Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Spiru Haret Bucuresti Facultatea de Educatie Fizica si Sport Maser Kinetoterapia in recuperarea afectiunilor cerebro-vasculare TERAPIA OCUPATIONALA

IN RECUPERAREA PARALIZIEI NERVULUI MEDIAN Masterand anul I Alecsoaei Simona Prof. Sidenco Luminita Elena

Paralizia nervului median Nervul median isi are originea in radacinile C6-T1, desprinzandu-se din fascicul ul lateral al plexului brahial (radacina superioara a nervului median) si fascic ulul median (radacina inferioara a medianului). Cele doua radacini se unesc, cob oara de-a lungul marginii interne a bratului, apoi pe fata sa anterioara, alatur i de artera humerala, ajungand in plica cotului in santul bicipital intern. In t ot acest traiect, nu da ramuri pentru inervarea vreunui muschi (fig. 17). Pe fat a anterioara a antebratului coboara sub flexorul superficial al degetelor, patru nzand in mana pe sub ligamentul anterior al carpului. Pe traseul antebrat-mana, din nervul median se desprind ramurile motorii pentru: rotundul si patratul pron ator (pronatia antebratului), marele palmar (flexia pumnului la care participa i nsa si cubitalul anterior inervat de nervul cubital), cei doi lumbricali externi (participa la flexia in articulatiile metacarpofalangiene), flexorul superficia l comun al degetelor (flexia celei de-a doua falange pe prima), flexorul profund comun fasciculele degetelor 2 si 3 (flexia falangei terminale pe cea de-a 2-a f alanga), lungul flexor al policelui si capul extern al scurtului flexor (flexia articulatiei metacarpofalangiana si interfalangiana a policelui), scurtul abduct or al policelui (abductia policelui, alaturi de lungul abductor inervat de nervu l radial), opozantul policelui (miscarea de opozitie a policelui miscare esentia la a mainii umane).

Deci, medianul este nervul flexiei mainii, pronatiei si opozitiei policelui. In caz de paralizie, mana ia aspect de mana simiana datorita abductiei si eversiei po licelui, ca si atrofiei eminentei tenare. Incercarea de a inchide pumnul ne rele va 2 atitudini tipice pentru paralizia medianului: a) gheara mediana indexul nu s e flecteaza deloc, degetul mijlociu doar partial fara flexie din articulatia met acarpofalangiana degetele 4 si 5 complet inchise. b) Policele nu acopera indexul flectat, ci ramane extins.

Daca mana este asezata cu palma pe masa, indexul nu poate zgaria masa. Cand aces ta miscare se va putea executa, paralizia este vindecata (Pitres). Tulburarile d e sensibilitate sunt limitate de la teritoriul palmar al degetelor 2 si 3, parti al la police, iar dorsal la varfurile degetelor 2 si 3. Exista si unele variante . Nervul median conduce un mare numar de fibre vegetative, motiv pentru care par alizia lui determina importante tulburari vasomotorii si trofice, iar sindromul cauzalgic este destul de frecvent. Paralizia medianului este cea mai invalidara pentru mana, deoarece acest nerv asigura sensibilitatea celor mai importante zon e ale mainii, precum si pentru faptul ca desfiinteaza pensa tridigitala (policeindex- medius), principal pensa de prehensiune. Leziunea medianului compromite flexia pumnului si degetelor, ca si pronatia. Muschii tenari: a) Abductorul scur t al policelui. Mana in semipronatie, cu marginea cubitala pe masa, se incearca executarea abductiei palmare. Se creste treptat amplitudinea, apoi se introduce rezistenta. Se face o pensa O intre police si fiecare deget in parte (cea mai impo rtanta actiunea a abductorrului scurt al policelui este aceasta opozabilitate). Asistentul cauta sa rupa aceasta prize prin trecerea indexului sau printer cele doua degete. b) Flexorul scurt al policelui. Policele se plaseaza in flexie in m etacarpofalangiene si extins din interfalangiene (pentru a impiedica miscarea tru cata a flexorului lung). Este antrenata flexia din metacarpofalangiene, dierectio nand spre inelear si degetul mic varful policelui. Opozabilitatea este, de fapt, o combinare de actiuni (fleexie-abductie-rotatie) in care scurtul flexor si scu rtul abductor au un rol important. Pentru a antrena si rotatia din metacarpofala ngiene alaturi de miscarile de mai sus, se recomanda: policele culcat in abducti e palmara in opozitie cu indexul, unghia policelui ridicandu-se de la falanga pr oximala a indexului spre cea distala.

Etiologie: - Fracturi la nivelul antebraului - Injecii la nivelul cotului - Fistul e arterio-venoase la nivelul antebraului (la bolnavii care efectueaz dializ) - Para lizii profesionale Sindromul de tunel carpian (prin compresiunea exercitata de l igamentul transvers al carpului) duce la afectarea musculaturii eminetei tenare (scurt abductor al policelui, flexor scurt al policelui, opozant al policelui). Atitudine particulara mana simiana: atrofia eminentei tenare cu policele abdus ( muschiul lung abductor al policelui esre inervat de nervul radial) si eversat. S indrom motor afectarea urmatoarelor miscari: - pronatia antebratului (muschiul r otund pronator) - flexia mainii la nivelul articulatiei radio-cubito-carpiene (m uschii marele si micul palmar) - flexia degetelor 2 si 3 (muschiul flexor superf icial al degetelor si flexor profund al degetelor portiunea laterala) - flexia f alangelor proximala si distala ale policelui (muschiul flexor lung al policelui si muschiul flexor scurt al policelui) - abductia palmara a policelui (muschiul scurt abductor al policelui) - pensa polico-digitala (muschiul opozant al police lui) - prehensiunea - rotatiile normale Sindromul senzitiv: hipo/anestezie la ni velul jumatatii externe a fetei palmare a mainii si la nivelul fetei palmare a d egetelor. Sindrom vegetativ frecvent: - tulburari vasomotorii (tegumente rosii l ucioasa, edem, hiper/hipo/an-hidroza) - cauzalgii (dureri avand caracter de arsu ra declansate de stimuli nedurerosi). Prevenirea/corectarea deviatiilor: postura ri cu ajutorul ortezelor (este foarte important ca pozitia policelui sa fie in a bductie palmara) Prevenirea redorii articulare: -mobilizari pasive

-mobilizari pasivo-active - hidrokinetoterapie Mentinerea tonusului musculaturii neafectate a membrului superior: exercitii analitice Terapie adresata tulburari lor vegetative: -posturi antideclive -mobilizari pasive -masaj Reeducarea muscul aturii paralizate: -electrostimulare functionala: -in stadiul initial: - element e de facilitare - Kabat (D1F si D2E) - FNP-uri - exercitii colaterale - exerciti i analitice -dupa reinervare si cresterea fortei musculare la minim 4 tehnici de creste a fortei si rezistentei musculare (exercitii izometrice si izotonice) -l a final: exercitii pentru coordonare (lant kinetic inchis) Reeducarea sensibilit atii: Atentie in cazul aplicarii electrostimularilor Se realizeaza in ordinea ur matoare: presionala-dureroasa, proprioceptiva, termica, tactila stenognozia (ide ntificare prin palparea unui obiect) si localizarea corecta Refacerea abilitatii terapie ocupationala: Refacerea penselor polico-digitale Ref acerea prehensiunii Tratamentul etiologic- de recuperare medicala obiective: a. Prevenirea deviatiil or b. Prevenirea redorii articulare c. Mentinerea tonusului musculaturii neafect ate a membrului superior d. Terapie adresata tulburarilor vegetative

e. Reeducarea musculaturii paralizate f. Reeducarea sensibilitatii g. Refacerea abilitatii Terapia ocupationala reprezinta pentru reeducarea motorie a muschilor paralizati un element indispensabil, fara de care trecerea spre activitatea com plexa profesionala si sociala nu ar fi posibila. In nici o alta recuperare a vre unui segement al corpului necesitatea terapiei ocupationale nu este atat de cate gorica. Fiziokinetoterapia trebuie sa preceada introducerea terapiei ocupational e pentru pregatirea tesuturilor moi, articulatiilor si muschilor in vederea misc arilor sintetice complexe solicitate de acest gen de kinetoterapie. In unele cen tre de recuperare, exista si un department complet separate pentru terapie ocupa tionala, dovada a importantei acesteia. Terapia ocupationala se aplica inca din faza paraliziei si bineinteles se continua si se amplifica pe masura ce reinerva rea se instaleaza. Intr-o prima faza, utilizarea ortezelor active este indispensab ila pentru a putea performa o serie de activitati. Este de presupus si se vor ac cepta ca atare, ca in cadrul terapiei ocupationale sa fie intrebuintate miscarile trucate. Totusi, este recomandabil ca cel putin de doua ori pe zi kinetoterapeut ul sa supravegheze miscarile mainii pacientului, sa le corecteze pentru evitarea celor truncate, pentru reeducarea schemelor de miscare corecte. Activitatile usoare se vor incepe chiar dupa 3-4 saptamani de la sutura nervului (utilizandu-se ortezele). Scrisul, cusutul cu acul, desenatul, pictatul sunt ac tivitati indicate pentru corectarea incapacitatii pensei tripulpare (police-inde x-medius). Dar atentie, deoarece sunt activitati statice, care fixeaza postural cele trei degete, ceea ce poate avea un raspuns negativ pe circulatie, cu aparit ie de edem. Exercitiile de opozabilitate ale policelui prin formarea de pense O cu fiecare deget (si mai ales cu degetul mic) sunt necesare pentru musculatura ten ara. In aceste pense de prind inele de care se fixeaza diverse greutati (fig. 59 ). Mentinerea pe durate progressive de timp a acestor inele prin pensa pulpara e ste un bun exercitiu. Dupa cinci saptamani de la sutura, se trece la activitati de forta crescuta, dar in alternanta cu cele usoare. Impletiri de nuiele (cosuri ), broderie, scarmanat lana, gherghef, razboi de tesut. Mai apoi se poate trece la: olarit, innodat-deznodat, traforaj, lucru in piele

(cizmarie), iar mai tarziu la dulgherie, tamplarie, dactilografie, lucru in fier , taiatul cu fierastraul. Ca jocuri: sahul, damele (cu piese de greutati variabi le), titirez, tintar cu cuie de lemn care se infing in placa, aruncatul greutati lor, criket, golf, badminton, volei. Viteza de refacere a nervului median este de 1,5mm/zi. Refacerea sensibilitatii se anunta printr-o senzatie greu de definit: bolnavul simte ca mana este din nou a lui, desi testele de sensibiliate sunt negative. Apoi apar furnicaturile si d urerile. Sensibilitatea la intepatura de ac apare la 6.