Sunteți pe pagina 1din 7
 
BOALA INFLAMATORIE PELVINĂ
I. INTRODUCERE.
 Boala inflamatorie pelvină (BIP)
cuprinde o gamă de infecţii ale tractului genital superior feminin. BIP poate presupune o infecţie a endometrului (endometrită), a trompelor (salpingită), aovarului (ooforită), a peretelui uterin (miometrită) sau unor porţiuni ale peritoneului parietal(peritonită).
A. BIP ACUTĂ
se referă la trompe şi la sechelele infecţiei tubare, cum ar fi distrugereaarhitecturii şi funcţiei tubare şi aderenţele pelvine.
B. BIP CRONICĂ
este un termen impropriu deoarece problemele cronice asociate BIP-hidrosalpinx, infertilitate, aderenţe şi durere nu presupun o asociere bacterioldgică. BIP cronicăreală, cum ar fi turberculoza pelvină şi actinomicoza, sunt rare.
II. EPIDEMIOLOGIA BIPA. Costuri.
BIP este de obicei rezultatul unei boli cu transmitere sexuală (BTS), care adevenit o problemă majoră de sănătate, deşi BIP poate avea şi cauze iatrogene.
În Statele Unite aproximativ 1 milion de cazuri de BIP apar în fiecare an.
Costurile directe şi indirecte ale BIP şi ale sechelelor sale sunt prevăzute la 4miliarde $ anual în anii 1990.
În Statele Unite aceste costuri presupun 267.000 pacienţi spitalizaţi şi 119.000operaţii, anual.
B. Incidenţa1.
BIP este o afecţiune a femeii tinere. Maximul incidenţei cuprinde femeile ia sfârşit deadolescenţă şi începutul tinereţii (în jur de 20 ani).
2.
BIP acută apare la 1%-2% din femeile tinere active sexual, anual şi este cea maifrecventă infecţie serioala femeile de 16-25 ani. Debutul activităţii sexuale la 15 anidetermină o rată a BIP de 1 la 8 cazuri; 15% din aceste fete au patru sau mai mulţi parteneri sexuali în primul an.
3. Sechele medicale
apar la una din patru femei cu BIP acută.
a.
 
Rata sarcinii ectopice
creşte de 6-10 ori la femeile cu BIR Aproximativ 50% din toate sarcinile ectopice se consideră că se datorează leziuniitubare determinate de BIR 
b.
 
Durerea cronică
se regăseşte la 20% din femeile cu BIP acută. Atâtdurerea pelvină cronică cât şi dispareunia (90.000 cazuri noi pe an) sunt datorateBIR 
c.
 
Infertilitatea
apare după BIP acută în 6%-60% din cazuri, în funcţie deseveritatea şi numărul episoadelor infecţioase. Riscul obstrucţiei tubare depindede severitatea şi numărul episoadelor infecţioase:
După un episod BIP: 11,4%
După două episoade BIP: 23,1%
După trei episoade BIP: 54,3%
d. Mortalitatea
, rară, apare în cazurile neglijate când ruperea abcesuluituboovarian poate da şoc septic şi deces.
1
 
C. Folosirea contraceptivelor
.Femeile ce nu sunt active sexual şi nu folosesc nici un tip de contracepţie nu dezvoltăBIR în schimb, femeile active sexual dar care nu folosesc contracepţia dezvoltă BIP în 3,42cazuri la 100 femei/an.
1. Prezervativele,
utilizate corect şi cu consecvenţă, sunt foarte eficace în prevenireaBIP, cât şi a altor BTS (boli cu transmitere sexuală).
2
.
Contraceptivele orale
se pare că protejează femeia împotriva BIP; printre femeile cefolosesc contraceptive orale au apărut doar 0,91 cazuri BIP la 100 femei/an; corelaţiadintre contracepţia orală şi BIP se poate datora:
a.
Scăderii fluxului menstrual
b.
Scăderii capacităţii bacteriilor patogene de a se ataşa de celuleleendometriale
c.
Modificărilor induse de progesteron la nivel cervical care împiedică pătrunderea bacteriilor 
3.
 
Metodele contraceptive de barieră
(diafragm, bureţi, spume) protejează de asemeneaîmpotriva BIP; s-a raportat o incidenţă de 1,3 cazuri la 100 femei/an. Spermicidele pot fide asemenea bactericide. Orice barieră împotriva spermatozoizilor este şi o barierăîmpotriva bacteriilor.
4. Dispozitivul intrauterin (DIU)
a fost asociat unui risc crescut de BIP (5,21 cazuri la100 femei/ an), posibil datorită:
a.
Creării unui „sanctuar" pentru bacterii împotriva mijloacelor de apărareale organismului
b.
Producerii unei endometrite cronice anaerobe în interiorul cavităţiiuterine
III. BACTERIOLOGIE.
BIP acueste de obicei o infecţie polimicrobiacauzade organismele ce suntconsiderate floră normală a colului şi vaginului.
A. Organismele cultivate din tuba uterină1.
Neisseria gonorrhoeae, un diplococ gram negativ ce acum are tulpini secretoare de penicilinazâ ceea ce face tratamentul dificil
2.
Chlamydia trachomatis este un organism obligatoriu intracelular datorită inabilităţiisale de a produce adenozin trifosfat (ATP)
3
. Bacterii aerobe endogene ca: E. coli, Proteus, Klebsiella şi Streptococcus
4.
Bacterii anaerobe endogene ca Bacteroides, Peptostreptococcus şi Peptococcus sp.
5.
Mycoplasma hominis
6.
Actinomyces israelli ce a fost găsită la 15% din cazurile de BIP asociată DIU, particular în abcesele unilaterale. Este rar găsită la femeile ce nu utilizează un DIU.
B. Prevalenţa organismelor1.
Neisseria gonorrhoeae este singurul organism evidenţiat prin cultură directă tubară saudin fundul de sac posterior, la o treime din femeile cu BIP
2.
O treime au o cultură pozitivă pentru Neisseria plus o mixtură de floră endogenăaerobă şi anaerobă
3.
O treime au doar organisme anaerobe şi aerobe
4.
Chlamydia trachomatis s-a găsit în culturile a aproximativ 20% dintre femeile cusalpingită
5.
Neisseria gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis coexistă la aceeaşi persoană 25-40%din timp
2
 
IV. FIZIOPATOLOGIA.
Există o etiologie microbiană multifactorială. Salpingo-ooforita este în general precedatăde colonizarea cu bacterii patologice a vaginului şi a colului, o stare ce poate dura luni sau ani.Când se produce un eveniment declanşator bacteriile urcă în uter spre trompe, de obicei bilateral.
A. Evenimentele declanşatoare1.
Perioadele menstruale. Endometrul degenerativ este un mediu bun de cultură. Douătreimi dir BIP acute încep imediat după menstruaţie.
2.
Actul sexual. Lichidul încărcat cu bacterii poate fi împins în uter şi contracţiile uterine pot facilita ascensiunea bacteriilor.
3.
Evenimenete iatrogene
a.
Avortul la cerere
b.
Dilatare şi curetaj sau biopsia endometrială
c.
Montarea sau utilizarea DIU
d.
Inserţia de tuburi de crom la laparoscopiee.
e.
Histerosalpingografia
f.
Inserţia de radiu în cavitatea endometrială
B. Cronologia salpingo-ooforitei.
Infecţia este de obicei bilaterală dar este posibilă şiinfecţia unilaterală, mai ales când apare în legătură cu DIU. Prezenţa endometritei anaerobecronice lângă un orificiu tubar poate explica această situaţie.
Evoluţia clinică
este:
1.
Endosalpingita evoluează iniţial cu edem şi în final cu distrugerea celulelor luminale,cililor şi pliurilor mucoase. Toxinele bacteriene sunt cel mai probabil cauza acestor leziuni.
2.
Infecţia se întinde la musculara tubară şi la seroasă. Apoi se extinde direct la cavitateaabdominală prin capătul cu fimbrii al trompei.
3.
Ooforita se dezvolla suprafa ovarelor şi apoi în acestea se pot dezvoltamicroabcese.
4.
Poate apare peritonita, iar o infecţie abdominală superioară poate rezulta fie prinextensie directă, fie pe cale limfatică. Apariţia perihepatitei cu adeziuni şi durereabdominală în cadranul drept superior este cunoscută sub denumirea de sindromul Fitz-Hugh-Curtis.
5.
Infecţia incorect tratată, de grad redus, cu evoluţie lentă permite bacteriilor cu virulenţăscăzută să contribuie la procesul infecţios, dând o infecţie mixtă. Anaerobii pot juca unrol major în dezvoltarea abceselor pelvine.
6.
Sechelele BIP sunt:
a.
Piosalpinx (abcese tubare)
b.
Hidrosalpinx (trompe distruse, cu pereţi subţiri, dilatate, pline cu lichid,frecvent totalobturate)
c.
Obstrucţia tubară parţială şi formarea de cripte, ce favorizează apariţia sarciniiectopice
d.
Obstrucţia tubară totală şi infertilitate
e.
Abcese tuboovariene
f.
Aderenţe ovariene şi peritubare
g.
Aderenţe abdominale şi pelvine
h.
Abcese rupte, dând sepsis şi şoc
i.
Durere pelvină cronică şi dispareunie
3

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505