Sunteți pe pagina 1din 21

ARGUMENT Suferinta, fie ea fizica sau morala,este o parte integranta din existenta terestra.

Si nu e om care sa fi fost scutit de eaSe pare ca intr-o anumita masura macar,ea ne ajuta sa evoluam. Dar daca depaseste anumite limite de intensitate sau timp,ea ne leaga aripile.Si atunci trebuie sa cautam sa iesim din impas. Dar poate ca boala nu este un lucru atat de simpluNe-am intrebat vreodata de ce apare? Poate ca ea are un anumit rol in viata noastra si nu este o nenorocire care ne loveste din senin. Poate ca este un semn,o lectie de viata sau o incercare menita sa ne calauzeasca spiritual,chiar cu pretul suferintei fizice. Motivul pentru care s-a realizat aceasta lucrare este cel al profilaxiei reumatismului articular acut. CUPRINS Argument CAPITOLUL I: Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu afectiuni reumatismale-Reumatismul articular acutI.1 Notiuni de anatomie si fiziologie I.2 Reumatismul articular acut.Definitie.Etiologie I.3 Evaluarea unor semne si simptome ale pacientilor cu REUMATISM ARTICULAR ACUT I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigatie I.5 Participarea la interventii autonome si delegate,tratamente specifice I.6 Evaluare(evolutia bolii,complicatii si prognostic) I.7 Educatie pentru sanatate CAPITOLUL II:Plan de ingrijire a pacientilor cu reumatism articular acut II.1 Culegerea datelor II.2 Analiza si interpretarea datelor II.3 Planificarea ingrijirilor si stabilirea obiectivelor II.4 Aplicarea planului de ingrijire II.5 Externarea EVALUAREA FINALA BIBLIOGRAFIA ANEXE CAPITOLUL I ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI REUMATISMALE -REUMATISMUL ARTICULAR ACUTI.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR Sistemul osos alcatuieste scheletul care este format din oase si incheieturi si este structura de baza ce sustine corpul uman. Oasele ofera un suport rigid tesuturilor moi ale corpului si formeaza parghii ce se misca cu ajutorul contractiilor musculare. Scheletul uman este format din 206 oase separate, unite intre ele prin diferite articulatii.Marimea respectiv forma diferitelor oase este deteminata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurul avand 50 de cm, iar cel mai mic este scarita (2,6 cm),unul din oscioarele auditive. Oasele sunt piese rigide,componente ale scheletului. Ele indeplinesc mai multe roluri functionale:

1.Rol de parghii ale aparatului locomotor.Asupra lor actioneaza muschii,asigurand sustinerea si locomotia corpului. 2.Rol de protectie a unor organe vitale: -cutia craniana pentru creier -canalul rahidian pentru maduva spinarii -cutia toracica pentru inima si plamani -bazinul osos pentru organele pelvine 3.Rol antitoxic.Oasele retin anumite substante toxice (Hg,Pb,F) patrunse accidental in organism si le elibereaza treptat,fiind eliminate renal. In felul acesta concentratia sanguina a toxicului nu creste prea mult si sunt prevenite efectele nocive asupra altor organe. 4.Rol de sediu principal al organelor hematopoetice.La copii toate oasele, iar la adult oasele late contin maduva rosie,hematogena. 5.Rol in metabolismul calciului,fosforului si electrolitilor.Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale al organismului. Oasele pot fi impartite in 4 mari grupe: -oasele lungi sau cilindrice, sunt alungite,usor curbate, au rolul de a amortiza socurile(oasele gambei, bratului, degetelor) -oasele scurte sau cubice, sunt colturoase, groase (oasele carpiene si tarsiene) -oasele neregulate de forme si dimensiuni variate(formeaza unele parti ale fetei si spatelui) chiar deloc. Lichidul sinovial este mentinut ca intr-un saculet.craniu.rotula.cel putin la femeile insarcinate.ori intre ele si sacrum.se realizeaza intre capetele abdominale ale coxalelor(prin ramura pubiana).largind canalul prin care continutul uterului va fi expulzat.constituite din tesut osos.de mambrana sinoviala.umpluta cu lichidul sinovial.devin semimobile.conjunctive.tesuturi elastice.tibia.ca intre ilion. b)diartroze care creeaza o discontinuitate intre capetele oaselor Sinartrozele au o mobilitate redusa.dar.in timpul travaliului.formate din cartilaje hialine.Oasele intre care exista o diartroza au capetele invelite intr-o capsula articulara.cum se intampla intre corpurile vertebrale -sinostoze.oasele carpiene).fibroase. Articulatiile realizeaza legaturi mai mult sau mai putin mobile intre doua sau mai multe segmente osoase.intervertebrale.dento-maxilare etc.intre cele doua capete se gaseste cavitatea articulara.unde capetele osoase sunt legate prin tesut conjunctiv(colagen si fibre elastice). Diartrozele sunt articulatii cu mobilitate mare. -sincondroze.in unele cazuri.ischion si pubis(impreuna formeaza coxalul).cum se gasesc la articulatiile ulnoradiale.intrunesc trasaturi de sinartroze(cu ligamente fixe)si diartroze (avand o schita de cavitate articulara).prin cartilaje 2

si ligamente.spata)reprezinta scuturi ale organelor vitale.care realizeaza continuitate intre segmente osoase.dureroasa dintre cele doua capsule articulare. . Se cunosc doua mari categorii de articulatii: a)sinartroze.permitand miscari diverse. Dupa numarul de capete osoase care participa la realizarea unei diartroze.se cunosc urmatoarele tipuri: -diartroze simple cu jonctiunea intre doua oase(scapulo-humerala) -diartroze complexe cu mai multe capete osoase care se articuleaza(articulatia genunchiului:femur. Ele se impart in: -sindesmoze.articulatia mainii:ulna . Un al treilea tip de articulatiisimfizele. Articulatiile sunt organe de legatura dintre oase si sediul miscarilor dintre piesele scheletice care vin in contact.foarte rezistente care se insera pe oase.Acesta are rolul de a atenua frecarea activa. Mobilitate lor este aparent nula.radius.-oasele late(coastele. Amfiartrozele sunt articulatii cu suprafete articulalare plane sau usor concave(articulatiile dintre corpurile vertebrale care se fac prin interpunerea discurilor intervertebrale).cu o mare mobilitate.cu reperele: -in extensia capului.mai mult sau mai putin fix.rezistenta o realizeaza partea facialaa craniului. Abductie-Adductie-se fac in jurul unui ax transversal.abductia si le asociaza cu rotatia.dupa cum segmentul se roteste spre corp sau in afara. Artrodiile sunt articulatii sinoviale.Aceste articulatii sunt semimobile.La nivelul unei articulatii mobile.se realizeaza pronatia. Pronatie-Supinatie pronatia este miscarea de rotatie a mainii.RSF.poate fi externa sau interna.Prin adductie se realizeaza apropierea fata de axul median al corpului.adductia.a doua axe sau a trei axe.iar supinatia este miscarea inversa.unul in care actioneaza o rezistenta(R). Circumductie-este miscarea complexa care totalizeaza flexia.Ele se pot realiza in jurul unui ax.prin care policele se roteste medial.caracterizate prin interpunerea punctului de sprijin intre celelalte doua.Astfel.Se fac in jurul unui ax transversal.extensia.La picior.iar forta este dezvoltata prin contractia muschilor extensori ai cefei .sprijinul se face pe articulatia atlanocondiliana.cand planta priveste spre lateral si marginea externa a piciorului se ridica. Rotatie-miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului ce se deplaseaza.iar supinatia se realizeaza invers.o articulatie are un punct de sprijin(S).Tipic pentru articulatia atlano-condiliana. In organismul nostru functioneaza trei tipuri de parghii. Elemente de mecanica osteo-articulara Functionarea aparatului osteo-articular se face utilizand un sistem de tip parghie.reprezentat cel mai des prin muschiul care se contracta.iar prin abductie indepartarea fata de axul median.astfel: a)parghii de ordinul I.miscarile depind de forma suprafetelor articulare.palma privind in jos. Elementele unei artrodii sunt: -suprafete articulare -capsula articulara -membrana sinoviala -cavitate articulara -ligamente articulare Tipurile de miscari in articulatii: Flexie-Extensie-miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente alaturate. semilunar. Ligamentele foarte puternice garanteaza o stabilitate perfecta a acestei articulatii.in flexia capului. Articulatia mainii Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii.situatia se inverseaza.Atunci sprijinul se face pe falange. Punctele de sprijin sunt reprezentate de capatul inferior al humerusului si al femurului.FRS care se caracterizeaza prin intreruperea punctului de rezistenta intre cel de sprijin si cel de forta. c)Parghii de ordinul III. Miscari de rotatie interna si externa si inclinatie laterala.puncte

fixe.semitendinos si adductor lung.Aceste oase sunt grupate in carpiene.dar forta actioneaza pe partea anterioara a gatului(muschii flexori)iar rezistenta se dispune posterior.Osul scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri si de aceea este mai vulnerabil la fracturi.greutatea corporala se lasa in dreptul articulatiei tibiofibulara-astragaliana.De la radius spre ulna.O astfel de situatie se gaseste cand ne ridicam pe varful picioarelor.semimembranos.metacarpiene si falange.rezistenta de capetele distale ale membrelor(palma si talpa).randul proximal consta din osul scafoid.randul distal consta in oasele trapez. Articulatia genunchiului are doua grade de libertate.Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu exceptia osului pisiform.Un astfel de parghie se realizeaza la flexia membrelor. Articulatia genunchiului uneste femurul cu tibia si cu rotula.iar forta este dezvoltata prin contractia muschilor brahial si biceps brachial si de bicepsul femural.piramidal si pisiform.Adaptarea perfecta a suprafetei articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a doua formatiuni fibrocartilaginoase.la picior.care este un os sesamoid prin care trece tendonul muschiului flexor ulnar al carpienelor.iar forta care se opune acesteia este reprezentata de muschiul triceps sural(constituit din gastrocnemian si solear).capitat si osul carlig. Articulatia pumnului cea mai complexa articulatie a corpului.este formata din 8 oase carpiene grupate in doua randuri avand miscari foarte limitate intre ele.denumite meniscuri. .trapezoid.In aceeasi directie.punctual de sprijin ramane acelasi. b)Parghii de ordinul II. Articulatia genunchiului Genunchiul este reprezentat de regiunea articulara situate la jonctiunea coapsei cu gamba.SFR care au punctul de forta intre celelalte doua. la nivelul bazei.fata superioara a talusului se potriveste intrun locas din capetele inferioare ale tibiei si fibulei(osul subtire al gambei). Modelul unic al gleznei face articulatia foarte stabila. Articulatia gleznei Articulatia gleznei este ca o balama.glezna este formata din mai multe structuri importante. Ea permite de asemenea miscari laterale de inclinare spre interior a bratului si a cotului sau miscarea cotului spre exterior.Dar este mult mai mult decat o simpla balama.Primul os metacarpian al policelui este cel mai scurt si mai mobil.gat si un cap.Fiecare metacarpian prezinta o baza.Muschii.tendoanele si ligamentele care sprijina articulatia gleznei functioneaza impreuna pentru a propulsa corpul.Celelalte 4 metacarpiene se articuleaza cu trapezoidul.Se articuleaza proximal cu osul trapez.capitatul si osul carlig. Structurile importante ale gleznei pot fi impartite in mai multe categorii.Fiecare cap matacarpian se articuleaza distal cu falanga proximala a fiecarui deget. Miscarile Mobilitatea acestei articulatii este foarte importanta si se realizeaza prin miscari de flexie si de extensie ale articulatiei mainii cu antebratul.Acestea sunt: -oasele si articulatiile -ligamentele si tendoanele -muschii -nervii -vasele de sange Articulatia gleznei este formata din conexiunea a 3 oase.trunchi.Toate celelalte structuri(unitati mobile)se misca in relatie cu unitatea stabila.Fiecare deget contine 3 falange(proximala. Mana contine 14 falange. .Articulatia trebuie sa fie stabila pentru a sustine greutatea corporala de 1. Functionarea normala a gleznei este necesara pentru un mers usor si fara efort. Talusul functioneaza ca o balama in locasul sau pentru a permite piciorului sa se miste in sus(dorsiflexie) si in jos(flexie plantara).5 ori cand persoana merge si de 8 ori cand persoana alearga.Osul gleznei poarta numele de talus.formand o unitate fixa. Mana contine 5 oase metacarpiene.fata inferioara a talusului sta pe osul calcaiului numit calcaneu.mijlocie si distala)cu exceptia policelui care are doar doua falange.Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al doilea si al treilea matacarpian. soldul sau genunchiul.de asemeni de tendoanele din jur.doar ca acestea din urma unesc muschii de oase. Ligamentele de ambele parti ale gleznei ajuta la mentinerea oaselor impreuna. este sustinuta . Tendonul lui Achile este cel mai important tendon pentru

mers.Grosimea cartilajului este de aproximativ 0. .alergat si sarit.acestea.ligamnetul calcaneo fibular si ligamentul talofibular posterior.In interiorul articulatiei.numit ligamentul deltoid sustine glezna medial(pe fata cea mai apropiata de cealalta glezna). Ligamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare.oasele sunt acoperite cu un material alunecos numit cartilaj articular.Este suficient de moale pentru a permite absorbtia socurilor si destul de puternic pentru a rezista toata viata.numite peroneale.atata timp cat nu este lezat. Ligamentele si tendoanele sunt structuri formate din fibre mici dintr-un material numit colagen.cum ar fi glezna.Acestea sunt asemanatoare tendoanelor. Articulatia gleznei.Acesta este un material care permite oaselor sa se miste usor unul pe langa altul in orice articulatie a corpului.ajuta la rasucirea piciorului in jos si in afara.pe partea laterala a gleznei.Acestea include ligamnetul talofibular anterior.mergand pana la nivelul degetelor. Tendonul tibial posterior ajuta la sprijinirea arcului si permite intoarcerea piciorului spre interior.la distanta cea mai mare fata de cealalta glezna.Un ligament gros.O capsula articulara este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei articulatii. Ligamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele.Se ataseaza de muschii gambei si apoi de calcaneu.Tendonul tibial anterior permite ridicarea piciorului. Trei ligamente realizeaza ligamnetul lateral complex.Este formata din ligamentele din jurul articulatiei si din tesutul moale aflat intre ligamentele care umple spatiile lasate de aceasta si formeaza un sac.6 cm in majoritatea articulatiilor care suporta greutati.Doua tendoane merg prin spatele maleolei laterale. Cartilajul articular este un material care acopera capetele articulare ale fiecarui os. Exista de fapt 4 articulatii care formeaza umarul.Articulatia cotului Este o diatroza intre humerus. Functional aceasta articulatie este alcatuita din 3 articulatii: -humero-ulnara -humero-radiala -radio-ulnara proxima Cavitatile articulare comunica intre ele si exista o singura capsula articulara. O articulatie falsa se formeaza in locul in care scapula gliseaza la nivelul toracelui. .pentru a mentine glenoida in linie in timpul miscarilor umarului. Articulatia radioulnara Anatomic sunt doua articulatii radio-ulnara respectiv proximala si distala la care se poate adauga sindesmoza radio-ulnara.miscari posibile fiind:pronatia si supinatia. Aceasta articulatie. Are un singur grad de libertate. Capsula articulatiei cotului este intarita de ligamente si anume: -ligamentul medial sau ulnar -ligamentul lateral sau radial -ligamente anterioare si posterioare Articulatia cotului are un singur grad de libertate iar miscarile posibile sunt:flexie si extensie. In supinatie cele doua oase sunt paralele iar in pronatie radiusul incruciseaza ulna in formarea literei x. Articulatia scapulo-humerala Oasele care intra in alcatuirea umarului sunt humerusul. Articulatia acromio-claviculara se gaseste intre acromion si clavicula.este importanta deoarece necesita ca muschii din jurul scapulei sa functioneze impreuna.scapula si clavicula. Articulatia sterno-claviculara realizeaza conexiunea intre brat si umar si scheletul principal al toracelui anterior.radius si ulna.numita articulatia glenohumerala.Acoperisul umarului este format dintr-o portiune a scapulei numita acromion.numita articulatia scapulo-toracica.Principala articulatie a umarului.se formeaza in locul in care capul humeral se potriveste la nivelul unei scobituri de la nivelul scapulei.Aceasta scobitura poarta numele de cavitate glenoida. cartilajul articular.miscarile posibile sunt:flexia.extensia.adductia.rotirea. Miscari posibile:flexia.extensia.abductia.si anume: -capsula articulara -ligamentul iliofemural -ligamentul ischiofemural -marele trohanter al femurului Este o articulatie sinoviala si sferoida.Aceasta este acoperita cu un strat de cartilaj hialin.Functia cartilajului articular este sa absoarba socurile si sa ofere o suprafata foarte neteda pentru a inlesni miscarile.circumductia. Ea este considerata o articulatie sinoviala deoarece oasele se articuleaza intrun spatiu numit cavitate articulara. Articulatia coxofemurala Articulatia coxofemurala sau articulatia sodului face legatura dintre femur si osul iliac si este una dintre

cele mai robuste articulatii ale corpului uman imbinand stabilitatea cu mobilitatea datorita combinatiei dintr-o capsula articulara foarte rezistenta si trei ligamente groase. Capsula articulara este foarte densa si foarte rezistenta. Articulatia scapulo-humerala are 3 grade de libertate. La nivelul umarului capsula articulara este formata dintr-un grup de ligamente care leaga humerusul de glenoida.abductia.rotatia mediala si laterala .care acopera oasele cu un strat neted. .ea se intinde de la circumferinta acetabului pana la colul femoral.ceea ce reduce frictiunea in timpul miscarilor si amortizeaza socurile.Aceste ligamente sunt principala sursa de stabilitate a umarului. prezinta la suprafata o proteina majora.astfel este perturbata functia sistemului complement.reprezinta fundamental identificarii anumitor tulpini ca fiind S.cu ajutorul anticorpilor indreptati impotriva proteinei M. Grupul .vor fi protejate impotriva reinfectiei cu aceeasi tulpina.caracteristic.denumita proteina M. Proteina M este ancorata la suprafata peretelui celular.reactia dintre extractele acide si antiserul specific pentru grupul A.astfel se explica de ce gazdele care au dezvoltat o o infectie cu o anumita tulpina. Rezistenta la fagocitoza a streptococilor este invinsa de organism.de asemenea functia de opsonizare a peretelui bacterian este perturbata si ea.contine o singura specie de patogeni:S.celulita si scarlatina.A contine specia pyogenes care determina betahemoliza si produce in mod caracteristic faringita.pyogenesmicroorganism capabil de a provoca o serie de infectii supurative. De asemenea.De asemenea. Peretele microbian contine un antigen ce va fi eliberat la contactul cu substanta acida.detin o caracteristica aparte si anume capacitatea lor de a genera sindroame postinfectioase.confera patogenilor capacitatea de a rezista proceselor de fagocitoza din sangele uman proaspat.ce apartin grupului A.A.patogenii de grup A.A sau a glomerulonefritei poststreptococice.impetigo.cu ajutorul antiserurilor specifice.ce va conferi coloniilor.pyogenes.Exista tulpini de streptococci.STREPTOCOCUL BETAHEMOLITIC Grupul serologic A. Proteina M.o proteina M diferita.dar nu si impotriva unei infectii cu o tulpina ce prezinta la suprafata membranei bacteriene.de tipul R.un aspect mucoid. Polizaharidul capsular are rolul de a proteja bacteria impotriva ingestiei si distrugerii prin fagocitoza.cu ajutorul unei prelungiri filiforme.capabile de a elabora mari cantitati de acid hialuronic.aceasta rezistenta se pare ca datoreaza posibilitatii legarii fibrinogenului plasmatic de moleculele M de la suprafata streptococilor.proteina M este utilizata pentru serotiparea tulpinilor.streptococii de grup A sunt capabili de a forma o capsula polizaharidica compusa in mare parte din acid hialuronic. Patogeneza Streptococii au capacitatea de a elabora o serie de substante importante atat in patogeneza infectiei cat si in stimularea raspunsului imun din partea gazdei invadate. .Totii streptococii de grup A. In mod frecvent.sunt streptolizinele S si O.AND-azele.In cazurile in care se suspecteaza prezenta R.B si C.iar anticorpii sintetizati impotriva elementelor capsulare nu confera imunitate.proteazele si exotoxinele piogene A.A.raspunzatoare de inducerea toxicitatii locale si sistemice. Streptococii de grup A.au capacitatea de a stimula producerea de anticorpi specifici.O parte dintre aceste elemente extracelulare.datorita similititudinii structurale dintre acidul hialuronic bacterian si cel din componenta tesutului conjunctiv al gazdei umane. au capacitatea de a sintetiza un numar crescut de elemente extracelulare.capsula hialuronica are proprietati slab imunogene.serodiagnosticul este folositor pentru a demonstra existenta unei infectii streptococice in antecedentele personale patologice recente.Cele mai importante toxine elaborate de acesti patogeni.se asociaza cu infectii streptococice deosebit de severefasciita necrozanta si sindromul sistemic=sistemul streptococic asemanator socului toxic.Aului sau prezenta glomerulonefritei poststreptococice.Alte elemente secretorii care induc toxicitate in legatura cu infectia streptococica:streptokinazele.de asemenea.Exotoxinele piogene=toxine eritrogene sunt raspunzatoare de aparitia rash-ului caracteristic

scarlatinei.foarte utili pentru realizarea serodiagnosticului infectiilor streptococice.aceste elemente secretorii favorizeaza diseminarea infectiei in oraganismul bolnav.tulpinile producatoare de exotoxina A. .care altereaza membranele celulare si produc hemoliza.Comparativ cu proteina A. P. -eficacitatea tratamentului antistreptococic(penicilina. (antihialuronidaza).scarlatina.H.praf.D.(antidesoxiribonucleaza).A. Aceasta afirmatie a fost sustinuta cu urmatoarele argumente importante: -fiecare puseu de reumatism articular acut este precedat de o infectie streptococica manifesta clinic(angina. Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie ce survine ca o consecinta a infectiei cu streptococi din grupul A.erizipelul.5% din infectiile premonitorii evolueaza subclinic.2 REUMATISMUL ARTICULAR ACUT.eritemul nodos poststreptococic si purpura reumatoida).N.prezenta anticorpilor cu viata scurta-A.A.glomerulonefrita acuta difuza.R.ETIOLOGIE Definitie.in ordinea frecventei:angina acuta streptococica.evidentierea sa in cultura din exudatul faringian.prezenta anticorpilor cu viata lungaanti-M.erizipel ). Infectia streptococica ocupa un loc important in geneza unor boli cuprinse actualmente in conceptul patogenic de boli poststreptococice(printre care:reumatismul articular acut.sinuzita streptococica.eritromicina)in vindecarea puseului.evolutie cronica cu recidive si frecvente sechele cardiace.abcesele si flegmoanele streptococice tegumentare.infectiile puerperale streptococice.I. Contaminarea streptococica se realizeaza pe cale directa.granulomul apical dentar cu acutizari streptococice.aerogena.S.amigdalita cronica criptica cu pusee de acutizare streptococica. . Boala este definita ca o afectiune generala inflamatorie cu etiopatogenie streptoalergica si localizare predominant cardioarticulara.plagile suprainfectate cu streptococci.U.avand caracteristica morfologica nodulul Aschoff.Na(antidifosfopiridin nucleotide activate streptococci).abces dentar.scarlatina.dar mai ales in profilaxia primara si secundara a bolii.abcesul dentar.dar si indirect.(antistreptolizina O).prin lapte.L.D. Etiologie In prezent este unanim recunoscut rolul cauzal al infectiei cu streptococi betahemolitici din grupul A. Clinica infectiei streptococice cuprinde.O.neputand fi evidentiate anamnestic -indicatorii biologici semneaza contactul cu streptococul.dar mai ales cresterea titrului acestora in dinamica.P.alte alimente.A.DEFINITIE. deoarece pe langa cei din grupul A.5% din cei scarlatinosi fac reumatism articular acut.tolerarea histologica si imunologica a prezentei germenilor cu antigenitate definite in focare limitate din organism(amigdale. difosfopiridinnucleotidaza s. generate de un virus(Coxsakie B4).(incepand cu ziua a 5-a a infectiei).Acest fapt readuce in discutie .in comparatie cu intensitatea.posibil patogena.M.T.s-au evidentiat antigenii virali.F.colecist.Plecand de la observatia ca 60% din copiii unei colectivitati erau purtatori sanatosi de streptococ betahemolitic si remarcand ca numai 2-3% din bolnavii cu angine streptococice si 2.prostate)produce o iritare cronica nespecifica a sistemului imunocompetent.coroborate cu o hiperreactivitate umorala compensatoare. In ultimii ani se subliniaza din ce in ce mai mult rolul organismului gazda.reconsiderand-o in lumina conceptiilor imunopatogenice actuale.antitoxine si antienzime streptococice(streptolizina.Pentru precizarea originii streptococice a infectiei clinice.tolerarea sau exacerbarea infectiei streptococice.s-au dovedit incriminabili si streptococii din grupele B.anexe genitale.Astfel.antimembrane citoplasmatice streptococice(antigene proteice.cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor si a titrului A.la care .D.streptodornaza.determinand stari de hiperreactivitate umorala sau celulara.Freedman citeaza o cardita tipic reumaticala maimute.acutizarea infectiei de focar sau aparitia unei noi infectii in organism determina o reactie imuna exagerata.In acest mod. In 1976 au depistat o reducere a functiilor polimorfonuclearelor sanguine in puseul de reumatism articular

acut.Aceste elemente releva rolul patogen ale reactiei gazdei la contractarea. O recenta observatie vine sa tulbure putin certitudinile in legatura cu etiologia strict streptococica a carditei reumatismale. Streptococul betahemolitic din grupul A reprezinta un puternic stimul antigenic.sinusuri ale fetei.alveola dentara apicala.in leziunile de stenoza mitrala.Confirmarea se face prin evidentierea streptococului betahemolitic in cultura din exudatul faringian.dezoxiribonucleaza.emitand ipoteza unei tolerante macrofagice fata de infectia streptococica.apendice. Medicina contemporana a preluat si imbogatit notiunea de infectie de focardefinite astfel.a) S-a renuntat la izolarea presupuselor tipuri de streptococci reumatigeni.C.numerosi autori subliniaza rolul preponderent al reactiei gazdei.R).O.S.L.de mare folos sunt:leucocitoza.durata si tipul infectiei streptococice.determinand aparitia a trei grupe de anticorpi circulanti:antiperete streptococic(antiglucozamina si galactozamina).hialuronidaza. Concentrandu-se in tesutultinta.In acest fel boala(inflamatia acuta)apare ca o consecinta a actiunii tisulare locala a anticorpilor antistructuri sinoviale. .in momentul actual.infiltratie celulara si leziuni toxice prin distructie lizozomala.G opsonine.activatoare a complementului C3b.endocardice.activare de mediatori chimici de tip bradikininic.miocardice.anticorpii citati isi coroboreaza actiunile cu efectele infiltratului limfocitar si determina:modificari de substanta fundamentala(turgescenta fibrinoida).edem. Ig. Prezenta populatiei numeroase de anticorpi subliniaza existenta unei stari de hiperreactivitate umorala a organismului.explicandu-se astfel lipsa de consum a complementului global.In faza initiala a raspunsului imun anamnesticrecunosterea streptococului de catre macrofag se face cu ajutorul limfocitului T memorator si a unei Ig.G opsonina stabileste o punte intre bacterie si receptorul membranal specific al macrofagului.ce serveste la organizarea luptei profilactice si la succesul terapeutic in aceasta boala. La pacientii cu reumatism articular acut exista de asemenea o stare de hiperreactivitate celulara(tardiva)la antigeni streptococci de structura.acceptarea rolului cauzal al streptococului betahemolitic in reumatismul articular acut este o chestiune dovedita.explicand riscul crescut de cardita si reducerea intervaluluiliber la pacientii cu recidive de reumatism articular acut.ipotezele virale sau streptovirale asupra etiologiei reumatismului articular acut.element de particularitate a terenului gazdei. Un rol patogenic important il au reinfectia streptococica sau stimulul antigenic continuu din infectia de focar. Totusi.de componente ale complementului(local).Datorita acestei reactii anamnestice producerea anticorpilor sau intrarea in actiune a infiltratului limfocitar are loc mai intens si mai rapid. Aceste manifestari functionale sunt consecinta inflamtiei tesutului nodal atrial. Debutul bolii este de obicei brutal.Se intalnesc mai ales oligo sau chiar monoartrite. Afectarea severa cardiaca este insa reprezentata de: -endocardita reumatismala: -valvulara -parietala -miocardita interstitiala -pericardita reumatismala: -fibrinoasa -exudativa .astfel incat suntem nevoiti sa introducem in diagnostic criterii evolutive(vindecare fara sechele) si chiar terapeutice(raspuns specific favorabil la salicilati).articulatiile mari cu importanta impotenta functionala.Alteori strea lui clinica este normala.stare subfebrila.20 s) si ritmurile atriale ectopice(ritmul sinusului coronar-Zahn.fugace.subfebril intermitent. considerate benigne:blocul atrio-ventricular de gradul I(p-R alungit peste 0.pe care unii autori l-au numit stare postanginoasa.sau ritmul atrial migratory-wandering pace-maker).3 EVALUAREA UNOR SEMNE.de regula la trezirea matinala. Manifestarile cardiace apar la 75% din copiii cu reumatism articular acut.K.afectare moderata a starii generale.mobile(saltante). In primele doua saptamani se evidentiaza tulburarileE.Sunt afectate brusc.Pacientul este uneori palid.printr-o poliatrita acuta febrila.aceasta frecventa scade insa cu varsta.G.inapetent.SIMPTOME SI PROBLEME ALE PACIENTILOR CU REUMATISM

ARTICULAR ACUT Dupa atenuarea infectiei streptococice urmeaza un interval liber.I.Artritele au caractere fluxionare. Manifestarile generale de debut sunt: -febra -facies vultuos -transpiratii abundente -tahicardie -oligurie In prezent acest debut tipic este mai putin frecvent. G.-pancardita reumatismala maligna Dupa o faza edematos-fibrinoasa.Constituirea insuficientei mitrale are loc in 2-3 saptamani.moment in care se percep suflurile si modificarile zgomotelor cardiace care permit diagnosticul.Pledeaza pentru acest diagnostic semnalarea microemboliilor si leziunea subendocardica E.iar a stenozei mitrale in 3-6 luni. In faza edematoasa a stenozei mitrale este posibila ascultarea suflului telediastolic(CarreyCoombs)care poate fi total reversibil sub tratament.scapand de obicei clinicienilor datorita disparitiei rapide a frecaturii pericardice.insemnand oprirea evolutiei spre leziunea mitrala definitiva. Miocardita reumatica de tip interstitial se evidentiaza clinic prin: -dureri toracice anterioare -dispnee -cardiomagalie -sufluri sistolice de dilatatie cardiaca -galopuri -tulburari de ritm -semne de insuficienta cardiaca(de obicei dreapta) greu reductibila Aparitia sa pe fondul poliartritelor febrile saltante usureaza diagnosticul etiologic al afectarii miocardice.endocardita valvulara devine verucoasa. Reumatismul articular acut afecteaza foarte rar valvele inimii drepte.apoi cicatriceal activa. indica leziune-ischemie subepicardica.K.a insuficientei aortice in 6 saptamani.deoarece la mai bine de 25% din cazuri dispare la varsta adultului tanar.tricuspida sau sigmoidele pulmonare. Endocardita parietala reumatismala este exceptionala si se precizeaza clinic cu dificultate. Suflul mezosistolic va fi tinut in observatie.G.K.iar examenul radiologic descopera semnele cunoscute de pericardita(marirea in carafa a umbrei . Pericardita exudativa prezinta insa un tablou zgomotos: -dureri precordiale vii -anxietate -dispnee -frecatura pericardica sus situata -soc apexian in interiorul ariei matitatii cardiace -puls paradoxal -hipotensiune arteriala -semne de insuficienta cardiaca hipodiastolica E. Pericardita reumatismala fibrinoasa este fugace. fixate pe planul profound si persista 1-3 saptamani.olecran. In prezent.indicand prezenta si cantitatea lichidului.G.elemente care permit diagnosticul diferential cu cea tuberculoassa.pancardita reumatismala a copilului se intalneste foarte rar.pleurezia reumatismala. Encefalita este rara si survine la adultul tanar(20-30 ani).contractile tonice.policiclice.de obicei psihice.cardiace cu stergerea unghiurilor cardiofrenice. In reumatismul articular acut se mai intalnesc: . Manifestarile cutanate sunt frecvente.Ea poate imbraca o evolutie supraacuta in care componenta pericardica si cea miocardica determina exitusul in cateva zile.indeosebi la copii.asociind agitatia.lipsa pulsatiilor marginale pe kimografie. Eritemul marginat inelar se evidentiaza ca macule extinse pe torace.de obicei pe stanga.largirea pediculului vascular in Trendelenburg.Boala evolueaza spre vindecare cu sechele.encefalite si meningite reumatismale.nedurerosi.delirul. Mai rar putem intalni eritem nodos.tratamentul antiinflamator ramanand ineficace. Coreea minora survine de obicei la fetite de varste cuprinse intre 5 si 14 ani.inconjurate de un relief rosu-aprins. Echocardiograma este deosebit de valoroasa.foarte rara.si mai frecvent.sunt rotunzi.Pleurezia este de tip exudativ. Manifestarile pleuro-pulmonare imbraca aspecte diferite:pneumopatia reumatismala(de tip congestiv alveolar).Nodulii subcutanati(Meynet)apar pe gambe.care diminua sau cedeaza in somn.purpura.cu celularitate in care predomina polimorfo-nuclearele si cu glicopleurie normala.in valuri si sunt fugace. din miocardita.occiput.K.Ea se caracterizeaza prin miscari bruste.In sfarsit. Manifestarile neuropsihice apar sub forma de:coree minora(Sydenhamm).necoordonate ale extremitatilor si muschilor mimicei.duri. Meningita reumatismala este de regula intalnita sub forma de meningo-encefalita cu lichid cefalorahidian de tip limfocitar sau hemoragic.ele se extind rapid. Coronarita reumatismala reprezinta afectarea vasculara care creeaza dificultati din punctual de vedere al diagnosticului

diferential cu modificarile E.Forma subacuta este controlabila terapeutic si evolueaza catre vindecarea cu sechele(endocardice).periarticular.punctia pericardica permite extragerea lichidului pentru a evita tamponada si realizarea unei pneumo-hidrografii pericardice.Afectiunea evolueaza spre vindecare. peritonita reumatica.H.L. caresc in paralel) -scaderea colesterolului plasmatic -cresterea procentului glicoproteinelor serice .gastroenterita catarala) -manifestari renale(albuminurie minora si hematurie in cadrul unei glomerulite in focar) -manifestari endocrine(tiroidite ci hiper.S.antistreptokinaza si a anticorpilor anti-M care persista 2 ani de la infectia streptococica generatoare de puseu evolutiv de reumatism articular acut.aprecierii intensitatii inflamatiei si evidentierii formelor clinice.S.O.H.L.-manifestari abdominale(pseudoapendicita acuta.sau hipotiroidie) -manifestari oculare(iridociclita) -spleno-adenomegalie Investigatii paraclinice si de laborator In clinica reumatismului articular acut probele de laboratot servesc evidentierii infectiei streptococice. are valoare in urmarirea eficacitatii profilaxiei primare si secundare.S. Teste care semneaza infectia streptococica: -evidentierea streptococului betahemolitic in cultura din exudatul faringian(trebuie facuta precoce inainte de penicilinoterapie) -cresterea titrului A. Teste pentru aprecierea inflamatiei: -cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor(V.fibrinogenul si V.)care constituie un bun indicator al evolutiei bolii sub tratament -leucocitoza cu cresterea polimorfonuclearelor tinere -cresterea fibrinogenului sanguin -aparitia proteineiC reactive -hiper-alfa2-globulinemie.hiper-gamaglobulinemie(alfa 2 globulinele.dar titrul A.(incepe la 5-15 zile de la infectia streptococica si se stinge sub corticoterapie sau la 3-6 luni de la vindecarea clinica a puseului de reumatism articular acut) -evidentierea anticorpilor antihialuridaza. Mentionam ca testele enumerate mai sus nu au nici o legatura cu intensitatea inflamatiei reumatismale.S.O. rahidiana cu examenul citologic si biochimic al lichidelor.carotidograma -echocardiograma cavitatii si valvulelor -punctia pericardica. Rareori.pleurala.se executa punctia articulara cu examen citologic si bacteriologic al lichidului sinovial.aseptic.puriform.Investigatiile paraclinice necesare in reumatismul articular acut: -elecrocardiograma(EKG) -examenul radiologic al umbrei mediastinale cardiace -biopsia nodulilor cutanati -fonocardiograma.pentru diagnosticul diferential. . generale).psihiatrie.despre modul de alimentatie. Examenul obiectiv 1.renale.se va asigura ca este pastrata linistea in timpul vizitei.asistenta medicala trebuie sa asigure conditii optime in salon.modul in care a aparut boala.I.ginecologie.Se va interesa de conditiile de munca si de viata.indrumarea si conducerea bolnavului la serviciul de radiologie. va sfatui bolnavii sa se gaseasca in salon la venirea medicului.boli interne). Anamneza 1.curat si ordonat.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Participarea la diferite acte de investigatie reprezinta participarea active a asistentei medicale la examenul clinic al bolnavului efectuat de catre medic.Redoare articulara 3.obiceiuri personale.De aceea se va asigura ca salonul este bine aerisit.Impotenta functionala 4Simptomele extraarticulare(respiratorii. In vederea efectuarii de catre medic a examenului clinic la bolnav.oftalmologie.recoltarea diferitelor produse biologice pentru examene de laborator. Va incerca. la bolnavul nou internat.Durerea:-localizare -caracter -iradiere -intensitate -durere provocata(sensibilitatea) 2.alte suferinte pe care le-a avut in trecut.De asemenea.digestive.conducerea bolnavului la diferite servicii medicale(dermatologie.Urmareste urmatoarele aspecte: .sa anunte vizitatorii sa nu intre in salon in timpul vizitei.bine incalzit.cardiace.privind antecedentele eventuale in cazul bolii.sa faca o scurta anamneza.indrumarea si eventual.

10

Lipomatoza periarticulara:gonartroze-lipartrozaluxatii.entorse Noduli subcutanati:-tofii gutosi -noduliWeissenbach-Francon Tumefierea articulara Semne clinicereumatoizi(PR) -noduli Meynet(RAA) Hidartroza:-semnul valuluievidentiate la palpare si percutie: Durerea provocata(sensibilitatea) -manevra-semnul socului rotulian lui Eriksen(SA) -Semnul trepiedului(SA) -Semnul Lasegue(hernie de disc) Deformarile articulare: -nodulii lui Heberdeen(artroze interfalangiene distale) -nodulii lui Bouchard(artroze interfalangiene proximale) -Boala Dupuytren -Mana in laba de cartita(PR) -Gonartroza(genu varum sau genu valgum) .Metode de examinare: -inspectia -palparea -percutia Semnele clinice Eritem localizat:RAA.artrite septice evidentiate la inspectie: Echimoze periarticulare:fracturi.tesuturile moi periarticulare -volumul articulatiei -deformarile -sensibilitatea -mobilitatea articulatiilor 2. Inspectie(eritem .capul radial si partile moi. Anchilozalocalizat.Mobilitatea articulara si masuratorile clinice Masuratori:-ale unui Hipermobilitate articulara fibroasa sau osoasa segment -articulare -pentru evidentierea unei regiuni in timpul miscarii-testul Schober -unghiulare cu geniometru Tehnica de examinare Se incheie cu Initial centripetalsi apoi centrifuga Simetrica examinarea mersului Examinarea mainii-se face cu ambele maini pe masa de examen in fata examinatorului pacientul stand pe Mobilitatea articulara:scaun.adductieabductie.noduli subcutanati. -flexie extensie(135 grade-0 sau -5 grade) -pronatie-supinatie cu cotul flectat la 90 de grade fixat pe torace.tumefierea articulara) Durerea articulara provocata Deformari articulare(nodulii Heberdeen si Bouchard) Normal unghiMobilitatea articulara activa si pasiva:flexie-extensie. deschis extern valgus fiziologic:5 grade la barbat si 1015 grade la Se pot observa deformari.rotatie pentru mana si police.femei Examinarea cotului-se face in extensie si in pozitie anatomica cu palma orientata anterior.tumefactii si palpa proeminentele osoase. Inspectie:genu varum.genu flexum si genu recurvatum.Bolta plantara Flexia pasiv sau active(bolnavul se invita sadisparuta:picior plat. Mobilitatease ridice din pozitie pevine in ortostatism) rotulei(semnul rindelei-miscarea rotulei in sens craniocaudal determina Rotatie interna+adductie pacientul atinge acromiomul opuscracmente). prin fata capului sau unghiul inferior al omoplatului opus prin spatele Treitoracelui.mobilitatea rotulei.flexie.miscari active si pasive grade de libertate de miscare a articulatiei determina 6 miscari: -abductieadductie -proiectie inainte(flexie) -proiectie inapoi -rotatie Tehnica abductie+rotatie externa pacientulinterna -rotatie externa atinge unghiul superointern al scapulei opuse trecand cu mana prin spatele capului.Haluce deformat inflamator(guta) sau orthopedic(halux valgus) .extensia.genu valgum.miscari de rotatie.palpare.abductie) Examinarea genunchiului-se face in decubit dorsal in extensie completa.abductia si rotatia externa) -ridicatul de pe scaun(extensie active) -semnul cheiei(rotatie. Examinarea articulatiilor sacroiliace-palpare pe linia articulara sau manevre indirecte:semnul trepiedului si manevra Eriksen(apasare puternica pe spinele iliace anterosuperioare cu bolnavul in decubit dorsal) Examinarea articulatiei soldului-apreciaza simetria prin inspectie si mobilitatea prin: -departarea picioarelor(abductia 45 grade) -picior peste picior(flexia si adductia) -marginea externa a piciorului pe genunchiul opus(flexia.adductie.Se verifica flexia. Inspectie:picior in valgus sau inExaminarea gleznei si piciorului varus.Examinarea umarului-articulatia cu cea mai mare mobilitate Inspectie. Miscari in articulatiile degetelor(flexie si extensie). Explorarea parclinica in bolile reumatologice Probele biologice Sindromul inflamator nespecific: -VSH -Fibrinogen

11

-Proteina C reactiva -Elecroforeza(alfa 2 globuline) Explorari paraclinice 1.RMN 4.CT articular 3.Examen radiologic articular Miscarile in articulatia gleznei:flexie dorsala siconventional 2. Miscari in articulatiaplantara subtalara(subastragaliana):inversiuneridicarea marginii interne a piciorului si eversiune-ridicarea marginii externe a piciorului Miscari in articulatia mediotarsiana adductia ai abductia antepiciorului.Scintigrafia osteoarticulara . ASLO.a regimului desodat.proteinei C reactive -recoltarea exudatului faringian -efectuarea EKG.temperature.notarea greutatii corporale .indicat in tratamentul cu cortizon.educatia sanitara facuta bolnavului de a renunta la obiceiurile nesanatoase.evitarea frigului si a umezelei.supravegherea bolnavului in ceea ce priveste respectarea odihnei.administrarea tratamentului indicat de medic.proteinogramei.apoi.pana la disparitia durerilor articulare si.care se va imbogati treptat) -dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea -dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon -supravegheaza zilnic semnele vitale:puls.efectuand testarea sensibilitatii organismului la antibiotic.I.in continuare 2-3 saptamani.cu reluarea trepatata a mersului -foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase -asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului -participa la investigatiile clinice si de laborator prin: -recoltarea sangelui pentru determinarea VSHului.de a sta in repaus pana la disparitia durerilor articulare.FKG -administreaza tratamentul: -antistreptococic(penicilina G).tensiune arteriala.asigurarea repausului la pat.conduce bolnavul la alte servicii medicale.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LAINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE-TRATAMENT SPECIFIC Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu reumatism articular acut este structurat pe asigurarea conditiilor de spitalizare:salon incalzit.si cortizon in doze descrescatoare pana la normalizarea VSH-ului(va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei-dureri epigastrice. Recoltarea produselor biologice la recomandarea medicului. Asistenta medicala: -asigura repausul la pat.lacto-fainos.hipertensiune arteriala.fibrinogenul.insomnie) -asigura alimentatia pacientului: -dieta de crutare in perioada febrile(regim hidrozaharat.in formele usoare.respectand doza si ritmul de administrare -antiinflamator cu aspirina.edeme. .nervoase s.indeosebi oua la copil).urmata de administrarea intermitenta de benzatinpenicilina(600 00-1 200 000 U).initiala.hipervitaminica(sucuri de fructe).normocalorica.5g/zi. Alimentatia va fi predominant hidrolactozaharata. Unii autori recomanda administrarea unica.prin policlinica teritoriala -asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara(sub protectie de antibiotice) -internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi.in sanatorii cu personal calificat pentru dispensarizarea lor Tratament Obiectivele tratamentului in reumatismul articular acut sunt: -sterilizarea streptococica si prevenirea reinfectarii streptococice -atenuarea.suc de rosii etc) Sterilizarea streptococica se realizeaza cu penicilina G(se evita forma sodica in insuficienta cardiaca.dar mai ales a celei cardiace -tratamentul simptomatic -tratamentul complicatiilor cardiace.20 de zile pe luna in sezoanele reci sau 10 zile pe luna in sezoanele calde).hiperpotasica(citrice.urmata de administrare de sulfamide retard(sulfametin 1 cpr/zi.preferandu-se cea potasica) in doze zilnice de 1 600 000 U(400 000 U la 6 ore).in dozele si intervalele stabilite de medic -prezentarea la controale periodice. In cazul alergiei la penicilina se va utiliza eritromicina orala(propionil) sau injectabila(lactobionat) in doze de 1.clinice si biologice.a unei doze de 1 200 000 U benzatin-penicilina.10 zile.-educa pacientul si antreneaza familia privind: -prevenirea reinfectarilor streptococice-continuarea tratamentului prescris cu moldamin.minim 7-10 zile.timp de 10 zile.hiperlipidica moderat(11.desodata.a In puseul evolutiv de reumatism articular acut bolnavul are nevoie de repaus absolut la pat.urmat apoi de repaus relativ pe toata durata crizei.6-2 g/zi.stingerea si prevenirea inflamatiei reumatismale sinoviale. 12

caolin. Respectand protectia digestive continuam 3-6 luni saliciloterapia cu aspirina.afectarea cardiaca.silicate de aluminiu.ce nu necesita administrare de A.cu 1-2mg prednisone/kg/zi.iarVSH .dar . Tratamentul antiinflamator va fi dirijat dupa intensitatea clinica si biologica a inflamatiei.carbonat de calciu. La intreruperea corticoterapiei.C.Fenomenul apare atunci cand realizam prea rapid scaderile dozelor.H la pacientii tineri care au scazut treptat dozele.Se trece apoi la scaderea lenta. Astfel.urmarind ca VSH san nu creasca. Obisnuim sa oferim protectie digestiva cu antiacide(evitam bicarbonatul de sodium) bazate pe aluminiu coloidal.Streptococul betahemolitic ramane in continuare sensibil la penicilina. Doza de atac se mentine 10-14 zile.mai ales in functie de afectarea cardiaca.La regimul hiposodat asiguram un aport alimentar potasic crescut.T.rezistenta VSH la tratament.astfel incat sevrajul se realizeaza la 5-7-9 saptamani de la initierea sa.aspirina ramane singurul antiinflamator la doza minim activa(3g/zi). Astfel.se reduce cel putin la jumatate. Corticoterapia incepe.evolutia chimica si biologica. Corticoterapia se scade in continuare in treptele amintite. Aparitia fenomenului de rebound cortizonic(schita de puseu rheumatic cu artralgii sau artrite.febra.La adultul tanar se foloseste pentru atac doza de 50-80 mg prednison/zi.Sunt exceptionale cazurile de rezistenta la aceste antibiotice.pentru copil. In momentul cand corticoterapia a atins jumatate din doza initiala de atac(spre exemplu daca tratamentul s-a inceput cu 60 mg/zi.important indicator al evolutiei.de la inceput corticoizi.de asemenea.treptata a corticoterapiei(cu aproximativ 5mg prednisone la 5-6 zile).rowamicina.Copilul sau adultul tanar cu probe biologice intens alterate de inflamatie va primi.cea mai mica atingere cardiaca(incepand cu alungirea p-R) va oblige la corticoterapie.accelerarea VSH)obliga la crestrerea dozelor de corticoizi la cel putin 3 ori doza sub care s-a produs recaderea.cardita obliga la tratament corticoterapic 6-10-12 saptamani. Durata corticoterapiei se alege in raport cu:doza initiala.timp in care artropatiile si febra dispar rapid(1-3 zile).Acest moment trebuie .momentul respective este de 30 mg/zi) se adauga acidul acetilsalicilic la doze de 3-6 grame zilnic. L.. Amigdalectomia sau rezectia apicala a granulomului dentar se practica sub penicilinoterapie(1 600 000 U/zi.amital sodic).1530 de zile).a formelor atenuate biologic.Ea se face la 6-12 saptamani de la stingerea definitiva a inflamatiei.50 mg/zi) serveste ca adjuvant therapeutic. Forma cronica latenta necesita tratament de fond cu aspirina.pe care grefam. Folosirea altor antiinflamatoare(fenilbutazona.spironolactona injectabila). Asanarea infectiei de focar se impune in aproape toate formele de reumatism articular acut. Insuficienta cardiaca la un pacient cu reumatism articular acut obliga la regim desodat.250.corticosedative (barbiturice-fenobarbital. Titrul A.O.la intervale regulate.bromuri.5-6 zile.cura durand 5-6 zile) si tratament antiinflamator cu aspirina efervescanta(2-4 g/zi) .accidente hemoragice).La copiii sub 10 ani se poate folosi cu succes antipirina(2-4 g/zi).Toate acestea pe fondul unei corticoterapii sustinute.mai mult pentru experimental clinic.In formele rezistente se poate incerca fenilbutazona in locul aspirinei.prima doza cu 4 ore inaintea interventiei. Tratamentul formelor particulare de boala prezinta unele caracteristici.S. La bolnavii valvulari se adauga si streptomicina 1 g/zi.acid etacrinic.corticoizii in doze medii(20-40mg/zi.a oligoartritelor. In cazurile de reumatism articular acut ale adultului fara cardita. nu poate constitui un indicator al urmaririi eficacitatii tratamantului.diuretic. Coreea reumatismala impune repaus.desi.H.cloralhidrat.Hiposerpilul(0.el scade.scad paralel si fibrinogenemia si alfa2globulinemia.ales atunci cand alaturi de normalizarea V. Aceasta schema terapeutica corticopenicilino-salicilica este in prezent acceptata de marea majoritate a clinicienilor. Celelalte afectari viscerale din cursul reumatismului articular acut raspund la tratamentul antiinflamator sistemic.liniste.netiazidic(furosemid.am obtinut rezultate bune cu penicilina si acid acetilsalicilic(doza initiala 5-6 grame).digitalic cu eliminare rapida(de preferat lanatosid

13

C).indometacina)s-a facut sporadic. .sub corticoterapie in doze mari.Utilizarea acestora intra in discutie in cazul intolerantei la aspirina(alergie.iar in tara noastra nu exista comunicari pe loturi largi.fara corticoterapie.S.necesitand uneori chiar cresterea dozelor sub corectie potasica. atunci cand inflamatia reumatismala nu este stinsa.in formele trenante.Uneori.In aceste situatii protectia cu penicilina si un antiinflamator nesteroidic este imperios necesara. .subacute ale adultului suntem nevoiti sa extirpam focarul amigdalian sau dentar. Reumatismul articular acut la adult ia forme predominant articulare. Reumatismul articular acut la varstnic apare rar. Reumatismul articular acut infantil imbraca forme severe.Sechelele valvulare cardiace apar insa la aproximativ 10 % din pacienti Tratamentul precoce si energic cortico-penicilino-salicilic a imbunatatit net prognosticul bolii .COMPLICATII.Pacientii cu titrul A. La adultul tanar prognosticul vital este favorabil.S.Coreea este specifica acestei varste.dupa rezolutia artritelor. Prognostic Prognosticul vital este legat de afectarea cardiaca.atenuat.I.Durata bolii sub tratament corticopenicilinosalicilic este apreciata histologic la 6 luni. Evolutiv se cunosc urmatoarele forme: -reumatismul articular subacut(forma particulara de reumatism articular acut la adult) -reumatismul fibros Jaccoub(este sinonom cu asa zisa forma dislocanta a reumatismului articular acut si reprezinta sechela de hiperlaxitate articulara cu deformare axilara metacarpofalangiana reversibila.uneori(foarte rar in prezent) cu pancardita maligna letala.EVOLUTIE. Forma clinica obisnuita(tipica) are.La copilul intre 5-7 ani este rezervat.mai rar de intensitate redusa.6 EVALUARE. Formele clinico-evolutive se diferentiaza in primul rand in raport cu varsta.indeosebi in primii 5 ani de la primul puseu. ramas crescut au tendinta mai mare la recidiva Numarul mare de recidive creste riscul de cardita.cu prognostic favorabil.LO.de obicei fara cardita.o tendinta foarte mare la recidive.Se diferentiaza cu oarecare dificultate de polimialgia reumatica.PROGNOSTIC Fara tratament puseul clinic de reumatism articular acut se stingelent in 3-6 saptamani.cu cardita.Intre 715 ani apare mult mai rar azi insuficienta cardiaca si se datoreaza instituirii tardive a corticoterapiei sau erorilor de tratament. I.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE Masuri de profilaxie primara pentru RAA -controale in crese si gradinite pentru depistarea purtatorilor de streptococul betahemolitic si tratarea lor corecta. . Pentru prevenirea artrozelor -educatia populatiei pentru alimentatie echilibrata si pentru pastrarea greutatii -evitarea factorilor traumatici -suprasolicitari -pozitii vicioase -acordarea unei atentii deosebite persoanelor cu dureri lombare Masuri de profilaxie secundara -prezentarea la controale periodice -evitarea factorilor favorizanti:frig.umezeala -tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine -evitarea ortostatismului prelungit si eforturilor fizice mari -continuarea tratamentului prescris si recuperare Masuri de profilaxie tertiara -se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitate si sechele -pregatirea pentru interventie chirurgicala ortopedica corectiva -recomandarea de profesii noi celor cu poliartrita reumatoida.spondiloza anchilozanta pentru reintegrare sociala. CAPITOLUL II:Plan de ingrijire a pacientilor cu reumatism articular acut . Dosarul Membrii echipei de ingrijire Apartinatori Indirecte: medical actual si anterior Metode de culegere a datelor: a)Observatia b)Interviul c)Consultarea surselor secundare 1.PREZENTARE PLAN DE INGRIJIRE Cazul:1 Membrii Apartinatori CULEGEREA DATELOR Surse de date 1.Indirecte: Dosarul medical actual si anterior Metode deechipei de ingrijire culegere a datelor: a)Observatia b)Interviul c)Consultarea surselor secundare 1.1 14

Date privind identitatea pacientului Date relative Nume:M Prenume:C Varsta: 6 ani Nationalitate: stabile: romana Religie:ortodoxa Sex:feminin Date variabile Date variabile Conditii de Conditii de viata: Domiciliul:rural Domiciliul:urban viata: -bune .Locuieste cu .Directe: pacientul 2.locuieste cu parintii si cele doua surori Copilul provine dintr-o familie buna.Directe: pacientul 2.organizata mai mici intr-un apartament cu 3 camere in conditii fara probleme socio-economice.1 Date privind identitatea pacientului Date relativ Nume:C Prenume:D Varsta: 17 ani Nationalitate: stabile: romana Religie:ortodoxa Sex:masculin Cazul:2 CULEGEREA DATELOR Surse de date 1. 1.iesind in parc cu familia si jucandu-se jocuri pe calculator.2b. Mod de petrecere a timpului liber: -pacienta isi petrece timpul liber vizionand desenele preferate la tv.5 grade Celsius Acuitate vizuala si auditiva buna Proteze:nu prezinta .nu prezinta Mobilitate:datorita dureriiSomn:nelinistit datorita durerii Alimentatie:adecvata mobilitatea este mai redusa Tensiunea Manifestari psihice:nu prezinta Eliminari:fiziologice Temperatura:39.2 Date privind Puls:95 p/min arteriala:110/60mmHg Mobilitate:are ostarea de sanatate anterioara 1.datorita durerii Alimentatie:adecvata mobilitate mai redusa datorita durerii Tensiunea Manifestari psihice:nu prezinta Eliminari:fiziologice Temperatura:38 grade Celsius Puls:90 p/min arteriala: 120/70mmHg Proteze:nu prezinta Alergii:nu prezinta 1. Limite senzoriale: Somn:nelinistit. respecta cele 3Acuitate vizuala si auditiva buna Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul are omese pe zi. Mod de petrecere a timpului liber:alimentatie corespunzatoare. -pacientul isi petrece timpul liber vizionand canalele preferate la tv dar si iesind cu prietenii sa se relaxeze.75 m Grup sanguin A Rh pozitiv parintii si fratele mai mare intr-o casa cu 4 camere in conditii Greutatea:20 kg igienice de viata. 1.2 a Date antropometrice Talie:1.Masa de seara fiind mai bogata.Date antropometrice Greutatea:65 kg Talie: 1.doarme doar cateva ore pe noapte .igienice de viata.10 m Grup sanguin 0 Rh pozitiv Gusturi personale si1.2 a. Pacientul consuma mancaruri reci. obiceiuri: -pacienta obisnuieste sa manace sanatos si respecta cele 3 Alergii.2 Date privind starea demese pe zi.2 b Limite senzoriale: sanatate anterioara 1. apendicectomie la varsta de 12Antecedente personale Fiziologice: Apendicectomie in urma cu 1 anani Fiziologice: Patologice: Nu prezinta antecedente patologice cu imporPatologice: Nu prezinta antecedente patologice cu impor.3 b Istoricul bolii 1.05. tanta deosebita.4b Istoricul bolii Din discutiile avute cu mama acesteia. 2 Reumatismsapt boala a debutat cu o angina streptococica. articular acut .2 d Antecedente personale tegumente stare generala alterata 1.3 e Examen clinic pe aparate sistem ganglionar limfatic nepalpabil 1.3 Informatiinormal colorate legate de boala: 1. Antecedente heredo-colaterale: -fara importanta 1. 1.3 a Motivele internarii 1.neaga boli infecto-contagioase si venerice.2011 1.3 d Data internarii:03.3 a Motivele internarii: dureri articulare febra moderata 38 grade celsius hipertermie durere si tumefactie articulara fugace risc de complicatii astenie insomnie 1. 1.3 anorexie dificultate de mers si mobilizare Informatii legate de boala 1.dar si Din relatarile pacientului am aflat ca in urama cu cu pacienta am aflat ca boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu o angina streptococica.2 d.3 c Diagnostic medical 1.2011 1.2 c.2 c Antecedente heredo-colaterale: -fara importanta 1.1.3 c Reumatism articular acut 1.3 e Examenul clinic peDiagnostic medical sistem tegumente hiperemice stare generala alterata aparate aparat respirator:murmur vezicularganglionar limfatic nepalpabil normal.tanta deosebita.3 d Data internarii:10.06.

15

interventia asistentei in sustinerea unui progres si Problemele de dependenta se pot reduce prin ajutand pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de interventia asistentei in sustinerea unui progres si ajutand pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.torace normal Hipertermie 2.pacienta cuconformat.2 Probleme de dependenta: Durere articularadependenta probleme majore.2 Probleme de dependenta: Alterarea Insomnie Febra Dureri articulare cu caracter migrator Alterarea respiratiei si circulatiei respiratiei si circulatiei Cunostinte insuficiente despreDificultate de mers si imobilizare deprinderile alimentare corecte Cunostinte insuficiente despre Cunostinte insuficiente despre boala deprinderile alimentare corecte Insomnie Problemele potentiale: -risc de complicatii: Probleme potentiale: -cardita reumatismala -risc de complicatii: -coree -cardita reumatismala -deshidratare -coree 2. Nivel de dependenta:II. necesita ajutor in permanenta deoarece nu are Nivel de dependenta:II.temporara.nu autonomie.3 Stabilirea gradului de dependenta: -deshidratare Conform punctajului obtinut(24 puncte) 2. Pacienta prezinta dependenta moderat. necesita ajutor in permanenta deoarece nu are Pacientul prezinta dependenta moderata.3 Stabilirea gradului de dependenta: pacienta se incadreaza in categoria persoanelor cu Conform punctajului obtinut(20 puncte) pacientul se incadreaza in categoria persoanelor cu dependenta moderata. Problemele de dependenta se pot reduce prin dependenta moderata. aparat respirator:respiratie normala.respiratia=24r/min aparat.A=130/80mmHg.P=90p/min tranzit intestinal normal aparat urinar:mictiunidigestiv:splina si ficat in limite normale sistem nervos:ROT aparat urinar:mictiuni fiziologice fiziologice aparat locomotor: 2.torace aparat locomotor: sistem nervos:ROT normal conformat.nu probleme majore.temporara. aparat cardiovascular:cord inmoderata.A=110/60mmHg.respiratia=21r/min aparat cardiovascular:cord in limite normale T.pacientlimite normale aparat digestiv:splina si ficat incu dependenta moderata.P=95p/min limite normale T. Pacienta sa prezinte dureri suportabile.Pacientul sa fie echilibrat psihic.Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii manifestata prin usoara tahipnee si tahicardie.Pacientul sa fie echilibrat nutritional. 3.1 OBIECTIVE 1.Incapacitatea de a se odihnii din cauza durerii manifestata prin insomnie.1 OBIECTIVE 2. linistit si odihnitor. 4.Pacientul sa fie echilibrat psihic -linistesc pacientul asigurandu-i un climat adecvat 2.Pacienta sa previna reinfectarea cu streptococul betahemolitic-sa se prezinte la controale periodice. 3.Functiile vitale si starea generala sa se mentina 4. 2. 8.Pacientul sa prezinte o stare de bine prin limite normale.Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii manifestata prin usoara tahicardie. 3. 7. limite normale.Sa se previna complicatiile.Pacienta sa fie echilibrata psihic.Alimentatie neadecvata din cauza lipsei de cunostinte manifestata prin greseli in alegerea alimentelor.Pacienta sa prezinte o stare de bine prin .Functiile vitale si starea generala sa se mentina in 6. 4.2. limite fiziologice.2 Interventii 1.Alterarea termoreglarii datorata procesului inflamator manifestata prin hipertermie. 2.4 Diagnostic de nursing 1.sa continue tratamentul prescris 3. 5. 3. 5.sa continue tratamentul prescris cu moldamin.in dozele si la intervalele stabilite de medic.clinice si biologice.4 Diagnostic de nursing 1.Insomnie datorata durerii manifestata prin somn interupt de treziri frecvente.Pacienta sa fie echilibrata nutritional.Durere datorata procesului inflamator manifestata prin diminuarea mobilitatii.Imobilitate datorata procesului inflamator si durerii manifestata prin dificultate de a se mobiliza.Pacientul sa-si imbunatateasca cunostintele despre boala. 3. 1. 5.Pacienta sa aiba un somn adecvat. 6. disparitia durerilor articulare. 3.Pacientul sa prezinte temperatura corpului in 3. 5. 4.Durere datorata procesului inflamator manifestata prin diminuarea mobilitatii 2.Pacientul sa doarma 7-8 ore pe noapte un somn in limite fiziologice.Alimentatie neadecvata din cauza lipsei de cunostinte manifestata prin greseli in alegerea alimentelor. 2. 16

clinice si biologice.Pacienta sa prezinte temperatura corpului in 2.Pacientul sa previna reinfectarea cu streptococul betahemolitic-sa se prezinte la controale periodice .somn agitat si de durata scurta.2 Interventii 1. apo.Pacientul sa fie echilibrat nutritional.stimulez apetitul -masor functiile vitale si notez in foaia de pacientei prin creearea de conditii optime in salon observatie 5. -administrez antitermice pentru a scadea -masor temperatura si notez in foaia de observatie. microclimat care sa satisfaca somnul -educ pacientul cu privire la categoriile de -asigur un climat corespunzator prin aerisirea alimente din ghidul alimentar salonului -asigur alimentatia pacientului: in perioada -am explicat copilului necesitatea respectarii febrila regim hidrozaharat.Functiile vitale si starea generala sa se mentina -odata cu scaderea febrei asigur o alimentatie in limite fiziologice.lacto-fainos. limite normale 4.lacto-fainos carese va imbogati ameliorarea durerii treptat -ii servesc inainte de culcare un pahar cu ceai de -asigur necesarul de lichide pentru a preveni tei cald deshidratarea 6.care se orelor de odihna si somn pentru refacerea va imbogati treptat organismului -asigur necesarul de lichide pentru a preveni -am asigurat lenjerie de pat si corp curate si uscata deshidratarea -asigur semiobscuritate pe durata somnului in -asigur dieta desodata pe toata perioada incapere si am inlaturat sursele de zgomot din tratamentului cu cortizon saloanele vecine 6.Pacienta sa doarma si sa se odihneasca -explic pacientului sa respire in cantitate si satisfacator calitate corespunzatoare.Pacientul sa prezinte temperatura corpului in -masor temperatura si notez in foaia de observatie limite normale.creand u 7.Functiile vitale si starea generala sa se mentina in limite fiziologice -masor functiile vitale si notez in foaia de observatie -invat pacienta sa faca gimnastica respiratorie .in dozele si la intervalele stabilite de disparitia durerilor articulare medic.Pacientul sa prezinte o stare de bine prin administrarii medicatiei si totodata invat pacienta sa disparitia durerilor articulare respecte repausul la pat si voi folosi perne pentru -explic pacientului ca durerea se va diminua in suportul articulatiilor dureroase urma tratamentului administrat si totodata invat -asigur igiena corporala si a lenjeriei corpului pacientul sa respecte repausul la pat si voi folosi 3.Pacienta sa fie echilibrata nutritional temperatura corpului -educ pacienta cu privire la categoriile de 5.Pacientul sa doarma 7-8 ore pe noapte un somn alimente linistit si odihnitor -asigur alimentatia pacientei:regim hidrozaharat in -administrez medicatia antialgica pentru perioada febrila. -am asigurat orele de somn necesare varstei. diversificata si echilibrata . -explic pacientei ca durerea se va diminua in urma 3. . temperatura corpului -administrez antitermice pentru a scadea 4.apoi.Pacienta sa prezinte temperatura corpului in perne pentru suportul articulatiilor dureroase.cu Modamin. ASLO.timp de 10 zile -asiguram protectie digestiva cu antiacide -antiinflamator cu Aspirina 3-6 g zilnic -corticoterapia .2011 mai redus iar pacienta este mai linistita -pacientul prezinta ameliorarea durerii Data 05.fibrinogen.doza de atac 50-80mg Prednison pe zi.2011 -pacienta prezinta dureri articulare atroce si Evaluare Data 10.proteinograma.APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE 4.2011 dificulatate in a se mobilize -pacientul prezinta dureri intense accentuate la Data 04.APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE a)Alterarea comfortului -pacienta sa prezinte semne de diminuare a a) Alterarea comfortului -pacientul sa prezinte ameliorarea durerilor si durerii sa inteleaga cauza acestora -pacienta sa prezinte normalizarea temperaturii -pacientul sa respecte repausul la pat si mentinerea ei in limite normale Interventii autonome si delegate Interventii autonome si delegate -asigur repausul pacientei la pat in pozitia -asez pacientul in pozitie decubit dorsal si decubit dorsal asigur repausul la pat pana la disparitia durerilor -asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului articulare -particip la investigatiile clinice si de laborator -folosesc perne pentru suportul articulatiilor prin : -recoltarea sangelui pentru determinarea dureroase VSH-ului.proteina

17

-administrez tratamentul: C reactiva -antistreptococic Penicilina G 400 000 U -recoltarea exudatului faringian la 6 ore .pentru copil cu -antistreptococic Penicilina G 400 000 U 1-2 mg Prednison/kg/zi la 6 ore .06.proteinograma.06.timp de 10 zile -efectuarea EKG.FKG VSHului.fibrinogen.2011 mers -dupa administrarea tratamentului durerile s-au Data 11.2011 . 05.05.FKG -antiinflamator cu Aspirina 3-6 g zilnic -administrez tratamentul: -corticoterapia incepe .doza de atac se mentine 14 zile -asiguram protectie digestiva cu antiacide Evaluare Data 03. 4.ASLO.06.schimb pozitia la 3 ore in cursul zilei si ii mentin o pozitie adecvata pentru a favoriza respiratia.proteina -asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului C reactiva -particip la investigatiile clinice si de laborator -recoltarea exudatului faringian prin : -recoltarea sangelui pentru determinarea -efectuarea EKG. Data 12.in ir urma administrarii tratamentului T. functiile vitale fiind:T.A=110/60mmHg. P=80/min.A=100/60mmHg.05.A=120/70mmHg P=78/min R=18/min c)Alterarea termoreglarii -pacientul sa prezinte diminuarea temperaturii Interventii autonome si delegate -asigur conditii optime in salon -masor temperatura si notez in foaia de observatie -administrez Algocalmin pentru a scadea temperatura Evaluare Data 03.05.2011 -pacientul prezinta o respiratie adecvata din punct de vedere cantitativ si calitativ T.min c)Alterarea termoreglarii -pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale Interventii autonome si delegate -asigur repausul la pat in perioada febrila -masor zilnic temperatura si notez in foaia de observatie -aerisesc incaperea dimineata si seara -administrez Algocalmin pentru a scadea temperatura .05. b)Alterarea moderata s circulatiei si respiratiei -pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie b)Alterarea moderata a circulatiei si respiratiei adecvata -pacientul sa prezinte o respiratie adecvata Interventii autonome si delegate -invat pacienta sa faca gimnastica respiratorie si mentin o pozitie adecvata pentru a favoriza Interventii autonome si delegate -invat pacientul sa respire in cantitate si calitate respiratia corespunzatoare -masor functiile vitale si le notez in foaia de -masor functiile vitale si le notez in foaia de observatie observatie -umezesc aerul din incapere Evaluare Data 10.06.2011 -pacientul prezinta o usoara tahipnee .2011 -durerea s-a diminuat -in urma tratamentului si repausului la pat durerile s-au mai redus.datorata durerii R=25/min Data 11.06.2011 -pacienta prezinta functii vitale in limite normale.05.P=95/min R=24/min Data 04. R=20.2011 -ajut pacientul si facem impreuna un exercitii de respiratie Data 12.2011 -pacienta prezinta o usoara tahipnee si tahicardie. 2011 -pacienta prezinta o temperatura aproape de limita normala T=37. .5 grade Celsius Data04.05.05.06.06.2011 -pacientul prezinta temperatura corpului in limite normale T=36.05.4 grade Celsius Data 12.2011 -pacienta prezinta insomnie datorita trezirilor din timpul noptii Data 04.05.dar cu treziri frecvente Data 05.2011 -pacienta prezinta o usoara scadere a temperaturii T=38.2011 -pacienta a dormit cateva ore datorita administrarii tratamentului .2011 -pacientul prezinta insomnie datorita durerilor Data 11.06.9 grade Celsius d) Insomnie -pacientul sa beneficieze de un somn odihnitor Interventii autonome si delegate -administrez medicatie antialgica pentru ameliorarea durerii Tramadol Diazepam 1 tableta seara -asigur lenjerie de pat si corp curata si uscata -asigur semiobscuritate pe durata somnului in incapere si am inlaturat sursele de zgomot Evaluare Data 03.05.2011 -pacienta prezinta hipertermie T=39.Evaluare Data 10.06.1 grade Celsius Data 05.creand un microclimat care sa satisfaca somnul -explic copilului necesitatea respectarii orelor de odihna si somn pentru refacerea organismului Evaluare Data 03.3 grade Celsius d)Insomnie -pacienta sa beneficieze de un somn adecvat Interventii autonome si delegate -administrez medicatie antialgica pentru ameliorarea durerii Tramadol Fenobarbital seara -asigur orele de somn necesare varstei. Evaluare Data 10.06.2011 -pacienta are un somn adecvat fara treziri frecvente pe timpul noptii.2011 -pacientul prezinta o crestere a temperaturii T=38 grade Celsius Data 11.2011

18

-pacientul prezinta o scadere a temperaturii T=37.2011 -pacientul prezinta un somn adecvat . 06.linistit.2011 -pacientul a avut un somn mai linistit in urma tratamentului administrat Data 12.05. 2011 -pacientul respecta principiile alimentare invatate Data 12.odihnitor.06.06. Evaluare Data 03.05.scaun normal normal .05.circulatie adecvata -A bea si a manca:alimentatie adecvata -A bea si a mnaca:alimetatie adecvata -A elimina:eliminari fiziologice.2011 Diagnostic la externare Reumatism articular acut Starea pacientei la externare Starea pacientului la externare Bolnavul in urma tratamentului administrat Bolnava in urma internarii si a tratamentului prezinta urmatoarele caracteristici: administrat prezinta urmatoarele carcteristici: -pacientul are o mobilitate crescuta a miscarilor -bolnava are o stare generala buna -somnul este calm si odihnitor -durerile articulare au disparut -durerile articulare au disparut -mobilitatea si postura sunt ameliorate -este optimist in ceea ce priveste evolutia bolii -are un somn linistit. ritmica.2011 -pacienta a inteles importanta respectarii regimului impus de boala Data externarii: -se externeaza pe data de6.EXTERNAREA PACIENTULUI 16.06.2011 -pacienta incearca sa se acomodeze cu regimul impus de boala Diagnostic la externare Reumatism articular acutData 05.06.2011 6. respiratie de tip costal superior.05.2011-11.e) Alimetatie inadecvata -pacientul sa fie echilibrat nutritional e) Deprinderi alimentare gresite -pacientul sa fie echilibrat nutritional Interventii autonome si delegate Interventii autonome si delegate -educ pacientul cu privire la categoriile de alimente -invat pacienta sa respecte regimul impus de boala din ghidul alimentar Evaluare Data Bilantul autonomiei 10.amplitudine circulatie adecvata.2011-04. Bilantul autonomiei -A respire si a avea o buna circulatie: -A respira si a avea o buna circulatie: respiratie de tip costal inferior.05.scaun -A elimina:eliminari fiziologice.amplitudine ritmica.EXTERNAREA Data externarii: -se externeaza pe data de 19.2011PACIENTULUI -pacientul a inteles importanta respectarii regimului pentru a evita eventualele complicatii. clinice si biologice.prin policlinica teritoriala.A=110/60mmHg P=78 p/min R=19 r/min T=36. T. -A invata cum sa-si pastreze sanatatea: pacientul este receptiv la tot ce este nou. T.A=120/70mmHg P=75 p/min R=18 r/min T=36. sa evite frigul.Recomandari: .7 grade Celsius -A dormi si a se odihni:somn usor.in dozele si la intervalele stabilite prezentarea la controale periodice.in dozele si lade medic prezentarea la controaleintervalele stabilite de medic continuarea tratamentului prescris cu Moldamin.-Aperiodice.umezeala dormi si a se odihni:somn usor.8 grade Celsius sa evite frigul.clinice si biologice.umezeala Recomnadari: continuarea tratamentului prescris cu Moldamin.calm. -A invata cum sa-si pastreze sanatatea: pacienta este receptiva la tot ce este nou.prin policlinica teritoriala.calm. 8% si 4.H Mod de prelevare Valori normale Vacutainer cu capac negru 1-10 mm/h 0.EXAMENE PARACLINICE Cazul I: Examenul cerut V.5 ml 7-15 mm/h sange Vacutainer cu capac albastru 0.5 ml sange Vacutainer cu capac rosu Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Vacutainer cu capac verde 5-6 ml sange 200-400 mg% Valoarea obtinuta 65 mm/h Fibrinogen 355mg% ASLO 200 UI/ml Proteinemie 55-80g/l <12 mg/L 80g/l Vacutainer cu capac rosu Proteina C reactiva Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Recoltarea exudatului faringian Exudatul faringian se face inainte de administrarea antibioticelor si sulfamidelor -se invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza zona orofaringiana -apasa limba cu spatula linguala.5 ml citrat de Na 3.S.5 ml citrat de Na 3.8% si 4. deschide eprubeta si cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale -flambeaza gura eprubetei si introduce

19

tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul ei Streptococul Betahemolitic Absent Streptococul Betahemolitic Prezent . 5ml citrat de Na 3.5 ml Fibrinogen sange Vacutainer cu capac rosu Prin punctie venoasa ASLO 5-10 ml sange Vacutainer cu capac verde 5-6 ml sange Proteinemie Vacutainer cu capac rosu Proteina C reactiva Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Exudatul faringian Recolatrea exudatului faringian se face inainte de administrarea antibioticelor si sulfamidelor.8% si 4. -se invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza zona orofaringiana -apasa limba cu spatula linguala.Cazul II: Mod de prelevare Vacutainer cu capac negru 0.5 ml citrat de Na 3. deschide eprubeta si cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale -flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul ei Examenul cerut Valoari normale 7-11 mm/h Valoarea obtinuta 60 mm/h 200-400 mg% 700 mg la100 ml sange 400 UI/ml 200UI/ml 55-80 g/l <12 mg/L Streptococul Betahemolitic Absent streptococul betahemolitic prezent .S.5 ml V.8% si 4.H sange Vacutainer cu capac albastru 0. Pacientul raspunde bine la medicament.000 UI Doza zilnica Observatii 1.600. 3-6 g/zi Pacientul raspunde bine la medicament.000 UI bactericida comprimate per osanalgetica 500mg antiinflamatoare antipiretica si antireumatica comprimate per osantiinflamator 5mg antialergic cu actiune intensa capsule 50 mg per os actiune analgezica Doza unica 400. Aspirina 2g Prednison 50-80 mg 50 mg 150 mg Tramadol .000 UI Pacientul raspunde bine la antibiotic.TRATAMENT Cazul I: Denumire medicament Penicilina G Forma si Actiune calea de administrare flacoane continand actiune 200. Pacientul simte ameliorarea durerii. 000 UI comprimate 500 mg per os Actiune Doza unica Doza zilnica Observatii actiune bactericida 400.000UI Pacienta raspunde bine la antibiotic. analgetica 250 mg antiinflamatoare antipiretica antireumatica antiinflamator antialergic cu actiune intensa analgezica antipiretica antiinflamator slab Prednison Algocalmin Comprimate 5 mg per os fiole 2 ml i.000 UI 1.Cazul II: Denumire medicament Penicilina G Aspirina Forma si calea de administrare flacoane continand 200. Pacienta simte ameliorarea durerii.600.m 1-2 mg Pacienta raspunde bine la medicament. 1 fiola 2-3 fiole . 1g Pacienta raspunde bine la medicament. beneficiind de tratament prin repaus la pat si administrea de Penicilina.Aspirina si Algocalmin.care au fost internati in spital dupa cum urmeaza: Pacientul Constantinescu Daniel in varsta de 17 ani.CAPITOLUL III EVALUARE FINALA Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie ce afecteaza articulatiile mari.a fost tratata prin repaus la pat si administrare de Penicilina. Boala afecteaza cu precadere persoanele cu varste intre 7-15 ani.dar se mentine la o incidenta notabila in perioada de adolescenta a adultului tanar pana la 20-25 de ani. Aceasta boala necesita instituirea unui tratament corect. In perioada stagiului clinic.am obsevat doi pacienti. Evolutia acestei afectiuni este cronica cu recidive si frecvente sechele cardice. Prednison.survine ca o consecinta a infectiei cu streptococci din grupul A. .Prednison.Aspirina si Tramadol. Pacienta Marinescu Cristina in varsta de 6 ani.diagnosticat cu reumatism articular acut.diagnosticata cu reumatism articular acut. Cezar Th.BIBLIOGRAFIA 1.Bogdan Voiculescu.Lucretia Titirca-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale.Cristian Nita.Lucretia TitircaIngrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali.Catalina Ciornei-Anatomia si fiziologia omului Bucuresti: Corint 2009 .Carmen Salavastru.Radu Carmaciu.

20

Niculescu.Editura Viata Medicala Romaneasca Bucuresti 2008 2.Editura Viata Medicala Romaneasca Bucuresti 2008 3. ANEXE . ANEXE .

21