Sunteți pe pagina 1din 38

INGRIJIREA COPILULUI

CU DIAREE ACUTA

Cuprins
I Argument........................................................................................................2 II Ingrijirea copilului cu Diaree acuta...............................................................3 A Notiuni generale de anatomie si fiziologie a tubului digestiv.......................4 B Diaree acuta...................................................................................................5 a) Definitie....................................................................................................5 b) Clasificare.................................................................................................6 c) Etiologie....................................................................................................6 d) Simptomatologie...........................................................................................6 e) Diagnostic.................................................................................................7 f) Evolutie si prognostic................................................................................7 g) Tratament..................................................................................................8 h) Complicatii...............................................................................................9 C Rolul autonom al asistentei medicale in ingrijirea copilului cu diaree acuta................................................................................................................10 D Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea copilului cu diaree acuta................................................................................................................17 E Proces de ingrijire a copilului cu diaree acuta.............................................26 Interviu.........................................................................................................27 Nevoi fundamentale dupa Virginia Henderson............................................28 Plan de ingrijire............................................................................................29 Educatie pentru sanatate...............................................................................32 III Bibliografie................................................................................................33 IV Anexe:........................................................................................................34

I.Argument
Nursingul cuprinde toate verigile de munca ale asistentei medicale: primirea bolnavului in spital, ingrijirile generale acordate acestuia, asistenta la examinarea bolnavului si supravegherea lui, alimentatie, recoltarile de produse biologice si patologice, examinari urgente de laborator, tehnica testelor cutanate,pregatirea bolnavilor pentru examene radiologice complementare, endoscopice,etc, tehnica tratamentului fizic si medicamentos cat si particularitatile de ingrijire ale diferitelor categorii de varsta si boala. Parcurgand etapele proiectului coroborat cu practica din institutiile sanitare, am ajuns la concluzia ca fiecare pacient trebuie tratat ca un tot unitar, ca o entitate,mai precis ca o fiinta umana care are 14 nevoi fundamentale, unele dintre ele satisfacute, altele nesatisfacute, iar ingrijirile indreptate catre el trebuie sa fie personalizate. Proiectul de diploma prezentat in continuare reprezinta o aplicatie de ordin practic a cunostintelor acumulate pe parcursul celor trei ani de studiu.Punctul de plecare l-a reprezentat identificarea temei: Ingrijirea copilului cu Diaree acuta. Consultand bibliografia, s-au identificat notiuni de anatomie si fiziologie,de patologie medicala si de ingrijiri specifice de nursing necesare in Ingrijirea copilului cu Diaree acuta. Acestea sunt: 1. organizarea activitatii in serviciul de pediatrie. 2. respectarea legislatiei sanitare in asistenta mamei si copilului, 3. asigurarea ingrijirilor necesare cresterii si dezvoltarii nou-nascutului, sugarului si copilului. 4. acordarea ingrijirilor adaptate copilului cu boli carentiale. 5. aplicarea ingrijirilor individualizate pe afectiuni (aparat respirator, cardio-vascular, digestiv, urogenital, boli de sange,etc). 6. acordarea primului ajutor de urgenta. 7. aplicarea si supravegherea tratamentului si regimului igieno-dietetic prescris. 8. descrierea, interpretarea diferitelor forme de comportament al copilului 9. asigurarea securitatii afective a copilului spitalizat.
3

10. educarea mamei si copilului cu privire la prevenirea si tratarea diferitelor afectiuni. 11. aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii si P.S.I.

II.Ingrijirea copilului cu Diaree acuta A.Notiuni generale de anatomie si fiziologie


Intestinul subtire,segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4m), se intinde de la pilor la valvula ileo-cecala, prin care se deschide in intestinul gros. Intestinul subtire este diferentiat in 3 segmente:duodenul, jejunul si ileonul. - duodenul, portiunea initiala, fixa, a intestinului subtire, are lungimea de 25-30 cm, forma de potcoava si cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului. Mucoasa duodenala contine glande asemanatoare celor pilorice, dar si glande de tip intestinal; - jejunul si ileonul, portiunile mobile ale intestinului subtire, se intind pana la valvula ileo-cecala, fara a se putea face o delimitare precisa intre jejun si ileon. La acest nivel, mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale, care maresc mult suprafata, favorizand procesul de absorbtie. Intestinul gros, este ultimul segment al tubului digestiv, cu o lungime de 1,7 m si un calibru superior fata de intestinul subtire. Se descriu mai multe portiuni: - cecul, segmentul situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un fund de sac, prezentand apendicele vermiform - colonul formeaza un cadru constituit de segmentele ascendent, transvers, descendent si sigmoid - rectul, ultima parte a intestinului gros, se termina cu canalul anal care se deschide prin anus. Mucoasa intestinului gros, formand in interior plici semicirculare, nu mai prezinta vilozitati. In segmentele inferioare creste numarul celulelor care secreta mucus. Functiile intestinului subtire sunt: motilitatea, digestia si absorbtie, functia endocrina si cea imunitara. 1.Motilitatea intestinala, substratul anatomic al motilitatii intestinului este stratul muscular, reglarea motilitatii se face prin factori nervosi (sistemul intrinsec si extrinsec) si factori umorali (gastrina, colecistochinina, substanta P, neurotensina si polipeptidul pancreatic).

2.Digestia intestinala se realizeaza sub actiunea sucului pancreatic, a bilei si a sucului intestinal si cuprinde doua etape: extracelulara si intracelulara. Absorbtia intestinala este procesul prin care produsii simpli, rezultati din digestie, strabat mucoasele digestive, trecand in circulatie. Absorbtia anumitor constituienti se poate realiza la nivelul stomacului (apa, cloruri, alcool, CO2), precum si la nivelul colonului (apa si electroliti), dar absorbtia principiilor alomentari are loc in special in intestinul subtire;de aceea lichidul care trece prin orificiul ileo-cecal este lipsit de substante nutritive. 3.Functia endocrina, hormonii gastrointestinali sunt: secretina, colecistokinina, enteroglucagonul Secretina, eliberata de celulele mucoasei duodenala si jejunale, detine un rol important in eliberarea secretiilor biliare si pancreatice, dar inhiba motilitatea gastro-intestinala. Colecistokinina- faciliteaza digestia si absorbtia, stimuleaza motilitatea intestinului si eliberarea hormonilor (insulina si stomatostatina). 4.Functia imunitara, bariera mucoasa este formata din trei componente: patura de mucus, epiteliul de suprafata si aparatul imunologic.Mucusul capteaza in particulele antigenice mari si bacteriile impedicand patrunderea acestora in epiteliu;in patura de mucus sunt fixate imunoglobuline. Aparatul imunologic si fagocitic cuprinde:limfocite, macrofage si mastocite. Functiile intestinului gros sunt: de secretie si absorbtie si functia motorie. Colonul primeste prin valvula ileo-cecala, zilnic ~ 1000 ml chim, constituit din resturi alimentare nedigerabile sau nedigerate si lichide electrolitice ingerate sau secretate de glandele digestive. Prin resorbtia apei si a unor electroliti si secretia de mucus se constituie materiile fecale, care se elimina prin actul defecatiei.Flora abudenta din colon sintetizeaza anumite vitamine din grupul B si vitamina K. Functia de absorbtie a colonului este foarte mare, in acest segment recuperandu-se mari cantitati de Na+ prin mecanisme active si consecutiv absorbindu-se pasiv apa. Structura mucoasei colice nu permite absorbtia unor principii alimentari nedigerati si de aceea aceste substante vor fi supuse florei bacteriene de fermentatie si putrefactie. Functia motorie a colonului este mai variata decat cea a intestinului subtire. In colonul proximal contractiile sunt segmentare, asimetrice, stationare favorizand reasorbtia apei. In colonul distal activitatea motorie este mai intensa, constituita din miscari segmentare si din rare unde peristaltice, cu efect propulsiv. Contractiile in masa sunt rare, puternice,

prezente pe colonul descendent si sigmoid; ele propulseaza o parte importanta a continutului colic spre rect. Defecatia este un act reflex prin care materiile fecale sunt eliminate din rect la exterior. Acest act este coordonat de centri medulari si controlat cortical.

B.Diareea acuta
a).Definitie: Diareea reprezinta o perturbare temporara a mecanismelor de secretie si/sau absorbtie de apa, electroliti si principii alimentare (dizaharide si grasimi),manifestata clinic prin evacuarea accelerata a continutului intestinalscaune frecvente, abundente,scadere ponderala. b).Clasificare: In functie de intensitatea SDA, apreciat dupa procentul scaderii in greutate, secundar deshidratarii, diareile acute se impart in 3 forme clinice: a. diareea acuta "simpla" cu SDA echivalenta cu pierderea a 0-5 % din greutatea corporala. b. diareea acuta forma "medie"cu SDA echivalenta cu pierderea a 6-9 % din greutatea corporala; c. diareea acuta forma severa cu SDA echivalenta cu > 10 % pierdere din greutatea corporala. Formele clinice ale BDA: - simpla (usoara)- scadere in greutate sub 5% - medie, scadere in greutate intre 5-10% - grava peste 10%, toxicoza c).Etiologie: Cauze determinante (infectioase, si neinfectioase), si favorizante a.Cauze infectioase enterale si parenterale: - Enterale:-enteroinvazive (Shigella, Salmonella, E.Coli,Campylobacter Jejuni) -enterotoxigene (E.Coli, Yersinia, Stafilococ Auriu)
6

- virusuri: enterovirusuri, rotavirusuri (70%), paravirus, adenovirusuri - paraziti-protozoare:Giardia, Lamblia, etc - helminti:ascaris -fungi:candida ablicans - Parenterale:-diareea care insoteste rinofaringita,otita, bronhopneumonie, ITU,septicemie b. Cauze neinfectioase: -greseli alimentare cantitative si calitative: -cantitative : subalimentatia si supralimentatia, determina tulburari de tranzit -calitativ: dilutii necorespunzatoare de lapte, diversificare incorecta, alimente necoresponzatoare varstei -factori medicamentosi (antibiotice oral,laxative, Fe) -factori alergici: alergia la proteinele laptelui de vaca, soia, ovalbumina c. Cauze favorizante: -factori de mediu: igiena defectuoasa, integrare prematura in colectivitati de copii, spitalizari repetate, sezon cald -factori constitutionali: varsta mica, sub 3 luni, aparare imunologica redusa,greutate mica la nastere,alimentatie lactata predominenta,labilitatea functiilor digestive,toleranta digestiva limitata d).Simptomatologie: Debutul bolii este acut cu anorexie, agitatie, eritem fesier, varsaturi, dureri abdominale spontane sau provocate, meteorism abdominal, stagnare ponderala. Perioada de stare: scaune diareice 5-10/zi, apoase, muco-grunjoase, verzui,mucus, emise in jet, cu miros acru sau fetid,reactie alcalina;varsaturi care se accentueaza prin dezechilibrele hidroelectrolitice;colici abdominale (tipat,frecarea calcailor), tenesme rectale, meteorism abdominal (semn de gravitate, pareza intestinala);modificarea starii generale,febra inconstant, scadere in greutate (deshidratare si apoi malnutritie proteocalorica);scaderea rezistentei la infectii. Variatii ale sindromului de deshidratare: -deshidratare usoara: scadere ponderala pana la 5%, cu lipsa semnelor de deshidratare -deshidratare medie: scadere ponderala 5-10%

-deshidratare severa: scadere ponderala peste 10% si semne de colaps (tahicardie, puls mic, tulburari circulatorii capilare, timp de recoltare prelungit, hipo sau hipernatremie. Semnele clinice de deshidratare extracelulara : pliu cutanat lenes sau persistent, globi oculari hipotoni, fontanela anterioara deprimata, tegumente marmorate, oligoanurie. Semnele clinice de deshidratare intracelulara : febra, sete vie, mucoase uscate, agitatie, convulsii, semne de acidoza (cresterea temperaturii si ritmului respirator) alcaloza (varsaturi). e).Diagnostic: Se realizeaza in etapa clinica, pe baza datelor anamnestice, pe particularitatea scaunelor diareice, pe consecintele acestora asupra organismului (SDA, stare toxiinfectioasa, varsaturi, etc ) si pe datele de laborator (hemoleucograma, coprocultura din primele scaune, coprocitograma cu rezultat rapid pentru evidentierea neutrofilelor, germenilor, formelor chistice si a parazitilor,examen coptocitologic pentru paraziti intestinali, examen ORL). f).Evolutie si prognostic: Afectiune grava, cu prognostic sever in lipsa diagnosticului si a tratamentului adecvat. g).Tratament: Tratamentul diareelor este: dietetic si medicamentos Tratamentul dietetic Boala diareica acuta (BDA) este caracterizata prin regresia temporara a tolerantei digestive, proportionala cu gravitatea bolii. Tratamentul dietetic, mijlocul cel mai important de tratament, trebuie sa ofere alimente care sa se adapteze unei capacitati de digestie si de absorbtie redusa, comparativ cu perioada anterioara imbolnavirei. Tratamentul dietetic cuprinde 4 etape: dieta hidrica, de tranzitie, realimentarea

si revenirea la alimentarea anterioara imbolnavirei. a) Dieta hidrica: - obiective:punerea in repaos a tubului digestiv; intreruperea aportului alimentar, prevenirea deshidratarii acute, - durata: in medie de 12-24 ore, mai redusa, la 8-12 ore, la prematuri, nou nascuti, malnutriti - lichide: solutii polielectrolitice diverse (GESOL) - cantitatea: 180-200ml/gk/zi - mod de administrare: cu lingurita,indicata in diarei fara varsaturi, fara meteorism abdominal si cu diureza pastrata. b) Dieta de tranzitie: foloseste vegetale antidiareice, cu rolul de a preveni deshidratarea, de a continua rehidratarea, de a seda motilitatea intestinala, cu aport energetic si partial mineral. Preparate folosite: supa de morcov, mucilagiu de orez 3-5%, faina de roscove, pasta de mere, banane la sugarul de peste 6-8 luni. - cantitatea: 150-180ml.gk/zi, timp de 24 ore, pana la aparitia scaunelor consistente, maximum 2 zile. c) Realimentarea: consta din introducerea progresiva a unor alimente medicament, legata de toleranta digestiva inca limitata, incepand cu cantitati de 20-30 ml/aliment pentru un pranz, fara a se depasi 120-150ml/zi, ajungandu-se la ratia de intretinere in 4 zile. In acest scop se folosesc preparate dietetice delactozate, degresate, hipoproteice, demineralizate, bogate energetic (glucoza, fructoza, lipide, vegetale) si acidulate, cum ar fi: Humana H 14%, Milupa HN14%, All 110 13,3%, lapte albuminos. In caz de intolerante digestive mari (la proteinele laptelui de vaca, soia sau globale) se folosesc: Vegelact, Nutramigen. La sugarii peste 6-7 luni realimentarea se face cu:fainoase (orez, gris), branza de vaci, carne, uleiuri vegetale. La sugarii alimentati natural se continua laptele de mama, in cantitati crescute progresiv.La copilul mic alimentatia in primele doua zile va fi hidrica: solutii de hidratare orala(Gesol), ceai de menta, musetel. Supe de morcov strecutate, zeama de orez, mere crude rase (daca tolereaza). Treptat alimentatia revine la normal odata cu restabilirea functiei intestinale:branza de vaci, banane, oua fierte moi, carne slaba fiarta, biscuiti, pilaf de orez,etc. Se vor evita dulciurile, lapte, ciocolata, legume cu celuloza. d) Alimentatia completa: se introduc laptele si alimentele coresponzatoare varstei, progresiv, crescand cu 50-200gr/zi, avand drept criteriu de apreciere consistenta scaunelor. Tratamentul medicamentos

Tratamentul etiologic, antiinfectios: - Diareea acuta cu etiologie neprecizata: - in formele usoare, la eutrofici si distroficii de gradul I nu sunt necesare antibiotice si chimoterapice. Se pot folosi antiseptice intestinale( Saprosan 0,01g/kg/zi,4 zile) - in formele medii si grave, care sugereaza etiologia infectioasa, se face un tratament netintit cu Biseptol 6-10mg/kg/zi, Furazolidon 5-7mg/kg/zi, timp de 4-6 zile. - Diareea acuta cu etiologie cunoscuta: tratamentul se face dupa germenii care produc boala: - Shigella: Biseptol 10mg/kg/zi p.o in 2 prize, 5 zile;Ampiclina 100mg/kg/zi p.o sau i.v, 5 zile;Norfloxacina 400mg de 2 ori/zi, la varsta peste 17 ani, timp de 3-5 zile;Ciporofloxacin 6mg/kg/zi, in 3 prize, 5 zile - Salmonella (nu se face tratament la purtatori): in gastroenterita acuta, tratament discutabil, se aplica la cei cu risc crescut; in bacterimie sau la cei cu febra enterica se administreaza: Ampiclina 150mg/kg/zi i.v in 4 prize, timp de 2 saptamani;Cloramfenicol 50mg/kg/zi iv,in 4 prize sau p.o, timp de 2 saptamani;Cefatoxin 200mg/kg/zi in 4 prize, timp de 2 saptamani. - Proteus: Ampicilina, Cefalosporine - Campylobacter Jejuni: Eritromicina 40mg/kg/zi, 5-7 zile - Fungi: Stamicin 100.000u/kg/zi;Miconazol 15mg/kg/zi p.o - Giardia: Metronidazol 15mg/kg/zi in 3 prize, 7 zile;Furazolidon 6mg/kg/zi, 4 prize, 7 zile Tratamentul simptomatic Tratamentul febrei cu :Aspirina 30mg/kg/zi, impachetari; Varsaturile cu: Clorpromazin 1-2 mg/kg/zi i.m, Fenobarbital 5mg/kg/zi, Emetiral 0,25mg/kg/zi (nu se da la copii sub 6 ani) Meteorism abdominal: Miostin -1/2 fiola s.c de 1-2 ori/zi Agitatia, insomnia calmate cu Fenobarbital 3-5 mg/kg/zi sau Diazepam 0,2mg/kg/zi Tratamente asociate pentru eriteme, intertrigo, hipotermie, si supliment de vitamine (C,B complex, K) h).Complicatii: - deshidratarea

10

- tulburari ale echilibrului acido-bazic (acidoza) - bacteriemie - formarea abceselor in tractul gastro-intestinal - meningita si osteomielita - sindrom hemolitic-uremic - enteropatie exudativa

C.Rolul autonom al asistentei medicale in ingrijirea copilului cu Diaree acuta

1. Examinarea clinica Colaborarea la examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile importante ale asistentei medicale. Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din urma de eforturi fizice si previne o serie de suferinte inutile, contribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic, face accesibila medicului explorarea tuturor regiunilor organismului, servindu-1 cu instrumentarul necesar, toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii bolnavului in stare grava la traumatismul examinarilor. Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele: - pregatirea psihica a bolnavului/a copilului ca nu este un act traumatizant; - adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar; - dezbracarea si imbracarea bolnavului; - aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor; - asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor naturale; - deservirea medicului cu instrumente; - asezarea bolnavului in pat dupa examinare si pregatirea patului. In preajma examinarilor de orice natura, asistenta trebuie sa lamureasca bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinarilor, cautand sa se reduca la minimum durerile, care eventual trebuie provocate prin unele manopere simple, ca: examinarea unei articulatii imflamate, palparea unui abdomen dureros. Pentru examenul clinic medical, asistenta pregateste urmatoarele: - o invelitoare usoara de flanela; - stetoscopul; - spatule linguale sterile, eventual oglinda frontala; - tensiometru;

11

- manusi sterile de cauciuc; - ciocanul de reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoase, ace - un termometru; - o tavita renala pentru depunerea manusilor utilizate; - instrumente speciale in functie de natura examinarii; - doua prosoape curate si sapun pentru spalarea mainilor. Instrumentele vor fi verificate in ceea ce priveste functionalitatea lor,apoi vor fi asezate pe o tavita utilizata numai pentru acest scop si invelite cu un servet. Asistenta va sta in fata medicului de cealalta parte a patului. Bolnavii trebuie dezbracati complet, cu ocazia examinarii, insa dezbracarea se va face gradual in functie de regiunea de corp interesata. Examinarea se incepe prin luarea anamnezei. La examenul obiectiv, pacientul trebuie adus totdeauna in pozitiile cele mai adecvate observatiei. Pentru examenul mucoasei cavitatii bucale, limbii, faringelui si amigdalelor, bolnavul va pleca capul inapoi, fiind sprijinit de asistenta. Aceasta va asigura la nevoie iluminarea cavitatii bucale cu ajutorul unei lampi. Examinarea organelor toracice va incepe in decubit dorsal. Dupa terminarea fetei anterioare si laterale a toracelui, examinarea va continua in pozitie sezand. In cursul examinarii, asistenta va veghea ca bolnavul sa intoarca capul lateral, pentru a nu respira in fata ei sau a medicului examinator. Examinarea organelor toracice se completeaza cu masurarea tensiunii arteriale. Examinarea organelor abdominale se face in decubit dorsal, cu bratele intinse si relaxate de-a lungul corpului si membrele inferioare indoite din genunchi, pentru a relaxa musculatura abdominala. Pentru delimitarea matitatii ficatului si a splinei, asistenta va intoarce bolnavul, la cererea medicului, in decubit lateral stang, respectiv drept, aducand in acelasi timp mana la ceafa. La examinarea echilibrului si a motricitatii membrelor, ea va ajuta bolnavul pentru a se ridica din pat si il va sprijini in timpul miscarilor pe care medicul i le va cere. Predarea spatulei linguale la momentul examinarii cavitatii bucale, a ciocanului de reflexe, aplicarea tensiometrului pe bratul bolnavului, ajutorul dat la imbracarea si dezbracarea pacientului, deservirea medicului cu instrumentar, manipularea sursei de lumina, toate acestea trebuie executate la momentul oportun, exact atunci cand medicul are nevoie de instrumentele, manoperele sau miscarile respective. Din acest motiv asistenta trebuie sa cunoasca bine ordinea cronologica a unui examen clinic.Dupa terminarea examinarii clinice, bolnavul va fi asezat in pat, in pozitia preferata de el, daca specificul bolii nu impune o alta pozitie. Ingrijiri igienice
12

Copilul cu diaree acuta va fi internat in sectia de gastroenterolgie, intr-un salon bine aeresit si luminat, cu o temperatura de 20-22C, in care sa fie un pat si pentru mama, pentru ca la aceasta varsta copilul se interneaza cu insotitor. Daca este posibil este bine ca in salon sa existe si baie pentru a evita deplasarea copilului pe hol si in acest fel si contactul cu alti copii. Se va masura functiile vitale P,R,T,TA, diureza, scaun, aspectul tegumentelor si mucoaselor si se vor nota in foaia de observatie. Se urmareste zilnic si se apreciza potentialul infectios al copilului si se iau masuri de prevenire a complicatiilor, se supravegheaza respectarea regimului igieno-dietetic recomandat.Lenjeria de pat se va schimba de doua ori pe zi si la nevoie, iar cea de corp ori de cate ori transpira sau se murdareste. In primele zile cat are febra se va evita baia generala, toaleta se va efectua pe regiuni urmand ca atunci cand copilul este afebril si la indicatia medicului sa se faca baie la dus. Se va asigura copilului un climat psihologic linistit, evitandu-se discutiile cu voce tare,iar, vizita apartinatorilor se va face in grupuri. 2.Masurarea inaltimii si greutatii Obiectivele procedurii: - Stabilirea greutatii pacientului pentru aprecierea starii de nutritie si a retinerii apei in organism - Aprecierea raportului dintre inaltime si greutate Pregatirea materialelor: - Cantar pentru adulti/copii - Antropometru - Carnet pentru notarea valorilor Pregatirea pacientului: psihica - Se explica pacientului/insotitorul copilului necesitatea masuratorii si se stabilieste impreuna ora potrivita in cursul diminetii fizica - Se ajuta pacientul/copilul sa se dezbrace de pijamale - Se explica pacientului sa nu manince,sa urineze si sa elimine scaunul inainte - Se instrueste pacientul sa stea cu calcaile lipite de tija antropometrului Efectuarea procedurii: a).Masurarea inaltimii - Se aseaza pacientul in picioare cu spatele la tija si sub cursorul taliometrului
13

- Se roaga pacientul sa stea cu spatele drept si cu calcaile lipite de tija taliometrului - Se coboara cursorul pana la capul bolnavului se citeste pe tija gradatia inaltimii, si se noteaza in foaia de observatie b). Masurarea greutatii - Se aduce balanta in echilibru si se imobilizeaza acul indicatorului inchizand bratul balantei - Se verifica daca sunt indeplinite conditiile:- Bolnav nemancat,vezica urinara golita, scaun eliminat -Se aduc cele doua cursoare pentru kg. si grame aproape de greutatea estimata a pacientului - Se roaga pacientul sa urce pe cantar - Se dechide bratul (tija balantei) se misca cele doua cursoare (cursorul) pana acul se stabileste din nou la zero - Se fixeaza scara cursorului se roaga pacientul sa coboare Ingrijirea pacientului: - Se conduce pacientul la pat (daca este nevoie) - Se ajuta sa se aseze in pat Notarea procedurii: - Se noteaza valorile inaltimii si greutatii in foaia de observatie - Se precizeaza daca din diverse motive nu pot fi indeplinite conditiile Evaluarea eficacitatii procedurii: Rezultate asteptate: - Cantarirea s-a fcut corect, rezultatul atesta o evolutie buna Rezultate nedorite: - Valorile obtinute arata scaderea greutatii la pacientii slabiti, denutriti, cresterea greutatii si retinerea apei in organism 3.Masurarea temperaturii corpului Definitie: Temperatura reprezinta cantitatea de caldura degajata de organism in urma proceselor metabolice. Obiectivele procedurii: - Determinarea nivelului curent a caldurii corpului - Aprecierea evolutiei unor boli - Detectarea raspunsului pacientului la masurile initiate de cresterea sau de scaderea temperaturii corpului - Evaluarea refacerii pacientului dupa boala
14

Pregatirea materialelor: -In functie de calea aleasa pentru masurare, se pregateste pe o tava medicala: - Termometru din sticla, oral sau rectal - Termometru uzual pentru axila. - Lubrifiant daca se foloseste calea rectala - Manusi de unica folosinta, comprese de tifon - Ceas de mana - Culoare albastra (creion, pix, carioca) - Foaie de temperatura (f.t.) - Caiet de adnotari personale - Recipient cu solutie de cloramina 1% Pregatirea pacientului: psihica: - Se explica procedura pacientului pentru a otine colaborarea sa fizica: - Se aseaza pacientul in pozitia cea mai adecvata caii utilizate pentru masurarea temperaturii corporale: - Decubit dorsal - pentru masurarea in cavitatea bucala si axialra - Decubit lateral - pentru masurarea in cavitatea rectala Efectuarea procedurii: Metoda orala: - Se spala minile - Se clateste termometrul cu apa rece daca a fost pastrat in solutie dezinfectanta - Se sterge termometrul cu o compresa de tifon pentru a indeparta urmele solutiei chimice - Se prinde termometrul cu degetul mare si celelalte degete - Se scutura printr-o miscare puternica pana la coborirea mercurului sub 36C - Se plaseaza bulbul cu mercur al termometru lui pe dreapta sau stanga a cavitatii sublinguale - Se instruieste pacientul sa inchida gura, apropiind buzele in jurul termometrului - Se mentine termometrul sub limba timp de 3 min - Se indeparteaza termometrul si se sterge cu tifon - Se citeste gradatia si se noteaza in foaia de temperatura - Se spala termometrul cu apa calduta si detergent si se clateste cu apa rece - Se usuca termometrul si se plaseaza in ambalajul sau de plastic, fie in recipientul special pentru termometre - Se spala mainile

15

Metoda axilara: - Se spala mainele - Se spala si se sterge termometrul daca a fost tinut in solutie dezinfectanta - Se scutura termometrul pentru a cobori mercurul sub 36C - Se plaseaza bulbul termometrului in centrul axilei - Se apropie bratul pacientului de trunchi si se flecteaza antebratul pe torace - Se mentine termometrul in axila 10 minute - Se indeparteaza termometrul, se citeste gradatia si se inregistreaza grafic in foaia de temperatura - Dupa folosire termometrul se spala, se clateste, se sterge si se introduce in suportul special - Se spala minile. Metoda rectala(la nou-nascut, sugar,copil mic) - Se spala minile - Se sterge, se scutura si se citeste gradatia termometrului - Se pun manusi de unica folosinta - Se lubrifiaza bulbul termometrului si zona din apropiere pe o distant de ~ 2,5cm - Se aseaza copilul in decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate sau in decubit lateral - Se indeparteaza fesele pentru vizualizarea orificiului anal - Se introduce termometrul in anus 2,5 cm la copil i 1,25 cm la sugar - Se mentine termometrul pe loc 3 pana la 5 minute - Se indeparteaza termometrul si se sterge cu o compresa de tifon - Se citeste gradatia termometrului - Se spala termometrul in apa calduta cu detergent,se introduce intr-un vas cu solutie de cloramina 0,5%, pentru 20 minute, se clateste cu apa rece - Se usuca si se aseaza in ambalajul sau din plastic sau in recipientul special pentru termometre rectale - Se spala mainele - Se inregistreaza temperatura in foaia de temperatura Inregistrarea temperaturii: - Se inregistreaza cifric t=36,8C grafic - Se socoteste pentru fiecare linie orizontala din foaia de temperatura cite 2 diviziuni de grad - Se noteaza grafic valoarea inregistrata, printr-un punct de culoare albastra asezat direct pe linia orizontala din rubrica coresponzatoare pentru dimineata

16

(d) sau seara (s) pentru cifrele cu sot (pare) exemplu: 36,2; 37,4; 38,6; etc. Sin in mijlocul patratului din rubrica corespunztoare (d sau s) daca cifrele sunt fara sot (impare), exemplu: 36,1: 36,5; 37,3; etc; - Se uneste primul punct cu rubrica pentru temperatura aflata in partea dreapta a sistemului de coordonate din foaia de temperatura - Se obtine curba termica prin unirea punctelor care indica valorile temperaturii masurate bicotidian pe parcursul zilelor de supraveghere si ingrijire. Evaluarea eficacitatii procedurii: Rezultate asteptate/dorite: - Temperatura inregistrata este congruenta cu starea de sanatate a pacientului/copilului - Tegumentele sunt intacte, fara iritatii sau transpiratii Rezultate nedorite: - Pacientul prezinta discomfort, frisoane, tegumentul este congestionat, iritat, transpirat sau palid, rece - Temperatura inregistrata impune aplicarea unor masuri adecvate

17

D.Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea copilului cu Diaree acuta

1.Examene de laborator:Recoltarea HLG Obiectivele procedurii: Efectuarea diagramei sangelui prin care se determina: Hb, Ht, elementele figurate, formula leucocitara. Pregatirea materialelor: - Tava medicala/carucior - Seringa de 2ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc - Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac mov ) - Solutie dezinfectanta (alcool); tampon de vata, garou, tavita renala - Manusi de cauciuc de unica folosinta, musama Pregatirea pacientului: psihica - Se informeaza si se explica pacientului procedura - Se obtine consimtamantul informat - Se incurajeaza si sustine pacientul fizica - Se atentioneaza pacientul/insotitorul copilului sa nu manance cel putin 12 ore si sa stea in repaus fizic la pat - Se verifica daca au fost respectate recomndarile - Se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinita ca pentru puncte venoasa - Se alege vena cea mai proeminenta Efectuarea procedurii: prin metoda clasica
18

- Se spala mainile cu apa si sapun, le dezingectam cu alcool - Se imbraca manusi de unica folosinta - Se pregateste o seringa de 2ml pentru recoltare - Se aplica garoul pentru punctia venoasa - Se punctioneaza vena - Se desface garoul - Aspiram in seringa 1,5 - 2ml sange - Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool - Exercitam o compresiune asupra tamponului 2-5' fara ca pacientul sa indoaie bratul - Se transfera sangele din seringa in flaconul cu EDTA - Se agita flaconul prin miscare circulara lenta pe o suprafata plana prin metoda vacuette - Se spala mainile/dezinfecteaza/se imbraca manusile de protectie - Se monteaza acul dublu la holder prin insurubare - Se indeparteaza cauciucul de pe ac - partea superioara - Se aplica garoul - Punctionam vena - Se dezleaga garoul - Se fizeaza tubul vacuette destinat recoltarii HLG - Umplem pana la semn recipientul cu sange - Se retarge acul dupa aplicarea tamponului cu alcool - Se exercita o presiune asupra tamponului de 2- 5' - Agitam lent vacutainerul Ingrijirea pacientului: - Se aseaza pacientul in pozitie comoda - Se aplica un plasture peste tampon - Se verifica locul punctiei - Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului Notarea procedurii: - Data si ora recoltarii - Se noteaza eventualele manifestari ale pacientului Pregatirea produsului pentru laborator: - Se eticheteaza recipientul tubului vacuette - Se completeaza fisa de laborator - Transportam imediat produsul la laborator Evaluarea eficacitatii procedurii: Rezultate asteptate/dorite: - Punctia se desfasoara fara incidente - Pacientul exprima stare de confort
19

- Sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza, nu apare hematom Rezultate nedorite: - Perforarea venei si aparitia hematomului - Pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotemie - Se produce coagularea sangelui - Se produce hemolizarea sangelui - Verificam daca s-a respectat raportul dintre sange si anticoagulant, daca s-au respectat conditiile de recoltare Recoltarea sangelui pentru VSH Obiectivele procedurii: determinarea rapiditatii cu care se produce sedimentarea (asezarea progresiva) a hematiilor pe fundul eprubetei din sangele necoagulabil lasat in repaus. Pregatirea materialelor: - tava medicala/carucior - seringa de 2 ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc - anticoagulant solutie citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu anticoagulant steril (capac negru) - stativ cu eprubete curate, uscate - solutie dezinfectanta - manusi de unica folosinta - garou, tavita renala - recipiente pentru colectarea deseurilor Pregatirea pacientului: psihica - se informeaza si se explica pacientului procedura - se obtine consimtamantul informat - se incurajeaza si se sustine pacientul fizica - se atentioneaza pacientul sa nu manince si sa stea in repaus - se verifica daca a respectat recomandarile - se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal/sezand cu membrul superior sprijinit de pat/scaun ca pentru punctie venoasa - se alege vena cea mai usor abordabila Efectuarea procedurii: prin metoda clasica: - se spala mainile cu apa si sapun - se dezinfecteaza mainile cu alcool - se imbraca manusi de protectie
20

se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8% se acopera acul seringii cu capacul se aplica garoul pentru punctia venoasa se punctioneaza vena se dezleaga garoul se aspira in seringa 1,6 ml sange se retrage acul,se aplica un tampon cu alcool,se exercita o presiune asupra tamponului timp de 2-3 minute - se transfera amestecul de sange/citrat in eprubeta si se agita usor - se aseaza eprubeta in stativ prin metoda vacuette: - se spala mainile cu apa si sapun, se dezinfecteaza cu alcool, se imbraca manusi de protectie - se monteaza acul dublu la holder prin insurubare - se indeparteaza cauciucul de pe ac- partea superioara - se aplica garoul - se punctioneaza vena - se dezleaga garoul - se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarii VSH - se umple pana la semn recipientul cu sange - se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool - se exercita o presiune asupra tamponului timp de 2-3 min - se agita lent tubul vacuette Ingrijirea pacientului: - se aseaza pacientul in pozitie comoda - se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului - se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului - se verifica locul punctiei Notarea procedurii: - se noteaza procedura in foaia de observatie/planul de ingrijire - se noteaza si reactia pacientului in timpul procedurii - se eticheteaza eprubeta/vacutainerul pentru laborator - se completeaza fisa de laborator(toate datele de identificare ale pacientului, sectia, salon) - se transporta imediat produsul la laborator Evaluarea eficacitatii procedurii: Rezultate asteptate: - punctia venoasa se desfasoara fara incidente - pacientul exprima stare de confort - sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza
21

- nu apare hematomul local Rezultate nedorite: - pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotimie - se produce coagularea sangelui - s-a produs o greseala la colectare, in acest caz se cere acordul medicului si pacientului pentru repetarea procedurii - perforarea venei si aparitia hematomului - se aplica o compresa rece si apoi un unguent care favorizeaza resorbtia Recoltarea sangelui pentru examene biochimice Obiectivele procedurii: Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicarii masurilor competente in timp util in cazul modificarilor patologice. Pregatirea materialelor: - Tava medicala / carucior - Seringi si ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc - Tuburi vacuette unele cu gel care ajuta la separarea mai rapida a serului - Stativ, eprubete curate, uscate - Solutie dezinfectanta (alcool) - Tampoane de vata - Manusi de unica folosinta - Garou, musama - Tavita renala - Recipiente speciale pentru colectarea deseurilor Pregatirea pacientului: psihica - Informam si explicam pacientului procedura - Obtinem consimtamantul informat - Incurajam si sustinem pacientul fizica - Atentionam pacientul sa nu manince si sa stea in repaus fizic cel putin 12 ore - Pozitionam pacientul in functie de starea sa (sezand sau decubit dorsal) cu mina sprijinita ca pentru punctie venoasa - Alegem vena cea mai turgescenta Efectuarea procedurii: prin metoda clasica: - Spalam mainile cu apa si sapun, le dezinfectam
22

- Imbracam manusi de unica folosinta - Fixam acul la seringa - Aplicam garoul - Punctionam vena - Recoltam 5 - 7 ml de sange - Dezlegam garoul - Retragem acul dupa aplicarea tamponului cu alcool - Se exercita o presiune moderata asupra tamponului 2 -3' fara ca pacientul sa indoaie cotul (rugam pacientul eventual sa fixeze tamponul) - Repartizam sangele in eprubeta conform protocolului de recoltare - Se aseaza eprubeta in stativ prin metoda vacuette: - Se spala mainile/se dezinfecteaza / se imbraca manusi de unica folosinta - Se monteaza acul acul special la holder prin insurubare - Se indeparteaza cauciucul de pe partea superioara a acului - Se aplica garoul - Se punctioneaza vena - Se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarilor pentru examene biochimice (glicemie,creatinina, uree, acid uric, calcemie, TGP,TGO,etc) - Se umple pana la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml) - Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool si se exercita presiune asupra acestuia 2-3' Ingrijirea pacientului: - Se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului - Se aseaza pacientul in pozitie comoda - Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului Notarea procedurii: -Se noteaza data, ora efectuarii procedurii in foaia de observatie Pregatirea produsului pentru laborator: - Se eticheteaza eprubeta/ vacutainerul pentru laborator - Se completeaza fisa de laborator cu datele pacientului - Se transporta imediat produsul la laborator in conditii de siguranta Evaluarea eficacitatii procedurii: Rezultate asteptate/dorite: - Prelevarea se face fara incidente, pacientul este colaborant - Pacientul prezinta stare de confort Rezultate nedorite: - Hematom prin infiltrarea tesutului paravenos - Ameteli, paloare accentuata, posibila lipotimie - Sange hemolizat
23

2. Recoltarea materiilor fecale pentru examente de laborator Definitie: Cultivare si identificare pe medii speciale de cultura a germenilor prezenti in materiile fecale. Scop: Examinarea macroscopica, biochimica, bacteriologica si parazitologica - Stabilirea diagnosticului bolilor infectioase gastrointestinale - Depistarea persoanelor purtatoare de germeni patogeni Materiale necesare: - Coprocultor steril sau curat si uscat - Sonda Nelaton nr. 14-16 sterila - Seringa de unica folosinta de 10 ml - Bazinet (plosca) - Manusi de unica folosinta - Prosop de hartie igienica - Formular de recoltare Pregatirea pacientului: psihica: - se informeaza pacientulul sau / si familia despre procedura pentru a obtine colaborarea si pentru a preveni o eliminare necorespunzatoare - se obtine consimtamantul informat fizica: - se asigura intimitatea pacientului - se administreaza pacientului un purgativ salin (sulfat de magneziu sau magnezia usta) daca nu are scaun spontan - se instrueste pacientul sa-si fac toaleta perianal ca in cazul recoltarii coproculturii - se recomanda o dieta bogata in fibre vegetale sau un regim "alb" in functie de examenul cerut. Efectuarea procedurii: La bolnavul in perioada de stare, din scaunul emis spontan, defecat in vase sterile, se recolteaza coprocultor cu mediu de cultura cu ajutorul unei lingurite fixata la capac.Se aleg portiunile din scaun cu mucus,sange, puroi, cand acestea lipsesc se recolteaza boluri de fecale din 2-3 locuri diferite. Recoltarea materiilor fecale la copilul mic. - se aseaza copilul, cu blandete, in decubit lateral sau dorsal - se vizualizeaza orificiul anal
24

- Se introduce sonda Nelaton pe o distana de 10 cm, respectand regulile de asepsie - se aspira continutul colonic cu o seringa adaptat la capatul sondei - se indeparteaza seringa si sonda din rect - se transfera continutul seringii (2-3 ml) intr-un recipient steril pentru coprucultura sau curat si uscat pentru alte examene - se efectueaza toaleta regiunii perianale, la nevoie - se spala mainile - se eticheteaza recipientul - se trimite imediat produsul la laborator Ingrijirea pacientului: - Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedura Notarea procedurii: - Procedura in planul de ingrijire si in fisa de proceduri - Data, felul examenului - Numele persoanei care a recoltat Evaluarea eficacitatii procedurii: Rezultate asteptate/dorite: - Pacientul este compliant i respecta intocmai instructiunile oferite - Materiile fecale nu sunt amestecate cu urina - Produsul recoltat este adus imediat la laborator evitandu-se suprainfectarea sau distrugerea oualelor de paraziti prin refrigerare Rezultate nedorite: - Materiile fecale sunt amestecate cu urina - Instruiti de la inceput pacientul sa defece in plosca uscata si curata - Pacientul nu respecta regimul alb, ceea ce duce la obtinerea unor reactii fals pozitive - Explicati-i dinainte consecintele nerespectarii dietei - Materiile fecale sunt pastrate prea mult la temperatura: camerei (peste o ora) sau la frigider (peste 12ore) ceea ce modifica acuratetea testului - se respecta conditiile de pastrare ale produsului - Pacientul refuza recoltarea: - se anunta medical

3. Examene radiologice

25

Echografia: Ultrasonografia este examinarea neinvaziva pentru vizualizarea structurilor din tesuturile moi ale corpului, prin nregistrarea reflectarii undelor sonore ndreptate catre tesuturi. Pregatirea materialelor: - Gel pentru realizarea contactului cu tegumentul - Prosop textil sau din hartie - Foaia de observatie a pacientului sau biletul de trimitere (cnd examenul se face ambulator) Pregatirea pacientului: psihica: - se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii examenului - se prezinta avantajele si dezavantajele - se obtine consimtamantul informat fizica: - nu necesita pregatire speciala - Se iau masuri n cazul examinarii copiilor pentru a sta linistiti, la nevoie se sedeaza. - Se aseaza pacientul n pozitie adecvata, solicitata de medic n functie de organul examinat - Se supravegheaza copiii sa stea nemiscati n timpul examenului - Se ndeparteaza gelul la sfarsitul examinarii - Se transporta la salon daca este spitalizat Notarea procedurii: - Se noteaza n foaia de observatie rezultatul examenului sau se completeaza n buletinul de examen - Nursa noteaza examenul n planul de ngrijire si daca este necesara repetarea acestuia (la cat timp). Evaluarea procedurii: Rezultate dorite: - Forma dimensiuni, pozitie, structura si functii normale Rezultate nedorite: - Imagini neconcludente n echografia abdominala daca s-au facut examinari cu Bariu sau exista zone hipo sau hiperecogene, modificari de forma, volum,pozitie.

26

E.Proces de ingrijire a copilului cu Diaree acuta Interviu


1.Identificarea persoanei ingrijite -Nume-Prenume:Alexa Irina -Data nasterii:25.02.2005 -Sexul:Feminin -Greutate:20kg -Inaltime:119cm -Data internarii:18.01.2010 -Data externarii:22.01.2010 2.Mediul familial -Stare civila:nu e cazul -Frati: are un frate -Relatia cu fratii: buna -Persoane care pot fi anuntate: parintii 3.Mediul profesional -prescolar 4.Mediul social -Limba vorbita:romana -Nationalitate:romana -Religie:ortodoxa -Relatii cu exteriorul: primeste vizita fratelui

27

5.Starea de sanatate Motivele internarii: -febra (38,9 grade C), diaree, paloare, scadere ponderala, inapetenta, tulburari de deglutitie Diagnostic de trimitere:Diaree acuta. Dispepsie acuta. Obs. Faringita acuta Istoricul bolii: debut in urma cu 24 ore prin dureri abdominale,scaune diareice, varsaturi, cefalee, inapetenta.Se recomanda internarea pentru precizare diagnostic, investigatii si tratament. Diagnosticul la internare:Diaree acuta.Obs. Faringoamigdalita acuta Antecedente personale:internari repetate cu infectii respiratorii acute Antecedente heredo-colaterale: rubeola Simptomatologie obiectiva: tegumente palide, dispepsie, mucoasa faringiana eritematoasa,transpiratii 6.Obisnuintele de viata -Obiceiuri de viata inaintea spitalizarii:consumator de dulciuri, sucuri -Igiena: corecta -Tranzit intestinal:modificat -Repaus-somn: normal -Conditii de viata:bune 7.Psihologia in raport cu boala Convorbirea cu medicul:nu e cazul Reactia pacientului:nu e cazul 8.Iesirea: a) pregatirea documentatiei necesare pentru medic b) instruirea familiei privind externarea c)pregatirea psihica si fizica a pacientului pentru externare, instruirea familiei privind regimul igieno-dietetic, respectarea tratamentului prescris de medicul curant.

28

Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson

Nevoia fundamentala 1.A respira si a avea o buna circulatie 2.A bea si a manca 3.A elimina

Manifestari de independenta R=19-20r/min P=75b/min TA=115/65mmHg Bea ceai, alimentatie in cantitati mici Diureza normala, 6-7 scaune/zi 4.A se misca si Se deplaseaza cu a pastra o buna greu postura 5.A se odihni Doarme cu dificultate 6.A se imbraca Este ajutat de mama si a se dezbraca 7.A fi curat si a Nevoie indeplinita avea partial tegumentele protejate 8.A se pastra temperatura corpului in limite normale 9. A evita Agitatie, irascibil
29

Manifestari de dependenta Nevoia nu este afectata

Surse de dificultate Boala actuala

Inapetenta, digestie Stare de slabiciune deficitara Diaree, meteorism Anxietate abdominal Decubit dorsal Durere abdominala Somn tulburat de dureri abdominale Nu are libertate totala in miscari (spital) Ajutata de mama isi face toaleta zilnic,tegumente normale Febra, 38, 9 C Agitatie, plange Slabiciune, mediu inadecvat Neliniste

Starea de boala

Anxietate, durere

Boala

pericolele 10.A comunica 11.A se realiza 12.A se recrea 13.A invata 14.A-si practica religia

Interactioneaza cu mama si rareori cu ceilalti copii Nu este cazul Se joaca cu jucarii, coloreaza Sociabil Nu este cazul

Cautare intensa de afectiune Diminuarea mijloacelor de interes Cere ajutorul mamei Urmeaza sfatul mamei Urmeaza sfatul mamei

Statusul de copil Starea de boala Oboseste repede Starea de boala Statusul de copil

30

Plan de ingrijire
Data 18.01 Problema -febra (38,9C) -neliniste -dureri abdominale Obiectivul -combaterea febrei - reglarea tranzitului intestinal Interventii autonome/delegate linistirea copilului,repaus la pat -se aeriseste salonul, asigurarea tde 18-20 C monitorizarea TA,P,T,FC -se administreaza medicatie antitermica (Perfalgan in PIV)si antibiotica, la indicatia medicului, -se recolteaza probele biologice(VSH,Hb,Ht, uree,creatinina,Gl, sumar urina,ex materii fecale) -daca febra nu cedeaza se vor face impachetari -se administreaza in PIV, SF 250ml+SG 5% 100 ml
31

Evaluare -in urma inteventiei febra se mentine (38,7C) -durerea abdominala s-a ameliorat -copilul este mai linistit -prezinta 4 scaune diareice -TA=110/60mmHg P=115/min R=22/min -Hb=10mg/dl Ht=32%,Creat=0,8mg/ dl GA=12900/mmc VSH=30mm/h,Tr=150 000mmc Gl=70mg/dl,Uree=90 mg/dl TGP=20U/L,TGO=15 U/L

-scaune diareice

-investigatii specifice pentru stabilirea diagnosticului

deshidratare

-hidratarea organismului

Na=127mmol/L,K=3,5 mmol/L, -se face zilnic bilantul Cl=96mmol/L ingesta-excreta Sumar urina: -se cantareste zilnic Alb-absent copilul, se face toaleta Sed=rare leucocite, corporala rare epitelii plate,flora -se schimba lenjeria de nespecifica corp si pat CoprocitogramaSalmonella prezent, mucus, flora diversa -se reuseste o reechilibrare hidroelectrolitica si volemica, asigurarea diurezei propiu-zise

19.01

febra ridicata

-copilul sa fie afebril

agitatie scaune diareice

-examen echografic -refacerea tranzitului intestinal

-se continua monitorizarea functiilor vitale -administrarea la indicatia medicului medicamente antitermice, antibiotice,antiseptice intestinale (Ciprofloxacinum) -pregatirea fizica si psihica pentru examen echografic -administrare regim dietetic specific:de mucilagiu de
32

TA=120/75mmHg P=96/min R=20/min T=38,9C Echo=ficat cu ecogenitate normala, parenchim renal fara distensie pielocaliceala,pancreas si splina cu ecogenitate normala,VU-cu continut transonic

20.01

-alimentatie inadecvata prin deficit

-echilibrare nutritionala

-usoara ameliorare a tranzitului intestinal

21.01

-scaune diareice - durere abdominala -febra moderata

-combaterea scaunelor diareice afebrilitate

22.01

supravegher ea tranzitului intestinal

normalizarea tranzitului intestinal

orez,branza de vaci, ceai neindulcit - se administreaza antidiareice - Ex.ORL -se intrerupe medicatia antitermica la indicatia medicului, se monitorizeaza T dimineata si seara - se continua bilantul ingesta excreta - se corecteaza eventualele dezechilibre hidroelectrolitice din alimentatie conform regimului prescris, -administrarea medicatiei prescrise - recoltarea ex. coproparazitologic

-Ex.ORL- usoara congestie faringiana, otic normal,dop de cerumen Hb=11,2mg/dl,Ht=34 % GA=9000/mmc VSH=22mm/h Uree=75mg/dl Na=135mmol/l,K=4,0 mmol/l Cl=90mmol/l Coprocitogramaabsent PMN,flora relativ monomorfa T=37,2C;P=76/min TA=110/64mmHg R=17/min

-externarea

-pregatirea pentru externare

-se explica mamei tratamentul si ingrijirile ce trebuie urmate la domiciliu

Diureza -1000ml, nu a mai prezentat scaune diareice,Ex.coprocultu ra-absent Salmonella reluarea alimentatiei normale treptat sub observatie,stare generala buna -se prezinta la control in caz de reaparitie a simptomatologiei

Externarea: Pacienta se externeaza cu diagnostic de: Diaree acuta cu Salmonella.Faringita acuta.


33

Evolutie favorabila Se recomanda respectarea regimului igieno-dietetic Se va lua in evidenta la medicul de familie, revine in clinica in caz de reaparitiei a simptomatologie gastroenterologice.

Educatie pentru sanatate


Educatia pentru sanatate a bolnavului spitalizat si nu numai, presupune o activitate continua, serioasa, uneori dificila din partea personalului sanitar, in scopul obtinerii colaborarii pacientului pentru vindecarea lui cat mai rapida. In primul rand, cadrele medii sanitare trebuie sa faca o profilaxie a celor mai raspandite boli digestive in randul populatiei pentru a preintampina aparitia acestora. Reguli respectate in profilaxia bolilor digestive - respectarea principiilor de igiena generala - evitarea stresului care sta la baza multor afectiuni digestive - regimul alimentar este un factor foarte important si consta in mese regulate, evitarea consumului de alimente fierbinti sau reci, evitarea abuzului sau deficitului alimentar - asigurarea unui tranzit intestinal normal - asanarea focarelor de infectie dentara prin control stomatologic periodic -evitarea consumului de medicamente fara prescriptie Educatie sanitara a copilului cu Diaree acuta - respectarea regimului igieno-dietetic -controlul coproculturii la doua saptamani, 1 luna si doua luni -evitarea consumului de alimente din comert sau preparate insuficient - pastrarea produselor alimentare la rece (temperatura mai jos de +6 grade C). - nu se admite pastrarea indelungata a hranii pentru copii de virsta frageda (pina la 3 ani), trebuie consumata imediat dupa preparare
34

- folosirea apei potabile necontaminate - spalarea mainilor copilului inainte si dupa masa cu apa calda si sapun - toaleta riguroasa a regiunii anale - igiena mainilor se mentine si prin intretinerea unghiilor,care vor fi taiate cat mai scurt - spalarea fructelor si legumelor inainte de a fi consumate - respectarea orelor de somn, - necesitatea luarii in evidenta de catre medicul de familie si a prezentarii la control in caz de reaparitie a simptomatologiei digestive

III.Bibliografie

1.C.Borundel 2.N.N.Trifan

Manual de medicina interna pentru asistenti medicali, Editura Medicala, Bucuresti, 2000,pag.[46-52] Puericultura-Pediatrie,Editura Medicala,Bucuresti, 1997,pag.[152-157]

3.Dem Theodorescu Mic atlas de anatomia omului, Editura,Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982,pag.[23-30] 4.E.Scortanu 5.Maria Stanciu Ingrijiri in boli interne si specialitati inrudite, Editura, Spiru Haret,Bucuresti, 2005,pag.[95-110] Proceduri de nursing,Editura Ex Pronto, Constanta, 2007, vol.I,vol.II,pag.[56-66;71-73;93-99;102-104]

6.Dr.Ramona Banica Analize de laborator si alte diagnostice,Editura Dr.Marius Samoila Medicart,Bucuresti,2007,pag.[59-86]

35

IV.Anexe

36

Fig.1(Tubul digestiv)

37

Fig.2 (Salon de pediatrie)

Fig.3 (Consult pediatric)

Fig.4(Bacteria Salmonella)

38