Sunteți pe pagina 1din 28

CECCAR CLUJ

EXERCITII STAGIU (EXPERT CONTABIL) AN II - SEMESTRUL I

STAGIAR: Fantana Loredana Andreea

CONTABILITATE 1. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii: mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; construcii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea construciilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subvenii pentru investiii 65.000 u.m.; capital social 800.000 u.m.; titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.; mrfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m. Raspuns: Sunt active imobilizate: - imprumuturile acordate pe termen lung (la valoare neta) 637.250 u.m.; - constructiile (la valoare neta) 600.000 u.m.; - titlurile de participare 90.000 u.m. si - terenurile 255.000 u.m. Valoarea bilantiera totala este de 1.582.250 u.m. Sunt active circulante: - investitiile financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; - materialele consumabile 268.000 u.m.; 2

- furnizorii-debitori 64.125 u.m.; - marfurile 65.000 u.m.. Valoarea bilantiera totala este de 465.475 u.m. Sunt capitaluri proprii: - rezervele 280.500 u.m.; - capitalul 'social 800.000 u.m. - rezultatul reportat 56.000 u.m. Valoarea bilantiera totala este de 1.136.500 u.m.

2. Determinai cifra de afaceri net i rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmtoarele informaii (valori exprimate n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vnzarea mrfurilor 50.000.000; TVA colectat 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii i redevene 10.000.000; cheltuieli cu remuneraiile personalului 20.000.000; subvenii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime). Raspuns : Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei. Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000). Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) -cheltuieli cu marfurile (5.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 125.000.000 mii lei.

3. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (aciuni) emise de BETA la un pre de vnzare de 120.000 lei/aciune. ALFA a achiziionat titlurile BETA la un pre de 100.000 lei/aciune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceast tranzacie? Raspuns : ALFA trebuie s recunoasc un venit (din imobilizri financiare cedate) de 12.000.000 lei pentru preul de vnzare i o cheltuial (privind imobilizrile financiare cedate) de 10.000.000 lei. 4. O ntreprindere procedeaz la reevaluarea construciilor sale. Costul istoric (valoarea brut) al construciilor este de 400.000.000 lei, amortizrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actual de 500.000.000 lei. Care dintre urmtoarele valori exprim rezerva din reevaluare, n condiiile n care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizri?

Raspuns Amortizarea cumulata = 130.000.000 lei Valoarea contabila neta = Valoarea contabila Valoarea amortizarii cumulate = = 400.000.000 lei 130.000.000 lei = 270.000.000 lei Diferenta din reevaluare = Valoarea actuala Valoarea contabila neta = = 500.000.000 lei 270.000.000 lei = 230.000.000 lei

5. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de plat 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadena mai mare de un an); prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni 800.000; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din care cu

scadena n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente). Raspuns Total stocuri=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000 Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 2.000.000)+800.000+6.000.000=26.800.000 Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.0002.000.000-1.000.000=15.800.000 FISCALITATE Problema 1. Casa de producie Tudor a realizat ntr-o perioad fiscal, de pe urma produciei de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. n aceeai perioad s-a ncasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfurarea activitii casa de producie a achiziionat bunuri i a beneficiat de servicii n valoare de 486.000 lei, TVA 19%. tiind c pro-rata definitiv a anului precedent a fost de 0,2 se cere: 1 2 3 s se calculeze mrimea TVA colectat de unitate; s se precizeze valoarea TVA datorat sau achitat pentru bunurile i serviciile s se stabileasc i nregistreze n contabilitate decontul de TVA.

achiziionate;

Raspuns Venituri din productie de televiziune = 890.000 Venituri din publicitate = 563.000 Cheltuieli = 486.000Pro-rata anului precedent = 0.2 Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142.100,84 Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486.000 / 1,19 * 0,19=77.596,64 Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486.000 / 1,19 * 0,19)==142.100,84-0.2*77.596,64 = 142.100,84-15.519,33=126.581,51

Problema 2. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L. Raspuns : n scopul aplicrii art. 152/2 alin. (13) i (14) din Codul fiscal baza deimpozitare pentru livrrile de bunuri crora li se aplic aceeai cot de taxeste diferena dintre totalul marjei de profit realizat de persoana impozabilrevnztoare i valoarea taxei aferente marjei respective. Marja profitului inclusiv TVA (75.000 lei 62.000 lei) = 13.000 lei - Cota de TVA aplicabila = 24% - TVA aferenta marjei profitului 13.000 X 24/124= 2.516,13 lei - Baza de impozitare ( 13.000 lei 2.516,13 lei ) = 10.483,87 lei Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net. Rezolvare: Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere: a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare side ses si de peste 20.000 mp in zonele montane; b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificareaarbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,indiferent de suprafata. Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . Nu i se acorda nici o deducere suplimentara pentru nevasta

Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acestuia?

Rezolvare: - pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3 %daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei. - pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei,impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000 lei - 120000 * 2% = 2400 lei - Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel: a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat; b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari

Problema 5. O persoan fizic deine n proprietate o cas dobndit n anul 2006, preul de achiziie fiind de 500.000 lei. Casa este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 750.000 lei. S se calculeze impozitul ce trebuie pltit de ctre persoana fizic i care este destinaia acestuia? Rezolvare: - pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3 %daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei. 7

- pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 4.000 lei plus + 1 % din ce depaseste 200.000 lei 550000 * 2% = 11000 lei 6000 +11000= 17000 ANALIZ DIAGNOSTIC 1. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru ac ionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la nceputul anului 1000, datorii financiare la sfritul anului 1200 u.m.. Rezolvare: Cf IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie Metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati catre fr si angajati Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000 Flux de numerar din activitati de investitii =Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari(mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare =1000-1200=-200CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitatide investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300

2. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanei financiarcontabile care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

Rezolvare: BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati ==1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000Datorii pe ternem lung = 2.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=1.300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente (Indicatorul capitalului circulant) X 100 = 21.300 X100 = 1638 Datorii curente 1.300 -active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =1.300* valoarea recomandata acceptabila > 100; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii imediateActive curente - Stocuri X100=(Indicatorul test acid) = 21.300-1.000 X100= 1.561Datorii curente 1.300 * acoperire excedentara de lichiditate imediata23

2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat X 100 = 2.000 X 100 = 10% Capital propriu 20.000sauCapital imprumutat X 100 = 2.000 X100 = 9% Capital angajat 2.000+20.000unde: * capital imprumutat = credite peste un an; * capital angajat = capital imprumutat + capital propriu Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Construcii 30.000 lei Amortizarea construciilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clieni 2000 lei Clieni inceri 700 lei Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei Conturi la bnci n lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vrsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; 10

d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari Rezolvare: situatia patrimoniala in urma inventarului efectuat de lichidator A.- Elemente de Activ Valori Imobilizari corporale(- 15000 valoare 30000) Materii amortizata45000prime(-ajustare 2500 P.-Elemete dePasiv Valori Capital subscris 11000 varsat Rezerve legale 1850

depreciere mat prime3000500) Clienti(+clienti ajustare incertidepreciere 1300 21100 Provizioane Total Pasiv 1250 21100 2300 Furnizori 7000

clienti2000+700-400 Conturi curente la banci Total Activ

a) INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII 1, vanzare imob corporale - vanzare constructie 461= % 7583 4427 13.090 11.000 2.090 11

- incasare c/v constructie 5121=461 13.090

-descarcare gestiune % = 212 2812 6583 30.000 20.000 10.000

-vanzare echipamente tehnologice: 461 = % 7583 4427 8.330 7.000 1.330

-incasare c/v echipamente 5121 = 461 8.330

-scoatere din gestiune % = 2131 2813 6583 15.000 10.000 5.000

2. Vanzare materii prime -trecere materii prime la marfuri 371 = 301 3.000

-vanzare materii prime 4111 = % 707 4427 3.392 2.850 542

- incasare c/v materii prime 5121 = 4111 3.392 12

-descarcare gestiune 607 = 371 3.000

- anulare provizion materii prime 391 = 7814 500

-incasare client / scont acordat % 5121 667 = 4111 2.000 1.900 100

-incasare client incert 5121 = 4118 350

-trecere la cheltuieli clienti incerti neincasati 654 = 4118 350

-anulare garantie client 491 = 7814 -plata furnizori 404 = % 5121 767 7.000 6.650 350 400

- anulare provizion 151 = 7812 1.250

- inregistrare cheltuieli de lichidare 628 = 5121 -inchidere TVA 13 900

4427 = 4423 -plata TVA 4423 = 5121

3.962

3.962

-inchidere venituri 7xx = 121 23.350

-inchidere cheltuieli 121 = 6xx 19.350

-calcul impozit pe profit datorat = (23.350 19.350) * 16% = 640691 = 441 640 -inchidere cont cheltuieli 121 = 691 640

-plata impozit profit 441 = 5121 640

b) BILANT INAINTE DE EFECTUARE PARTAJ Elemente de activ Cont la banci Valori Elemente de pasiv 16.210 Capital social Rezerve legale Total capitaluri proprii Profit din lichidare Valori 11.000 1.850 12.850 3.360 14

Total activ

16.210 Total pasiv

16.210

c) INREGISTRARI CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI -rambursare capital social catre asociati 1012 = 456 11.000

-plata capital social catre asociati 456 = 5121 11.000

-decontare rezerve legale catre asociati 1061 = 456 1.850

-decontare rezerve legale catre asociati 1061 = 456 1.850

-impozit profit aferent rezervei legale 456 = 441 296

-plata impozit profit rezerve legale 441 = 5121 296

-decontare profit din lichidare 121 = 456 3.360

-impozit pe dividend = (1850 - 296 + 3360)*16% = 786 456 = 446 -plata dividend 456 = 5121 4128 786

Situatie conturi dupa partaj: D 456 C D 5121 C 15

11.000 296 786 4.128 16.210

11.000 1.850 3.360 16.210

16.210

11.000 296 786 4.128

16.210

16.210

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? Rezolvare: Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. 3. Ce se nelege prin termenul de insolven? Rezolvare: Prin insolventa se intelege acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile In legea nr. 85/2006 (in vigoare), la art. 3, insolventa este definita astfel: "insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;

16

b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei." Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1.

Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit

intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale. Rezolvare: Carta auditului intern urmareste: - sa defineasca sfera de activitate a auditului intern; - sa stabileasca pozitia structurii de audit intern n cadrul societatii comer; - sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentrundeplinirea obiectivelor auditului intern. Carta auditului intern este un document oficial care defineste misiunea, competentele si responsabilitatile acestei activitati. Carta trebuie sa defineasca pozitia auditului intern in cadrul entitatii, sa autorizeze accesul la documente, la bunuri si la persoanele competente, pentru buna realizare a misiunilor si sa defineasca aria de activitate a auditului interAUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate: a) 178.000 lei; 17

b) 162.000 lei; c) 170.000 lei. Rezolvare: data N11 Durata normala Amortizare N-4 anuala Amortizare in 8 ani Valoare ramasa neamortizata Valoare de utilitate Diferenta din reevaluare 20 ani 320.000.000/20=16.000.000 16.000.000*8=128.000.000 320.000.000128.000.000=192.000.000 300.000.000 300.000.000192.000.000=108.000.000 150.000.000 150.000.00080.000.000=70.000.00 0 80.000.000 272.000.00 0 450.000.00 0 178.000.00 0 explicatii Achizitie cladire 320.000.000 teren 80.000.000 total 400.000.00 0

2. Dac auditorul concluzioneaz c nerespectarea unui text legal are consecine semnificative asupra situaiilor financiare ale bncii nu au fost corect preluate n aceste situaii financiare, el trebuie s exprime: a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; b) o opinie fr rezerve, dar cu un paragraf de observaie; c) o opinie defavorabil. 3. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti. Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. 18

Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai toate intreprinderile, respectiv cele privind: -realizarea obiectivelor intreprinderii; -protejarea sau conservarea patrimoniului; -nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor

4. Definii auditul intern i controlul intern, i relaia dintre acestea. Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const nexaminarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiareale acestei entiti. Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp ainformaiilor financiare. Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate.

19

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Cnd se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. 2. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat: a) numai cnd e prevzut prin acte normative; b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii; c) dac normele contabile permit aceasta. 3. Ce este actualizarea? Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor. Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum se clasifica expertizele contabile? I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedur civil; Codul de procedur civila penal; alte legi speciale. 20

Expertize contabile extrajudiciare, n afara procedurilor reglementate privind rezolvare a unor cauze supuse verdictului judiciar. Nu au calitatea de mijloace de prob, ci, cel mult de argumente pentrusolicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau arezolvrii unor litigii pe cale amiabil. II. Dup natura obiectivelor la care trebuie s rspund expertul contabil: Expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile; Expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile ataatelitigiilor penale; Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale; Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale; Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni 2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil? Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membriactivi ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr autorizaie. Dac un expert contabil aflat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el esteobligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctreorganele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea deexpertize contabile extrajudiciare. Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n drept deriv din obligaiaacestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul deprocedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.Experii contabili care se afl n situaii de incompatibilitate, abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s leaduc la cunotina organului care i-a numit.

21

Independena relativ deriv doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizat nafara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile prevzute de lege.

3. Ce conine capitolului I al Raportului de expertiz contabil ? (Introducere) Rezolvare: CAPITOLUL I - INTRODUCERE - al Raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: numeie si prenumele expeetului, domiciliul, numarul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili; II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. n acest paragraf se mentioneaza: a. n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv ncheiere de sedinta (n cazurile civile) sau Ordonanta a organelor de urmarire penala (n cauzele penale), cu mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea procesuala a partilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul si anul dosarului si natura acestuia (civil sau penal); b. n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numarul si data contractului n baza caruia se efectueaza expertiza contabila solicitata. III. Paragraful privind identificarea mprejurarilor si circumstantelor n care a luat nastere litigiul n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractata expertiza contabila extrajudiciara. IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia "ad22

literam" din formularea acestora n "ncheierea de sedinta" (cauzele civile), respectiv n Ordonanta organelor de urmarire si cercetare penala (cauzele penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie sa fie cea din contract. V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului n care s-a efectuat expertiza contabila. n cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data si locul nceperii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentata prin citarea partilor prin scrisoare cu aviz de primire. VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legatura cauzala cu obiectivele expertizei contabile si care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiza contabila. Materialul documentar nominalizat n acest paragraf trebuie sa fie strict adecvat necesitatilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare. VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiza contabila cu mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd aceleasi obiective. De asemenea, n acest paragraf, trebuie mentionat daca s-au folosit lucrarile altor experti (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de partile interesate n expertiza si explicatiile date de acestea n timpul efectuarii expertizei. VIII. Paragraful privind identificarea datei initiale pna la care raportul de expertiza contabila trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial.

STUDII DE FEZABILITATE

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri;

Planul de afaceri poate da o prima imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs efectiv.

Intocmirea planului de afaceri permite: 23

- stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute; - incadrarea in timp a etapelor afacerii; - coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante.

Intreprinzatorii sunt fortati sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o abordaremai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar puteasa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri sase regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bineintocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute. Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori sauactionari potentiali). Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri - in ce consta afacerea; - motivele pentru care afacerea este profitabila; - capitalul necesar; - rentabilitatea scontata. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori; insaun plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor afaceriiva indeparta cu siguranta orice investitor.

2. Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte; Principalele aspecte care pot fi avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt: 1. Rezumatul planului de afaceri. Va cuprinde un scurt istoric al firmei, prezentarea conducerii si a echipei, domeniul de activitate si proiectiile pe termen scurt si lung, caracteristicile produsului, descrierea pietei, scurta analiza financiara, investitia necesara.Este necesar sa se identifice foarte clar obiectivele urmarite de managementul firmei. 2. Prezentarea produsului. Vor fi prezentate calitatea produsului si costurile de productie, precum si pretul de vanzare. Daca exista, vor fi aratate si serviciile post vanzare, evidentiindu-se atat sporul de valoare pe care il aduc produsului precum si costurile pe care le 24

vor avea.Se vor prezenta si aspectele ce diferentiaza produsul firmei de cele ale concurentei. In cazul in care exista patente, brevete sau drepturi de marca acestea vor fi mentionate.Daca este cazul se va prezenta si procesul de productie, aratandu-se etapele acestuia, utilajele necesare, modul de organizare, eventualul impact asupra mediului. 3. Prezentarea si analiza pietei. In primul rand trebuie avuta in vedere o corecta dimensionare a pietei. Apoi se va analiza oferta existenta pe piata. Se vor lua in calcul preturile pentru produsele existente, calitatea acestora, modul in care se promoveaza.O buna intelegere a concurentei va permite o corecta orientare de resurse in cadrul firmei. 4. Prezetarea concurentei. De cele mai multe ori datele referitoare la concurenti sunt greu de obtinut insa o cat mai buna informare este intodeauna utila.Se va urmari colectarea de informatii referitoare la: - principalii concurenti, la modul acestora de organizare, ce avantaje de imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele, segmentele de piata pe care le deservesc, produsele pe care acestia le ofera, calitatea si pretul produselor - cum sunt organizati concurentii, ce avantaje de imagine au, in ce fel se aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele. 5. Prezentarea partenerilor de afaceri. Se vor prezenta furnizorii de materii prime si servicii, localizarea lor geografica, modul in care se va colabora cu acestia, valoarea estimata a contractelor, modalitatile de plata. In cazul in care exista o relatie mai veche cu unii dintre parteneri se vor prezenta avantajele precum discount mai mare, plata la termen. 6. Identificarea clientilor. Nici o afacere nu poate avea succes daca nu raspunde unei nevoi clare a consumatorilor. Este extrem de important sa intelegem profilul clientului existent sau potential. Pe cat posibil trebuie studiat comportamentul acestuia in alegerea produselor, puterea de cumparare, criteriile dupa care se orienteaza, modul in care isi cauta informatia, etc. In analizarea si identificarea clientilor trebuie avuta in vedere si raportarea acestora la pretul produselor. Exista situatii in care un pret prea mic sau prea mare va indeparta anumiti clienti. 7. Strategia de marketing. Se va prezenta detaliat modul in care vor fi comercializate produsele. Se vor identifica modalitatile de intrare in piata si costurile aferente. Se vor scoate in evidenta aspectele ce pot constitui avantaje in fata concurentei. Se va stabili un buget de promovare si modul in care va fidistribuit. Trebuie identificat un mesaj clar pe care doriti sa il transmiteti clientilor si modul in care se va trasmite acest mesaj (lansare oficiala, comunicate de presa, reclama in ziare sau pe internet, reduceri promotionale,etc).

25

8. Prezentarea personalului necesar. Succesul afacerii depinde intodeauna de existenta unei echipe bine pregatite si motivate. In planul de afaceri se vor identifica posturile necesare, modul in care vor fi gasiti oamenii potriviti, costurile cu salarii si training.Existenta unui grup inchegat de angajati pregatiti ce va fi nucleul viitoarei echipei constituie un avantaj demn de scos in evidenta. 9. Investitia necesara. Atunci cand pentru realizarea obiectivelor din planul de afaceri este necesara efectuarea unor investitii acestea vor fi expuse in plan. Prezentarea investitiei trebuie sa cuprinda: obiectul investitiei, modul de realizare, graficul de realizare, valoarea necesara realizarii investitiei, perioada de recuperare a investitiei.. Eventualele detalii tehnice pot fi prezentate intr-o anexa. 10. Aspecte legale. Atunci cand realizarea obiectivelor propuse in planul de afaceri impune obtinerea unor avize legale, a unor autorizatii precum si alte aspecte legale acestea vor fi expuse in panul de afaceri intocmit. 11. Estimari financiare. Este esential ca planul de afaceri sa cuprinda o analiza realista a veniturilor ce vor fi realizate si a costurilor. Estimarea volumului total al vanzarilor se va face pe baza unei analize a cererii din piata, a caracteristicilor produsului si a strategiilor concurentilor.Analiza cheltuielilor trebuie sa fie realista si sa includa in calcul si eventualele surprize ce pot sa apara in timp. In prezentarea cheltuielilor trebuie tinut cont de cele initiale, necesare demararii afacerii, si de cele normale desfasurarii acesteia,odata atins punctul de dezvoltare dorit.Se va face apoi distinctie intre cheltuielile fixe si cele variabile (cheltuielile fixe raman neschimbate odata cu fluctuatia vanzarilor, asa cum sunt chiria, salariile, iar cele variabile depind de productie, precum materiile prime). Este indicat sa fie prezentat in planul de afaceri si modul in care va fi afectata afacerea in cazul unor evenimente neprevazute, cum ar fi o reducere a vanzarilor, o crestere a costurilor, blocaje de orice fel. O astfelde analiza poate scoate in evidenta unele pericole si modul in care acestea pot fi evitate. In plus, un potential investitor ar putea aprecia pozitiv abordarea realista in planul de afaceri si a unor situatii negative. 3.Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic? FEZABILITATEA reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investiii, avnd drept scop stabilirea oportunitii i eficienei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii unor obiective de investiii.

26

STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetrilor de marketing i conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de producie materiale i al economiei nationale. Elaborarea i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la ntocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investiii n strinatate, precum i la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte ri n cadrul unor societi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate l constituie obinerea de informaii asupra mrimii efortului de investiii, a rezultatelor economice probabile, precum i asupra principalelor probleme n legatur cu realizarea obiectivelor de investiii:

achiziionarea de licene; credite externe i condiii de rambursare; obinerea de materii prime din import; posibiliti de export a produciei i eficiena acestuia; eficiena fondurilor investite

4.Cum poate fi definit o investiie n sens general? Investitiile reprezinta principala cale de mentinere a fortei productive a intreprinderii si de dezvoltare a acesteia. Dac o ntreprindere nregistreaz un ritm de cretere inferior celui mediu pe piaa sa de referin (respectiv, n sectorul su de activitate), pe termen mediu i lung aceasta poate avea drept consecin "moartea" ntreprinderii respective, ca urmare a pierderii progresive de competitivitate. In sensul cel mai general, prin investitiese intelege utilizarea veniturilor in scopul formarii capitalului. Din aceast perspectiv, investiia este una dintre cele dou destinaii de principiu ale venitului: investiie i consum. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al alegerii dintre utiliti alternative, investiia reprezint renunarea la consumul imediat n favoarea unui consum viitor.De aceea, factorul timp are o importan aparte n analiza raional a proiectelor de investiii

27

Spre deosebire de consum - care vizeaz satisfacerea unor nevoi prin distrugerea bunurilor i serviciilor - investiia conduce la crearea de bunuri durabile care sporesc bogia acumulat i potenialul de a produce venit n viitor.

28