diferenta - 10.000 - 10.000

VARIATIA DATORIILOR FINANCIARE 7. REDUCEREA (RAMBURSAREA) DATORIILOR FINANCIARE


2005 Credite bancare TML din care Credite curente DATORII FINANCIARE 140.000 9.000 131.000 2006 Credite bancare TML din care Credite curente DATORII FINANCIARE 179.000 70.000 109.000 Diferenta + 39.000 - 61.000 - 22.000

8. CRESTEREA DATORIILOR FINANCIARE Datoriile financiare pe termen mediu si lung nu au crescut in anul 2006 fata de anul 2005. Datorii financiare = 0. 6. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II. Sunteti analist financiar si vi se cere sa intocmiti tabloul de finantare partea a II-a a unui agent economic cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2005 si 2006 (extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).
Bilant incheiat la 31.12.2005 ACTIV Brut IMOB 42.600 necorporale IMO 1.021.500 corporale Terenuri 222.400 Cladiri 516.500 Masini si 282.600 utilaje IMO 10.800 financiare ACTIV 1.074.900 IMOBILIZAT Stocuri 112.500 Creante total 735.200 Creante 702.500 clienti Creante 32.700 diverse Titluri de 14.000 plasament Am+Aj Net 42.600 850.370 112.500 58.630 171.130 12.400 18.500 18.500 222.400 404.400 223.570 10.800 903.770 100.100 716.700 684.000 32.700 14.000 Bilant incheiat la 31.12.2006 ACTIV Brut Am+Aj 10.650 IMOB 42.600 necorporale IMO corporale 1.438.840 Terenuri Cladiri Masini si utilaje IMO financiare ACTIV IMOBILIZAT Stocuri Creante total - Creante clienti Creante diverse Titluri de plasament 222.400 983.940 232.500 88.400 1.569.840 177.400 1.006.880 915.280 91.600 18.730 237.200 67.500 315.350 31.000 52.880 52.880 4.230 Net 31.950 1.134.140 222.400 746.530 165.210 88.400 1.254.490 146.400 954.000 862.400 91.600 14.500

Stagiar Anul III Experti Contabili


Disponibilitati ACTIV CIRCULANT TOTAL ACTIV 31.12.2005 PASIV Capital social Rezerve legale Rezerve statutare Rezultatul exercitiului TOTAL Provizioane pentru pensii/obligatii similare Credite bancare, din care: - Credite curente Datorii financiare diverse Furnizori Datorii fiscale si sociale Datorii diverse (impozit pe profit) TOTAL TOTAL PASIV 480.000 22.600 11.040 294.650 808.290 18.580 140.000 9.000 70.000 306.700 90.300 332.300 957.880 1.766.170 31.600 893.300 1.968.200 30.900 202.030 31.600 862.400 1.766.170 Disponibilitati ACTIV CIRCULANT TOTAL ACTIV 42.500 1.245.510 2.815.450 88.110 403.460 31.12.2006 PASIV Capital social Prime de emisie Rezerve legale Rezerve statutare Rezultatul exercitiului TOTAL Provizioane pentru pensii/obligatii similare Credite bancare, din care: - Credite curente Datorii financiare diverse Furnizori Datorii fiscale si sociale Datorii diverse (impozit pe profit) TOTAL TOTAL PASIV 600.000 32.000 41.420 31.840 586.610 1.291.870 23.180 179.000 70.000 60.000 378.420 116.800 362.620 1.120.020 2.411.890 42.500 1.157.400 2.411.890

Informatii suplimentare: - CAF = 796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2006); - Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2006 cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor cedate). - Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi curente"). Rezolvare:
Intocmirea tabloului de finantare - Partea II NECESAR RESURSE Variatia activelor aferente exploatarii - Stocuri si productia in curs - Clienti si conturi asimilate - Alte creante aferente exploatarii Variatia datoriilor aferente exploatarii - Furnizori si datorii fiscale si sociale VARIATIA NETA A EXPLOATARII Variatia elementelor in afara exploatarii - Variatia creantelor in afara exploatarii - Variatia altor debitori (vizeaza titlurile de plasament) - Variatia altor creditori (Datorii diverse - impozit pe profit) VARIATIA NETA IN AFARA EXPLOATARII NECESARUL DE FOND DE RULMENT (1) Variatia neta a trezoreriei - Variatia disponibilitatilor - Variatia creditelor curente TREZORERIA NETA (2) VARIATIA FONDULUI DE RULMENT (1+2) 64.900 212.780 58.900 336.580 4.730 4.730 341.310 10.900 10.900 352.210 RESURSE DEGAJATE 98.220 98.220 30.320 30.320 128.540 61.000 61.000 189.540 SOLD - 64.900 - 212.780 - 58.900 + 98.220 - 238.360 - 4.730 + 30.320 + 25.590 - 212.770 - 10.900 + 61.000 + 50.100 - 162.670

Stagiar Anul III Experti Contabili 7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa. Agentul economic PRONET SOLUTII IT STL este o firma nou infiintata, specializata in servicii de mentenanta pentru echipamente de automatizare. In prezent, echipa de conducere isi alcatuieste previziunile financiare pentru primul an de activitate. Aceste previziuni sunt: 1) In luna I se vor emite actiuni in valoare de 500.000 lei si se ia un credit de 100.000 lei cu o dobanda de 10% pe an. 2) In primul an: a. nu se prevede restituirea capitalului; b. dobanda va fi platita din 2 in 2 luni (la sfarsitul perioadelor respective de cate 2 luni). 3) In luna I, din finantarea atrasa, se vor achizitiona mijloace fixe de 250.000 lei, cu plata pe loc. Amortizarea se calculeaza liniar, pentru o perioada de 5 ani, cu incepere din luna I. 4) In luna I incepe si activitatea de mentenanta. Salariile personalului vor totaliza 20.000 lei/luna, platibili in numerar la sfarsitul fiecarei luni. 5) Costurile diverse de exploatare (furnizori) se ridica la 10.000 lei/luna si se plati cu o luna dupa efectuarea lor. 6) Incasarile din servicii vor totaliza 50.000 lei/luna distribuite uniform de-a lungul anului. Jumatate din aceasta suma va fi incasata in momentul facturarii, cealalta urmand a fi platita de clienti in luna urmatoare. Se cere: a) Sa se intocmeasca Contul de profit si pierdere pentru primul an de activitate. b) Sa se intocmeasca un flux de disponibilitati lunar pentru primul an de activitate (metoda directa). REZOLVARE: a) CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE (pentru primul an de activitate):
VENITURI CHELTUIELI Salarii Cheltuieli de exploatare Amortizare PROFIT DIN EXPLOATARE Cheltuieli financiare (Dobanzi) PROFIT 600.000 410.000 240.000 120.000 50.000 190.000 10.000 180.000 50.000 12 luni = 600.000 lei 20.000 12 luni = 240.000 lei 10.000 12 luni = 120.000 lei 250.000 : 5 ani = 50.000 lei 600.000 - 410.000 = 190.000 lei 10% din credit = 10.000 lei

b) FLUXUL DE DISPONIBILITATI LUNAR (pentru primul an de activitate) - METODA DIRECTA


L I INCASARI - Vanzari PLATI - Salarii - Cheltuieli exploatare - Dobanzi Cash din operare Achizitie MF Cash din investitii Capital social Imprumuturi TL 25.000 25.000 20.000 20.000 5.000 250.000 250.000 500.000 100.000 II 50.000 50.000 31.667 20.000 10.000 1.667 18.333 0 III 50.000 50.000 30.000 20.000 10.000 20.000 0 IV 50.000 50.000 31.667 20.000 10.000 1.667 18.333 0 V 50.000 50.000 30.000 20.000 10.000 20.000 0 U VI 50.000 50.000 31.667 20.000 10.000 1.667 18.333 0 N VII 50.000 50.000 30.000 20.000 10.000 20.000 0 A VIII 50.000 50.000 31.667 20.000 10.000 1.667 18.333 0 IX 50.000 50.000 30.000 20.000 10.000 20.000 0 X 50.000 50.000 31.667 20.000 10.000 1.667 18.333 0 XI 50.000 50.000 30.000 20.000 10.000 20.000 0 XII 50.000 50.000 31.667 20.000 10.000 1.667 18.333 0 -

Stagiar Anul III Experti Contabili


Cash din finantare Cash net Cash la inceput Cash la sfarsit 600.000 355.000 0 355000 0 18.333 355000 373333 0 2.0000 373333 393333 0 18.333 393333 411667 0 20.000 411667 431667 0 18.333 431667 450000 0 20.000 450000 470000 0 18.333 470000 488333 0 20.000 488333 508333 0 18.333 508333 526667 0 20.000 526667 546667 0 18.333 546667 565000

Observatii: Calculul dobanzii: 10.000 lei/an 833 lei/luna; 1.667 lei/2 luni (platita din 2 in 2 luni). Cash net = Cash din operare - Cash din investitii + Cash din finantare Cash la sfarsit = Cash la inceput + Cash net

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta. Situaia fluxurilor de numerar prin metoda indirect se prezint n felul urmtor: a) Fluxuri de numerar din activiti de exploatare: rezultatul net; modificrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse n activitile de investiii sau de finanare. b) Fluxuri de numerar din activiti de investiii: plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace fixe, active necorporale i alte active pe termen lung; ncasrile n numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung; plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean ale altor ntreprinderi; ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital propriu i crean ale altor ntreprinderi; avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri; ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor efectuate ctre alte pri. c) Fluxuri de numerar provenite din activiti de finanare: veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu; plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra aciunile ntreprinderii; veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi; rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate; plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de l easing financiar. Fluxuri de numerar - total Numerar la nceputul perioadei; Numerar la finele perioadei. Rezultatul obinut prin aplicarea metodei indirecte este acelai ca i cel obinut prin metoda direct, difer ns structura fluxurilor de numerar referitoare la activitile de exploatare. Fluxurile de numerar din activitile de investiii i cele din activitile de finanare sunt determinate prin metoda direct. EX. Contul de profit si pierdere si bilantul societatii comerciale ALFA S.A. la 31.2009, sa se prezinte Fluxul de numerar prin metoda indirect. Contul de profit si pierdere la 31.12.2009 - lei. Cifra de afaceri 360 000 - Costul vnzarilor 306 000 = Marja asupra vnzarilor 54 000 - Amortizare 4 500 - Cheltuieli generale de administratie 5 400 10

Stagiar Anul III Experti Contabili - Cheltuieli de desfacere 1 800 - Cheltuieli cu dobnzile 5 400 + Venituri din investitii financiare pe termen scurt 8 100 = Profit nainte de impozitare 45 000 - Impozit pe profit 10 800 = Profit net 34 200 Bilantul la 31.12.2009 - leiI. ACTIVE 2008 . Terenuri si mijloace fixe la valoarea bruta 51 930 - Amortizarea cumulata 12 600 = Terenuri si mijloace fixe la valoarea contabila neta 39 330 + Investitii financiare pe termen scurt 36 000 + Stocuri 16 650 23 850 + Creante 27 000 17 100 + Numerar si echivalente de numerar 11 250 6 300 = Total active 130 230 II. DATORII . Furnizori 3 600 21 150 + Dobnzi de platit 630 1 800 + Impozit pe profit platit 4 500 10 800 + Datorii pe termen lung 22 500 12 600 = TOTAL DATORII 31 230 46 350 III. CAPITAL PROPRIU . Capital social 40 500 27 000 + Rezultatul reportat 24 300 24 300 + Rezultat curent 34 200 = TOTAL CAPITAL PROPRIU 99 000 Rezolvare: Situatia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirecta - lei A. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE . Profitul nainte de impozitare 45 000 + Amortizari 4 500 - Venituri din investitii financiare 8 100 + Cheltuieli cu dobnzile 5 400 = Profitul din exploatare nainte de modificarile capitalului cumulat 46 800 - Cresteri ale creantelor comerciale si ale altor creante 9 900 + Descresteri n valoarea stocurilor 7 200 - Descresteri n valoarea furnizorilor 17 550 = Numerar generat de activitatea de exploatare 26 550 - Dobnzi platite 6 570 - Impozit pe profit platit 17 100 = Numerar net din activitatea de exploatare 2 880 B. ACTIVITATEA DE INVESTIII . Achizitionarea de terenuri si mijloace fixe (29 430) + Dobnda ncasata 8 100 = Numerar net din activitatea de investitii (21 330) C. ACTIVITATEA DE FINANARE . ncasari din emisiunea de actiuni 13 500 + ncasari din mprumuturile pe termen lung 9 900 11

Stagiar Anul III Experti Contabili = Numerar net din activitatea de finantare 23 400 D. CRESTEREA NET N VALOAREA NUMERARULUI 4 950 (2 880 - 21 330 + 23 400) 9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva. Capacitatea de autofinantare este un sold rezidual de fluxuri banesti, ce comporta oimportanta deosebita pentru intreprindere, generat de activitatile desfasurate de intreprindere, si carese poate determina ca diferenta intre intrarile si iesirile de fluxuri. Pentru determinarea valoriicapacitatii de autofinantare se calculeaza, soldurile intermediare de gestiune,pe baza indicatorilor din Contul de rezultate. Ex.:Contului de profit si pierdere a unei intreprinderi (structura simplificata) se prezinta asfel:
Cheltuieli Cumparari de mat prime Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 Lucrari servicii executate de terti Chelt. cu personalul Impozite taxe si varsaminte asimilate Chelt.cu amortizarile Alte chelt.de exploatare TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE Dobanzi si chelt. asimilate Chelt .din dif de curs valutar Chelt .privind amortizarile si provizioanele TOTAL CHELT.FINANCIARE Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune Chelt.cu amotizari si provizioane Valoarea net contab.a elem. de activ cedate TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE IMPOZIT PE PROFIT TOTAL CHELTUIELI REZULTATUL EXERCITIULUI Suma 13893000 -270000 1675640 7400000 676360 1133000 21942 24529942 800000 2180 13000 815180 25618 70000 345000 440618 516945 26302685 965155 Venituri Productia vanduta Productia stocata Productia imobilizata Subventii de exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizionare VENITURI DE EXPLOATARE Venituri din dobanzi Venituri din provizioane VENITURI FINANCIARE Venituri exceptionale Venituri din cesiunea eleme. din activ Venituri din provizioane VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL VENITURI Suma 26624600 180000 5400 15000 14560 0 26839560 17261 2500 19761 38519 340000 30000 408519 27267840

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii, financiar si exceptional, intocmiti tabelul SIG si determinati CAF prin metoda aditiva. Rezolvare: Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618 Rezultatul financiar=19761-815180=-795419 Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099 TABELUL SIG productia vanduta (cifra de afaceri + productia stocata +productia imobilizata = Productia exercitiului -consumul materii prime -variataia stocurilor -lucrari si servicii executate de terti consum cheltuieli terti 1= VALOAREA ADAUGATA (VA) +subventii de exploatare -impozite taxe si varsaminte asimilate 12 _ 26624600 180000 5400 26810000 13893000 -270000 1675640 15298640 11511360 15000 676360

Stagiar Anul III Experti Contabili -cheltuieli cu personalul 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri -amortizari si provizioane calculate - alte cheltuieli 3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) +venituri financiare -cheltuieli financiare 4=REZULTATUL CURENT (RC) -chelt. financiare +venituri exceptionale -impozit pe profit 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 7400000 3450000 14560 1133000 21942000 2309618 19761 815180 1514199 440618 408519 516945 965155

CAF = rezultatul net al exercitiului+amortizari si provizioane-cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului-preluari asupra amortismentelor si provizioanelor-venituri din cesiunea elementelor de activ+valoarea net contabila a elementelor de active cedate. CAF = 965166 + 1133000 + 13000 + 70000 340000 + 345000 2500 30000 = 2153655 10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva. Se cunosc urmatoarele date:
Cheltuieli Cumparari de mat prime Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 Lucrari servicii executate de terti Chelt. cu personalul Impozite taxe si varsaminte asimilate Chelt.cu amortizarile Alte chelt.de exploatare TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE Dobanzi si chelt. asimilate Chelt .din dif de curs valutar Chelt .privind amortizarile si provizioanele TOTAL CHELT.FINANCIARE Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune Chelt.cu amotizari si provizioane Valoarea net contab.a elem. de activ cedate TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE IMPOZIT PE PROFIT TOTAL CHELTUIELI REZULTATUL EXERCITIULUI Suma 13893000 -270000 1675640 7400000 676360 1133000 21942 24529942 800000 2180 13000 815180 25618 70000 345000 440618 516945 26302685 965155 Venituri Productia vanduta Productia stocata Productia imobilizata Subventii de exploatare Alte venituri din exploatare Venituri din provizionare VENITURI DE EXPLOATARE Venituri din dobanzi Venituri din provizioane VENITURI FINANCIARE Venituri exceptionale Venituri din cesiunea eleme. din activ Venituri din provizioane VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL VENITURI Suma 26624600 180000 5400 15000 14560 0 26839560 17261 2500 19761 38519 340000 30000 408519 27267840

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii, financiar si exceptional, intocmiti tabelul SIG si determinati CAF prin metoda substractiva. Rezolvare: Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618 Rezultatul financiar=19761-815180=-795419 Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099 13

Stagiar Anul III Experti Contabili TABELUL SIG productia vanduta (cifra de afaceri + productia stocata +productia imobilizata = Productia exercitiului -consumul materii prime -variataia stocurilor -lucrari si servicii executate de terti consum cheltuieli terti 1= VALOAREA ADAUGATA (VA) +subventii de exploatare -impozite taxe si varsaminte asimilate -cheltuieli cu personalul 2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) + preluare asupra provizioanelor din exploatare + alte venituri -amortizari si provizioane calculate - alte cheltuieli 3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) +venituri financiare -cheltuieli financiare 4=REZULTATUL CURENT (RC) -chelt. financiare +venituri exceptionale -impozit pe profit 5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI _ 26624600 180000 5400 26810000 13893000 -270000 1675640 15298640 11511360 15000 676360 7400000 3450000 14560 1133000 21942000 2309618 19761 815180 1514199 440618 408519 516945 965155

Metoda substractiva presupune ca CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile succesibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile succesibile de a fi platite.

11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare. Bilantul financiar al SC PICTAS DESIGN SRL SE PREZINTA ASTFEL: BILANT FINANCIAR LA DATA DE 31.12.2009
Denumire Necesar permanent Activeimobilizate Necesar temporar Stocuri Creante Disponibilitati (Trezorerie active) Sold la 31.12.2008 12.955.888 12.955.888 6.662.838 4.614.994 2.047.844 350.893 Sold la 31.12.2009 12.205.149 12.205.149 13.835.270 8.766.358 5.068.91 5.187.588 Denumire Capitaluri permanente Capitaluri proprii Datorii cuscadente > 1 Resursetemporare Datorii cuscadente < 1 an Credite bancare ( Trezorerie pasiva) Total Pasiv Sold la 31.12.2008 7.753.424 7.035.648 717.776 6.753.420 6.753.420 5.462.775 Sold la 31.12.2009 13.469.742 12.116.554 1.353.188 10.764.142 10.764.142 6.994.123

Total Activ

9.969.619

31.228.007

9.969.619

31.228.007

Se cere : calculati indicatorii de echilibru financiar

14

Stagiar Anul III Experti Contabili Rezolvare:


CALCULUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR
Denumire Fondul de rulment total Fond de rulment financiar Fond de rulment propriu Fondul de rulment strain Necesarul de Fond de rulment Necesarul de Fond de rulment Formula de calcul Capital permanent Necesar permanent Active circulante - Datorii pe termen scurt Fond de rulment total - Datorii petermen lung Fond de rulment total - Fond de rulment propriu Active circulante - Datorii pe termen scurt Active circulante + Cheltuieli in avans Casa siconturi la banci - Datorii petermen scurt - Creditebancare de trezorerieVenituri in avans Fond de rulment - Necesarul de fond de rulment Disponibilitati - Credite detrezorerie Capitaluri permanente / Pasiv
Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2009

Abateri 6.467.057 3.161.710 5.831.645 635.412 3.161.710 -3.206.333

Indici % -24% 3390% 1% 189% 3390% 154%

-5.202.464 -90.582 -5.920.240 717.776 90.582 -5.904.250

1.264.593 3.071.128 -88.595 1.353.188 3.071.128 -9.110.583

Trezoreria neta Trezoreria neta Autonomia financiara

-5.111.882 -5.111.882 39%

1.806.535 1.806.535 43%

-3.305.347 -3.305.347 4%

35 35 110%

12. Studiu de caz privind bilantul economic. Ex. Societatea Omega SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial: Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori 280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000. Alte informaii: - cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10% mai mare dect valoarea contabil; - activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; - diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000; - stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 55.000. Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societii Omega SA la 31 decembrie N. Activ Pasiv
Elemente Iombilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare:1000act X 10lei la soc Gama Stocuri Creante -incerte:20.000 Disponibil banesti Total active Val ctb 5.000 50.000 10.000 Ajustari -5.000 +3.750 +10.000 Val ec 53.750 20.000 Elemente Capital social Rezerve Profituri nerepartizate Furnizori si creditori Datorii la banci -TL:50.000lei Dif. reeval Total pasive Val ctb 35.000 10.000 10.000 Ajustari Val ec 35.000 10.000 10.000

180.000 250.000 15.000 510.000

+40.000 -20.000 28.750

220.000 230.000 15.000 538.750

280.000 175.000 510.000

+10.000 18.750 28.750

290.000 175.000 18.750 538.750

15

Stagiar Anul III Experti Contabili Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750 Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000 Stocuri= -15.000+55.000= 40.000 Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750 Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic Elemente Sume Elemente Sume Imobilizari 73.750 Capital propriu 73.750 Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000 Creante 230.000 Datorii la banci 175.000 Disponibil banesti 15.000 Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750 Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7 ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750 ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750 13. Studiu de caz privind bilantul functional. Ex. Societatea Omega SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial: Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, pro fituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori 280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000. Alte informaii: - cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10% mai mare dect valoarea contabil; - activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; - diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000; - stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 55.000. Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societii Omega SA la 31 decembrie N. 2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni Omega SA la 31 decembrie N. 3. S elaborai bilanul funcional al societii Omega SA la 31 decembrie anul N. z Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ec
Iombilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare:1000act X 10lei la soc Gama Stocuri 5.000 50.000 10.000 -5.000 +3.750 +10.000 53.750 20.000 Capital social Rezerve Profituri nerepartizate Furnizori si creditori 35.000 10.000 10.000 35.000 10.000 10.000

180.000

+40.000

220.000

280.000

+10.000

290.000

16

Stagiar Anul III Experti Contabili


Creante -incerte:20.000 Disponibil banesti Total active 250.000 15.000 510.000 -20.000 28.750 230.000 15.000 538.750 Datorii la banci -TL:50.000lei Dif. reeval Total pasive 175.000 510.000 18.750 28.750 175.000 18.750 538.750

Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750 Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000 Stocuri= -15.000+55.000= 40.000 Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750 Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic Elemente Sume Elemente Sume Imobilizari 73.750 Capital propriu 73.750 Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000 Creante 230.000 Datorii la banci 175.000 Disponibil banesti 15.000 Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750 Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7 ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750 ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750 Bilant functional pe baza bilanutului economic
Elemente F. INV : Imobilizari F.EXPL: Stocuri+Creante Furnizori/Creditori F. TREZ Disponibil banesti Total Activ Sume 73.750 160.000 Elemente Capital propriu Datorii la banci Sume 73.750 175.000 F. FINANTARE

15.000 248.750 Total Pasiv 248.750

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare Functia de trezorerie = Disponibil banesti Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS 14. Studiu de caz privind bilantul financiar. Ex. Societatea Omega SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial: Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), reze rve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori 280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000. Alte informaii: - cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10% mai mare dect valoarea contabil; 17

Stagiar Anul III Experti Contabili - activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; - diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000; - stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 55.000. Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societii Omega SA la 31 decembrie N. 2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni Omega SA la 31 decembrie N. 3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar ale societii Omega SA la 31 decembrie anul N. 4. Pe baza celor 3 bilanuri de rnai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii Omega SA la 31 decembrie anul N. Activ Pasiv
Elemente Iombilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare:1000act X 10lei la soc Gama Stocuri Creante -incerte:20.000 Disponibil banesti Total active Val ctb 5.000 50.000 10.000 Ajustari -5.000 +3.750 +10.000 Val ec 53.750 20.000 Elemente Capital social Rezerve Profituri nerepartizate Furnizori si creditori Datorii la banci -TL:50.000lei Dif. reeval Total pasive Val ctb 35.000 10.000 10.000 Ajustari Val ec 35.000 10.000 10.000

180.000 250.000 15.000 510.000

+40.000 -20.000 28.750

220.000 230.000 15.000 538.750

280.000 175.000 510.000

+10.000 18.750 28.750

290.000 175.000 18.750 538.750

Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750 Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000 Stocuri= -15.000+55.000= 40.000 Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750 Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic Elemente Sume Elemente Sume Imobilizari 73.750 Capital propriu 73.750 Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 290.000 Creante 230.000 Datorii la banci 175.000 Disponibil banesti 15.000 Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750 Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7 ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750 ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750 Bilant functional pe baza bilanutului economic
Elemente F. INV : Imobilizari F.EXPL: Stocuri+Creante Furnizori/Creditori Sume 73.750 160.000 Elemente Capital propriu Datorii la banci Sume 73.750 175.000 F. FINANTARE

18

Stagiar Anul III Experti Contabili


F. TREZ Disponibil banesti Total Activ 15.000 248.750 Total Pasiv 248.750

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare Functia de trezorerie = Disponibil banesti Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS Bilant financiar pe baza bilantului economic Elemente Sume Elemente Sume Imobilizari 73.750 Capital permanent 123.750 Stocuri + creante 450.000 Furnizori/creditori 290.000 Disponibil banesti 15.000 Datorii la banci TS 125.000 Total Activ 538.750 Total Pasiv 538.750 FR = Capital permanent- Imobilizari = 123.750 73.750 = 50.000 NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 450.000 290.000 = 160.000 TN = Disponibil Datorii la banci TS = 15.000 125.000 =- 110.000 TN = FR- NFR = 50.000-160.000 = -110.000 Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital. 15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii: Indicator u.m. Imobilizri 1.500 Stocuri 500 100 Creane 100 Disponibiliti Capitaluri proprii 700 Datorii financiare 500 Furnizori 500 Datorii salariale 300 Datorii fiscale si sociale 150 Credite de trezorerie 50 Cifra de afaceri 5.000 Cheltuieli de exploatare platibile 2.800 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobnzi 100 Impozit pe profit 200 19

Stagiar Anul III Experti Contabili S se calculeze i s se interpreteze ratele de lichiditate, solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere. Lichiditatea curenta = Active circulante/Datorii curente = (500 + 100 + 100)/ (500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 700/1.500 = 0.47 Lichiditatea imediata = Active circulante - Stocuri/Datorii curente = (700-500)/1500 = 0.13 Lichiditatea la vedere = Active totale/datorii curente = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 2200/1500 = 1.47 Solvabilitatea financiar reflect posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din vnzarea activelor Solcaviliatea Financiara = Total active/Total datorii = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 2200/1500 = 1.47 Solvabilitatea financiar de 1.47, nu reflect o solvabilitate bun a firmei. Solvabilitatea patrimonial reflect n ce msur capitalurile proprii pot s acopere datoriile firmei. Solvabilitatea patrimoniala = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 + 500+500+300+150+50) = 700 / 2.200 = 0,318. Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si financiara, dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate. Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Activ total *100 = (50002800)/2200 = 2200/2200 *100 = 100% Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Capitaluri permanente *100 = (5000-2800)/700 *100 = 314,29% 16. Studiu de caz privind vitezele de rotatie. Sa se calculeze vitezele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil: Imobilizari necorporale 5.000 Imobilizari corporale 20.000 Creante 10.000 Stocuri 15.000 Disponibilitati 2.000 Datorii 30.000 Sold Clienti 10.000 Sold Furnizori 15.000 Cifra de afaceri 50.000 Rezolvare: - Viteza de rotatie a stocurilor: NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri = 50.000/15.000 = 3.33 Viteza de rotatie a datoriilor: Nr.dat.= Cifra de afaceri / Datorii = 50.000/30.000 = 1.67 Viteza de rotatie a imobilizarilor: NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate = 50.000/25.000 = 2 Viteza de rotatie a activelor totale: NrAI = Cifra de afaceri / Active totale = 50.000/(5.000+25.000+10.000+15.000+2.000) = 50.000/57.000 = 0.88 - Viteza de rotatie a disponibilitatilor banesti Nr.Disp = Cifra de afaceri / Disponibilitati = 50.000/2.000 = 25 20

Stagiar Anul III Experti Contabili - Viteza de rotatie a creantelor Nr.Cr = Cifra de afaceri /Creante = 50.000/10.000 = 5 17. Studiu de caz privind duratele de rotatie. Sa se calculeze duratele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil: Imobilizari necorporale 5.000 Imobilizari corporale 20.000 Creante 10.000 Stocuri 15.000 Disponibilitati 2.000 Datorii 30.000 Sold Clienti 10.000 Sold Furnizori 15.000 Cifra de afaceri 50.000 Rezolvare: Durara de rotatie a stocurilor: DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5 Durata de rotatie a debitelor-clienti: DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] X 365 = 10.000/50.000*365 = 73 Durata de rotatie a furnizorilor: DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5 Durata de rotatie a imobilizarilor: DzAI = Active imobilizate/ Cifra de afaceri X365 = 25.000/50.000*365 = 182.5 Durata de rotatie a activelor totale: DzAT = Active totale/ Cifra de afaceri X365 = (5.000+25.000+10.000+15.000+2.000)/ 50.000/*365 = 57.000/50.000*365 = 416.10 Durata de rotatie a disponibilitatilor banesti DzDisp = Disponibilitati/cifra de afaceri*365 = 2000/50.000*365 = 14.60 18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii. SC CRIANA CONS SA prezinta urmatoarea situatie comerciala pe anii 2008, 2009 si 2010 in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile privind marfurile: 2008 2009 2010 Venituri din vnzarea mrfurilor 7.776.173 25.072.515 1.202.961 Cheltuieli privind mrfurile 7.105.441 24.001.945 1.108. 855 Producia vndut (Qv) 1 455 324 1 484 899 1 685 001 Producia stocat (Qs) 0 0 0 Producia imobilizat (Qi) 0 17 27 0 Sa se calculeze soldurile intermediare ale gestiunii. Marja comercial = 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 607 Cheltuieli privind mrfurile Indicatori (rate) : Rata marjei comerciale = Marja comercial Vnzri de mrfuri Rata comercial a cheltuielilor = Marja comercial Cost cumprare mrfuri Rata rotirii stocurilor = Cost mrfuri vndute 21

Stagiar Anul III Experti Contabili Stoc mrfuri Denumire indicator 2008 2009 2010 Venituri din vnzarea mrfurilor 7 776 173 25 072 515 1 202 961 Cheltuieli privind mrfurile 7 105 441 24 001 945 1 108 855 MARJA COMERCIAL 670 732 1 070 570 94 106 Rata marjei comerciale 8,63% 4,27% 7,82% Rata comercial a cheltuielilor 9,44% 4,46% 8,49% Rata rotirii stocurilor 3,38 7,14 -4,87 Indice de cretere a veniturilor din vnzrile 100% 322,43% 84,53% de mrfuri Indice de cretere a cheltuielilor 100% 337,80% 84,39% Indice de cretere a marjei comerciale 100% 159,61% 85,97% n cazul S.C. CRIANA CONS S.A., marja comercial are o valoare semnificativ, ceea ce denot faptul c activitatea comercial a societii nu poate fi neglijat. n anul 2009 nivelul marjei crete fa de 2008, datorit creterii mai rapide a veniturilor din vnzarea mrfurilor, fa de creterea cheltuielilor privind mrfurile. Marja comercial a nregistrat o evoluie ascendent pe durata perioadei analizate, o cretere de 59,61% n anul 2009 fa de anul anterior. Ea reflect un flux global al activitii comerciale pozitiv, contribuind n mod favorabil la formarea rezultatului net al ntreprinderii analizate. Producia exerciiului reprezint producia vndut, stocat sau nu i producia imobilizat. Se calculeaz prin nsumarea produciilor realizate de ntreprindere: Producia exerciiului = Producia vndut + Variaia stocurilor + Producia imobilizat Denumire indicator 2008 2009 2010 Producia vndut (Qv) 7 428 258 18 092 895 19 857 089 Producia stocat (Qs) 210 369 336 382 -227 881 Producia imobilizat (Qi) 0 0 0 PRODUCIA EXERCIIULUI (Qex) 7 638 626 18 429 277 19 629 208 Indice de cretere a Qv 100% 243,57% 267,32% Indice de cretere a Qs 100% 159,90% 8,32% Indice de cretere a Qi 0% 0% 0% Indice de cretere a Qex 100% 241,26% 256,97% Producia exerciiului prezint fata de anul 2008 o cretere nsemnat atat in anul 2009 cat si in anul 2010 cu toate ca in anul 2010 productia stocata are valoare negativa, dar nu putem s tim dac producia a crescut i n uniti fizice. Nu se poate evalua ca pozitiv sau negativ acest fenomen pentru c producia vndut este exprimat n pre de vnzare, iar producia stocat la cost de producie. 19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune. Societatea A fuzioneaza cu societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. In urma operatiunii de fuziune se creaza societatea C. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel: Elemente de activ A B Elemente de pasiv A B Cheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000 Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000 Marfuri 45.000 35.000 Rezultat reportat 40.000 10.000 22

Stagiar Anul III Experti Contabili 45.000 Furnizori 70.000 40.000 55.000 Credite bancare pe 85.000 90.000 termen lung Total activ 270.000 220.000 Total pasiv 270.000 220.000 In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora, si anume plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale: - societatea A: 40.000 lei; - societatea B: 70.000 lei. Aporturile celor doua societati se prezinta astfel: Elemente A B Capital propriu 115.000 90.000 Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000 Plusvaloarea imobilizarilor corporale 40.000 70.000 Activ net corijat(ANC) 150.000 150.000 Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000 Valoarea intrinseca(ANC/Na) 15 10 Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este : Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B Rs = 15 / 10 = 3 / 2 Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 2 actiune noua A in schimbul a 3 actiuni vechi B. Capitalul social al societatii C este de 150.000 (aprotul A) + 150.000 (aportul B) = 300.000 lei; Numarul de actiuni care sunt emise pentru remunerarea aportului celor doua societati este de 60.000 lei, valoarea nominala fiind aceeasi, adica de 5 lei/actiune. Societatile vor primi un numar egal de actiuni deoarece valoarea aportului pe care au prezentato catre societatea C este egala. Ca atare si numarul de actiuni pe care il vor indemniza este si el egal, adica 30.000 actiuni pentru fiecare societate. Fluxul informational contabil la societatea A: a. contabilizarea creantei societatii A catre societatea C: Cont debitor Cont creditor Valoare 461 7583* 150.000 *venituri din operatiuni din fuziune b. contabilizarea virarii aportului catre societatea C: Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare ./. ./. 265.000 265.000 70.000 401 212 100.000 85.000 162 371 45.000 110.000 6583* 411 80.000 512 40.000 *cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate ca aport Clienti Disponibilitati 80.000 40.000

23

Stagiar Anul III Experti Contabili c. primirea actiunilor de la societatea C: Cont debitor Cont creditor Valoare 261 461 150.000 d. anularea cheltuielor de constituire: Cont debitor Cont creditor Valoare 6588 201 5.000 e. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri: Cont debitor Cont creditor Valoare 7583 121 150.000 f. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli: Cont debitor Cont creditor Valoare 121 ./. 115.000 6583 110.000 6588 5.000 g. determinarea rezultatului fuziunii: Rezultatul fuziunii = venituri totale cheltuieli totale Rezultatul fuziunii = 150.000 115.00 = 35.000 lei In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel: Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare Titluri de particpare 150.000 Capital social 50.000 Rezerve 25.000 Rezultat reportat 40.000 Rezultatul fuziunii 35.000 Total activ 150.000 Total pasiv 150.000 Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea A: a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B: Cont debitor Cont creditor Valoare ./. 456 150.000 1012 50.000 106 25.000 117 40.000 121 35.000 b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B: Cont debitor Cont creditor Valoare 456 261 150.000 Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii A sunt soldate. Actionarii societatii A sunt dupa aceasta operatiune de fuziune actionari ai societatii C. Contabilizarea operatiunilor de fuziune pentru societatea B este identica cu contabilizarea operatiunilor de fuziune ale societatii A, respectand aceleasi etape, cu deosebirea impusa de valorile din situatiile financiare ale acestei societati. Fluxul informational contabil la societatea C: a. contabilizarea constituirii capitalului social: Cont debitor 456

Cont creditor 1012

Valoare 300.000

24

Stagiar Anul III Experti Contabili b. contabilizarea primirii aportului de la societatea A: Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare ./. ./. 305.000 305.000 140.000 212 456 150.000 45.000 371 401 70.000 80.000 411 162 85.000 40.000 512 c. contabilizarea primirii aportului de la societatea B: Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare ./. ./. 280.000 280.000 145.000 212 456 150.000 35.000 371 401 40.000 45.000 411 162 90.000 55.000 512 Bilantul contabil al societatii C se prezinta astfel: Elemente de activ A Elemente de pasiv A Imobilizari corporale 285.000 Capital social 300.000 Marfuri 80.000 Furnizori 110.000 Clienti 125.000 Credite bancare pe termen lung 175.000 Disponibilitati 95.000 Total activ 585.000 Total pasiv 585.000 In urma operatiunilor de fuziune, cele doua societati participante sunt lichidate si radiate de la Registrul Comertului si concomitent se creaza o noua societate C care preia aporturile celor doua societati si actionarii acestora devin actionarii societatii C. 20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita. Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Marfuri Clienti Disponibilitati Total activ A 5.000 100.000 45.000 80.000 40.000 270.000 B 10.000 75.000 35.000 45.000 55.000 220.000 Elemente de pasiv Capital social Rezerve Rezultat reportat Furnizori Credite bancare pe termen lung Total pasiv A 50.000 25.000 40.000 70.000 85.000 270.000 B 75.000 5.000 10.000 40.000 90.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora: a. fond comercial creat de cele doua societati: - societatea A: 90.000 lei; - societatea B: 70.000 lei. b. plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale: - societatea A: 40.000 lei; - societatea B: 30.000 lei. Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente Capital propriu Active fictive-ch.de constituire Fond comercial A 115.000 -5.000 90.000 B 90.000 -10.000 70.000

25

Stagiar Anul III Experti Contabili


Plusvaloarea imobilizarilor corporale Activ net corijat(ANC) Numar de actiuni(Na) Valoarea intrinseca(ANC/Na) 40.000 240.000 10.000 24 30.000 180.000 15.000 12

Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este : Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B Rs = 24 / 12 = 2 / 1 Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 1 actiune noua A in schimbul a 2 actiuni vechi B. Tinand cont ca valoarea nominala a celor doua societati este de 5 lei, majorarea capitalului social al societatii A dupa fuziunea prin absorbtie cu societatea B, parcurge urmatoarele etape: - numarul de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea capitalului societatii B: 15.000 * 1/2= 7.500 actiuni noi A; - valoarea majorarii capitalului social: 7.500 actiuni * 5 lei = 37.500 lei; - diferenta dintre valoarea majorarii capitalului social si valoarea aportului se contabilizeaza in categoria de prima de fuziune, adica: 180.000 37.5000 = 142.500 lei. Fluxul informational contabil la societatea A: h. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor 456 Cont creditor ./. 1012 1042 Valoare 180.000 37.500 142.500

i. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:


Valoare 310.000 70.000 105.000 35.000 45.000 55.000 Elemente de activ Cheltuieli de constituire Fond comercial Imobilizari corporale Marfuri Clienti Disponibilitati Total activ Cont debitor ./. 207 212 371 411 512 Valoare 5.000 70.000 205.000 80.000 125.000 95.000 580.000 Cont creditor ./. 456 401 162 Valoare 310.000 180.000 40.000 90.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:


Elemente de pasiv Capital social Prime de fuziune Rezerve Rezultat reportat Furnizori Credite bancare pe termen lung Total pasiv Valoare 87.500 142.500 25.000 40.000 110.000 175.000 580.000

Fluxul informational contabil la societatea B: a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor 461 Cont creditor 7583* Valoare 180.000

* venituri din operatiuni de fuziune b. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:


Valoare 210.000 40.000 Cont debitor ./. 401 Cont creditor ./. 212 Valoare 210.000 75.000

26

Stagiar Anul III Experti Contabili


90.000 80.000 162 6583* 371 411 512 35.000 45.000 55.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aport c. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor 261 Cont debitor 6588 Cont debitor 121 Cont creditor 461 Cont creditor 201 Cont creditor ./. 6583 6588 Cont creditor 121 Valoare 180.000 Valoare 10.000 Valoare 90.000 80.000 10.000 Valoare 180.000

d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire: e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:


Cont debitor 7583

g. determinarea rezultatului fuziunii: Rezultat = Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat = 180.000 90.000 = 90.000 lei Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Titluri de participare Valoare 180.000 Elemente de pasiv Capital social Rezerve Rezultat reportat Rezultatul fuziunii Total pasiv Valoare 75.000 5.000 10.000 90.000 180.000

Total activ

180.000

Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B: c. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor ./. 1012 106 117 121 Cont creditor 456 Valoare 180.000 75.000 5.000 10.000 90.000

d. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:


Cont debitor 456 Cont creditor 261 Valoare 180.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A. 21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita. Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale A 5.000 100.000 B 10.000 75.000 Elemente de pasiv Capital social Rezerve A 50.000 25.000 B 75.000 5.000

27

Stagiar Anul III Experti Contabili


Imobilizari financiare Marfuri Clienti Disponibilitati Total activ 45.000 45.000 80.000 40.000 315.000 35.000 45.000 55.000 220.000 Rezultat reportat Furnizori Credite bancare pe termen lung Total pasiv 40.000 115.000 85.000 315.000 10.000 40.000 90.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel: - societatea A: 45.000 lei; - societatea B: 70.000 lei. Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente Capital propriu Active fictive-ch.de constituire Plusvaloarea imobilizarilor corporale Plusvaloare din titluri de participare (9.000 * 10 45.000) Activ net corijat(ANC) Numar de actiuni(Na) Valoarea intrinseca(ANC/Na) A 115.000 -5.000 45.000 45.000 200.000 10.000 20 B 90.000 -10.000 70.000 0 150.000 15.000 10

Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este : Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B Rs = 20 / 10 = 2 / 1 Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B. Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei; Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A; Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * = 3.000 actiuni; Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei; Prima de fuziune: 60.000 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A; In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei; In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B. Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei. Fluxul informational contabil la societatea A: j. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor 456 Cont creditor ./. 1012 1042.1 1042.2 261 Cont debitor Cont creditor Valoare 150.000 15.000 45.000 45.000 45.000 Valoare

k. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:


Valoare

28

Stagiar Anul III Experti Contabili


280.000 145.000 35.000 45.000 55.000 Elemente de activ Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Marfuri Clienti Disponibilitati Total activ ./. 212 371 411 512 Valoare 5.000 245.000 80.000 125.000 95.000 550.000 ./. 456 401 162 280.000 150.000 40.000 90.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:


Elemente de pasiv Capital social Prime de fuziune Rezerve Rezultat reportat Furnizori Credite bancare pe termen lung Total pasiv Valoare 65.000 90.000 25.000 40.000 155.000 175.000 550.000

Fluxul informational contabil la societatea B: h. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor 461 Cont creditor 7583* Valoare 150.000

* venituri din operatiuni de fuziune i. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:


Valoare 210.000 40.000 90.000 80.000 Cont debitor ./. 401 162 6583* Cont creditor ./. 212 371 411 512 Valoare 210.000 75.000 35.000 45.000 55.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aport j. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor 261 Cont debitor 6588 Cont debitor 121 Cont creditor 461 Cont creditor 201 Cont creditor ./. 6583 6588 Cont creditor 121 Valoare 60.000 Valoare 10.000 Valoare 90.000 80.000 10.000 Valoare 150.000

k. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire: l. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

m. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:


Cont debitor 7583

n. determinarea rezultatului fuziunii: Rezultat = Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat = 150.000 90.000 = 60.000 lei Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Titluri de participare Debitori diversi Valoare 60.000 90.000 Elemente de pasiv Capital social Rezerve Rezultat reportat Rezultatul fuziunii Total pasiv Valoare 75.000 5.000 10.000 60.000 150.000

Total activ

150.000

Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B: 29

Stagiar Anul III Experti Contabili e. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor ./. 1012 106 117 121 Cont creditor 456 Valoare 150.000 75.000 5.000 10.000 60.000

f. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:


Cont debitor 456 Cont debitor 456 Cont creditor 261 Cont creditor 461 Valoare 60.000 Valoare 90.000

g. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune: Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A. 22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta. Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea B detine 60% din capitalul societatii A, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Imobilizari financiare Marfuri Clienti Disponibilitati Total activ A 5.000 100.000 45.000 80.000 40.000 270.000 B 10.000 75.000 30.000 35.000 45.000 55.000 250.000 Elemente de pasiv Capital social Rezerve Rezultat reportat Furnizori Credite bancare pe termen lung Total pasiv A 50.000 25.000 40.000 70.000 85.000 270.000 B 75.000 5.000 10.000 40.000 120.000 250.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel: - societatea A: 90.000 lei; - societatea B: 70.000 lei. Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente Capital propriu Active fictive-ch.de constituire Plusvaloarea imobilizarilor corporale Plusvaloare din titluri de participare (6.000 * 20 30.000) Activ net corijat(ANC) Numar de actiuni(Na) Valoarea intrinseca(ANC/Na) A 115.000 -5.000 90.000 0 200.000 10.000 20 B 90.000 -10.000 70.000 90.000 240.000 15.000 16

Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este : Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B Rs = 20 / 16 = 5 / 4 Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni 30

Stagiar Anul III Experti Contabili care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea B le detine in capitalul societatii A. Numarul de actiuni pe care A trebuie sa le emita pentru a remunera aportul societatii B: 15.000 * 4/5 = 12.000 actiuni; Majorarea capitalului social al societatii A: 12.000 actiuni * 5 lei = 60.000 lei; Prima de fuziune: 240.000 60.000 = 180.000 lei; Anularea actiunilor proprii: 6.000 actiuni * 20 lei = 120.000 lei; Reducerea capitalului social al societatii A astfel: - reducerea efectiva: 6.000 actiuni * 5 lei = 30.000 lei; - diferenta: 120.000 30.000 = 90.000 va fi imputata asupra primelor de fuziune. Fluxul informational contabil la societatea A: l. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor 456 Cont creditor ./. 1012 1042 Cont debitor ./. 212 371 411 109 512 Cont creditor ./. 456 401 162 Valoare 240.000 60.000 180.000 Valoare 400.000 240.000 40.000 120.000

m. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:


Valoare 400.000 145.000 35.000 45.000 120.000 55.000 Cont debitor ./. 1012 1042

n. anularea actiunilor proprii preluate prin fuziunea cu societatea B:


Cont creditor 109 Valoare 120.000 30.000 90.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:


Elemente de activ Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Marfuri Clienti Disponibilitati Total activ Valoare 5.000 245.000 80.000 125.000 95.000 550.000 Elemente de pasiv Capital social Prime de fuziune Rezerve Rezultat reportat Furnizori Credite bancare pe termen lung Total pasiv Valoare 80.000 90.000 25.000 40.000 110.000 205.000 550.000

Fluxul informational contabil la societatea B: o. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor 461 Cont creditor 7583* Valoare 240.000

* venituri din operatiuni de fuziune p. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:


Valoare 240.000 40.000 120.000 80.000 Cont debitor ./. 401 162 6583* Cont creditor ./. 212 261 371 411 512 Valoare 240.000 75.000 30.000 35.000 45.000 55.000

31

Stagiar Anul III Experti Contabili *cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aport q. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor 261 Cont debitor 6588 Cont debitor 121 Cont creditor 461 Cont creditor 201 Cont creditor ./. 6583 6588 Cont creditor 121 Valoare 240.000 Valoare 10.000 Valoare 90.000 80.000 10.000 Valoare 240.000

r. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire: s. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

t. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:


Cont debitor 7583

u. determinarea rezultatului fuziunii: Rezultat = Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat = 240.000 90.000 = 150.000 lei Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Titluri de participare Valoare 240.000 Elemente de pasiv Capital social Rezerve Rezultat reportat Rezultatul fuziunii Total pasiv Valoare 75.000 5.000 10.000 150.000 240.000

Total activ

240.000

Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B: h. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor ./. 1012 106 117 121 Cont creditor 456 Valoare 240.000 75.000 5.000 10.000 150.000

i. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:


Cont debitor 456 Cont creditor 261 Valoare 240.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A. 23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbitie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers. Societatea A (absorbant) deine 20% din capitalul societii B (absorbit), iar B deine 2.000 de aciuni A. Conducerile celor dou societi au decis fuzinea prin absorbia societii B de ctre A. Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel: Elemente A B Cheltuieli de constituire 10.000 Imobilizri corporale 1.248.000 788.000 Imobilizri financiare 160.000 22.000 32

Stagiar Anul III Experti Contabili Stocuri Clieni Investiii financiare pe termen scurt Conturi la bnci Total activ Credite pe termen lung mprumut obligatar Furnizori Datorii fiscale Total Datorii Capital social 160.000 330.000 138.000 280.000 56.000 28.000 8.000 1.800.000 1.428.000 162.000 288.000 46.000 256.000 70.000 44.000 278.000 588.000 1.000.000 800.000 (100.000 aciuni) (80.000 aciuni) 402.000 238.000 120.000 (198.000) 1.522.000 840.000

Rezerve Rezultat Total Capitaluri proprii Informaii suplimentare: Pentru societatea A: -existena unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei; -existena unui plus de valoare la imobilizrile corporale de 56.000 lei; -cele 16.000 aciuni B au fost achiziionate la valoarea lor nominal; Pentru sociatatea B: -un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei; -plus de valoare la imobilizrile corporale 26.000 lei; -pierderile din deprecierea creanelor clieni sunt estimate la 13.500 lei; - pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei; -cele 2.000 aciuni A au fost achiziionate la valoarea total de 22.000 lei. S se contabilizeze fuziunea prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce. REZOLVARE Active Fictive = chelt de constituire = 10 000 Oblig nefin = 46000 Obl fin = cred t lung + dat fiscale = 232000
EVAL APORTURILOR CAPITAL PR (-) ACTIVE FICTIVE (CH CONST) (=) ANCont (+-) CORECTII EVALUARE FD COMERC IMOB CORPORALE CREANTE STOCURI TITL B DETINUTE DE A TITL A DETINUTE DE B X = Vib, Y = Via ANCor Nr actiuni Valoare intrinseca 2208000+16000x 100000 Via = Y 912000+2000y 80000 Vib = x 800000 56000 0 0 16000(X-VN) 0 88000 26000 -13500 -6500 0 2000(Y-11) VN = 10 Val de achiz = 11 A 1522000 -10000 1512000 B 840000 0 840000

33

Stagiar Anul III Experti Contabili ANCorA = 2400 000 ANCorB = 960 000 Rezulta sistem de ecuatii 2 208 000 + 16 000 X = 100 000 Y 912 000 + 2000 Y = 80 000 X X = 12 Y = 24 Vib = 12 Via = 24 RAPORT DE SCHIMB = Vib/Via = Nr de actiuni de emis A pt a remunera B A detine 20% din capitalul lui B, B detine 2000 act din A ANCor B x 80% /Via = (960 000 x 80%)/ 24 = 32000 act A Sau (nr act B nr act B det de A) x Rp = ANCor B Majorarea capital social 32.000 x VNa = 320.000 Prima de fuziune = 480.000 - Pr-zisa 32.000(Via-VNa) = 32.000(24-10) = 448.000 - Compl 16.000 (12-10) = 32.000 Act B Inreg in contabilitate INREG A - ABSORBANTA suma ct 1 majorare cap soc 456

2 3

anularea titlurilor preluarea aport 788+26

41,115,121,371 4 5 6 reg ct anularea act pr anularea ch cons

1042 % 88.000 207 21 814.000 371 109 restu 456 1042 6583

ct % 1012 1042 263 % 161 401 44 456

suma 162.000 320.000 480.000 160.000 288.000 256.000 44.000 960.000

117 109 201

160.000 10.000

1 2

INREG B - ABSORBITA transf active scoaterea din gestiune

46101 6583

7583 % 21 263 371

142.8000 960-840 1428.000 788.000 22.000 330.000

34

Stagiar Anul III Experti Contabili 4111 5121 121 6583 46101 280.000 1.000 1.548.000 1.428.000 588.000 288.000 256.000 44.000 -198.000 960.000 960.000 162.000

rez fuziune

7583 121 % 161 40 44 % 800.000 1012 238.000 106 120.000 121 456 456

tr datorii

tr cap pr

% 121 456 461 46101

regularizare cont 461.456

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA. - Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii: a. Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilata acestora; b. Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania; c. Sunt realizate de persoane impozabile; d. Sunt rezultatul unor activitati economice. - Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA. - O persoana impozabila este considerata stabilita din perspectiva TVA la sediul activitatii economice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau si unde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta este considerata stabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari de servicii impozabile. - Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se determina in functie de aceleasi reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si Directiva 8/2008 valabile la nivelul UE. Exemplu: O persoan juridic nregistrat n scop de TVA care activeaz ndomeniul produciei de mobilier realizeaz n luna septembrie urmtoareleoperaiuni: - achiziii de mas lemnoas pe picior utilizat ca materie prim 850.000pre fr TVA; - achiziii de materiale consumabile n valoare de 250.000, pre fr TVA; - nregistreaz facturi pentru cazarea personalului trimis n delegaie nvaloare de 25.000, fr TVA; - achiziioneaz produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol n valoare de 15.000 fr TVA; - livreaz produse finite (mobilier) n valoare de 1.450.000 lei, pre cu TVA. 35

Stagiar Anul III Experti Contabili Determinai TVA aferent lunii septembrie. tiind c la sfritul lunii augustsocietatea raportase TVA de recuperat n valoare de 2.500 lei, determinaicare este valoarea TVA pe care societatea o datoreaz ctre bugetul1statului la sfritul lunii septembrie. Toate operaiunile se desfoar peplan intern, furnizorii i clienii fiind persoane nregistrate n scop de TVA. Rspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziie: - achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare) - achiziiile de materiale consumabile genereaz un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei; - prestarea de servicii de cazare se impoziteaz cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;pentru achiziionarea de produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se nregistreaz TVA deductibil Deci, TVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 lei Pas 2. Determinarea TVA colectat Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operiune: - achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei - pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculat: TVAcolectat = 1.450.000 x (24/124) = 280.645 lei Deci, TVAcolectat = 204.000 + 280.645 = 484.645 lei Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii septembrie TVA colectat > TVA deductibil _TVA de plat = 484.645 266.250 = 218.395 leiPas 4. Determinarea TVA de plat la bugetul statului TVA de plat la buget = 218.395 2.500 = 215.895 lei Temei legal: - Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator) - taxare inversaCotele de taxa -Art.140 alin.(2) lit.f) si pct.23 alin.(6) din normeFacturi de cazare- Art.146 si pct.46 alin.(3) din normeNedeductibilitate TVA Art.145 alin.(5) lit.b) 25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA. Scutirea cu drept de deducere Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor: o Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciile aferente; o Livrarile intracomunitare de bunuri; o Transporturile internationale de pasageri; o Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere; o Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile aferente; o Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive; o Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive; o Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice, organizatiile internationale si fortele NATO. Expemplul 1 36

Stagiar Anul III Experti Contabili n luna iulie o persoan juridic pltitoare de TVA realizeaz operaiunile: - livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 220.000 fr TVA, TVA24%; - prestri de servicii pe piaa intern scutite cu drept de deducere nvaloare de 110.000 lei; - prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 180.000 lei; - achiziii de mrfuri n valoare de 100.000 fr TVA, TVA 24%,destinate n ntregime operaiunilor cu drept de deducere; - achiziii de materiale consumabile i servicii n valoare de 190.000 leifr TVA, TVA 24%, din care 70% sunt destinate activitilor cu dreptde deducere i 30% activitilor fr drept de deducere.Determinai TVA de plat n luna iulie. Rspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil ntruct societatea a inut evidena aprovizionrilor separat pentru activitile cudrept de deducere i pentru activitile fr drept de deducere vom lua n calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziii destinate realizrii operaiunilor cu dreptde deducere, nefiind necesar utilizarea pro-ratei. TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 lei Pas 2. Determinarea TVA colectat TVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 lei Pas 3. determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii iulie TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920 52.800 = 3.120 lei Temei legal: Regimul deducerilor : Art.145, 146 si 147 alin (3), (4) si (5)Pro-rata (vezi si problema nr.217)Evidenta TVA Art.156 si pct.79 alin.(2) si (3) din norme Exemplul 2 n luna august o societate pltitoare de TVA realizeaz urmtoareleoperaiuni: - exporturi (n afara Comunitii) n valoare de 400.000 lei; - livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 250.000 lei fr TVA, TVA24%; - prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 200.000 lei; - achiziii de materii prime i materiale consumabile de pe piaa intern nvaloare de 600.000 lei fr TVA, TVA 24%, destinate realizrii activitilor firmei; - beneficiaz de prestri servicii de la teri n valoare de 560.000 lei, pre cuTVA, TVA 24%Determinai TVA de plat ctre bugetul statului n luna august. Rspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil ntruct societatea nu a reflectat separat achiziiile destinate operaiunilor cudrept de deducere i cele destinate operaiunilor fr drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziiilor i apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi dedus . TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 lei Pro rata = (livrri cu drept de deducere) / (total livrri) = (400.000 + 250.000) /(400.000 + 250.000 + 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 76,47% = 193.000 lei. Pas 2. Determinarea TVA colectat TVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 lei Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperate TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 60.000 =133.000 lei Temei legal: Exporturi - Art.143Scutiri Art.141 alin.(2) lit.e) si f) si alin.(3) ref. operatiuni scutite prin efectul legii care pot fi supuse optiunii de taxare ; pct.36,37,38,39 si 40 din normeRegimul deducerilor Art.147 alin.(5) si (6) si pct.47 din norme 37

Stagiar Anul III Experti Contabili 26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA. Scutirea fara drept de deducere Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare). Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate. Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei a fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA. Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt scutite de TVA fara drept de deducere. Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii; Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA. Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau terenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente. 27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA. Masuri de simplificare Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platita efectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Pana la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de zahar. Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin aplicarea mecanismului taxarii inverse In cazul in care o societate are ca obiect de activitate atat achizitia intracomunitara de bunuri, cat si prestarea intracomunitara de servicii, aceasta va fi obligata prin lege sa aplice tratamente fiscale distincte. Astfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa prin formula contabila 4426 = 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod 390 cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 si 17. Referitor la prestarile de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva 8 a CEE din 12 februarie 2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel, 38

Stagiar Anul III Experti Contabili se aplica regula de taxare B3B (business to business) prin care se recunoaste faptul ca ambele parti participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de persoane impozabile. Aceasta regula se aplica, de exemplu, in cazul unei companii care achizitioneaza telefoane mobile din UE, le comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele furnizorului. Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se aplice, firma va fi obligata sa faca dovada ca beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat catre sediul activitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului Romaniei si ca serviciul este utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile beneficiare. Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila stabilita in afara teritoriului Romaniei pentru activitatea sa economica care se desfasoara in afara teritoriului Romaniei rezulta din informatiile preluate din contractul economic incheiat intre firma din Romania in calitate de prestator si firma din UE in calitate de beneficiar: - adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile; - codul de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru. - entitatea care plateste contravaloarea serviciilor; - entitatea care suporta costul acestora; - natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat serviciul. De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in baza prevederilor art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele doua conditii: - cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de autoritatea fiscala dintr-un stat membru, astfel incat responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate de firma din Romania sa revina firmei inregistrate in scopuri de TVA in statul membru; - furnizorul din Romania face dovada faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fost transportate intr-un stat membru. Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se inscrie in "Registrul operatorilor intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010. Exemplu O societate comercial nregistrat n scop de TVA realizeaz n lunamai urmtoarele operaiuni:- achiziioneaz 1.000 kg deeuri metale neferoase la preul de 1,5 lei/kgfr TVA; achiziioneaz 2.000 kg fructe la pre de 2,0 lei/kg fr TVA;- livreaz 1500 kg fructe la preul de 2,5 lei/kg fr TVA.Determinai TVA de plat sau de recuperat aferent lunii mai. Toateachiziiile/livrrile se fac pe plan intern de la/ctre persoane nregistrate nscop de TVA. Rspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil Pentru achiziia de deeuri metale neferoase de la o persoan nregistrat nscop de TVA se aplic msurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, n sensul c acestea se supun regimului de taxare invers. Astfel, TVA-ul aferenta cestora se trece i la TVA deductibil i la TVA colectat, nefcndu-se ns pli ntre furnizor i client pentru acest TVA. Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 lei Pas 2. Determinarea TVA colectat TVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 lei Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperate Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 1.260 =60 lei Temei legal: Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii) Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator) 28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA. 39

Stagiar Anul III Experti Contabili Platitorii de TVA cu regim mixt Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni impozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, TVA deductibila poate fi recuperata conform urmatoarelor criterii: o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile deductibila integral; o Taxa atribuibila direct tranzactiilor scutite integral nedeductibila; o Taxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata. Pro-rata se determina ca raport intre: o Suma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, la numarator; si o Suma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a TVA. Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurate ocazional (de exemplu leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul proratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de exemplu de la 4,1 % la 5%). Exemplul 1 Un club sportiv organizeaz activiti sportive. Participarea la aceste activiti este rezervat exclusiv membrilor ce pltesc un abonament anual. . Clubul sportiv gestioneaz i un bar n interiorul slilor de sport, unde membrii clubului pot s consume buturi. O dat pe an, clubul organizeaz un dineu special la care toat lumea poate veni i consuma (chiar i cei ce nu sunt membri ai clubului). Aceast activitate este organizat n vederea colectrii de fonduri. Regulamentul clubului sportiv prevede c acesta nu poate s realizeze profit, orice eventual profit neputnd fi repartizat administratorilor ci reinvestit n club. n cazul ncetrii activitii, orice activ (inclusiv banii) vor merge n contul unei asociaii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul Romniei. n acest caz, se aplic urmtorul tratament de TVA: Clubul sportiv poate fi considerat fr scop patrimonial. Prestarea de ctre organizaia fr scop patrimonial a unor servicii legate de activiti sportive sau educaie fizic este scutit de TVA fr drept de deducere. Rezult c abonamentele pltite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - nu se aplic n acest caz deoarece sportul nu se afl pe lista scopurilor acceptate). Gestiunea barului nu este, n principiu, scutit de TVA. La fel dineul organizat anual. Totui, aa cum s-a menionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerat pentru bar dac sunt primii numai membrii organizaiei fr scop patrimonial i dac veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fr drept de deducere n baza art. 141, alin. (1), lit. n) din Codul fiscal, potrivit creia este scutit o prestare de servicii efectuat de o persoan ale carei operaiuni sunt scutite n condiiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal, pentru evenimentele destinate colectrii de ajutoare financiare i organizate n beneficiul exclusiv al acestora, cu condiia ca aceste scutiri s nu duc la distorsiuni concureniale.

40

Stagiar Anul III Experti Contabili n cazul n care scutirea nu se aplic, clubul sportiv este n mod normal o persoan impozabil cu regim mixt cu drept de deducere a TVA doar parial, n cazul n care clubul nu ntrunete criteriile pentru intreprinderile mici. Exemplul 2 O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%. La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x 30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei), iar diferenta de 380 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital. Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel: TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei. TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 1.140 lei: 5 = 228 lei. Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei. Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile. Ajustarea pentru anul 2009: - pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%; - deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380 lei; - deja dedus: 228 lei; - deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei = 152 lei. Ajustarea pentru anul 2010: - pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%; - deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei; - deja dedus: 228 lei; - ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei. Ajustarea pentru anul 2011: - pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%; - deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei; - deja dedus: 228 lei; - ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei. Ajustarea pentru anul 2012: - pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%; - deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei; - deja dedus: 228 lei; - deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei. Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp. Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei, reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o ajustare in favoarea sa astfel: - taxa nededusa: 2.660 lei; - taxa colectata: 3.600 lei; 41

Stagiar Anul III Experti Contabili - ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata). Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari: - perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani; - taxa dedusa initial: 1.140 lei; - ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei. 29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA. Exemplul nr. 1 O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuinta sau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentru operatiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere. Exemplul nr. 2: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregime imobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Exemplul nr. 3: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detine un hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din suprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoana respectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel: - pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani, care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei; - pentru perioada ramasa, 2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel: - 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care partea alocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plus ori in minus conform aceleiasi proceduri. Exemplul nr. 4: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal inchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este 42

Stagiar Anul III Experti Contabili inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din suprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007: 9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-a inscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus. In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare. Exemplu nr.5 La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix ( care nu este bun imobil) in valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei. Perioada de ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012 inclusiv. - daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut altei persoane la valoarea de 1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art. 149, respectiv nu se fac ajustari de TVA - daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat, atunci se fac ajustari de TVA, astfel: 380 (TVA dedus) / 5 (perioada de ajustare) x 4 (perioada ramasa din perioada de ajustare) = 304 lei. Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul minus. 30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor. Importul de bunuri TVA aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie 2012, cu exceptia persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin un certificat de amanare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritatile vamale. Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de la plata TVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decontul de TVA, atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013 aceasta facilitate se va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA. Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de TVA in interiorul tarii (de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA). Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de un alt Stat Membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, vor plati TVA datorata pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import pentru TVA si accize. Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romania si pana la prima destinatie a acestora. Exemplu In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de 43

Stagiar Anul III Experti Contabili la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii avansului. Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei. Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei. Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus. Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel: [(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei. Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel: 21.400 lei x 24% = 5.136 lei. Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretul de 6.000 euro. A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna iunie. Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei. Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei. In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA: Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si 1.558 lei, cu semnul minus. Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei. Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.

44