ARGUMENTE PENTRU REABILITAREA STATUTULUI MATERIALELOR LOCALE, ECOLOGICE, IN DEZVOLTAREA SUSTENABILA A CONSTRUCTIILOR IN ROMANIA

Dr. ing. Constantin Miron Director INCD URBAN INCERC

Ministerul Mediului i Pdurilor

Cuprins Pledoarie pentru locuine sntoase

Cadrul problematicii.

Calitatea vietii in constructiile realizate cu materiale locale si ecologice. Riscurile continuarii utilizarii materialelor de sinteza. Materiale ecologice, disponibile local pentru constructii sustenabile. Criteriile de utilizare a materialelor locale, raportate la cerintele de calitate si de performanta a constructiilor. Dovezi si argumente rezultate din cercetari recente privind ecodurabilitatea materialelor locale, neconventionale utilizate la constructiile romanesti. Calitatea vietii in constructiile realizate cu materiale locale si ecologice si riscurile continuarii utilizarii materialelor de sinteza. Concluzii.

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

Pledoarie pentru locuine sntoase

Societatea modern a ultimilor 40...50 de ani, nu se poate mndri, n ciuda fantasticei evoluii tiinifice i tehnologice, c se preocup cu adevrat de SNTATEA oamenilor i a mediului n care triesc i muncesc, dei formal, cadrul legislativ i cel normativ - tehnic, prevede reguli clare i obligatorii n acest sens. Dezvoltarea industrial intensiv a generat valori materiale n detrimentul sntii omului i mediului, fapt care n anii 90...2000, a condus la necesitatea impunerii respectrii unor tratate internaionale care oblig statele membre la norme de limitare a consumurilor de energie din surse convenionale i a emisiilor poluante de gaze cu efect de ser. n acest punct, locuina este cel mai important factor care influeneaz calitatea vieii i activitii umane i prin urmare, sntatea acesteia se reflect pe termen lung n cea a ocupanilor. Ultimele decenii au adus nenumrate oferte de modernizare a locuinelor, materiale de toate naturile, dar care n majoritate covritoare sunt de natur a provoca daune de sntate, cu cauze care acioneaz pe termen lung i efecte care se fac simite, cnd poate fi prea trziu, pentru a mai fi contracarate. In contextul actualei reveniri ctre elementele eseniale ale unui mediu sntos natural sau construit, conceptul de dezvoltare eco-durabil reprezint exact integrarea elementelor naturale sau/i tradiionale, durabile, n toat infrastructura material actual care susine activitatea i viaa uman
dr. ing. Constantin Miron 3

5/21/2012

Cadrul problematicii
Obiectivele si a impactul dorit si vizat de proiectul Imbunatatirea eficientei energetice in zonele si gospodariile sarace ale Romaniei se adreseaza grupului tinta al comunitatilor umane din zonele cu incidenta ridicata a saraciei.

Zonele rurale pe care le denumim generic, acum, sarace, au fost defavorizate si lipsite in toate etapele istorice de atentia cuvenita din partea statului. Ele sunt singurele generatoarele de baza a resurselor de hrana sanatoasa, atat de cautata si de pretioasa, denumita modern biosau ecologica.
n Romnia spaiul rural reprezint circa 90% din suprafaa rii, iar ponderea locuitorilor din mediul rural - printre cele mai ridicate din Europa - se ridic la 44,73% din totalul populaiei, adic 8.963.843 locuitori. Distributia locuintelor pe teritoriul Romaniei
Nr sate 12.951 Nr. comune 2.854 Nr. gospodarii Orase 3.915.653 55,3%

Total
7.086.717

Mediul rural
3.171.064 44,7%

Saracia este o caracteristica prezenta atat in zonele rurale cat si in cele urbane, chiar si in orasele mari, si de aceea, tinta si impactul acestui proiect trebuie sa fie mult mai ample decat o reflecta doar cifrele mentionate anterior.
dr. ing. Constantin Miron 4

5/21/2012

Materiale ecologice, disponibile local pentru constructii sustenabile

Materialele pentru constructii, care pot fi denumite veritabil sustenabile, sunt cele care si-au dovedit capacitatea de a fi sustinut in mod durabil, dezvoltarea de-a lungul existentei societatii umane, ndeplinind nevoile prezentului si asigurand generaiilor viitoare un mediu natural, de viata si activitate, permanent curat si nealterat. Materialele sustenabile sunt in mod pozitiv cele mai responsabile fa de mediu, dar responsabilitatea este impartita cu utilizatorul principal, adica omul, care: trebuie sa pastreze echilibrul in exploatarea resurselor respectand echilibrul mediului natural. trebuie sa respecte prioritatea sanatatii mediului si a omului fata de interesul economic . Materialele sustenabile cu proprietati de izolare termica, acustica si hidroizolare pot fi clasificate dupa mai multe criterii, avand in vedere corelarea caracteristicilor acestora cu cerintele impuse prin functiile indeplinite, de izolator termic, izolator acustic sau izolator Clasificarea materialelor sustenabile, existente local, nu reprezinta un scop in sine, dar este necesara pentru ca specialistii auditori energetici, autoritati locale responsabile din domeniu, proprietarii, investitorii si producatori de materiale sau de produse secundare sa le poata utilizate ca materiale pentru constructia, renovarea sau modernizarea constructiilor.
dr. ing. Constantin Miron 5

5/21/2012

Clasificarea materialelor ecologice, disponibile local

Dupa densitate : a - Materiale de densitate mare si medie: Piatra, Agregatele naturale, Varul, Argila ceramica in diferite forme, chirpicii, valatucii pe furci etc, Lemnul de densitate mare (foioase stejar,fag, salcam, ) b - Materiale de densitate medie si mica - lemnul de densitate medie mica (rasinoase: brad, molid, pin, larice etc), fibre din lemn, lana de lemn, fibre celulozice, materiale de origine vegetala rezultate din culturi agricole naturale sau organizate: paie, deseuri vegetale fibrolemnoase, canepa, inul, stuf Dupa origine: a - Materiale de origine animala: lana de oaie b - Materiale minerale: vata minerala, vata bazaltica, Din puct de vedere al structurii: a- Materiale omogene si cvasiomogene - Piatra, Agregatele naturale, Varul, Argila , Lemn, Materiale de origine vegetala sau animala b- Materiale heterogene: Agregatele naturale, Deseuri vegetale fibrolemnoase, Stuf Din puct de vedere al structurii a- Materiale anorganice

b - Materiale organice

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

Criterii de utilizare a materialelor locale raportate la cerintele de performanta a cladirilor

Solutiile de utilizare a materialelor sustenabile, disponibile in Roamania, la realizarea diverselor elemente de constructie: zidarie si lemn pentru structura, lana si canepa pentru termoizolare etc., trebuie sa fie in acord cu performantele impuse de rolul elementelor sau partilor de constructie realizate. Elementele de anvelopa (pereti, plansee, acoperisuri) se vor putea realiza numai cu materialele cu caracteristici termice adecvate nivelului de izolare termica propus, plasate pe exteriorul elementelor de anvelopa. Aceste materiale vor suporta cel mai intens actiunea climatica complexa, variatiile de temperatura, umiditatea si radiatia solara. Materialele naturale, sunt cele mai rezistente, practic nedegradabile structural, la actiunea radiatiei solare si in special a radiatiei ultraviolete, careia nu-i rezista nici un material de constructie modern, de origine sintetica (PVC, polistiren, spume poliuretanice, polietilena, vopsele etc). Materialele naturale - lemnul, piatra, argila etc. nu suporta degradari pe durate foarte mari de timp, dovada fiind integritatea elementelor constructiilor foarte vechi, fiind crescute si pregatite de natura cu aceste caracteristici deosebite. Materialele de densitate medie si mare, care au caracteristici de rezistenta mecanica necesare construirii structurii si peretilor, au si rol de acumulator termic, asa zisa masa termica, inmagazinand energia termica (caldura sau frig) pe care o elibereaza in timp, prelungind efectul sursei de caldura (solara sau pe combustibil) si atenuand variatiile temperaturii exterioare

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

Dovezi si argumente rezultate din cercetari recente privind ecodurabilitatea materialelor locale Studii de caz
Locuintele colective prezinta ntr-o stare avansata de degradare cauzata de o suita de factori si anume : - nu au fost prevazute cu un sistem de ncalzire pe timp de iarna. - Fiecare familie si-a organizat o ncalzire locala cu amenajarea la fiecare apartament a unei evacuari a fumului care strapunge fie terasa la ultimul nivel, fie peretele exterior rezultnd o degradare si pe aceasta cale a elementelor de nchidere . -Pe fiecare terasa s-au amenajat dispozitive improvizate de ridicare a combustibilului solid - Constructia unor sarpante care sa protejeze terasa si implicit apartamentele respective la actiunea ploii .

Locuinte traditionale din Maramures si Suceava

Locuinte construite dupa 1990 din Maramures

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

Material ecologic marca Mopatel si Ecopierra. Constructie pilot realizata la Gainesti Jud. Suceava

Elementele din beton uor ecologic termoizolant tip MOPATEL si ECOPIERRA - brevet internaional PCT/BE2006/000048, Autor ing. Petrache Teleman compozit ecologic realizat pe baza de agregate naturale (argil expandat n cuptor, granule de plut, rumegu i tala, fibre de lana) i doi liani Ciment Portlant CEM 1 i var stins n past.

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

Autorul materialelor a realizat o constructie experimentala la Gainesti Suceava utilizand aceste materiale in care si-a organizat propriul atelier de productie. Ea a fost finalizata in iarna anului 2011 si s-au facut un prim set de masuratori in infrarosu a cladirii care au ilustrat omogenitatea temperaturilor pe suprafata zidariei.

Imagine termografica in Infrarosu a peretelui din zidarie de blocuri MOPATEL, cu grosime de 40cm
5/21/2012 dr. ing. Constantin Miron 10

Reabilitarea eco-durabil complex a unei locuine tradiionale ieene

Se prezinta succint o lucrare de reabilitare a unei locuinte traditionale in contextul principiilor conservarii si reabilitarii eco-durabile. Locuinta este de tip unifamilial, in municipiul Iasi, proprietate personala, construita in perioada anilor 1873 1890. Sunt prezentate etapele actiunii de reabilitare si conservare si anume: etapa cercetarii starii actuale a constructiei investigarea starii elementelor de structura, a fundatiilor, a inchiderilor masurile de reabilitare complexa structurala masurile de eficientizare energetica eco-durabila programul de monitorizare a comportarii si starii postreabilitare solutiile concepute pentru adaptarea constructiei existente si a functionalului la cerintele moderne de habitat solutiile de utilizare a materialelor locale, naturale si traditionale la reabilitarea complexa solutiile si masurile de crestere a gradului de eficienta energetica si de asigurare a energiei din sursa regenerabila, de valorificare a materialelor combustibile vegetale.
5/21/2012 dr. ing. Constantin Miron 11

Reabilitarea eco-durabil complex a unei locuine tradiionale ieene

Construcia (cota pardoselii) a fost ridicat peste nivelul terenului natural cu cca 40....60 cm, terenul fiind n pant mic. Talpa construciei este realizat din brne de stejar cioplit, sprijinite la coluri pe fundaii izolate din piatr cldit, pana la o mic adncime de cca 30 cm sub cota terenului natural..

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

12

Reabilitarea eco-durabil complex a unei locuine tradiionale ieene Pardoselile sunt din lemn vopsit la partea superioar , aezate pe rigle din stejar si lemn de rinoasse, nglobate n umplutur de argil uscat cu grosimea de cca 30 cm

Starea tlpii din stejar ct i a pardoselii din lemn

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

13

Reabilitarea eco-durabil complex a unei locuine tradiionale ieene A fost depistat la una din talpile din stejar, ieinde ctre o verand expus umiditii, o degradare parial

Solutii de reabilitare

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

14

Reabilitarea eco-durabil complex a unei locuine tradiionale ieene

Solutii de reabilitare

Solutii de monitorizare a starii constructiei in exploatare

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

15

Calitatea vietii in constructiile realizate cu materiale locale si ecologice si riscurile continuarii utilizarii materialelor de sinteza

Efectele utilizarii materialelor locale, ecologice, in dezvoltarea ecodurabila, cresterea calitatii vietii, depoluarea mediului si insanatosirea pietii materialelor de constructie. Se impune actual si urgent, formarea si transformarea eco-durabila a mentalitatii obtuze care se face simtita din ce in ce mai mult in contextul economiei de energie si eficientei termo-energetice a cladirilor. In aceasta problema fundamentala, autoritatile locale trebuie sa intervina si sa sustina permanent, prin specialistii de care dispun in fiecare zona si localitate si sa incurajeze, sa sfatuiasca orice potential proprietar de locuinta, in cel mai profesionist grad, revenirea catre valorile traditionale, curate, completate cu tot ce s-a dobandit ca progres tehnologic in ultimii ani, in materie de calitate a materialelor si mod de prelucrare. Pe de alta parte, criza energetica a ultimilor ani a condus societatea catre masuri de reducere a consumurilor de energie de orice fel, inclusiv a partii consistente de cca 40 % ce revine cladirilor in general. Astfel au ajuns sa fie concepute si aplicate, casele eficiente energetic si casele pasive. Parerea autorului este ca economia de energie in cladiri trebuie facuta pana la limita la care nu se aduce atingere sanatatii oamenilor.
5/21/2012 dr. ing. Constantin Miron 16

Calitatea vietii in constructiile realizate cu materiale locale si ecologice si riscurile continuarii utilizarii materialelor de sinteza Efectele utilizarii materialelor locale, ecologice, in dezvoltarea eco - durabila, in cresterea calitatii vietii si depoluarea mediului prin reducerea emisiilor poluante sunt de exemplu: Depoluarea mediului datorata utilizarii varului Exploatarea masei termice a apei. Riscurile alterarii calitatii vietii ocupantilor cauzate de renuntarea in ultimele decenii la materialele locale eco-durabile si inlocuirea cu materiale de sinteza. n teritoriu, mai ales n zonele deprtate de centrele administrative al judeelor sau de orae importante, exist o foarte slab activitate de ndrumare, consultan i control al modului de proiectare autorizare execuie a construciilor de locuine; Noiunea de calitate n acest sens este pur formal, urmrindu-se n mod preponderent doar aspectul estetic viznd finisajele exterioare i interioare ale locuinelor; In mod paradoxal,in ciuda disponibilitatii si accesibilitatii locale a lemnului in foarte multe zone, multe materiale de finisaj exterioare si interioare sunt realizate din materiale sintetice (PVC, polistiren, folii diverse etc), absolut nesanatoase, care in multe cazuri sunt mult mai scumpe, altereaza calitatea peretilor, calitatea mediului interior, blocheaza transferul vaporilor etc. La fel s-a intamplat cu inlocuirea varului natural cu cel sintetic, cu piatra naturala inlocuita cu imitatii din diverse rasini, si exemplele pot continua.

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

17

Calitatea vietii in constructiile realizate cu materiale locale si ecologice si riscurile continuarii utilizarii materialelor de sinteza n teritoriu, mai ales n zonele deprtate de centrele administrative al judeelor sau de orae importante, exist o foarte slab activitate de ndrumare, consultan i control al modului de proiectare autorizare execuie a construciilor de locuine; Noiunea de calitate n acest sens este pur formal, urmrindu-se n mod preponderent doar aspectul estetic viznd finisajele exterioare i interioare ale locuinelor; Se realizeaz locuine la care cheltuielile materiale sunt mari, dar care sunt alocate de obicei mririi volumului cldirii i realizrii unor finisaje scumpe n detrimentul calitii nchiderilor. Cheltuielile datorate consecinelor non - calitii sunt mult mai mari dect cheltuielile de investiie, dublate de riscul degradrii condiiilor de locuit, a sntii i a mediului nconjurtor. Cel mai grav este faptul c implicaiile asupra sntii oamenilor sunt neglijate, acestea genernd efecte n lan, pe durate mari, greu de evaluat i de perceput la momentul construirii unei locuine noi. Concluzia rezultata Este deosebit de important de a contientiza la nivelul tuturor factorilor responsabili si al beneficiarilor de constructii c, n materie de locuine, nu exist dect soluia realizrii unor construcii de calitate, privita in primul rand prin prisma calitatii vietii celor care o vor ocupa.

5/21/2012

dr. ing. Constantin Miron

18

19