Sunteți pe pagina 1din 49

1

UNIVERSITATEA PETROL I GAZE- DIN PLOIETI


FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA PROTECIEI MEDIULUI N
INDUSTRIE







PROIECT
DE SEMESTRU

Tratarea i epurarea apelor reziduale




CONDUCTOR PROIECT: STUDENT:
ef lucrri dr. ing. Caen Panaitescu








PLOIETI
2013

2
UNIVERSITATEA PETROL I GAZE- DIN PLOIETI
FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA PROTECIEI MEDIULUI N
INDUSTRIE








TEMA DE PROIECTARE:


PROIECT TEHNOLOGIC AL UNEI INSTALAII
DE EPURARE A APELOR UZATE MUNICIPALE





CONDUCTOR PROIECT: STUDENT:
ef lucrri dr. ing. Caen Panaitescu VLDU GEORGIANA













PLOIETI
2013
3

CUPRINS

1. TEMA DE PROIECTARE .................................................................................................... 4
2. INTRODUCERE ................................................................................................................ 6
3. TEHNOLOGIA ADOPTAT PENTRU EPURAREA APELOR UZATE ......................................... 8
3.1 Determinarea gradului de epurare necesar ............................................................................... 8
3.2 Alegerea variantei tehnologice ............................................................................................... 17
3.3 Calculul concentraiilor intermediare, realizate pentru etapele de epurare mecanic, biologic i
verificarea realizrii gradului de epurare necesar ......................................................................... 18
4. ELABORAREA SCHEMEI BLOC TEHNOLOGICE ................................................................. 26
5. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR ................................................................. 29
5.1 Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare ( gratare, deznisipator, bazin de
egalizare, separator de grasimi, decantor primar)......................................................................... 29
5.1.1 Dimensionarea gratarelor......................................................................................................................... 30
5.1.2 Dimensionarea deznisipatorului ............................................................................................................... 33
5.1.3 Dimensionarea decantorului .................................................................................................................... 37
5.2 Determinarea utilajelor n cadrul treptei biologice( decantorul secundar, filtre biologice) ........ 38
5.2.1 Dimensionarea decantorul secundar ....................................................................................................... 39
5.2.2 Dimensioanarea filtrelor biologice ......................................................................................................... 40
6. ANALIZA ECONOMIC .................................................................................................. 45
6.1 Optimizarea energetic a staiilor de epurare a apelor uzate................................................... 45
6.1.1 Bilan energetic ........................................................................................................................................ 45
6.1.2 Determinarea costului apei epurate......................................................................................................... 46
7. CONCLUZII .................................................................................................................... 48
8. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 49








4
1. TEMA DE PROIECTARE


A. S se elaboreze proiectul tehnologic al unei instalaii de epurare a apelor
uzate municipale
Se dau urmtoarele date: Q
zi,max
=590 m
3
/h= 0,163 m
3
/s

B. Compoziia apelor uzate care sunt introduse n staia de epurare
- Solide n suspensie - C
iss
= 590 mg/l
- Compui organici - CBO
5
= 370 mg/l
- CCO-Cr = 640 mg/l
- Azot total C
iN
= 19 mg/l
- Temperatura apei uzate: 20C
- pH = 7.8
C. Analize de laborator ale emisarului n care se deverseaz apele epurate:
- Concentraia de oxigen dizolvat din receptor = 6 mg/l
- C
CCO-Cr
= 20 mg/l
- Solide n suspensie: (C
SS
)
r
= 50 mg/l
- Azot total C
Nr
= 2.5 mg/l
- Temperatura medie a apei = 10C
D. Studiile hidrologice ale emisarului indic:
- Viteza medie a apei v = 1,5m/s
- Debitul emisarului - Q
e
= 5 m
3
/s
- Coeficientul de sinuozitate al rului = 1,2
-
Constanta de oxigenare a apei din emisar - K
2
= 0,17 zi
-1
E. Utilaje ce urmeaz a fi proiectate:
Treapta mecanic:

Grtar
Deznisipator
Separator grsimi
Bazin de egalizare
Decantor primar
Treapta mecano-biologic:

Decantor secundar
Filtre bilogice


5
O cantitate important de deeuri provin de la treapta mecanic de epurare i sunt constituite
din corpuri plutitoare de dimensiuni mari care sunt reinute de grtare i site i din depuneri
minerale de la deznisipatoare. Aceste deeuri sunt colectate n containere unde se usuc i apoi
sunt deversate la groapa de gunoi a localitii.
Epurarea apelor uzate,n vederea evacurii n receptorii naturali sau recirculrii lor,conduce
la reinerea i formarea unor cantiti importante de namoluri ce inglobeaza att materiile
poluante din apele brute,ct i cele formate n procesul de epurare. O staie de epurare poate fi
considerat eficient nu numai dac efluentul se ncadreaz n limitele impuse de calitatea
receptorului, ci i dac nmolurile rezultate au fost tratate suficient de bine n vederea
valorificrii lor finale, frp a afecta calitatea factorilor de mediu din zona respectiv.
La baza tuturor procedeelor de tratare a nmolurilor stau 2 procese tehnologice i anume
stabilizarea prin fermentare(anaerob sau aerob) i eliminarea apei din namol(deshidratarea).
ntre aceste 2 procedee de baz exist diverse combinaii de procedee a cror aplicare se face
difereniat n funcie de condiiile locale definite de cantitatea i calitatea nmolurilor,de
posibilitatea asigurrii terenurilor pentru amplasarea instalaiilor de energie.
Procedeele de prelucrare conduc la obinerea urmtoarelor tipuri de nmoluri:
-nmol stabilizat(aerob sau anaerob);
-nmol deshidratat(natural sau artificial);
-nmol igienizat(prin pasteurizare,tratare chimic sau compostare);
-nmol fixat rezultat prin solidificare n scopul imobilizrii compuilor toxici;
-cenua rezultat din incinerarea nmolurilor.















6
2. INTRODUCERE

Epurarea reprezint procesul complex de reinere i neutralizare a substanelor dunatoare
dizolvate, n suspensie sau coloidale prezente n apele uzate industriale sau menajere n staii
epurare. Principalul scop este de a mbuntii calitatea acestor ape pentru a putea fi deversate n
emisar fara a prejudicia flora sau fauna. Dupa ce apa este epurat n staii de epurare ea poate fi
chiar refolosit n anumite domenii sau procese tehnologice.
Epurarea apelor uzate poate fi n funcie de caracteristicile apei i de cerinele evacurii n
emisar mai mult sau mai puin complex, astfel avnd staii de epurare simple mecano-biologice
sau staii de epurare complexe. Apele uzate cu caracter predominant anorganic vor fi tratate n
staii de epurare numai prin mijloace fizico-chimice de reinere i neutralizare: sedimentare,
neutralizare, precipitare, coagulare, floculare, adsorbtie pe carbune activ, schimb ionic. Apele
uzate cu un caracter predominant organic sunt epurate intr-o staie de epurare prin procedee
fizico-chimico-biologice.
Epurarea apelor uzate n staii de epurare se mparte n :
Reinerea sau neutralizarea substanelor nocive;
prelucrarea substanelor rezultate din prima operaiune denumite
nmoluri.
Progresele realizate n ultimile decenii n domeniul epurrii apelor uzate au dus nemijlocit la
construcia unor staii de epurare mai judicios concepute i n special mai economice.
Epurarea apelor n staii de epurare se urmrete prin determinari nainte i dup intrarea n
staie:
reacia pH;
suspensii solide fixe i volatile;
CBO 5 consumul biochimic de oxigen la cinci zile, n mg/l, necesar pentru oxidarea
biochimic a materiilor organice la o temperatur de 20C i n condiii de ntuneric;
CCO consum chimic de oxigen, n mg/l, pentru oxidarea srurilor minerale oxidabile i a
substanelor organice, bazat pe bicromat sau permanganat de potasiu; ntre cei doi indicatori
exist urmtoarele corelaii CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru prezena n ap a
substanelor organice nebiodegradabile CCO > CBO21;
prezena azotului ntlnit sub forma de amoniac liber, azot organic, azotai i azotii;
prezena microorganismelor, care sunt de diverse tipuri, unele contribuind procesul de epurare,
iar altele ce produc boli i infecii la oameni i animale; prezena acestora conduce la necesitatea
dezinfectrii apei la ieirea din staia de epurare.
Epurarea apei n staii de epurare se realizeaz n mai multe trepte i anume: treapta
primar, treapta secundar i treapta teriar. Ca produi finali ai procesului de epurare dintr-o
staie de epurare rezula: apa purificat n diferite grade, funcie de proces i de starea ei iniial,
precum i nmoluri.
Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economicecomparative ntre mai
multe variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta de terenuri disponibile
7
pentru staii de epurare sau economic inapte pentru alte folosine, posibilitatea asigurrii zonei de
protecie sanitar n jurul staiei de epurare, obligativitatea asigurrii gradului de epurare necesar,
distana fa de emisarul n care se deverseaz apele purificate, cantitile de nmoluri rezultate
n fiecare proces de epurare i posibilitile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea
asigurrii staiei de epurare cu personal calificat.
n funcie de volumul de ap epurata zilnic i de natura apelor se poate opta din punct de
vedere economic i constructiv pentru rezervoare din diferite materiale sau bazine din beton.

Tipuri de instalatii de epurare:
a. separatoare de grsimi - reducerea grasimilor - sunt utilizate n general de
restaurante, fast food-uri, cantine, carmangerii nainte de deversarea n
canalizare sau n staie de epurare;
b.separatoare de hidrocarburi; - reducerea uleiurilor i hidrocarburilor - sunt
utilizate n service auto i n parcri;
c. staie epurare ape menajere individuale;
d.staie epurare ape menajere pentru comuniti; - staii de epurare
convenionale sau SBR;
e. staii epurare ape industriale; - staii de epurare conventionale sau SBR;
f. sisteme recirculare ap splatorii auto.
Unele din procesele care au loc ntr-o asemenea instalaie pot fi accelerate prin dozarea
controlat de spori bacterieni, nutrieni, neutralizani etc.






















8
3. TEHNOLOGIA ADOPTAT PENTRU EPURAREA APELOR UZATE

3.1 Determinarea gradului de epurare necesar


Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a epurrii, a unei
parii din elemente poluante de natur fizic, chimic i biologic din apele uzate astfel nct
concentraia ramas n apa epurat s reprezinte sau s se ncadreze n valoarea limit admisibil
stabilit prin NTPA 001/2005.
Dupa tipul apei de suprafa, deosebim trei categorii de ape de suprafa care pot fi supuse
procesului de epurare, i anume: ape potabile, ape de agrement i ape industriale.
Formula general pentru calculul gradului de epurare (GE) este:

, 100 -

=
i
f i
c
c c
GE % (1.1)
unde: c
i
concentraia initial a poluanilor din apele uzate pentru care se determina gradul de
epurare (mg/l);
c
f
concentraia final a poluanilor din apele uzate dupa procesul de epurare (mg/l).

Se definete gradul de dilutie, notat cu d, care se determin cu relaia:


,
q
Q
d
e
= (1.2)

unde: Q
e
debit de emisar (m
3
/s);
q debit de ape uzate considerat a fi debitul maxim zilnic (m
3
/s).
nlocuind cu valorile cunoscute din tema de proiectare, avem:
Q
e
= 5 m
3
/s; q = 590 m
3
/h = 0.163 m
3
/s.

674 . 30
163 . 0
5
= = d


Avnd n vedere faptul c diluia nu se realizeaz n bune condiii n punctul de deversare
a apei uzate n emisari dect dupa o anumit lungime a cursului de ap ( L
amestec
), se va calcula
un coeficient de diluie real d

cu relaia:

,
'
q
Q a
d
e
-
= (1.3)

unde: a coeficient de diluie corespunztor seciunii considerate. Se calculeaz n dou moduri:
a = 0.7 0.9 ( cu precizarea ca numai n seciunea de amestec complet, seciune ideala, teoretic,
poate avea o valoare egal cu unitatea ). Se adopt a = 0.8.

539 . 24
163 . 0
5 8 . 0
'
=
-
= d

Acest coeficient de diluie poate fi determinat i cu ajutorul unei formule stabilit de I.B.
Rozdiler:
9

'
1
1
3
3
L a e
L a
e
q
Q
e
a

= (1.4)

unde: o - coefficient ce caracterizeaza elementele hidraulice ale emisarului asupra desfasurarii
procesului de autoepurare, respective asupra amestecarii si dilutiei si se calculeaza cu relatia lui
Frolov:

' 3
q
D
T
- - = | o (1.5)

unde: - coeficient care arat modul de evacuare al apei epurate n emisar. Poate lua
urmatoarele valori:
= 1 evacuarea se face la mal;
= 1.5 evacuarea se face n talveg ( n mijlocul curgerii );
= 3 - evacuarea se face ntr-o instalaie de dispersare n emisar.

Se adopt = 1.5 ( viteza maxim de curgere );
| - coeficient de sinuozitate al rului. Se calculeaz prin raportul ntre distana real dup
talveg (L) i distana n linie dreapt (L

) ntre seciunea de evacuarea a apelor i seciunea


examinat.
Din tema de proiectare | = 1.2;
D
T
coeficient de difuzie turbulent, care se calculeaz cu relaia:

;
200
H v
D
T
-
= [m
2
/s] (1.6)

v viteza medie de curgere a emisarului (m/s); v = 1.5 m/s (din tema de proiectare);
H adncimea medie a emisarului (m). Se adopt H = 1.8 m;

; 0135 . 0
200
8 . 1 5 . 1
=
-
=
T
D

783 . 0
163 . 0
0135 . 0
2 . 1 5 . 1
3
= - - = o

L distana real dup talveg de la punctul de varsare al apelor uzate, n seciunea transversal
examinat (m). n calcul se consider situate la 1 km amonte de seciunea de folosin, care se
consider a fi de 15 km.
L = 15 1 = 14 Km = 14000 m;
q debit de ape uzate (m
3
/s); q = 0.219 m
3
/s;

Se determina coeficientul de diluie:

99 . 0
163 . 0
5
1
1
3
3
14000 783 . 0
14000 783 . 0
=
- +

=

e
e
a
10

Calculam d

prin doua variante:



Pentru a = 0.8

539 . 24
163 . 0
5 8 . 0
'
=
-
= d
Pentru a = 0.99

337 . 30
183 . 0
5 99 . 0
'
=
-
= d

Se calculeaz lungimea de amestec ( L
amestec
), lungimea dupa care se consider ca s-a realizat
amestecul complet ntre apa uzat epurat i apa emisarului.

Se calculeaz L
amestec
cu relaia:


3
) 1 (
lg
3 . 2
(

-
+ -
- =
q a
q Q a
a
L
e
am
(m); (1.7)

Se compar valorile lui L
am
cu L; L
am s
L.
Se folosesc ambele valori ale lui a.


Pentru a = 0.8

33 . 223
163 . 0 ) 8 . 0 1 (
163 . 0 5 8 . 0
lg
8 . 0
3 . 2
3
=
(

-
+ -
- =
am
L m
L = 14000 m; L
am
< L;
Pentru a = 0.99

68 . 430
163 . 0 ) 99 . 0 1 (
163 . 0 5 99 . 0
lg
99 . 0
3 . 2
3
=
(

-
+ -
- =
am
L m

L
am
< L.

Dup determinarea lui a, se calculeaz gradele de epurare necesare pentru poluanii majori
sau cantitatea de O
2
dizolvat, astfel ncat dup epurare, i amestecare cu apele emisarului, acesta
din urm s se ncadreze n Normativul 1146/2002. Conform acestui normativ:

CBO
5
= 5 mg/l;
CCO Cr = 10 mg/l;
N
total
= 4 mg/l;
O
2diz
= 6 mg/l.





11
A. Calculul gradului de epurare necesar dupa materii n suspensie


Se calculeaz gradul de epurare cu ajutorul relaiei:

100 -

=
i
ss
f
ss
ss
i
c
c c
GE (%) (1.8)

unde: c
i
ss
cantitatea de materii n suspensii din apa uzat intr n staia de epurare; din tema
de proiectare c
i
ss
= 590 mg/l;
c
f
ss
cantitatea de materii n suspensie din apa uzat care poate fi evacuat n emisar (
din NTPA 001/2005); c
f
ss
= 35 mg/l.

% 94 100
590
35 590
= -

= GE


B. Calculul gradului de epurare dup materia organic exprimat prin
CBO5

Se calculeaz prin trei metode:
- Se ine seama pe lang diluie i ametecare i de capacitatea de autoepurare a
apei, ca urmare a oxigenrii/reoxigenrii la suprafa;
- Se ine cont numai de diluie i amestecare;
- Se ine cont de prevederile NTPA 001/2005.


a) Se ia n considerare diluia, amestecarea i capacitatea de autoepurare a apei. La baza
calculrii gradului de epurare, n ceea ce privete CBO
5
st ecuaia de bilan:


am
CBO e
t K r
CBO e
t K u a
CBO
C Q a q C Q a C q
5
2
5
1
5
) ( 10 10
. .
- - - = - - - + - -
- -
(1.9)

. .
5
u a
CBO
C - concentraia de substane organice exprimate prin CBO
5
la gura de vrsare n
emisar ( mg O/l);
q debit masic zilnic de ap uzat;
10
-K1t
termen ce ine cont de procesul de autoepurare a apei unde K
1
constanta de
consum a O
2
a carei valoare este impus prin tema de proiectare in zile
-1
;
K
1
= 0.1zi
-1
;
t = timpul ntre seciunea de evacuare si cea de calcul (zile); se determin cu relaia:


v
L
t = zile; (1.10)

L lungimea de la talveg la punctul de calcul (m); L = 14000m;
v viteza de curgere a apei (m/s); v = 1.5 m/s;
a coeficient de diluie;
Q
e
debit de emisar (m
3
/s); Q
e
= 5 m
3
/s;
r
CBO
C
5
- concentraia de substane organice exprimate prin CBO
5
a apei n amonte de gura
de vrsare (mg/l);
r
CBO
C
5
= 2 mg/l;
12
K
2
constanta de oxigenare a apei emisarului;

Emisar cu viteza foarte mic; mic; mare; foarte mare, n funcie de temperatur.

La 10C se consider emisar cu vitez mica de curgere cu valoarea coeficientului de
deversare K
2
= 0.17 zile
-1
;


am
CBO
C
5
- concentraia de substane organice exprimate sub forma de CBO
5
dupa
seciuea de amesctec (mg/l). n general se impune
am
CBO
C
5
= 7mg/l.

; 108 . 0
86400
333 . 9333
333 . 9333
5 . 1
14000
zile s t = = = =



); / (
10
10 ) (
1
2
. . 5 5
5
l mg
q
C Q a C q Q a
C
t K
t K r
CBO e
am
CBO e
u a
CBO

-
- - - - + -
=
(1.11)
Pentru a = 0.8

03 . 135
10 163 . 0
10 2 5 8 . 0 7 ) 163 . 0 5 8 . 0 (
108 . 0 1 . 0
108 . 0 17 . 0
. .
5
=
-
- - - - + -
=
-
-
u a
CBO
C mg/l

Pentru a = 0.99


83 . 163
10 163 . 0
10 2 5 99 . 0 7 ) 163 . 0 5 99 . 0 (
108 . 0 1 . 0
108 . 0 17 . 0
. .
5
=
-
- - - - + -
=
-
-
u a
CBO
C mg/l

Gradul de epurare se calculeaz cu relaia:

100
5
5 5
. .
-

=
i
CBO
u a
CBO
i
CBO
C
C C
GE (%) (1.12)

i
CBO
C
5
= 370 mg/l;
Pentru a=0.8
5 . 63 100
370
03 . 135 370
= -

= GE %
Pentru a=0.99
72 . 55 100
370
83 . 163 370
= -

= GE

b) Se ine cont de diluie i amestecare

La baza calcului gradului de epurare in ceea ce priveste material organica exprimata prin
CBO st ecuaia de bilan este:

13
; ) (
5 5 5
. . am
CBO e
r
CBO e
u a
CBO
C Q a q C Q a C q - - + = - - + -
(1.14)
( )
am
CBO
r
CBO
am
CBO
e u a
CBO
r
CBO e
am
CBO e
u a
CBO
C C C
q
Q a
C
q
C Q a C q Q a
C
5 5 5 5
5 5
5
. . . .
) (
+
-
=
- - - + -
=
Pentru a = 0.8

( ) 7 2 7
163 . 0
5 8 . 0
. .
5
+
-
=
u a
CBO
C = 129.65 mg/l;


Pentru a = 0.99

( ) 3 . 157 7 2 7
163 . 0
5 99 . 0
. .
5
= +
-
=
u a
CBO
C mg/l;


95 . 64 100
370
65 . 129 370
= -

= GE %;

48 . 57 100
370
3 . 157 370
= -

= GE %.

c) Se ine cont de valoarea impus pentru CBO
5
prin NTPA 001/2005

Gradul de epurare se calculeaz cu ajutorul relaiei:

100
5
5 5
.
-

=
i
CBO
NTPA
CBO
i
CBO
C
C C
GE (%) (1.15)

.
5
NTPA
CBO
C = 25 mg/l (NTPA 001/2005)

24 . 93 100
370
25 370
= -

= GE %.


C. Calculul gradului de epurare dupa O2 dizolvat

a) Se calculeaza C
am
CBO5
al celor doua tipuri de ape (uzate si emisar) imediat dup gura de
vrsare.


max
5
D F C
am
CBO
- = (mg/l); (1.16)

unde: F factor maxim de diluie care ia valori ntre 1.5 2.5. Se adopt F = 2;
D
max
deficit maxim de oxigen n aval de seciunea de evacuare i care rezult din
diferena dintre oxigenul la saturaie i oxigenul care trebuie s existe n orice moment n ap.

D
max
= O
S
O
R
(1.17

)



14
O
R
concentraia oxigenului n apa receptoare, concentraie ce ar trebui s existe permanent n
apa; O
R
= 6 mg/l;
O
S
concentraia oxigenului dizolvat la saturaie pentru temperatura de 20C;
O
S
= 9.2 mg/l;

D
max
= 9.2 6 = 3.2 mg/l;

4 . 6 2 . 3 2
5
= - =
am
CBO
C mg/l.
Se aplic ecuaia de bilan, care permite calcularea concentraiei de materiei organica in ceea
ce priveste CBO
5
pentru apa epurata deversata in apa receptoare:


q
C Q a C Q a q
C
C Q a q C Q a C q
r
CBO e
am
CBO e
u a
CBO
am
CBO e
r
CBO e
u a
CBO
5 5
5
5 5 5
) (
) (
. .
. .
- - - - +
=
- - + = - - + -
(1.18)

Pentru a = 0.8


35 . 114
163 . 0
2 5 8 . 0 4 . 6 ) 5 8 . 0 163 . 0 (
. .
5
=
- - - - +
=
u a
CBO
C mg/l;

Pentru a = 0.99

65 . 138
163 . 0
2 5 99 . 0 4 . 6 ) 5 99 . 0 163 . 0 (
. .
5
=
- - - - +
=
u a
CBO
C mg/l

b) Se calculeaza valoarea concentratiei de materie organica exprimata prin CBO dupa 20 zile:

. . . .
5 20
46 . 1
u a
CBO
u a
CBO
C C - = (mg/l)
95 . 166 35 . 114 46 . 1
. .
20
= - =
u a
CBO
C mg/l;
42 . 202 65 . 138 46 . 1
. .
5
= - =
u a
CBO
C mg/l;

r
CBO
r
CBO
C C
5 20
46 . 1 - = (mg/l)
92 . 2 2 46 . 1
20
= - =
r
CBO
C mg/l.

c) Se calculeaza deficitul de oxigen din apa de suprafata in amonte de gura de varsare, dupa
ce in prealabil s-a calculat
am
CBO
C
20
.


e
r
CBO e
u a
CBO
am
CBO
Q a q
C Q a C q
C
- +
- - + -
=
20 20
20
.. .
(mg/l)

(1.19)
Pentru a=0.8
15
34 . 9
5 8 . 0 163 . 0
92 . 2 5 8 . 0 95 . 166 163 . 0
20
=
- +
- - + -
=
am
CBO
C mg/l

Pentru a=0.99
34 . 9
5 99 . 0 163 . 0
92 . 2 5 99 . 0 43 . 202 163 . 0
20
=
- +
- - + -
=
am
CBO
C mg/l

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind diferenta dintre concentratia oxigenului dizolvat la
saturatie si concentratia de oigen dizolvata, care ar trebui sa existe in apa de suprafata:

D
O
= O
S
O
r
(mg/l) (1.20)

unde: O
S
oxigen la saturatie in functie de tipul emisarului (la temperature de 10C);
O
S
= 11.3 mg/l;

O
r
cantitatea minima de oxigen din apa emisarului ( Ordin 1146/2002);
O
r
= 6 mg/l.

D
O
= 11.3 6 = 5.3 mg/l.

d) Se calculeaza timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen (dupa gura de
varsare din apa emisarului).

( )
1 2
1
1 2
1
2
20
1 lg
K K
K C
K K D
K
K
t
am
CBO
o
cr

(
(

=
(zile) (1.21)

( )
154 . 0
1 . 0 17 . 0
1 . 0 34 . 9
1 . 0 17 . 0 3 . 5
1
1 . 0
17 . 0
lg
=

)
`

=
cr
t zile


e) Se calculeaza deficitul critic (D
cr
) de oxigen cu relatia:

cr cr cr
t K
O
t K t K
am
CBO
cr
D
K K
C K
D
2 2 1
1 2
1
10 ) 10 10 (
5
- +

-
= , (1.22)

306 . 5 10 3 . 5 ) 10 10 (
1 . 0 17 . 0
34 . 9 1 . 0
154 . 0 17 . 0 154 . 0 17 . 0 154 . 0 1 . 0
= - +

-
=
- - -
cr
D


f) Se compara valoarea deficitului critic prin determinarea concentratiei minime de oxigen in
apa emisarului

C
Omin
= O
S
D
cr
, (1.23)

O
S
= 11.3 mg/l (la 10C);
C
Omin
= 11.3 5.306 = 5.994 mg/l > 4 mg/l;
16
C
Omin
= 11.3 5.306 = 5.994 mg/l > 4 mg/l.



D. Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste consumul
chimic de oxigen


Calculul consumului chimic de oxigen se face cu ajutorul relatiei:

100
. .
-

=
i
CBOCr
u a
CBOCr
i
CBOCr
C
C C
GE (%) (1.24)

unde:
i
CBOCr
C - concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de epurare,
exprimata prin CCO-Cr;

. .u a
CBOCr
C - concentratia de materie organica exprimata prin CCO-CR in apa epurata
deversata in emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;

. .u a
CBOCr
C = 125 mg/l
46 . 80 100
640
125 640
= -

= GE %

E. Determinarea gradului de epurare in ceea ce privete azotul total

Se calculeaza gradul de epurare (GE) cu formula:
100 -

=
i
N
f
N
i
N
C
C C
GE (%) (1.25)
unde:
i
N
C - cantitatea de N
2
total la intrarea in statia de epurare;

i
N
C = 19 mg/l;

f
N
C - cantitatea de N
2
total la iesirea din statia de epurare conform NTPA 001/2005;

f
N
C = 10 mg/l.

36 . 47 100
1
10 19
= -

= GE (%)















17
3.2 Alegerea variantei tehnologice



Pentru epurarea apelor uzate s-a ales o schem tehnologic alctuit din dou trepte de
epurare: una mecanic i cea de-a doua treapt biologic.
Procedeele de epurare mecano biologic se bazeaza pe aciunea comuna a proceselor
mecanice, chimice i biologice i pot avea loc n condiii naturale (cmpuri de irigare i de
filtrare, iazuri biologice etc.) sau n condiii artificiale prin fitrare biologic ( filtre biologice de
mic sau mare ncrcare, filter biologice scufundate, filter turn, aerofiltre) sau n bazine de aerare
cu nmol activ de mic sau de mare ncarcare, cu aerare normal sau prelungit.
Construciile i instalaiile n care se realizeaz procesele biochimice de epurare biologic
alctuiesc treapta secundar a staiei de epurare, avnd drept scop final reinerea materiilor solide
n soluii i n special a celor organice. Nmolul produs n treapta biologic este reinut prin
decantare, n decantoare secundare, numite i bazine clarificatoare. n aceast etap de epurare
sunt necesare, dat fiind complexitatea proceselor, unele construcii i instalaii de deservire (
pentru producerea i introducerea artificial a aerului, staii de pompare i conducte pentru
transportul i distribuia namolului activ etc.).
n condiiile funcionrii normale a treptei de epurare primare i secundare, eficiena
acestora exprimat prin gradul de epurare realizat n ceea ce privete materiile organice i a
materiilor n suspensie, separabile prin decantare, poate fi apreciat la 75 92%.
Epurarea mecano biologic natural constituie o soluie obinuit pentru numeroase staii
de mic capacitate, deoarece n acest scop se poate folosi emisar terenul din apropiere sau
depresiunea de teren fr ap, n loc s se construiasca un canal lung pn la receptor. n acest
scop, se aplicp tehnica de infiltrare subteran ( puuri absorbante sau cmpuri de filtrare) i de
irigare subteran. Puurile absorbante ( utilizate tot mai rar) constituie o soluie admisibil numai
cnd terenul este permeabil i nu afecteaz calitatea apei freatice care se gasete la mare
adncime. De obicei aceste epurri necesit pompri; staia de pompare se monteaz nainte sau
dup fosa septic.
Epurarea mecano biologic artificial se realizeaz n filtre biologice i bazine de aerare
cu nmol activ. Filtrele biologice sunt preferate bazinelor de aerare deoarece sunt mai simplu de
realizat i rezist la ocuri hidraulice. Se folosesc filtre obinuite de mic ncrcare, filtre
biologice cu discuri, filtre biologice scufundate, tranee filtrante etc. n ceea ce privete bazinele
de aerare cu namol activ, utilizarea lor comporta deci gratare, decantoare, bazine de aerare,
decantoare secundare, spaii pentru fermentare i platforme de uscare a nmolurilor. n general,
se prefer bazinele pentru oxidarea totala, bazinele combinate, anurile de oxidare etc.
Pentru alegerea variantei optime, se consider urmatoarele variante pentru care vom calcula
concentraiile intermediare pentru solidele n suspensie, CBO
5
, CCO-Cr pe fiecare treapta. Se
vor compara cu valorile din NTPA 001/2002 pentru verificarea gradului de epurarea necesar.
Avem urmtoarele caracteristici iniiale ale influentului ( apa uzat municipal):
-C
SS
i
=590 mg/l;
- CBO
5
= 370 mg/l;
- CCO-Cr = 640 mg/l;
- 1
2
=
i
N 9 mg/l.
Pentru fiecare utilaj avem eficiena construciilor de epurare, exprimat in %. Cu ajutorul
acestor grade de epurare standard, calculm concentraia la ieire care reprezint i intrarea n
urmtoarea treapt.
Folosim urmatoarea relaie:


100
100
i i
f
c GE c
c
- -
= (mg/l) (2.1)

18
3.3 Calculul concentraiilor intermediare, realizate pentru etapele de epurare mecanic,
biologic i verificarea realizrii gradului de epurare necesar


Schema 3.1 . Epurarea mecanica

Apa uzata Apa
epurata

G/S gratare/site
Dz deznisipator
D.P. decantor primar

a) Pentru solidele n suspensie:

Grtare/site: GE=5% ;

590 mg/l
5 . 560
100
) 5 100 ( 590
=

=
f
c mg/l ;
Deznisipator: GE=50% ;

560.5 mg/l
25 . 280
100
) 50 100 ( 5 . 560
=

=
f
c mg/l ;
Decantor primar: GE=50% ;

280.25 mg/l
12 . 140
100
) 50 100 ( 25 . 280
=

=
f
c mg/l ;
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
ss
/ 35 = , se constat c
valoarea obinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.


b) Pentru CBO5:

Grtare / site : GE=0% ;

370 mg/l
370
100
100 370
5
=

=
f
BO
c
C
mg/l
Deznisipator : GE=30% ;

370 mg/l
259
100
) 30 100 ( 370
=

=
f
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ;

259 mg/l
35 . 168
100
) 35 100 ( 259
5
=

=
f
BO
c
C
mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
CBO
/ 125
5
= , se constat
c valoarea obinut prin calcul este mai mare dect valoarea din NTPA 001/2005.


c) Pentru CCO-Cr :

Grtare/site : GE =0% ;

=640 mg/l
640
100
) 0 100 ( 640
=

f
Cr CCO
c mg/l
Deznisipator : GE=30% ; ;

640 mg/l
G/S Dz D.P.
19
448
100
) 30 100 ( 640
=

=
f
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ;

= 448 mg/l
2 . 291
100
) 35 100 ( 448
=

f
Cr CCO
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
Cr CCO
/ 125 =

, se
constat c valoarea obinuta prin calcul este mai mare dect valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2 :


Grtare /site : GE =0% ;

19 mg/l
19
100
) 0 100 ( 19
2
=

=
f
N
c mg/l
Deznisipator : GE= 35% ;

= 19 mg/l
35 . 12
100
) 35 100 ( 19
2
=

=
f
N
c mg/l
Decantor primar : GE= 35% ;

= 12.35 mg/l
02 . 8
100
) 35 100 ( 35 . 12
2
=

=
f
N
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
N
/ 10
2
= , se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mic dect valoarea din NTPA 001/2005.


Schema 3.2 Epurarea mecano-chimica




= mg

G/S grtare/site
Dz- deznisipator
D.P.-decantor primar
C-F- coagulare-floculare


a) Pentru solide n suspensie

Grtare/site : GE=5% ;

= 590 mg/l
100
) 5 100 ( 590
=
f
ss
c = 560.5 mg/l
Deznisipator : GE= 50% ;

=560.5 mg/l
=

=
100
) 50 100 ( 5 . 560
f
ss
c 280.25 mg/l
Coagulare /floculare : GE=50% ;

=280.25 mg/l
Apa
uzata

G/S

Dz

C-F

D.P.
Apa
epurata
20
100
) 50 100 ( 25 . 280
=
f
ss
c = 140.125 mg/l
Decantor primar : GE=50% ;

=140.125 mg/l

100
) 50 100 ( 125 . 140
=
f
ss
c = 70.06 mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
ss
/ 35 = , se constat c
valoarea obinuta prin calcul este mai mare dect valoarea din NTPA 001/2005.


b) Pentru CBO5:

Grtare/site : GE=0% ;
i
CBO
c
5
=370 mg/l
370
100
) 0 100 ( 370
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Deznisipator : GE=30% ;
i
CBO
c
5
=370 mg/l
259
100
) 30 100 ( 370
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Coagulare-floculare : GE= 50% ;
i
CBO
c
5
= 259 mg/l
5 . 129
100
) 50 100 ( 259
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Decantorul primar : GE=35% ;
i
CBO
c
5
= 129.5 mg/l
65 . 64
100
) 35 100 ( 5 . 129
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
CBO
/ 25
5
= , se constat
c valoarea obinut prin calcul este mai mare dect valoarea din NTPA 001/2005.

c) Pentru CCO-Cr :

Grtare/site : GE=0% ;

= 640 mg/l
640
100
) 0 100 ( 640
=

f
Cr CCO
c mg/l
Deznisipator : GE=30% ;

= 640 mg/l
448
100
) 30 100 ( 640
=

f
Cr CCO
c mg/l
Coagulare-floculare : GE=50% ;

= 448 mg/l
224
100
) 50 100 ( 448
=

f
Cr CCO
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ;

= 224 mg/l
6 . 145
100
) 35 100 ( 224
=

f
Cr CCO
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
Cr CCO
/ 125 =

, se
constat c valoarea obinut prin calcul este mai mare dect valoarea din NTPA 001/2005.

d) Pentru N2

Grtare-site : GE=0% ; =
i
N
c
2
19 mg/l
21
19
100
) 0 100 ( 19
2
=

=
f
N
c mg/l
Deznisipator : GE=35% ; =
i
N
c
2
19 mg/l
35 . 12
100
) 35 100 ( 19
2
=

=
f
N
c mg/l
Coagulare-floculare : GE=70% ; =
i
N
c
2
12.35 mg/l
7 . 3
100
) 70 100 ( 35 . 12
2
=

=
f
N
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ; =
i
N
c
2
3.7 mg/l
4 . 2
100
) 35 100 ( 7 . 3
2
=

=
f
N
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
N
/ 10
2
= , se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mic dect valoarea din NTPA 001/2005.

Schema 3.3. Epurarea mecano-biologic I












G/S grtare/site
Dz deznisipator
D.P.- decantor primar
B.N.A.- bazin cu nmol activ
D.S.- decantor secundar

a) Pentru solide n suspensie

Grtare/site : GE=5% ;

= 590 mg/l
5 . 560
100
) 5 100 ( 590
=

=
f
c mg/l
Deznisipator : GE= 50% ;

=560.5 mg/l
25 . 280
100
) 50 100 ( 5 . 560
=

=
f
c mg/l
Decantor primar : GE=50% ;

= 280.25 mg/l
12 . 140
100
) 50 100 ( 25 . 280
=

=
f
c mg/l
Apa
uzata
G/S
Dz
D.P.
B.N.A.
D.S. Apa
epurata
22
Bazin cu nmol activ : GE=80% ;

= 140.12 mg/l
02 . 28
100
) 80 100 ( 12 . 140
=

=
f
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
ss
/ 35 = , se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mica dect valoarea din NTPA 001/2005.

b) Pentru CBO5:

Grtare/site : GE=0% ;
i
CBO
c
5
= 370 mg/l
370
100
) 0 100 ( 370
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Deznisipator : GE=30% ;
i
CBO
c
5
= 370 mg/l
259
100
) 30 100 ( 370
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Decantorul primar : GE=35% ;
i
CBO
c
5
= 259 mg/l
35 . 168
100
) 35 100 ( 259
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Bazin cu nmol activ : GE=80% ;
i
CBO
c
5
= 168.35 mg/l
67 . 33
100
) 80 100 ( 35 . 168
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
CBO
/ 25
5
= , se constat
c valoarea obinut prin calcul este mai mare dect valoarea din NTPA 001/2005.

c) Pentru CCO-Cr :

Gratare/site : GE=0% ;

= 640 mg/l
640
100
) 0 100 ( 640
=

f
Cr CCO
c mg/l
Deznisipator : GE=30% ;

= 640 mg/l
448
100
) 30 100 ( 640
=

f
Cr CCO
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ;

= 448 mg/l
2 . 291
100
) 35 100 ( 448
=

f
Cr CCO
c mg/l
Bazin cu namol activ : GE=80% ;
i
CBO
c
5
= 291.2 mg/l
24 . 58
100
) 80 100 ( 2 . 291
=

f
Cr CCO
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
Cr CCO
/ 125 =

, se
constat c valoarea obinut prin calcul este mai mic dect valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2

Grtare-site : GE=0% ; =
i
N
c
2
19 mg/l
19
100
) 0 100 ( 19
2
=

=
f
N
c mg/l
Deznisipator : GE=35% ; =
i
N
c
2
19 mg/l
23
35 . 12
100
) 35 100 ( 19
2
=

=
f
N
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ; =
i
N
c
2
12.35mg/l
02 . 8
100
) 35 100 ( 35 . 12
2
=

=
f
N
c mg/l
Bazin cu namol activ : GE=80% ; =
i
N
c
2
8.02 mg/l
4 . 2
100
) 80 100 ( 02 . 8
2
=

=
f
N
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
N
/ 10
2
= , se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mic dect valoarea din NTPA 001/2005.

Schema 3.4. Epurarea mecano-biologic II


a) Pentru solide n suspensie

Grtare/site : GE=5% ;

= 590 mg/l
5 , 560
100
) 5 100 ( 590
=

=
f
c mg/l
Deznisipator : GE= 50% ;

=560.5 mg/l
4 . 280
100
) 50 100 ( 5 . 560
=

=
f
c mg/l
Decantor primar : GE=50% ;

= 280.4 mg/l
2 . 140
100
) 50 100 ( 4 . 280
=

=
f
c mg/l
Filtru biologic : GE=80% ;

= 140.2 mg/l
04 . 28
100
) 80 100 ( 2 . 140
=

=
f
c mg/l
Adsorbie pe crbune activ : GE=75% ;

= 28.04 mg/l
01 . 7
100
) 75 100 ( 04 . 28
=

=
f
c mg/l
Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
ss
/ 35 = , se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mic dect valoarea din NTPA 001/2005.

b) Pentru CBO5:

Grtare/site : GE=0% ;
i
CBO
c
5
= 370 mg/l
370
100
) 0 100 ( 370
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Deznisipator : GE=30% ;
i
CBO
c
5
= 370 mg/l
24
259
100
) 30 100 ( 370
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Decantorul primar : GE=35% ;
i
CBO
c
5
= 259 mg/l
35 . 168
100
) 35 100 ( 259
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Filtru biologic : GE=75% ;
i
CBO
c
5
= 168.35 mg/l
08 . 42
100
) 75 100 ( 35 . 168
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Adsorbie pe crbune activ : GE=75% ;
i
CBO
c
5
= 42.08 mg/l
52 . 10
100
) 75 100 ( 08 . 42
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Camparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
BO
/ 25
5
=
C
, se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mic dect valoarea din NTPA 001/2005.

c) Pentru CCO-Cr :

Grtare/site : GE=0% ;

= 640 mg/l
640
100
) 0 100 ( 640
=

f
Cr CCO
c mg/l
Deznisipator : GE=30% ;

= 640 mg/l
448
100
) 30 100 ( 640
=

f
Cr CCO
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ;

= 448 mg/l
2 . 291
100
) 35 100 ( 448
=

f
Cr CCO
c mg/l
Filtru biologic : GE=70% ;

= 291.2 mg/l
36 . 87
100
) 70 100 ( 2 . 291
=

f
Cr CCO
c mg/l
Adsorbie pe crbune activ : GE=75% ;

= 87.36 mg/l
84 . 21
100
) 75 100 ( 36 . 87
=

f
Cr CCO
c mg/l
Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
Cr CO
/ 125 =
C
, se
constat c valoarea obinut prin calcul este mai mic dect valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2

Grtare-site : GE=0% ; =
i
N
c
2
19 mg/l
19
100
) 0 100 ( 19
2
=

=
f
N
c mg/l
Deznisipator : GE=35% ; =
i
N
c
2
19 mg/l
35 . 12
100
) 35 100 ( 19
2
=

=
f
N
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ; =
i
N
c
2
12.35 mg/l
25
02 . 8
100
) 35 100 ( 35 . 12
2
=

=
f
N
c mg/l
Filtru biologic : GE=70% ; =
i
N
c
2
8.02 mg/l
4 . 2
100
) 70 100 ( 02 . 8
2
=

=
f
N
c mg/l
Adsorbtie pe carbune activ : GE=45% ; =
i
N
c
2
2.4 mg/l
32 . 1
100
) 45 100 ( 4 . 2
2
=

=
f
N
c mg/l
Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform creia l mg c
N
/ 10
2
= , se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mic dect valoarea din NTPA 001/2005.

Conform calculelor efectuate , cea mai buna tratare a apelor uzate municipale se va realiza
cu treapta de epurare mecano biologic II ,deoarece concentraiile rmase n apa epurat
se ncadreaza n valorile limit admisibile stabilite prin NTPA 001/2005.

































26

4. ELABORAREA SCHEMEI BLOC TEHNOLOGICE


S-a constatat c varianta tehnologic optim este staia de epurare mecano biologic II.
Schema bloc este prezentat mai jos:

Schema 4.1 Epurarea mecano biologic II





Gratarele si sitele , conform STAS 12431/86, se prevad la toate statiile de epurare,
indiferent de sistemul de canalizare adoptat si indiferent de procedeul de intrare a apei in statia
de epurare. Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele
uzate pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentru a reduce pericolul
de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectele statiei de epurare.
Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton armat unde sunt
retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza, independent
unele de altele, cu o viteza constanta. In compozitia acestor depuneri predomina particulele de
origine minerala, in special nisipuri antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor
poluante. Necesitatea tehnologica a deznisipatoarelor in cadrul unei statii de epurare este
justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului,
de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu
acest material inert, precum si pentru a evita formarea de depuneri pe conductele sau pe canalele
de legatura care pot modifica regimul hidraulic al influentului.
Decantoarele primare sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile mai
mici de 0.2 mm care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si
substantele usoare care plutescla suprafata apei. In functie de gradul necesar de epurare a apelor
uzate, procesul de decantare este folosit, fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea
epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu de epurare finala daca in conformitate cu
conditiile sanitare locale se impune numai separarea suspensiilor din apele uzate.
Filtrele biologice (biofiltrele) sunt obiecte tehnologice ale staiilor de epurare n care
impuritile organice din apele uzate sunt eliminate de ctre o cultur de microorganisme aerobe
care se gsete sub form de pelicul biologic fixat pe suprafaa unui material granular de
umplutur inert din punct de vedere biologic. Pe scurt, procesul de epurare biologic ntr -
un biofiltru are loc astfel: apa uzat cu coninut de impuriti organice este introdus
pe la partea superioar a biofiltrului, strbate materialul granular la suprafaa cruia se dezvolt
pelicula biologic i prsete instalaia pe la partea inferioar. Ca urmare a
activitii microorganismelor, pelicula biologic se ngroa i la anumite interval
de timp se desprinde de pe umplutur i este antrenat de ctre efluent. Bucile desprinse
de pelicul biologic se ndeprteaz din efluent n cadrul unui decantor secundar cu care filtrul
biologic lucrez n agregat.
De menionat c rolul principal n procesul de epurare l au bacteriile aerobe, dar pe mai
lng acestea, n filtrele biologice mai triesc i numr mare de alte microorganisme i
27
organisme cum ar fi: protozoare, viermi, crustacee, larve de insecte, etc. n general o singur
parcurgere a materialului de umplutur nu este suficient pentru obinerea unei eficiene
corespunztoare de epurare a efluentului i din aceast cauz n cele mai multe cazuri efluentul
se recircul dup decantare.
Decantoarele secundare constituie o parte componenta importanta a treptei de epurare
biologica ; ele au drept scop sa retina namolul, materiile solide in suspensie separabileprin
decantare. Namolul din decantoarele secundare are un continut mare de apa, este puternic
floculant, este usor si intra repede in descompunere ; daca ramane un timp mai indelungat in
decantoarele secundare, bulele mici de azot, care se formeaza prin procesul chimic de reductie,
in aduc la suprafata si astfel nu mai poate fi evaluat.
Adsorbtie pe crbune activ
Printre metodele de epurare a apelor reziduale i de potabilizare a apelor de suprafa un loc
aparte revine tehnologiilor bazate pe procesele de adsorbie, n special cnd e vorba de substanele
organice nocive bionedegradabile sau cu o biodegradabilitate redus.
Pentru epurarea apelor uzate se folosesc drept adsorbani: crbunele activ, cocsul,
cenuile fine de la generatoarele de gaz, cenuile de la termocentrale, zgurile metalurgice,
crbunii fosili, tala i rumegu de lemn etc.
Adsorbia este operaia de separare a unui component sau a unui flux de componeni dintr-un
amestec gazos sau dintr-o soluie prin reinerea acestora pe suprafaa unui solid (numit adsorbant).
Fenomenul adsorbiei are la baz proprietatea unor substane solide de a fixa i
concentra pe suprafaa lor, atunci cnd vin n contact cu un lichid sau cu un gaz moleculele din
componentele acestora.

Materii prime si auxiliare
Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intr-o instalatie
industriala, in vederea obtinerii unui produs.
Intr-un proces de epurare a apelor uzate se utilizeaza materii prime de diferite proveniente,
acestea putand fi :
- materii prime naturale ;
- materii prime fabricate industrial ;
- produse secundare ale industriei chimice sau a altor ramuri industriale.

Materiile prime pot fi :
- amestecuri omogene de doua lichide organice ce urmeaza a fi separate prin rectificare ;
- solutiile diluate ale unor saruri supuse concentrarii prin operatia de evaporare ;
- amestecuri gazoase ce urmeaza a fi separate prin absorbtie ;
- diverse materiale sub forma granulara supuse uscarii.


Utilitati si energie
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii : apa tehnologica, apa
de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.

Apa
Apa ca agent de incalzire poate fi :
- apa calda la temperatura pana la 90C ;
- apa fierbinte, sub presiune, pana la 130 - 150C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru incalzire, se
prefera apa dedurizata in scopul evitarii depuneriolor de piatra.

Aburul
28
Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi : abur umed, abur saturat, abur
supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbioanele cu contra presiune sau din
operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta de condensare
mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura aburului saturat poate fi
reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare,
sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la atingerea
temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este mai mic si apoi
caldura latenta prin condensare.

Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele cele mai folosite datorita usurintei de transport la
distante mari si la punctele de consum si randamentelormari cu care poate fi transformata in
energie mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind mai multe
tehnici :
- trecerea curentului prin rezistente electrice ;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii ;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica ;
- folosirea pierderilor dielectrice ;
- incalzirea prin arc electric.

Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a aparaturii, posibilitatea generarii
caldurii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr-un volum mic, realizarea
unei incalziri directe, fara impurificarea mediului si la orice presiune.
Dezavantajul utilizarii energiei electrice il constituie costul ridicat si impunerea unor masuri
speciale de protectia muncii.

Aerul comprimat
Aerul comprimat poate fi folosit in urmatoarele scopuri :
- ca purtator de energie;
- pentru amestecare pneumatica;
- pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare,















29
5. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR



5.1 Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare ( gratare, deznisipator, bazin de
egalizare, separator de grasimi, decantor primar)


A. Gratare
Toate statiile de epurare, indiferent de sistemul de canalizare adoptat si independent de
procesul de intrare a apei in statia de epurare (curgere gravitationala sau compacta) au montate la
intrare gratare ( fie ca sunt doua gratare, unul cu bare mai rare, iar altul cu bare mai dense, fie ca
sunt 2 sisteme in serie e gratare etc.) In acest caz gratarele se prevad inaintea statiei de pompare.
Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate pentru a
proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si a reduce pericolul de colmatare a
canalelor de legatura dintre obiectivele statiei de epurare. In general, se construiesc sub forma
unor panouri metalice plane sau curbe in interiorul carora se sudeaza bare de otel paralele prin
care sunt trecute apele uzate. In cazul unor debite mari de ape uzate, gratarele se considera ca
sunt prevazute cu sisteme de curgere mecanica cu o inclinare de 45 - 95C. Aceste gratare sunt
amplasate in camere speciale care prezinta o supralargire a canalului din amonte sub un unghi de
raportare de 90 pentru a se evita formarea de curenti turbionari. Pentru evitarea colmatarii este
prevazut un canal de ocolire (by pass) care asigura evacuarea apelor uzate fara a inunda camera
gratarelor si zonelor din vecinatatea lor.
Barele cele mai frecvent folosite sunt cele de sectiune dretptunghiulara ( 10x40mm sau
8x60mm ), dimensiunea fiind asezata normal pe directia de parcurgere a apei. Pentru a reduce
marimea pierderilor hidraulice la trecerea apei prin gratare se recomanda rotunjirea muchiilor
barelor. In unele situatii se poate accepta situatia cu bare cu sectiune rotunda care, sub aspect
hidraulic, prezinta rezistente minime, in schimb sunt dificile de curatat in timpul exploatarii.
Gratarele rae indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese impotriva corpurilor
mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in limitele 50 100 mm.
Gratarele dese prezinta deschiderile dintre bare de 16 20 mm, cand curatirea lor este
manuala si de 25 60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele din fata statiilor de pompare a
apelor uzate brute au interspatiile de 50 150 mm.
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici cu debite pana la
0.1 m
3
/s, care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se face cu greble, cangi, lopeti,
etc., iar pentru usurarea exploatarii se vor minima a acestora fiind de 0.8 m. Avand in vederea
variatiile mari de debite ce se inregistreaza in perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an,
exploatarea va fi mult usurata daca se prevad 2 panouri de gratare aferente debitelor respective.
Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de epurare ce deservesc
peste 15 000 locuitori, deoarece, in afara de faptul ca elimina necesitatea unui personal de
deservire continua, asigura conditii bune de curgere a apei prin interspatiile gratarului fara a
exista riscul aparitiei mirosurilor neplacute in zona.
Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri gratare de rezerva,
la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada minimum un gratar de rezerva. Curatirea
gratarului este realizata de cele mai multe ori cu grable mecanice care se deplaseaza prin
deschizaturile barelor gratarului prin intermediul unor lanturi sau cabluri.
Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe compartimente in
camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile de inchidere pentru a permite
repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. In cazul cand depunerile retinute pe gratare
depasesc cantitatea de 0.1 m
3
/zi, iar procedeul de curatire este mecaniza, se vor prevedea
obligatoriu utilaje pentru tocarea ( faramitarea) acestor depuneri.
30
In afara de gratarele plane, se pot folosi si gratare curbe cu curatire mecanica, care se compun
dintr-un schelet metalic incastrat in beton, prevazut cu doua grable care curata, prin intermitenta
gratarul.
Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare variaza
intre 0.8 si 1.1 m/s.
Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de marimea interspatiilor
adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice din care se executa panouri
gratar. Se va avea in vedere ca viteza apei prin gratar, din conditia de a nu se antrena depunerilor
prin interspatiile gratarului, sa nu depaseasca 0.7 m/s la debitul zilnic mediu si de maximum 1.2
m/s pentru debitul orar maxim.
In amonte de gratar, limita maxima a vitezei este 0.4 m/s la debitul minim al apelor uzate, iar
limita maxima este de 0.9 m/s corespunzatoare debitelor maxime si a celor pe timp de ploaie (
aceste limite de viteze nu vor permite depunerea materiilor in suspensie pe radierul camerei
gratarului.

5.1.1 Dimensionarea gratarelor

Gratarele retin aproximativ 3 5% din materialele solide transportate de apele uzate. Din
varianta tehnologica aleasa s-a propus un grad de epurare in ceea ce privesc materiile solide de 5
%.
a) Debite de calcul si de verificare ale gratarelor

Q
c
= 0.163 m
3
/s
Q
V
= 0.163 m
2
/s
Se considera ca gratarele retin 3 5% din materialele solide transportate de apele uzate.
Prin varianta tehnologica aleasa s-a propus un GE =

b) Viteza apei uzate prin interspatiile gratarelor, v
g

Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 0.7 1.1 m/s. Se adopta v
g
= 0.8 m/s.

c) Caracteristicile celor doua gratare
- latimea gratarelor (s); s = 10 mm = 0.01 m;
- coeficientul de forma al barelor ( | ); | = 1.83;
- distanta dintre (b
i
); b
i
= 20 mm = 0.02 m;
- unghiul de inclinare (u ); u = 75.

d) Viteza apei in amonte de gratar, v
a

V
a
= 0.4 0.75 m/s. In perioadele cu ape abundente v
a
= 0.4 0.9 m/s.
Se calculeaza cu relatia:
) / (
2
max
s m
h B
Q
v
c
c
a
= (5.1)

unde: Q
c
debit de calcul (m
3
/s); Q
c
= 0.163 m
3
/s;
B
c
inaltimea gratarelor (m); se adopta B
c
= 2 m;
h
max
inaltimea apei in amonte de gratar (m); h
max
= 0.25 0.6 m; se adopta
h
max
= 0.4 m.

102 . 0
4 . 0 * 2 * 2
163 . 0
= =
a
v m/s.
e) Se calculeaza suma inaltimilor interspatiilor dintre bare,

b
31

) (
2
max
m
h v
Q
b
g
c

- -
= (5.2)

v
g
= 0.8 m/s; h
max
= 0.4 m;

= = . 255 . 0
4 . 0 * 8 . 0 * 2
163 . 0
m b

f) Se calculeaza numarul de bare, n
b


s
c b B
n
c
b


= (5.3)

unde: c latimea de prindere a barelor; c = 0.3;
s latimea barelor, s = 10 mm = 0.01 m;

5 . 144
01 . 0
3 . 0 255 . 0 2
=

=
b
n

g) Se verifica viteza apei in amonte de gratare, v
a


) / ( 74
2 / 1 3 / 2
s m j R v
a
- - = (5.4)


R raza hidraulica: ;
2
max
max
h B
h B
R
c
c
- +
-
= (5.5)

; 286 . 0
4 . 0 2 2
4 . 0 2
=
- +
-
= R

j panta gratarului; j = 0.5 mm = 0.0005 m;

. / 72 . 0 0005 . 0 286 . 0 74
2 / 1 3 / 2
s m v
a
= - - =


h) Se calculeaza pierderile de sarcina pe gratar, h

; sin
2
2
3 / 4
u | - -
|
.
|

\
|
=
g
v
b
s
h
a
(5.6)
unde: | - coeficient de forma a barelor; | = 1.83;
s latimea barelor; s = 0.01 m;
b interspatiu dintre bare; b = 0.02 m;
v
a
viteza apei in amonte; v
a
= 0.5 m/s;
g acceleratia gravitationala; g = 9.81;
u - unghiul de inclinare; u = 75;

32
. 83 . 1 75 sin
81 . 9 2
102 . 0
02 . 0
01 . 0
83 . 1
2
3 / 4
m h = -
-
-
|
.
|

\
|
=
B. Deznisipatoare

Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute suspensiile
granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza independent unele de altele cu o
viteza constanta.
Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in special
nisipurie antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor populate, motiv pentru care se
numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare
impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de
fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, percum a evita si formarea de
depuneri pe conductele sau canalele de legatura care pot modifica regimul hidraulic al
influentului.
Amplasamentul deznisipatoarelr se va prevedea de la inceputul lineie tehnologice de
epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare, poate sa fie precedata si de statia de
pompare, cu conditia ca aceasta sa fie echipata cu pompe elicoidale de tip melc.
In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu curatire
manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
In deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de materii organice antrenate pe particule
minerale sau depuse impreuna cu acestea, mai ales la viteze mici. Sunt retinute particulele de
nisip, cu diametrul mai mare de 0.2 0.3 mm pana la maxim 1 mm. Eficienta deznisipatoarelor
scade in cazul in care particulele prezinta dimensiuni mai mici de 0.2 mm (50% din cantitatea
totala).
Se va dimensiona un deznisipator orizontal tip canal, latimea acstuia este putin mai mare
ca cea a canalelor apei uzate in statie.
Au forma in plan dreptunghiular, cu raportul L/l = 10 15, fiind prevazut cu doua sau mai
multe compartimente. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale trebuie sa se stabileasca
dimensiunile corespunzatoare realizarii unei eficiente cat mai mari in sedimentarea suspensiilor
granulare.
O influenta hotaratoare a eficientei in deznisipator o are suprafata bazinului de sedimentare a
deznisipatorului si nu adancimea lui.
Dupa directia de miscare a apei, in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare orizontale cu
miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale unde miscarea apei se face pe
verticala.
Se mai numesc si deznisipatoare tip canal deoarece latimea lor putin mai mare fata de cea a
canalului de intrare a apelor uzate brute in statie.
Pentru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din 2 compartimente separate prin
stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta. In acest mod se asigura conditii pentru
curatire manuala a fiecarui compartiment, avand in vedere faptul ca nisipul este retinut la
suprafata unui material drenant sub care se prevede un dren comandat de o vana. Apa rezultata
de la golirea compartimentului ce urmeaza a fi curatat este dirijata inapoi in statie. In sectiunea
transversala, fiecare canal are forma dreptunghiulara, iar radierul are o panta de 0.02 0.05 in
sens invers directiei de miscare a apei.
Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitati de pana la 0.5 m
3
/s. In
acest scop se curata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar indepartarea lui se face prin relee
de lopatare sau benzi transportatoare.
La proiectarea deznisipatoarelor orizontale se recomanda a avea proiecte tip elaborate de
PROED Bucuresti. Un astfel de bazin, cu doua compartimente are latimea de 1.50 m iar
adancumea totala variaza intre 1.50 si 3.0 m ihn functie de marimea debitului.
33
Proiectarea deznisipatoarelor orizontale consta in stabilirea formei si dimensiunilor interioare
ale bazinului, in dimensionarea instalatiilor de evacuare a epunerilor si in dimensionarea
dispozitivelor pentru mentinerea unei viteze constante a apei in deznisipator.
Viteza orizontala a apei in bazin este in stransa dependenta de viteza critica la care este
antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetari experimentale indelungate
s-a ajuns la concluzia ca viteza orizontala a apei trebuie sa fie mai mica sau egala cu viteza
critica la carea apa uzata antreneaza suspensiile depuse pe fundul bazinului. Valoarea maxima a
acestei viteze orizontale este de 0.3 m/s corespunzatoare debitului orar maxim, iar valoarea
minima este de 0.05 m/s pentru debitul orar minim.


5.1.2 Dimensionarea deznisipatorului

Am ales GE = 50% pentru materii solide, GE = 30%, pentru CBO
5
si GE = 35% pentru
CCO
Cr
.

a) Debite de calcul si verificare

Q
c
= 0.163 m
3
/s;
Q
v
= 0.163 m
3
/s.

b) Volumul util al deznisipatorului, V
dez

V
dez
= Q
c
*t
d
(m
3
) (5.7)
unde: Q
c
debit de calcul, m
3
/s; Q
c
= 0.163 m
3
/s;
t
d
timp de deznisipare, s; t
d
= 30 60 s, se adopta t
d
= 50 s;

V
dez
= 0.163*50 = 8.15 m
3


c) Calculul suprafetei orizontale, A
0


) (
2
0
m
v
Q
L B A
s
c
o - = - =
(5.8)
unde: o - coeficient ce tine cont de regimul de curgere si gradul de epurare pentru materiile
solide. Se adopta, pentru GE = 30%, o = 1.5;
v
s
viteza de sedimentare in deznisipator; se adopta v
s
= 2.3 cm/s = 0.023 m/s;
B latimea deznisipatorului;
L lungimea deznisipatorului.


2
0
63 . 10 5 . 1
023 . 0
163 . 0
m A = - =

d) Se calculeaza incarcarea superficiala,
i
s
v


s m v
s m
v
v
i
s
s i
s
/ 015 . 0
5 . 1
023 . 0
) / (
= =
=
o
(5.9)
e) Se calculeaza aria tranzversala, A
t

34

) (
2
m
v
Q
H B A
a
c
t
= - = (5.10)
unde: Q
c
debit de calcul, m
3
/s; Q
c
= 0.163 m
3
/s;
v
a
viteza de trecere a apei prin deznisipator; v
a
= 0.05 0.3 m/s. In functie de
diametrul particulelor retinute (nisip) se adopta v
a
= 0.15 m/s.

2
087 . 1
15 . 0
163 . 0
m A
t
= =
f) Se calculeaza lungimea si latimea deznisipatorului

) (m t v L
d a
- - =o (5.11)

- - = 15 . 0 5 . 1 L 50=11.25 m;

) (
0
m
L
A
B = (5.12)

. 94 . 0
25 . 11
63 . 10
m B = =

g) Se calculeaza inaltimea deznisipatorului
) (
*
m
B L
V
H
dez
= (5.13)
. 77 . 0
94 . 0 25 . 11
15 . 8
m H =
-
=

C. Bazinul de egalizare

Variatiile de debit si de concentratie ce apar ca urmare a proceselor tehnologice industriale
si activitatii umane sau gospodaresti, provoaca dereglari in functionarea statiei de epurare, de
aceea se impune a proiecta un bazin de egalizare si uniformizare a debitelor respective. Operatia
de uniformizare si egalizare a debitelor si concentratiilor apelor uzate prezinta urmatoarele
avantaje: evitarea problemelor de operare si instabilitatea regimului hidraulic, evitarea
instabilitatii parametrilor de operare si scaderii gradului de epurare a diferitelor trepte de epurare,
pentru epurarea fizico chimica si biologica concentratiile uniforme reprezinta un avantaj atat
prin prisma consumului de reactivi, cat si a problemelor de mentinere constanta a eficientei
procesului de epurare si in special pentru evitarea incarcarilor soc, prin utilizarea unor debite si
concentratii uniformizate se evita cheltuieli suplimentare datorita supradimensionarii utilajelor.
Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica si pentru proiectarea sa se urmareste
determinarea diametrului si inaltimii.
Schema de principiu a unui bazin de egalizare si uniformaizare a debitelor este prezentata mai
jos:

35


Figura 5.1 Sectiunea transversala prin bazinul de egalizare

h inaltimea utila, m; h
u
= 1.8 2 m; se adopta h
u
= 2 m;
h
s
inaltimea de siguranta, m; h
s
= 0.2 0.4 m; se adopta h
s
= 0.4 m;
h
d
inaltimea zonei de depunere, m; h
d
= 0.2 0.4 m; se adopta h
d
= 0.4 m;
D diametrul bazinului, m; D = 12 20 m;

H = h
s
+ h
u
+ h
d
= 0.4 + 0.4 + 2 = 2.8 m.

Se adopta H = 2 m.


2
2
2
55 . 23
4
6 . 435
2
2 . 871
m D
D
A
m
H
V
A
v
v
=
-
=
= = =
t
(5.14)


D. Decantorul primar

Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici de 0.20
mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substante
usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit,
fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca
procedeu de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai
separarea suspensiilor din apele uzate.
Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, acestea se impart in doua grupe:
decantoare orizontale si decantoare verticale; o varianta a decantoarelor orizontale sunt
decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape orizontal; in cele
verticale apa ciircula de jos in sus, iar in cele radiale apa se deplaseaza de la centru spre periferie,
cu aproximativ aceeasi inclinare fata de orizontala ca si decantoarele orizontale.
Dupa amplasarea lor in statia de epurare, se deosebesc: decantoare primare, amplasate inainte
de instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina materiile in suspensie din apele
brute; decantoare secundare, amplasate dupa instalatiile de epurare biologica si care au drept
scop sa retina asa numitele namoluri biologice, rezultate in urma epurarii in instalatii biologice.
36
Randamentul sedimentarii particulelor floculente depinde de numerosi factori, cum ar fi:
timpul de decantare, incarcarea superficiala sau viteza de sidimentare si accesul sau evacuarea
cat mai uniforma a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare sau
de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global prin incarcarea superficiala
sau hidraulica, in m
3
/m
2
h. Conform STAS 4162/1 89, marimea acestei incarcari de suprafata
variaza in functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din apa uzata si de eficienta
decantoarelor.
In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se folosesc
urmatoarele solutii tehnologice:
o cresterea duratei de decantare;
o adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor;
o aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin
intensificarea numarului de contacteale ale particulelor floculente.

Ansamblul bazinelor de decantare trebuie sa prevada cel putin doua compartimente in
functiune cu dispozitive de separare; un canal de ocolire va asigura scoaterea in functiune a
fiecarei unitati de decantare.
La alegerea dimensiunilor decantorului s-a avut in vedere ca la suprafata apei la bazinele largi
se pot forma valuri datorita vantului, vor influenta eficienta procesului de decantare.

Decantorul primar orizontal longitudinal
Este un bazin din beton armat cu forma in plan dreptunghiulara, avand lungimi cuprinse intre
30 100 m si adancimi medii de 3 m. Acest bazin se construieste separat sau in grupuri, in
scopul obtinerii unor reduceri ale suprafetelor de teren si economisirea volumelor de beton in
pereti, precum si pentru utilizarea in comun ale instalatiilor de curatire. Radierul bazinului se
executa cu o panta medie de 0.01 m, inversa sensului de curgere al apei, pentru o mai usoara
alunecare a namolului spre palnia de colectare situata la capatul amonte al decantorului.
Colectarea namoluli spre palnia de namol se poate face mecanic prin mecanisme razuitoare
montate pe un carucior sau pe un lant fara sfarsit, precum si manual cu ajutorul
hidromonitoarelor. Cand se foloseste razuitorul mobil montat pe carucior, in fata caruciorului se
prevede o lama pentru colectarea spumei si a substantelor grase care plutesc la suprafata apei,
acestea fiind impinse spre un jghiab pentru evacuarea materiilor plutitoare, fiind asezat la partea
amonte a decantorului.
Indepartarea namolului din palnie se face prin gravitatie (daca conditiile locale permit)
folosind o conducta cu diametrul minim de 200 mm sau prin pompare folosind o conducta de
refulare cu un diametru mai mare de 150 mm precum si prin presiunea hidrostatica (cazul cel
mai raspandit) diametrul minim al conductei fiind de 200 mm.
O deosebita importanta in ceea ce priveste asigurarea unei eficiebte maxime a decantoarelor
orizontale, o reprezinta accesul uniform al apei in decantor. In acest scop se poate aplica solutia
cu orificii prevazute cu deflectoare sau solutia numai prin pereti gauriti, orificiile fiind indreptate
catre radier pentru ca prin schmbarea ulterioara a directiei de curgere a apei, sa se asigure
uniformizarea curentului pe toata inaltimea apei in bazin.
Forma si dimensiunile uzuale ale decantoarelor orizontale longitudinale sunt prezentate in
STAS 4162/1-89.







37
5.1.3 Dimensionarea decantorului

In conformitate cu STAS 4162/1-89, in decantorul primar se pot obtine orientativ urmatoarele
eficiente:
o 40 60% in reducerea concentratiei suspensiilor solide;
o 20 25% in reducerea concentratiei CBO
5
.

In cazul decantorului primar s-au propus urmatoarele grade de epurare:
GE
ss
= 50%, GE
CBO5
= 35%, GE
CCOCr
= 35%, GE
Nt
= 35%.

a) Debite de calcul si de verificare
Q
c
= Q
max, zi
(m
3
/s);
Q
c
= 0.163 m
3
/s;
Q
v
= 0.163 m
3
/s.

b) Determinarea vitezei de sedimentare, v
s


Viteza de sedimentare se determina in doua moduri:
o cu ajutorul testelor de sedimentare;
o se adopta din STAS 4126 1/1989 in functie de gradul de epurare stabilit pentru
solidele in suspensie si in functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din
tema de proiectare:
Viteza de sedimentare se propune a avea valori de v
s
= 1.5 m/h = 0.00041 m/s pentru
incarcari initiale cu materii in suspensie mai mic de 200 mg/l.

c) Calculul vitezei de circulatie a apei prin decantor, v
a

V
a
= 10 mm/s = 10*10
-3
m/s
d) Timpul de stationare in decantor, t
s


Variaza intre 1.5 2.5 h, dar conform STAS 4162 1/89, se recomanda a fi de maxim 1.5 h.
T
s
= 1.5 h = 5400 s.

e) Calculul volumului spatiului de decantare, V
V
s
= Q
c
*t
s
(m
3
) (5.15)
V
s
= 0.163*5400 = 880.2m
3
.

f) Se calculeaza aria orizontala si aria transversala

) (
2
0
m
v
Q
A
s
c
= (5.16)
; 56 . 397
00041 . 0
163 . 0
2
0
m A = =
) (
2
m
v
Q
A
a
c
tr
= (4.17)
. 3 . 16
01 . 0
163 . 0
2
m A
tr
= =
g) Se calculeaza lungimea decantorului, L
L = v
a
* t
s
(m) (5.18)
L = 0.01 * 5400 = 54 m.

h) Se calculeaza inaltimea totala a decantorului, H
38
H = H
s
+ H
u
+ H
d
(m) (5.19)
H
s
inaltimea de siguranta; H
s
= 0.2 0.6 m; se adopta H
s
= 0.5 m;
H
u
inaltimea efectiva a zonei de sedimentare, m;
H
u
= v
s
* t
s
= 0.00041 * 5400 = 2.25 m;
H
d
inaltimea zonei de depuneri; H
d
= 0.2 0.6 m; se adopta H
d
= 0.4 m;
H = 0.4 + 2.25 + 0.5 =3.15 m.

i) Se calculeaza latimea decantorului, B

m B
m
L
A
B
36 . 7
54
56 . 397
) (
0
= =
=
(5.20)
Deoarece B depaseste valoarea standardizata de 4 5 m, se recurge la decompartimentarea
decantorului si la calcularea numarului (n) de compartimente functie de latimea adoptata pentru
un compartiment si notata cu B
1
. Se adopta B
1
= 5m.

; 47 . 1
5
36 . 7
1
= = =
B
B
n adoptam n = 2 compartimente
j) Calculam volumul total de namol depus in decantor, V
t,namol

) / (
100
100
3
,
zi m
p
c Q
GE
V
i
ss c
n
ss
namol t

- - - =

(5.21)
unde GE = 50% = 0.5;


n
- densitatea namolului rezultat in bazinul de decantare primar;

n
= 1100 1200 Kg/m
3
; adoptam
n
= 1150 Kg/m
3
;

i
ss
c - concentratia initiala de solide in suspensie la intrarea in decantor;

i
ss
c = 280.4 mg/l = 280.4 * 10
-3
Kg/m
3
;
p umiditatea namolului; alegem p = 95%;
Q
c
= 0.163 m
3
/s = 14083,2 m
3
/zi

zi m V
namol t
/ 34 . 34
95 100
100
* 4 . 280 2 . 14083
1150
5 . 0
3
3
, 10
=

- - - =




5.2 Determinarea utilajelor n cadrul treptei biologice( decantorul secundar, filtre biologice)

Epurarea biologica constituie un proces prin care se elimina prin fenomene biochimice
continutul de substante organice dizolvate si uneori a unor suspensii coloidale de natura
organica.In cadrul procesului ce are loc in epurarea biologica sunt folosite microorganisme care
participa la procese ce pot fi grupate in aerobe si anaerobe.
Microorganismele aerobe sunt folosite in mod curent la epurarea majoritatii apelor uzate cu
caracte preponderent organic si in ultima vreme si la fermentarea aeroba a namolului.
Desi procedeele aerobe de epurare biologica in biofiltre,in bazine cu namol activ,pe campuri
de irigatii si in iazuri difera intre ele cu privire la timpul de utilizare a namolului
biologic,fenomenele biochimice esentiale sunt identice.
Procesele de epurare biologica nu pot avea loc dectat in cazul in care apele uzate sunt supuse
epurarii au valoare bilogica, respectiv continut,pe de o parte suficiente substante nutritive,iar pe
de alta parte, dispun de substantele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere,prin natura
39
lor,avand un continut complex de substante organice biodegradabile,intrunesc conditiile unei
epurari biologice.
Componenta organica a apelor uzate indutrial variaza in functie de specificul industriei si a
materiilor prime prelucrate. Unele substante organice existente in apele uzate industriale sunt
degradate cu usurinta de catre microorganisme,alte substante solicita,pentru indepartarea lor, o
flora selectionata adecvat,iar unele substante sunt rezistente la atacul microorganismelor sau sunt
degradate indelungat.

5.2.1 Dimensionarea decantorul secundar

In decantoarele secundare se retine membrana biologica sau flocoanele de namol activ
evacuate odata cu efluentul din filtrele biologice,respectiv din bazinele de aerare. Rezulta ca
decantorul secundar constituie o parte componenta de baza a treptei de epurare biologica.
Decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal si radial, echipate cu
dispozitive adevate pentru colectarea si evacuarea namolului in mod continuu sau cu
intermitenta, ntrevalul de timp dintre 2 evacuari de namol sa nu fie mai mare de 4 ore. Avand in
vedere ca acest namol prezinta un continut mare de apa, evacuarea lui se face prin sifonare sau
prin pompare, podul raclor este echipat cu conducte de suctiune care dirijeaza spre o rigola
pentru evacuarea lui in exterior.
Se va proiecta un decantor secundar radial in conformitate cu urmatoarele date:
a) Debitul de calcul si debitul de verificare
Q
c
= Q
zi,max
(m
3
/s)
Q
c
= 0,163 m
3
/s
b) Se stabileste incarcarile superficiale ale DS cu materii solide:
I
ss
=
A
Q Q
C
u
R c
N
) ( +
kg/h m
2
(5.22)
Unde: C
N
- concentratia namolului activ (C
N
= 2.236 kg/m
3
),
Q
R
- debitul de recirculare, m
3
/h
A
u
- suprafata utila a decantorului radial.
Se determina
vSD
'
- incarcarea hidraulica a decantorului, se determina pe baza experientelor
in conformitate cu
vSD
'
<1,9m
3
/m
2
h.
2
'
'
489 3600
2 , 1
163 , 0
m
v
Q
A
A
Q
v
SD
c
u
u
c
SD
= = = =

80 . 28 100
2.23 - 10
.236 2
= = r
,% r-raport de recirculare
0469 . 0 0.163
100
8.80 2
= =
Q
R
m
3
/s (5.23)

93 , 82 24
489
00 0,0469) 36 (0,163 236 , 2
=
+
=
I SS
kg/m
2
zi

c) Se determina timpul de decantare
In conformitate cu STAS 4162/2-89 valoare lui t
dc
= 3,5 4 h.Se adopta t
dc
= 4 h.
d) Se calculeaza inaltimea utila a decantorului si respectiv a volumului decantorului secundar
h
u
= t
dc

vSD
'
= 4 1,2 = 4,8m
V = Q
c
t
dc
= 0.163 4 3600 =2347.2 m
3
Se impune un numar minim de 2 decantoare radiale cu A
0
= 1190 m
2
=> D = 40 m, H = 3.9
m, V
util
= 6048 m
3
.
40
e) Se calculeaza volumul de namol rezultat din decantorul secundar

p - 100
100

Q
C
c
i
SS

n
n
GE
V
=
(5.24)
Unde : GE - eficienta separarii namolului activ in DS=85%

n
- greutatea specifica a namolului care pentru o umiditate a namolului de 95% este intre
1100-1200 kg/m
3
.
C
ss
i
- concentratia initiala a materiei solide intrate in decantorul secundar,
C
ss
i
= 140.2 mg/l
P = umiditatea namolului decantat; p = 95%

145 . 1 3600
95 - 100
100
0,163 140.2
1150
8 , 0
10
3 -
= =
Vn
m
3
/h


5.2.2 Dimensioanarea filtrelor biologice

Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printr-un mediu poros, pe care are loc
reinerea prin fenomene predominant fizice a unora din constituenii apelor.
n funcie de spaiile libere ale mediului poros, n instalaiile de filtrare se pot reine din
ap impuriti de dimensiuni variabile, de la dimensiuni foarte mari cum ar fi poluanii grosieri,
pn la poluani foarte fini. La mediile poroase cu pori mari, mecanismele de reinere pe filtre
este simplu, fiind oprite toate particulele cu dimensiuni mai mari dect porii filtrelor. Se vorbete
astfel de un fenomen de sitare. Pe msur ce dimensiunile porilor se micoreaz, mai intervin i
alte fenomene.
Mecanismele care contribuie la reinerea din ap a particulelor de impuriti pe un filtru
sunt foarte complexe. Reinerea pe suprafaa filtrant depinde de caracteristicile fizico-chimice
ale particulelor, de caracteristicile mediului filtrant, de viteza de filtrare i de caracteristicile
fizice ale apei.

Filtrele biologice constau din bazine prevzute la fund cu un radier drenant, care sunt
umplute cu material filtrant cu suprafa specific (aria suprafeei exterioare raportat la unitatea
de volum) ct mai mare.
Ca material filtrant (suport pentru pelicul) se folosesc, de exemplu, buci de roc
(granit, tufuri vulcanice etc.) concasat sau de ceramic la dimensiuni ntre 50 i 80 mm, sau
materiale filtrante din alte materiale (mai ales din mase plastice cu care se pot atinge suprafee
specific n jur de 100 m
2
/m
3
). Construcia este astfel realizat nct aerul s aib acces n
materialul filtrant prin tiraj natural sau forat. Pe faa superioar a materialului filtrant este
distribuit apa uzat (eliberat n prealabil de suspensii) care se prelinge pe suprafaa granulelor
materialului filtrant, fiind colectat apoi sub radierul drenant. ncrcrile hidraulice aplicate sunt
de 1-5 m
3
/m
2

zi la biofiltrele de mic ncrcare i de circa 10 ori mai ridicate la cele de mare
ncrcare. Dup un anumit timp de la nceperea alimentrii cu ap uzat, pe suprafaa
materialului filtrant se formeaz o pelicul gelatinoas de microorganisme care elimin poluanii
organici din ap utiliznd pentru respiraie oxigenul din aer. ncrcrile cu poluani organici
(CBO
5
) aplicate sunt cuprinse ntre 0,1 i 0,4 kg/zi la 1 m
3

material filtrant ajungnd pn la circa
5 kg/m
3
zi la filtrele biologice de mare ncrcare.
Filtre biologice percolatoare (cu picurare) de nlime redus
Sunt construcii n care apa uzat decantat primar este distribuit intermitent pe
suprafaa filtrului i strbate n sens descendent un strat de material filtrant n care are loc
epurarea biologic a apelor uzate.



41
Parametrii de proiectare ai filtrelor biologice percolatoare


1) Debite de dimensionare i verificare

- dimensionare: Q
c
= Q
uz, max,zi
;
Q
c
= 0,163 m
3
/s

- verificare: Q
v
= Q
uz, max, orar
+ Q
AR, max
;
unde: Q
uz, max,zi
debitul apelor uzate maxim zilnic, (m
3
/s);
Q
uz, max, orar
debitul apelor uzate maxim orar, (m
3
/s);
Q
AR, max
debitul de recirculare a apei epurate, (m
3
/s);

2) Debitul apei epurate de recirculare se calculeaz cu relaia:

( ); /
3
s m Q R Q
c AR
=
(5.26)
unde: R coeficient de recirculare :

;
c
AR
Q
Q
R =
(5.27)

Coeficientul de recirculare se determin dintr-o ecuaie de bilan de substane scris la
intrarea n filtrul biologic:


( );
, 5 , 5 , 5 AR c
b
uz AR
adm
uz c
dp
uz
Q Q x Q x Q x + = +
(5.28)
unde: x
dp
5,uz
- concentraia n CBO
5
a apelor decantate primar, (mg/l);
Q
c
debit de calcul, (m
3
/s);
Q
AR
debit de recirculare, (m
3
/s);
x
adm
5,uz
concentraia n CBO
5
a efluentului, impus de NTPA 001/2005, (mg/l);
x
b
5,uz
- concentraia n CBO
5
a influentului n treapta biologic de epurare, (mg/l); se
limteaz la 150 mg/l pentru filtre de mic ncrcare i la 300 mg/l pentru celelalte tipuri de filtre;


Din relaiile (5.27) i (5.28) rezult:


;
, 5 , 5
, 5 , 5
adm
uz
b
uz
b
uz
dp
uz
x x
x x
R

=
(5.29)


Concentraia n CBO
5
a apelor decantate primar x
dp
5,uz
se determin cu relaia:

( ) ( ) ( ); / , 1 1
, 5 , 5
l mg x e e x
uz x xd
dp
uz
=
(5.30)

unde:

x
dp
5,uz
- concentraia n CBO
5
a apelor decantate primar, (mg/l);

e
xd
eficiena treptei de degrosiere privind reinerea materiei organice
biodegradabile (%);
x
5,uz
concentraia n CBO
5
a apelor uzate influente n staia de epurare, (mg/l);
e
x
eficiena decantorului primar privind reinerea CBO
5
, (%).
Cu valorile de mai sus, se determin coeficientul de recirculare R aplicnd relaia (8.20).

42
x
dp
5,uz
= 168,35 mg/l;
x
b
5,uz
= 42.08 mg/l;
x
adm
5,uz
= 25 mg/l.


; 4 . 7
25 08 . 42
08 . 42 35 , 168
, 5 , 5
, 5 , 5
=

=
adm
uz
b
uz
b
uz
dp
uz
x x
x x
R



; / 205 . 1 163 , 0 4 . 7
3
zi m Q R Q
c AR
= = =

Factroul hidraulic al recirculrii reprezint raportul dintre debitul de ap uzat introdus n
filtru pe timpul recirculrii i debitul de calcul:

; 1 R
Q
Q Q
F
c
AR c
h
+ =
+
=
(5.31)


; 4 . 7 1 1 4 . 8
163 , 0
205 . 1 163 , 0
+ = + = =
+
= R F
h


( ) | |
;
1 1
2
R f
F
F
h
b
+
=
(5.32)


( ) | |
; 77 . 2
4 . 7 9 , 0 1 1
4 . 8
2
=
+
=
b
F

unde: F
b
factorul biologic al recirculrii;
f proporia de materie organic (exprimat n CBO
5
) ndeprtat la fiecare
trecere a apei prin filtru; se consider de obicei f = 0.90.


Tabelul 5.1. Valori ale F
h
i F
b
n funcie de R (f=0.9)

Nr. Crt.

Valori ale factorilor de recirculare

1.

R

0.5

1

2

3

4

5


8

15

2.

F
h
= 1+R

1.5

2

3

4

5

6

9

16

3.

F
b
=
F
h
/(1+0.1R)
2

1.36

1.65

2.08

2.36

2.55


2.67

2.78

2.56

3) ncrcarea organic a filtrului biologic reprezint raportul dintre cantitatea de substan
organic (exprimat n CBO5); Se determin cu relaia:

); / ( ;
3
5 0
s m gCBO
V
C
I
mf
b
=
(5.33)
unde: C
b
- cantitatea de substan organic exprimat n CBO
5
influent n treapta
biologice, (kg CBO
5
/zi);
V
mf
volumul de material filtrant, (m
3
):

); ( ;
3
m
I
C
V
o
b
mf
=
(5.34)
43
4) ncrcarea hidraulic a filtrului biologic se determin ca raport al debitului apelor
uzate admis n filtru i suprafaa oriziontal a filtrului:
( ); , /
2 3
s m m
A
Q Q
I
o
AR c
h
+
=
(5.35)

unde: A
0
aria orizontal a filtrului, (m
2
);

( );
2
0
m
I
Q Q
A
h
AR c
+
=
(5.36)
Valorile I
0
i I
h
se adopt conform tabelului

Tabelul 5.2. Parametrii de proiectare ai filtrelor biologice

Nr. Crt.

Parametri
i

U.M.
Tipul filtrului biologic
ncrcare
mic
ncrcare
medie
ncrcare
normal
ncrcare
mare
1 I
0
g CBO
5
/m
3
,s
<=200

200-450 450-750 750-1100
2 I
h
m
3
/m
2
, s <0.2 0.4-0.8 0.6-1.2 0.7-1.5
3 d
xb
% >85% >80% >75% >70%
4 x
adm
5,uz
Mg/l <=20 <=25 <=30 <=45

Avem ncrcare medie: ( ) 4 . 0 200 259
200 450
4 . 0 8 . 0
+

=
h
I
I
h
=0.494
I
0
= 259

unde: I
0
ncrcare organic a filtrului, (g CBO
5
/m
3
,s);
I
h
- ncrcare hidraulic a filtrului, (m
3
/m
2
, s);
d
xb
gradul de epurare necesar pentru CBO
5
, din treapta de epurare
biologic, (%);
x
adm
5,uz
concentraia n CBO
5
a efluentului, impus de NTPA 001/2005, (mg/l);
5) nlimea total a stratului de material filtrant H, va avea valori cuprinse ntre 2,0 i
4,0 m:

); ( ;
0
, 5
m
I
I
x
A
V
h
h b
uz
o
mf
= =
(5.37)



2
0
77 . 2
494 . 0
205 . 1 163 , 0
m
I
Q Q
A
h
AR c
=
+
=
+
=


m
I
I
x h
h b
uz
0803 , 0
259
494 , 0
08 . 42
0
, 5
= = =

Soluia optim privind eficiena de epurare, gradul de recirculare, ncrcarea hidraulic i
nlimea stratului de material filtrant, se alege n urma unor calcule tehnico-economice
comparative.
Forma constructiv n plan a filtrului biologic depinde de sistemul de distribuie a apei
pe filtru; se adopt circular pentru distribuitoarele rotative si dreptunghiular pentru distribuia
cu sprinklere, conducte si jgeaburi perforate sau distribuitoare cu deplasare longitudinal (tip
du-te vino). Numrul minim al cuvelor de filtrare este n = 2; dac se adopt o singur cuv,
atunci se va prevedea posibilitatea de ocolire (by-pass) a cuvei.

44


Filtre biologice ( percolatoare ) turn

Sunt instalaii de epurare biologic care se desfsoar pe nlime, avnd form circular
n plan si raportul dintre nlime si diametru (H/D) = (6 / 1) (8 / 1). Filtrele biologice turn sunt
utilizate pentru ape uzate puternic ncrcate cu substane organice (fabrici de conserve, sanatorii,
clinici veterinare) i pentru epurarea biologic a apelor uzate provenite de la localiti cu pn la
10.000 locuitori echivaleni.
Filtrul este alctuit din mai multe straturi filtrante de 2,0 ... 4,50 m nlime dispuse pe
vertical si separate ntre ele prin spaii de 0,40 ... 0,50 m nlime, care servesc pentru realizarea
unui tiraj corespunztor unei intense aerri a materialului filtrant.
Se recomand s se adopte nlimi de turn de pn la 10 m pentru epurarea apelor uzate
cu o concentraie n CBO5 la intrarea n filtru x
b
5,uz
= 200 mg/dm
3
i de pn la 15 m pentru ape
uzate cu x
b
5,uz
= 300 mg/dm
3
.

Admisia apei n filtru se face prin pompare la partea superioar a acestuia, iar distribuia

apei pe suprafaa de filtrare se face continuu, de obicei cu sprinklere.

ncrcarea organic a materialului filtrant I
0
= 500 ... 1800 g CBO5/m3 material filtrant.

ncrcarea hidraulic I
h
poate fi considerat pn la 120 m
3
ap uzat/ m
2
,zi (5m
3
ap

uzat/m
2
,h).
La acest tip de filtre, recircularea apei epurate este rar utilizat. La partea inferioar a
fiecrei treptede filtrare se vor prevedea ferestre pentru asigurarea ventilrii si tirajului. De
asemenea, se vor prevedea, pentru fiecare treapt, deschideri care s permit ncrcarea,
respectiv evacuarea materialului filtrant.
Contactorii biologice rotativi (cunoscui sub denumirea Rotating Biological Contactors
RBC) sunt instalaii de epurare alctuite din discuri din material plastic scufundate 35-40% din
diametru n apa uzat decantat primar , care se rotesc lent (1-3 rot/min.) Sunt cunoscute si sub
denumirea de Filtre Biologice cu Discuri (FBD), iar discurile constituente se mai numesc
biodiscuri.
Filtrele biologice cu discuri au rolul de a asigura mineralizarea si eliminarea substanelor
organice biodegradabile aflate n stare coloidal sau dizolvat din apele uzate decantate primar.
Pot fi utilizate i n scheme de epurare prin care se urmrete nitrificarea, denitrificarea i
reinerea fosforului din apele uzate.
Filtrele biologice cu discuri se amplaseaz n fluxul tehnologic dup decantoarele primare
si n amontele decantoarelor secundare. Decantorul primar si decantorul secundar nu pot lipsi din
schema de epurare care conine filtre biologice cu discuri.
n schemele de epurare cu filtre biologice cu discuri nu se recircul, nici apa epurat, nici
nmolul biologic.
Instalaia de biodiscuri necesit un consum redus de energie, zgomotul n timpul
funcionrii este neglijabil si procesul de epurare poate fi complet automatizat funcie de
cantitatea si calitatea apei tratate. Discurile au diametrul cuprins ntre 0,60 si 3,0 m si sunt
realizate din materiale usoare de tip lupolen sau styropor (materiale asemntoare polistirenului
expandat) dar mult mai dense (compacte) si cu muchiile rezistente si stabile. Ele au grosimea d =
10 ... 15 mm si se asambleaz pe un ax, n pachete, distana optim dintre discuri considerndu-
se, w = 20 mm. Distana dintre biodiscuri i radierul bazinului este important.
Utilizarea filtrelor biologice cu discuri este avantajoas n cazul unor debite reduse de ape
uzate provenite de la mici colectiviti (5 500 locuitori), uniti militare, campinguri, mici
uniti din industria alimentar. Ele pot fi realizate sub forma unor instalaii monobloc modulate
pentru anumite valori ale debitului de ape uzate.



45
6. ANALIZA ECONOMIC

Staiile de epurare funcioneaz pe baza unor procese mecanice , chimice , i biologice.
Buna desfurare a acestor procese trebuie asigurat printr-o exploatare i o ntreinere
contiincioas. Conducerea operaiilor de exploatare trebuie ncredinat unui personal bine
pregtit profesional , care s cunoasc instalaiile pe care le mnuiete. Organizarea activitii
unei staii de epurare trebuie s fie ndreptat spre obinerea unui randament maxim posibil al
epurrii , respectiv, realizarea gradului de epurere impus la toi indicatorii n condiiile
desfurrii unui proces tehnologic normal.
O staie de epurare , chiar dac este proiectat i executat fr nici o greeal , nu
poate avea o eficien corespunztoare fr a fi exloatat i ntreinut corect. Pentru asigurarea
exploatrii i ntreinerii corecte este necesar aplicarea unui complex de msuri prin care se
poate defini organizarea exploatrii. Principalele aspecte ale asigurrii produciei ntr-o staie de
epurare a apelor uzate se poate clasifica n felul urmtor:

organizarea locurilor de munc;
organizarea personalului;
dotarea tehnico material;
dotarea cu materiale, documentare ;
msurtori i analize ;
eviden i exploatare;
msuri de tehnic a securitii muncii;
organizarea lucrrilor de ntreinere i reparaii;
evidene tehnico-economice.


6.1 Optimizarea energetic a staiilor de epurare a apelor uzate

6.1.1 Bilan energetic


Echipamentele cu care este prevzut staia de epurare a apelor uzate au urmtoarele consumuri
energetice:

-Grtar (Tip GPM 1250); Putere P = 1,5 kW
-Deznisipator N2A-1.6 ; P = 0.63 kW;
-Decantorul primar cu raclorul de tip DLP 8 ; P = 0,5 kW;
-Pomp de tulbureal tip PT100 n = 1500rot/min ; P=5.5 kW
-Suflante tip SRD 20 n = 1000 rot/min ; P= 13 kW
-Decantorul secundar cu raclorul DRSH 30 ; P = 1,5 kW;
-Consumul energetic zilnic (toate echipamentele funcioneaz 24 h/zi) este 22.63kW.
innd cont c preul pentru energie este 1kWh = 0.48 RON, atunci:
-costul zilnic al energiei electrice: 0.48*22.63*24 = 260.7 RON
-costul lunar al energiei electrice este de: 260.7 *30 = 7820.9 RON
-costul anual al energiei electrice este de: 7820.9 *12 = 93851.14 RON







46
6.1.2 Determinarea costului apei epurate

Aprecierea eficienei unei staii de tratare a apei trebuie fcut i din punct de vedere al
aspectelor economice. Pentru aceasta este necesar a stabili costul apei.

Exploatarea staiilor de epurare se reflect n costul epurrii apei (RON/m3 ap epurat), n
condiiile n care se realizeaz integral indicii stabilii, conform normelor n vigoare pentru
primirea apelor epurate n receptor.

Cheltuielile anuale de exploatare se calculeaz cu relaia:
A = a + b + c + d + e + f + g + h -V == 790 250 916 RON
unde:
A totalul cheltuielilor care se fac n timp de 1 an pentru exploatarea tehnic a staiei de
epurare;
a cotele de amortisment ale staiei de epurare;
b costul energiei electrice necesare pentru: pompare, micarea mecanismelor, iluminat,
semnalizri, nclzit tehnologic etc.;
c costul combustibililor i energiei calorice consumate la fermentare, deshidratare,
dezgheare i nclzit;
d costul reactivilor folosii pentru epurare, dezinfecie i deshidratare;
e costul apei potabile i de incendiu sau alte folosine;
f cheltuieli de transporturi tehnologice;
g retribuii i alte drepturi bneti ale personalului;
h cheltuieli generale de exploatare;

Costul energiei electrice se stabilete pentru fiecare obiect lund consumul pe durata de
funcionare respectiv; calculul se face pentru un consum anual n vigoare la data proiectului sau
a exploatrii.
Costul energiei calorice se stabilete pentru fiecare obiect, n funcie de sursele de energie
folosite.
Costul reactivilor se stabilete pentru fiecare material, pe obiect, se aplic preurile de la
magazia staiei de epurare.
Costul apei potabile i pentru combaterea incendiilor sau alte folosine se apreciaz pe
baza altor staii de epurare similare.
Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nmolului i depunerilor la locul de
depozitare i consum.
Retribuiile i alte drepturi bneti ale personalului se stabilesc conform indicaiilor
oficiale i experienei pentru staii similare.
Veniturile pot rezulta din vnzarea gazelor produse prin fermentare a nmolului
deshidratat, a nisipului de la deznisipatoare i a grsimilor reinute n separatoarele de grsimi.

Costul apei epurate se stabilete cu relaia:

C = A/Qm anual

unde:
A cheltuielile anuale de exploatare;

Q - cantitatea de ap epurat ntr-un an.


47
n continuare este prezentat un calcul aproximativ pentru o staie de epurare n ipoteza n care n
staie avem un numr de 15 persoane cu urmtoarele salarii:

-Inginer-ef de staie: 4 500 RON;
-Inginer adjunct de sef de staie : 3 000 RON;
-Inginer responsabil cu exploatarea : 2 500 RON;
-Chimist (2):2 000 RON;
-Laborant(2) : 1 500 RON;
-Contabil: 1 600 RON;
-Secretar: 1 200 RON;
-Electrician : 1 400 RON;
-Mecanic (2) : 1 250 RON;
-Sudor (2):1 000 RON
-Femeie de serviciu: 750 RON

La nivelul staiei se mai fac urmtoarele cheltuieli:

- -Ore suplimentare: 3 500 RON/lun

42 000 RON/an
- -Sporuri: 4 500 RON/lun

54 000 RON/an
- -Iluminat: 700 RON/lun

8 400 RON/an;
- -Motorina: 5 000 RON/lun

60 000 RON/an;
- -Gaz: 2 000 RON/lun

24 000 RON/an;
- -Apa potabil i menajer: 600 RON/lun

7 200 RON/an;
- -Reactivi: 2 500 RON/lun

30 000 RON/an;
- -Echipamente de protecie: 200 RON/lun

2 400 lei/an;
- -Scule i aparate: 400 RON/lun

4 800 RON/an;
- -Consumabile: 600 RON/lun

7 200 RON/an;

n total cheltuielile cu activitatea pe staie calculate lunar sunt: 46 450 RON.

Cheltuielile anuale ajung la suma de: 557 400 RON/an. Pentru a calcula costul apei epurate se
ine seama de bilanul energetic pe staie.

Debitul mediu anual de ap epurat este:
Qm anual=Qzi med * 365*24*3600 =0,163*365*24*3600= 5140368 m3/an

n consecin se poate determina preul apei epurate raportnd volumul cheltuielilor anuale la
debitul mediu anual de ap epurat:

C = A/Qm anual =153.73 RONm3/an











48
7. CONCLUZII

- Apa uzat introdus n staia de epurare, a fost supusa unei epurri mecano biologice
dup calcularea gradelor de epurare pentru anumii indicatori de calitate.
- Dup aflarea metodei de epurare am dimensionat fiecare component a staiei de
epurare,iar n final valorile indicatorilor de calitate au ajuns n limitele admisibile date de
NTPA 001/2005.
- Instalaia de epurare studiat va face fa cu succes reglementrilor impuse de normele n
vigoare, n condiiile datelor de dimensionare considerate, gradele de epurare vor fi
atinse.
- Calitatea apei potabile, apele uzate i sistemele de epurare constituie mari probleme pe
care Romnia le are de rezolvat n drumul spre Uniunea European.






































49
8. BIBLIOGRAFIE


C.Teodosiu Tehnologii i Biotehnologii de Epurare a apelor uzate, Iai, 2010-2011;
C.Zaharia Epurarea chimic a apelor uzate, Iai, 2006.
Macoveanu M, Teodosiu C., Duca Gh. Epurarea avansat a apelor uzate coninnd
compui organici nebiodegradabili, Ed. Gh. Asachi, Iai, 1997;
M. Dima Epurarea apelor uzate urbane, Editura Junimea, Iai, 1998;
Note de curs, Tratarea i epurarea apelor reziduale, Caen Panaitescu 2010 2011
Note de laborator, Tratarea i epurarea apelor reziduale, Caen Panaitescu 2010 - 2011
Tudose R. Z., Stancu A., Vitan F., Horoba D., Petrescu S., Ibnescu I., Popovici L.
Bcoanu A., Moise A., Crstea S.Fenomene de transfer i utilaje n industria chimic,
Ed. Rotaprint, Iai, 1990;