Liceul cu Program Sportiv, Bistrita

Profil: Resurse naturale si protectia mediului Calificare: Tehnician ecolog

Deseurile periculoase

Profesor coordonator: Guiu Octavian Elev: Buta Voichita Clasa: 12 - G

Data: 24 Februarie 2011

Deseurile periculoase

Definitie
Deseurile periculoase pot fi definite ca fiind deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase, corozive, radioactive sau altele, care introduse sau mentinute n mediu, pot dauna acestuia, plantelor, animalelor sau mediului. Legea proteciei mediului.

Clasificare
Clasificare deseurilor periculoase munincipale: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Detergenti Dezinfectanti Vopsele, lacuri si diluanti Baterii si acumulatori uzati Ierbicide, fungicide, pesticide si insecticide Chimicale Becuri si tuburi fluorescente Echipamente electrice si electronice Medicamente

De unde rezulta?
Deeurile periculoase provin de la o gam larg de surse diferite precum gospodriile, activiti comerciale sau industriale. Exemplele tipice sunt bateriile, medicamentele, uleiurile minerale, vopselele, rinile i adezivii. Acestea reprezint aproximativ 1% din totalul deeurilor generate n Europa. Deeurile sunt clasificate ca fiind periculoase dac prezint sau nu anumite caracteristici. Dei deeurile periculoase reprezint doar aproximativ 1% din toate deeurile generate n Europa, ele pot prezenta risc potenial att pentru sntatea uman ct i pentru mediu. Deeurile periculoase fac n genere obiectului unor legi speciale i implic o gestiune special pentru a ne asigura c alementele periculoase sunt separate i tratate diferit fa de cele nepericuloase. Detergentii cum ar fi clorul, innalbitorii, substantele folosite la deblocarea tevilor, vopseaua, produsele pentru eradicarea gandacilor, bateriile portabile, medicamentele si alte produse pe baza de substante chimice fac parte din categoria substantelor periculoase. Unele dintre ele sunt toxice si ne pot otravi, altele pot lua foc cu usurinta sau distrug materialele cu care intra in contact. Aruncate in natura, polueaza solul si panza freatica. Deocamdata, doar o parte dintre deseurile periculoase sunt colectate separat si reciclate. Este vorba despre uleiul de motor, bateriile auto, bateriile telefoanelor mobile. Producatorii, importatorii si firmele care comercializeaza ulei de motor si baterii auto, precum si retelele de telefonie mobila (in cazul bateriilor telefoanelor mobile) asigura colectarea acestor tipuri de deseuri. Restul, cum ar fi medicamentele, ierbicidele, pesticidele, vopselele, nu sunt deocamdata colectate separat. In orasele care au facilitati de sortare, aceste deseuri sunt separate pe categorii, la groapa de gunoi. Aceste deseuri trebuie duse la gropi de gunoi pentru deseuri periculoase, cum ar fi

rampa de gunoi infiintata pentru aceste deseuri, la Slobozia. Alte gropi de gunoi similare sunt in constructie in momentul de fata.

Efectele asupra omului si mediului

Otravesc solul si panza freatica. Ne dauneaza si noua, oamenilor, pentru ca se pot infiltra in apa de la fantana sau de la robinet. Copiii pot intra in contact cu deseurile periculoase aruncate neorganizat (sprayuri cu resturi de insecticide, medicamente expirate). Un litru de ulei de motor uzat, aruncat in natura, contamineaza un milion de litri de apa. Metalele grele (cum ar fi plumbul), aflate in bateriile auto uzate, pot afecta sanatatea mentala a copiilor. O baterie de telefon mobil de tip vechi poate polua 600 000 de litri de apa cu metale grele. Produsele chimice corozive pot strica tevile de scurgere sau canalele colectoare.

Modalitati de gestiune
Gestionarea deeurilor, cunoscut i ca managementul deeurilor, se refer la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea i depozitarea deeurilor. De obicei, termenul se refer la materialele rezultate din activiti umane i la reducerea efectului lor asupra sntii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deeurilor are ca scop i economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea prilor recuperabile. Deeurile gestionate pot fi att solide, ct i lichide sau gazoase, precum i cu diverse proprieti (de exemplu radioactive), necesitnd metode de tratare specifice fiecrora. n Romnia activitatea de gestionare a deeurilor este fundamentat pe OUG 78/2000, care implementeaz o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activiti cade n sarcina Ministerului Mediului i a Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului (ANPM). Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deeurilor n Romnia are o pondere de 10 miliarde euro. Principalele ci de eliminare sunt depozitarea pe rampa de deeuri, incinerarea i tratarea fizic sau chimic. Ct privete recuperarea, o mare parte a deeurilor periculoase este reciclat sau incinerat pe post de combustibil.

Contributie
Se va limita utilizarea produselor periculoase, inlocuind o parte din ele cu unele mai putin daunatoare. Este bine de evitat folosirea produselor care au pe etichete urmatoarele simboluri si nu este indeicat a le arunca niciodata la gunoi:

A se incerca alternative ecologice la detergentii obisnuiti. Se gasesc in magazine. In loc de naftalina, se va folosi bucatele de lemn de cedru. Agenti de curatare pe baza de substante chimice, vor fi inlocuiti cu bicarbonatul de sodiu, astfel economisind atat bani cat si santate. In loc de baterii portabile obisnuite, se vor folosi baterii reincarcabile sau acumulatori. Se vor inapoia la farmacie medicamentele expirate sau care nu mai sunt necesare. Se va folosi vopsea pe baza de apa, si nu de solventi. Se va cumpara produse doar in cantitatea necesara. De ce nu, se poate chiar cere primariei nfiintarea unor puncte de colectare pentru aceste deseuri. O parte din aceste deseurile colectate pot fi reciclate (solventii, uleiul). Altele trebuie depozitate in locuri special amenajate pentru deseuri periculoase.

Reciclarea deeurilor n Romnia

Cantitatea de gunoaie care se adun de la romni este de 8 milioane de tone ntr-un an. n anul 2003 s-au folosit:

210,5 mii tone de sticl 235,2 mii tone de hrtie i carton 236,5 mii tone de plastic 104,7 mii tone de metal

n Romnia, n anul 2007, deeurile de ambalaje proveneau n proporie de aproximativ 60% de la populaie, regsindu-se n deeurile menajere, i 40 % de la agenii economici. n anul 2005, cantitatea de ambalaje pus pe pia a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, i reciclate 265.000 tone deeuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificat a crescut n anul 2006 la 525.000 de tone. n anul 2009, legislaia european oblig agenii economici s recupereze i s valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe pia, urmnd ca procentul s creasc pn la 60% n 2013. Compania Eco-Rom Ambalaje a fost nfiinat la sfritul lui 2003 de un grup de companii care activeaz n Romnia. Membrii fondatori sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita Romania, Coca-Cola HBC Romania, Heineken, Mars Romania, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan. Eco-Rom este liderul pieei de preluare de la agenii economici a obligaiei de reciclare i valorificare a deeurilor de ambalaje. Modelul este inspirat din Uniunea European, unde pe ambalajele produselor de baz este imprimat o bulin verde - simbolul firmei care se ocup de reciclare. n Romnia, Eco-Rom are grij ca firmele pe care le reprezint s-i ndeplineasca obligaiile de colectare i reciclare. Lunar, societatea primeste de la fiecare firm suma de bani aferent cantitii de deeuri pe care aceasta o lanseaz pe pia. ncasrile sunt investite mai departe n sistemul de colectare, transport i valorificare a deeurilor de ambalaje.

Avantajele colectrarii:
Un mediu mai curat si mai sanatos, neafectat de substante toxice, inseamna in primul rand mai multa sanatate si siguranta.