Sunteți pe pagina 1din 80

Copelta dC: AI,EXANDRU LINCU C.\NIILI,E b' L-{MM ARIO.

StJIIITlJT HU fuIffiAR[ ffiIII$ffiETA


iri romAnegte de : Canrelia si Constautin tg,rjt

C..\MILLE I.'[,AI,IMA1IION, La mort et solt

EDTTUTIA Mnnopn
r.s.ll.N. 973 5G447
-- 3 - 2 Bucuresti, 1gg5
-
'- *r;-

Cap.itoltrl I
INAINTE I}E }fOAIt'f,E

AR PUTEA TI OAITI' RT'ZOI,VATA iN TJIIT'ZI'IJT


cEA MAI INTPORTANTA pn0t]LEitrA ,\ vrrir,rl.l
T-o llc or r.rot to be
'{ li s,tt a rtu Ii
sllAlirrr-sp'AItx

M-am lrotirAt astiizi sir sultr,rn zrtcn(iti oarlerrilor car;1

portanta .problernir dezbdtutir in accst r_.seLr estc ccu ntari


complet5 dintre toatt, pentllr r'i al trdcazd ltroblcm.t
structurii generale a univcrsului, d;1p i pe,, cr':L a fiil!ci
utralle, microcosrnos in mrirelc tot. Acesle anariize Ia
nesfArqit le faccrn clc obicei aturncri cAnd sunten-r tineri,
pelttru cd totul ni se piLrs sir-nplu si ];entru cd avern
toata via{a inaintea noastrl ; ialar cea nrai lunqd
trece ca un vis, cu bucuriile s rilc c'i. Singura. c1o-
rinfd care ar trebui si ne cir 5 in cursill acestei
cxistenle este de a fi contribuit cu ceva la progresul lent
dar real aI Uruanititii, aceasti rasd ciuciatd, creduld si
scepticd in acclasi timp, indifcrentir, dar cnriousd, buni
Ei rea, virtuoasd gi criminalir, dc fapt, luertd in ansartrblu
incoerentf, si ignorantd, trltia icsitA clin fasclc cristaliclci
aninralc.
Dupi publicar r c.ctifii aler cir'1ii nrc,k, ,,pltr-
ralitatea lLrmilor B(j2-1904), o irrrr.tc a citito-
rilor au ;rqteptat a aparent fireasr:i : ,,PlLrrali-
tatea existenfelor sufletlJlui((. Dacd prina problerud o pu-
teru consiclcra rezoh,atir llrin itpaLiiia lucririlor mol': i)e care le-arn primit tintp dc o iurrdtate de r,cac, prin
l\{arte' Uratria' Stcrlla' care eral-D |ugat sd ofer o explica{ie :lcestui tlister.
iAsit;;,,t*a--populali, Plar-rcta Cei care n-au vlzut rrurind o fiinlir adoratJr ltu cLl-
Visc ir-rstelate, tltc.) a clolta nll cstcl inc5' iar supraviclu- nosc durcrqa, adAnc'a disperarc,' ltu s-all lovit de u$a
i'"u ."fl.t"tui, fic in spatiu, fic innoastr altc lurli' fic prin
ir ccl mai for- illchisal a mormAntulni. Ai vrea sd stii, dar un zicll dc
r:r..*.rittati tcrestrc, riclicii in fa{a supcrior tuiitc- nepdtruns se ridicd nemilos in fa{a sufletului insltiiitlAn-
,lriclaUif sctnn de intrcbarc' Este' spiritul
noastrir niiturir ? Cc viald ne tat. Am prirnil sttter qlg rugdminli cdt'ora as fi r,'rut sd lt:
;i;i?"e";; estc,-adevlrtrtat cft-'- pot rlspundc.
i',steapt5 clupd n.roalte ? Sun Trebuie sd fac cut-toscuts acestc sonficlentc ? Atn czi-
nrer:c cc strdltrccsc o clipl si
p n-a /
(l intt- tert nultd vrerle... Dar elc sunt atAt der nurlcroase. clc
fi a,nm nrari rcvccle'-i1 oare pe | ? sttnt reprezintd atAt de sinccr dorinla arzirtoarc clc a gitsi un
irrtca ttoastr[ pe tlrAl-nu] de rispuns, incdt intcresul dovine gene.ral iaL' clatrtriiL ntea
,,orr., ','1';l'tict' ? Mtlarc totrtl r
(rLl
llll) cste clard. Acest<: scrisori constituitr intr-oduccrc.a fi-
,.,,a,,,, ,,] clt'r'ittc acc'st clt'tll
l
rcascl a acestei ]ucrdri ; cdci ole ur-alr clc'tc'rtlintrt si
irnpr.'rct'lltibil clttl cot-i1tit'trt, scrir.t.
pt,.ru,-tuiitotea nclastri:r p('rllr i .:1
?
irli cer scuzL', totu;i, cd rcltrocluc elt'cstr: ltagitti f ird
irarc. ntultd lrctt-1c 7 \ra fi vclnic ?
sI rr-rodific nitlic, per-rtru cd, daci clr: 616'5.'.i., starca stt-
A fi sau ;r rlu fi '/ At'olrst:r este tlrarcit' c'te'rua irltl'c- fleteascl a fiin{clor sensibilc c:rre lc-ttu cctnceput, contir-r
barc ltusir clc filozc in acclerqi tirlp termcrti clogitl;i lit atdrusa 1rcel, iirr ])ll-
timPtrtile 1i clc toiL blicarea lor ar putca sei pard o liltsir dc rrtoclcstie clitt
ietc, o ttatlsfoltnate partc'a r-nca. Estc volba de un atrtdnturt ncscr.t.urif ic;rlir ,

[r.ririi fiinl,ci ulnane cu atAt r.nai rlult c'u cAt un astronollt, cltr('stic valoitroit
unui atom rarpor-tat la univcrsul infinit ;i rresr-ric,, cstc
inacc'esibil si inchis ermetic sctrtintt't-ttttlor de orgolirt.
liilor cxpcrirrelrtalc'
r-nc-'todei rnond'en ; este multd rtrcme der cAncl cci carc rrti cuno:;c
t()i-rle l)l'ogrcsclt'realizltS t.ltj au pr-rtut sir-si dea scarna dc acea.st:r] Totala trtca incli-
in Iula ttristt'r't'ltlr tlllt'l ltlllll ferenli la onorrlri a dovedit-o indea,]uns.
lc t.lirc' r r pUtt'I11 t,j
Sclisoalca urmdtoarc, reprodusS. tcxtr-ral, a fost scrisd
? N-arr, llutca .13 dc o rnanl innebunitd de durerc. Ester un bur.r cxcmltlu
observate. cbrcct lta
, a cAt ar fi de dorit sd incerciim r-nhcal sd alir-riir-rr suferinla
fi totu$i analizalc clir-L perspcctlva ,i't1i|- ornenirii. Ar fi ccva nrai important c'hjar dcr:At n'rcclicit'rii
atetrtic, ar putea
clriar cle c'ci rlai servel'i critici
lificd,si ircc'cptate co t"ni" rnetafizicii'
?
corpr.tlui ; ar trebui cre'atd rnedicina sttfletului.
nici \''rc't.u faptc I Fapte I
Nri mai t..-,-r-t uu,.' $i
PcntrLr c A cslr' t n,'f''u rlt' r iala lloastre' clc
dt'stirrul rrus- Marelni nostm Flamtrrarrion
tru, ilc viitorul, dc cxistcrlf:t tloastri'
' Reinosa (Sparria) 30 rnartir, I t)07
Nu nutrreti ratiLlnea noastrl, spiritul trostrti t rea siL
I)orrnule.
ltic:, clar' li sentitrct-ttelc si inilnit
noarslrd'
si rrclitreli' As vrea sd pot ingenunchi:r irr fa{a dun-tneavoustr[ si
Este c:o1 cl clr
flol clf' s'i vd sdrut picioarerle rr-rgAndu-vd si rird ir-rfelegcfi si sd
(t(r scn.isa a Pr nu respingeli n-rgimintca ntea Nr,r qtiu cnn.t ltot sd rnir
grerl sa o .
lerrii unei r lli,: iti,rtt\l-
, ^ .-
-,.--.- exprin, ag vrea sI vI trezcsc rnila ca sd participati la
durerea rnea, dar ar tr ebui pentry asta sd r-5 r.dd, sd
fictlc, rri se par:e cf, prefafa cea rnai Jogicd
]l:l1ilt 5i::1
ti pt.r*ntaiea cdton''it din nrltnerease-te scrlsol:l vd descriu nefericirea, chinurile sufletulLri meu $i atrrnci
;i;' "f
.
r)
sir nu fili culrrir-Ls clc r> irnetrsh
"lxobal)il ar f1 inr;rosi[ri] sii r.1or-rizcci clcarri, sii lach o t'istitei. r\tlitrgAr.rclu-scr ltt'itlrcri
sir sufitr ltctltrtt it er.jttlrg(' slt irttl
crolt-rl)asjunc. CAt trcbr-rie slt lroli, acbastd cistita a fost inccprrlltl t-urci pet'ioaclo clc su-
atAtar inclrizncalti pcntrtt aa comite a('castd ir-rdiscrlc'tit-' cc fcril{e cu care numai iadul ar ptitca fi rrotlparitt. NLr ltot
l)ilre al)r;a1rc o ncbttnic 1 9i pcntru a mir gAncli sir nrI sd infelcg curtt Dut'r.tttczcu, Crcarlclrr-rl nttitrr.t, l;rr;1fs 5i1
aclrescz ilustluluj nostrrr lrl:rirrtttar-ion lrcnlru a-i cero sf, pcrniitd ca o fiirrti ur-nnnd sd fic 6s1.1irizatit ustfcl . N{:ri
c'orrsolerzc o ne('unoscuti cltrc tttl arc rici uLr drept lar irlcs cAncl ?lccst ntartiriu ii c'ste supLlsd a fiirlti nevitloviiti
bnndvoinla sa in arfarn ccliri dc a-i fi ctlupatrioatd ! $i si irunti cr-lln cril fiul ucu. Tofi.ni:rrii sTrecialisti ilu fosi
asta penltr-t cr5 sufi:rr ! din rorr consultiLli, clar, vai ! nici unul Iru l-;1 putut virr-
1'ocrrtaj n'ri-itu-r trierclttt bdiatr-rl, Ltnicutl nrr.Lt fiu. Sttrt clcca. Ill tr trdit tiLnp de trcispt'czcc'e ani iutrc ',,'q'511' aIt-
r iiclrn,a si 1r-ir\eanr altd lrncttlic 1re lltt.ttc clecAt acr-'st biiat terrrtttivc clc mai bir-ic si clcr foa.rtp ritt, ltdstrAnclu-si chiar
li o fatd" Dornr-iule Flattrntarir-rn, cil se rlilt putcfi inlclegtr, ir-r nronrcntclc cle sufcr-irfa atroce calntul, blAttclc'!ea, l-ruud*
ar fi trc,lrr-rit sd-1 cttnotistcti pc ct.,pilLrl aclorrLt l)c c:arc l-alr latelr 1i chiar' lliurar dispozi!ic pcn'Lru ir l1ll ii intristn 1te
picrclut. .{r trcbrri sd vit 1rr-ir oste:ic ce'i tle:izeci qi trei dc: lcilalti. in ultirrii pah'u ani sufc'rin!:L al)rotr]le cii a dispS-
ani ai cxistt:rt{r'i lt-ti si atuuci.., a{i iri!e1egc. rut, iar antrl tlec:ut s-a sirltit atAt cic biirc incAt it crc.zllt
lit lArstiL clcr cinrri atri, cA s-:r vindccat. Ilirrbatr.rl nlcu a r-rrur:it irL 1902. I)c lilr.rnci.
'\cc.sl lrriilt a fost c'ottd.rtntrat fir.rl r-ncr.r a derrcr-rit c:irptrl nrictii rtolLstlc familii. IJcsi cratrt
dc cliagnostic'rtl clr: t'oxtLlgie, pus cltr lo(i tnitclic'ii c:clcltii de
Ia Nlardricl 5i l)aris, ia1 t'n si l;it'tlrl rrtcLl sot alrt sacrificat obligarfi sd r-t-runcin-i l)entru iL nc cdstigat existcn{a, liala ni
o pozific stralucitiL lir Maclrid si ttc-atn intuot'ttlArttttt iu sc uirt'l atAt clc frtttloitsi... lfii<'a mca n-a vrut sd so
r-niritc-. nicioclait5, lrortru a sc ('onsacra in intrcgirne fratc-
lrrovincil' Pt'ntru ir srth'a atcost t'opil iclolatrizat I lui sdu pe calcr il adora. Ti vcclearn pc copii trci ci sc
Tinrlt ck'oltt trni ai fost ltolrritrr si a rdnras schic.rp. CAti iube:ru si elaLr r.rtAt de ft'ric'iti, ir-rcAt nu md nni tcrrrcanr
nr:Iiujstc, cAtc gri ii si suferinte', cAtc nopli neclonnitc, pli- c[ voi rluri cu, qtiind cd ii voi lirsa pc lume nedespirrfiti,
ne cle tcitnri si sacrificiu, este inrposibil dc descris irr trdind un'trl pc'ntru altul. Si c'c sd vd mai spnn despre clriL-
cuvintc' I)err cdt cle drirgu! I Crcscut intr-un cdrucior, co. gostea fjului meu irentru lrrarna s:r ;i a mamei pcntrut
plcsit dc' nrAngAicli si shrutdli, crer copi]ul cc'l nrai ztdola- ilc('st fi,.1 ?
bil ciLrc se lrt.rattr visa. Oh ! colliidria:ista... As ttt-e'a s[ rrai Cdutar{i in ccr, printlc ingeli, cirutati acol() slls ln
fic la vAlsta aceca. l,l cloispretzccc ani nu-l tnai dttrca acele lurlri unde Ttrivjlca clutrnc;tvoastre-: poatc se pirtrun-
picic.,rui dar nu putca rrcrge fiird cAr.ic. Ce durerc l)elttrtl
mir-lc c'arrc l-ttr.n aclus Pc lutrte sdr-r5tcls ! Mai tArziu, la
di ; ccrcc'taJ.i tot ('c lloatc fi tlai tandlu. mai dulce. lniri
vAlsta clc suptcsl.rrczccc ani ntcrgeil cL1 o sinqllrd cAri5 si ltun qi r'5 r;r'1 i facc o iclc'c vagi clt-s1tre clragostea filialir si
un Lrastotr.'Lar doudzcci clc ani cra cel ntai fl'tlnlos bdiat dcsprg dragostca mattrrrir a a<:c!tor doud fiinte. Nici nu
( arc poalo fi inraginat. Detci as indrizni, v-a-$ trinlite fo- indriizncsc sI u.rir ,gdnclc'sc. Nici nu indrdznesc sir-rnj .
togrufia Iui, 1'11 sd veclcli cir dragostea de maml nLr exage- alt-nintcsc ochii sii, vo(jca si'I, atuhci cAnd imi spLrncer :
rctrzd uinric. Torti llr.t-tc-'a cra irrcAlltiitit dc el; avea acel matmir scur.npd !...
clar dc a l)131;q' car"q-' 1,., ltoatc fi explicelt sau clcfirrit. Iltlr-
' Anul tlccut i s-atltropus sil rncargi sh vadd o ntjnd
b:r{i, fcrrc,i, col)ii, f.ineri li birtrAtli er-aLl sul).iuga{i clc iicest (in ultinrLrl timp inccpuse s5-i plac:ir iicc.sl gen clcr afacori
nu stiu c(, ('ale etlttilttl din intlcaga sa fiin'{ir. Pri'tutindcni li sc ocul)iL rlo olc). A r,rut sd trd iit cu cl. Am 1-rlr'cat si,
tttrdc nt.1 clttccaru inso!iti c1c c'l. pritlrtlanr fclic:itiri lletrtrtt llr ur-r nrourent dat, ni s-a sltrrs c'ir pcntru a aiungc la ninS
frnnrrLsc{r.a si lruniitatcq 1r.ti. Cdci t'r-a tot atAt clc ltr-ttl pe trobrria sli nrc'rgcnr r':ilale. Stiind ci i sc inlerziscscr cildria
cAt t-.r'a clt. fnturos. 'fotul in sttllottrl hti crar rtob)cJc, gerli:- clin cauza b(rlii c'arc. ii afcclrrse vczicar ur:iLrard, anr rc,fLr-
rozitirtr.. lntc'ligcnt, spiritual, cu ul-t c'iu'acter (lollstallt si .ztit ; arpoi fir.tl rrcu t.n-a asigurat cir r-a ;nrtca fac:e acest
bldnd, fdcea ca r iala ldttgi el si fic Ltlt vis ceresc, o ilr- dlttru fdrii proltloute : ant czilot, lru cliscntat, al)oi an'r
cAntare continu5, $i care a fost vina lui dolntlttle, cd', la cedat. 4.

B"
Olt... cle ce nu pntonr sir intoarccnr tinrpul ir-rapoi ?... ltiil si inchid ochii, dal idcca lixi, nti"L urntdlcslc si in
Aceastd excursie l-a obosit pe fiul rr-rcu atAt clc n-rult incAt titnpr-rl acestui somn chinuit ; nu-mi pierd nlcmoria nici
s-a inrbolndvit de o febrd intcstinald. A fost tratat, vai ! o c'1ip5, iar cAnd, dc.schid ochii rcvine obsesia clin tinrpul
de mcdicii ignoranli si stupizi care n-au realizart cal c cra zilci ; estc atAt de -groaznic'f, sufcrinfa ir-rcAt rla inlrcb
de fapt starea slndtdlii lui si luli intrcgi au declarat cd clacd infcrnul n-ar fi prcfcr:iltil liL c'ee.iL cc indur acull.
nu estc r-rimic, O tunroarc a cuprins ve'zic;1 Llrinard carc, Este posibil ca Dumnczcr-r sd fi creat fiinfe sortitc sd in-
ncputAnd susline greutartc'a, a plesnit. clurc astfe.l de chinuri '/ !
Chinurile iadului sunt o nimiciL toatl fata clc suferin- Duntneavoastrd, ;l5tlonorn si gAnditor, cale crAntirriti
lelc suportate de nefericitul rnou fiu. Arn chc'mat un stelele-si luminile, clunrneavoastrii carc pdtrundeli cu pri-
chirulg ccrlebru dar n-a atiuns clcc'At dupit dcluzeci si doui virea in acclc sferc ntiste.rioasc rLndc ntinteii noastrti sc
de ore dc la accidcnt. Bdiatul tneu era cleiel pc punctul rdtdccEtc., oh !, sltnneti-nri cli.rcii sufletelo sultravicluiesc
dc et P:irdsi lut-tteta aceasta. A fost opcrat ditr am pierclut lundcva. Pot sd-mi 1>tistrcz sporanla dc it-nti i.evcclc:i fiul ?
curAnd ori('c spcranld. Neferit'itul 4 supravierluit opcrafieri El mA veclc. ? trxistij vl'elln niiloc pr,in <:are sd pot cornrr
tirnp de treisprcze-.cc zilc'. Chirurgul ii dacltrsc clouzeci si rt iciL t'u t'l
'J

patlu clc olc. Totu$i, fiul ntcu, r'dzAncl clurerea ntantei sji Dut.tttteavoastrd care stifi atAtea 1uc:r'trri cle'splr- c'er,
a surorii salc a rezistat, luptAncl cu cr-rrirj, in ciuda tuturor
desltre sltirit, dctspre ntinuuilc'urriver*ulLri, vd rog, fie-v5
sttfcrintclor, Ce au insemnnt accstc trcisltreze'cct zilc. dom- nrild, spuneti-nri ccvu cure iir- putca fi u razd du st>elantii
tlttlc ! Ele nc-iu-t ardtat Ce insciuttni cu adcr.,drat Lut suflct oricAt de n-rici pcntlu inilna n-rea 5f!513fi1, martirizatd I
l'('.
Nr-r puteli inlelege cAt dc lnot:e c5fo durcrrer utea ! As
I1 I d

Nu sc gAndc-'a dccAt la noi, sc gAndca ltr crtnsecintcle vrea si rltor, dar... fiicar rr-rca rr-rd in'rplord sI traicsc, sd
rr-rorfii salc ltentru cele douit fer-nei carc aveall si rimAnir n-o las singurd pe lune, astfct incAt ma vdd obligatA si
singure, fiirir spri jin, intr-o lard strdir-ia si carrc aveau sa trdiesc qi. sd suf5r I Este groaznio ! Si cAtid ntd gAnclesc
plAng5 vc'lnic' un fiu adorat, un frate. El inc'crca prin cd intr-o clipii iis ltutera pr,rnc capdt suplicilrlni... Dacd ar
1s111s mijloacele' sd iridulccitscd accasti situafie ingt.t:tzi- fi posibil sti cAntarint sau sd n-ritsurdm durerea, asa cum
toare ; cc-. ne-a sl;us erl in acerlc rromente grclc nu sutrt cu- mirsurati dunrneavoastrd lurr-rile, greulatea si intinderca
vintele unui tAndr dc. tre-izeci si trei dc ani -ci ale unui dure'rii Inele ar fi atAt dl nt;tri, jncAt ati fi ingrozit sri
sfAnt. ulc, urrui ,inger, ale unui sr-rllraom. Oh ! Aceastii fatd constatali cii un suflert olleltesc poater,,fi tor.turat in asc-
chinuitd l srrfe,rinfci ! Accsti ochi ce pArealt sd prirreascA rrenea mdsurd : trebuie cI cxistd o ruAn5 infcr.nald carc
deiar lurnca dc dincolo... $i guru sa c'risp2115 de durcre in-ri dilijeazi viata ! Riiatul nreu, copilul nteu adorat ! il
Corc incerca totugi si surddA; rlAna sa carc o strAngea pe vreau ! Vrcau sd-I vdd ! Nr-L-r-rri trcbuie r:tiul fard cl. Oh)
a lrlea in tin-rp cc-n.ri splnea:Adio. scutnpir tnamd ! Te-ant Emanucl al n.rcu iLclornf ! Bucuria si fericirca vicfii nterlc:
iubit atAt det rnult. Nu rld r-rita. Oh ! Dumnezeule atot- pierduti pentru totdeauna... Existii rin Dunttreieu? Per-
puternic, sltunea cl, tu nu i-ai dat atAta suferintd-nici mite c.I aceste orori pe pln-rAnt '?
fiului TIu si ntie cdrc. 1111 sunt decAtrun ltiet om mi-ai dat Domr-rulc Flan-rntarion, vi irlplor in nutrrele cclor pet
dc zc.crc ori rlai nrulti suferinf5. Oh, moartea ! Moartea, care ii ir-rbi{i si carc vai iubcsc', r'ru fifi insensibil la cca
fie-vir n-iilir, dacd nra iubifi, rugafi-l pc Dnmnezcu sd rnd mai ntare clurerc cors s sfA;iat vreedate inima orncncascd,
dca nror{ii !... $i asta tin,p clc' treisplczece z,llc Si chiar" spunefi-n-ri ccva, dunrneavoastrd c'arer stdpAniti secretelc
nral nrult. O, Flamtnirrion ! Facefi-r-ti tnild dc rrine ! In ceruriJor,, dumnc.avoastrA carc stifi.
numr'lc mam('i dumneavoastrir. fie-rrir milii I Sunt nebr-rnd
dc clr-rrcrc'. Dc-. treizeci si doui de zilc'de cAtrd a nrurit, Noi, r'rtulitorii dc rAtrcl nu l)uteln sti, nici inleleger.
I'l-tr6.1 i116ljs a;q|". Spune{i-mi dacd sufletcler continud s.i cxjste unclcva, clacd
In timpr,rJ nolrfii rdmAn treazi pAnd la ora patlu dimi- i;i mai arutiritesc, clarcd ir-rltesc incti pe cei liintltsi pet pd*
nea{a si cAtrcl ntd clolloar5 oboseala nrd a5ez imbrbcath pe nrent, clac'i nc v;1c1, clacd 1e 1.rr_rtc,m chema la noi.

10 11
r\h, clacti ;rs pultru sii vrr viicl si sai nr:r irr'uLrL la lrieiou* linistensc'i sufletul I l)ar er"r nu lm prclentia, cr) Auguste
lelc clr.rntncat'oastri ! Ic..r'ta!i-rri accastl prlrtirrc r-reituneas- ,Saint S\iron silll Er-rfantin, cd sunt utrlele pleot al ut're)i
cii; s;unt ncl)ullir dc dLtrcrc, nu lrtai stir-r clacii t.ise..z saLr religii nr:I.
sur-it trcazi. Nu sinrt clecAt uu lucl'u : o clurerc ascutiti, T rr ici c.i indoiirlir crd lerliqia univelsultj
otr-r5i, nLr cste
corllparal)ilri doar cLl Lut ficr inrosit pus pe o rani clctscltisili. a viitorului va averi siiinta drelrt punct cle ltlecar:c. ;i in
It:r'tare-., 1)oi.r'rr-Lr-r1c l'Ianmurit-rn, icrtarc ! Sorii dtLntrea- sltccial Astlonornia insoliti de cltuo;tinlcle dcspre psihi-
\/oastre, stclclc atAt de frunroasc, rtu suf('ril, nu siurt iri- clrI utnatn.
ruic, clitl cu sintt o clLrr"c.t'e,. rrriti rnare clcc:At toate lunrinile: Piercierea Ltntti fiu a inspilrrt scrisoarca 1.rrc'ccclc.n1d.
carc sc misc'd in spafiu. O ltrrrsoand at&t cie ncinset.nnntd. Pietclt:r'ea unei fete o inspir;i l)c unldtoal'e.r :
alAt clcr micd ,5i totusi simlirrcl o durcre dc nr.suportat !

Dc cc oiire ? l)c cc tot accst rlister'? () fii rrti lrteri rl,rr The il - sul'-\,tiutr.t c-.. n ci icnil-rr.ic 1 ij !) t)
slabii, ertAt clc liuritata, sj... atitu sufcrinlir t r
Itrcd o clirtd vit ct,r it.ltarr', Macstrc., in lutrcler t-r'ritntei i\{restre,
clumnear;rietstrii. Ir.,rta!i-nri"r si ;rlcti ntilir cle ncfelicita clr.iltl Anr ottoalcit si vit (rllrt('sc' suficit,rt-tt cl!tr lr-rcrijrilc (hrnr
ne at, t'rustld conrPirtliolrlA. trea\,'oaslrl ltcrttrlr a s1i cir srrrilr'!i ltun si pe:rrtlrr a sllelir,
\rdchivtL N. llOl:'FAIfl) clesi rrtr mir cunoastt,.1i, r,ii r,'cti accc.ltta si'r,n.ti c'iti!i rAnclu-
llcitro:;a (Sp;inia), ltrovincia Saltandc.r' rile clr indulgcrr!A li ca leti palticiPa r.nolal liL dulc-.r'cu
tnea, ofcrinclu-r.ni air,rtolul sltirituetl clc ciLt'c ant atAta
Plerifii 1l'ittrest: in ficcalc zi itrplorari de accst fel l,pq oit'.
llentrr-r cd sunt c(illsidcrlrti icprczeutanli ai lui Dunnczeu Po .l 9 s(.ptcnrbrio, tint fc,ist lovita c1c cuurplitar chucrct
qi cd ar fi dotati 'cu ptrte'rc'i1 de a pittruncle cnigrneler su- a picrdc'rii iLrcdntirtoarci ntclc copikr ; irt r irsta clo
F l)ranatrtrallrlui. tri ritsputrd accst<.,r' sufcrinto- fiicAlcl arpel sirisprezercc arri si j umdtatc, fc.rtrlte intcligcnti, ltlinii cle.
la consolirrilc oferitc cle rcligir:. I)r'r:otnl lolbo$te in r-iu- sentirlentc ;11cse, ill frunroltsl, nu ntai spuri ! Cledeai cir
rncle, crcciintei, al inlaldttrlilor ; ilal creclir-rlat nu se int- tc afli in fala unci fiin{s imatcrjalc-., itrir-atAt corltul sirrr
l)Lrr-io, ca nu cste nic'i r-niicar gr,:rrrtr;rl acltlisir trsiL crutrl s-ar 1-rur dc nirnfa $i fata ci angclicir craru de flur.t-roitsc. Drlga
clcde; cll ('unsoc_ ltlc'o{i, c'1tisco1ti, c.rrrdinali oilre ltu elu trctr micufir, cu rltinullatii ei ochi albastri, atAt dc exprr,-
crcdinfir, clar o prcdicir, consiclcrAnd-o ulild din punct clc sivi, cu gcnc si sprAnc'ene trrcr-titg cfu:licat. r-rastul putin
vede'rc- social. Sunt pe pirn-rtint pcsle cjncizeci de roligii caln lung, fin, cL'cpt, gura 1>u!in cernt 1t1it.rir, dau. exltri-
difcritc, utile poate, clar inacc.c.ptaltile dirr punct dc ve- nrAr-icl br-rndtertc, fa[a cr-r un oval atAt cle clu]cc si armo-
clers fiktzofic'. Lt fafa unor nrarrifestdr.i ca c€a prezcn t'tios, iar tcnul alb clc crin. O gropi{d dragaliis:i slibliniir
tatl rnai sus rcprezentantii rcligiei pot oare si-i convingd figura de obicei scrioasi. Pirul splc.ndid, ltloncl-.saten,
pc oanrr.ni c'ii lunrea c'ste condusit clo un l)umnezeu burr rlndulat nartural, usor frizat, ca o spunrd de aur, impodo-
;i drt'pt ? (JrlLrl dt-. stiintu nlt-si are Iocul in corrfesional bera frnntciL feciorehiicd, ; urcchilc r-nici, ust.unsc in spumtL
nici in anlv()lr, asa cd ltu poate spunc clocAt cc ftie. trl fini a pil'r-rJui, mici cuiburi bune cle sirrut;rt pc care nlr
cstc cinstit, dcschjs, indcpcndent si. inlinte cle toiLte, ra- nai pot si-mi agez buzele insr-'tatc clc tanch'ete... I'iicru
lionul. l)atoriat lui ostc s:l studiczei s;i cercctczer. Noi cer- noa prca iultita nu t'nai este, octhii ntci nu 11ai pot sir se
<retin-r in coniinuu qi nu cmitcrn pr.otcnfia cd arr gAsit, <tdihncetsci cu clragostc pc fala ei aclor.atir, ltu lttiti l)ot,
;i cu atAt n.rai putin cti ant fi prit-nit de Ia clirrir-iitate rcvc- de-.cAt sd pldng. AtAta pcrfcc{iune mornid si fizica clistntsit
1a{iii aclcr SntlLri. Estt: tot ce all prrtLrt si-i rdslluncl setnr l.'rutal, stupid, crucl, silbatic. Moalteil nc'lttilo.rsd nri-rL
natttrci scrjs()Ifi, dAnclu-i [r-rtn1i sltcrln1;ir cd-1i vel tcvcclea Irrat totul. Pc irclorata tnea Ilcnic n-o ltrai itnt si (,Lt tre,
fiul llrric sd trAiesc... Viata... r'e iacl I
c,lnclr-a, si sfAtrrincl-o sir pii-strezs legitr-rra spiritLrali Oclata clr ea au clislt.irut"uticilc noilstre suol,c. clisrru-
cu el. Ce. fericit a; fi fost si-i ofer o certituclilre care !iile intcre'santc clcs1tr.e celc nteri iibstlac:tc .sr.rbiccto,, cles.,
72 1D
IJ
p.e vi.itA qi rroalte, clci fiica mea, deli tAnrirri, cla pr'()- iVi ucicle clorintit cle a a\-ea clovezi ule sr-rllravietuilii
fundd in gAnclire, cla o pricter-id a mea n€,rl)r'efuitd, cra suflc'tultri iubitor al fiicei nlele adtlrtrte si mai alcs cle ll
c:onficlentii lttclir, erii totul peL.rtru rr-rine, ercoastd floale sti darcA poate corturtica clr lrine. I)ac;l as Ll\retl ft'r-ieirca
frr-unoasd ;i purd smulsli -inait'tte de a sc rlcsc'Jridc lte: aceusta, ajutat;ir $i indrulratir clc'dttt't'ttlelavtlstt'a, sc'ttt-rlllrl
dcpl i n. Maestre, n-as gdsi cuvitttele l)ctltru I desc,'t'ic itcest Ilt'so-
$1 clc cc ? trstc inglozitor !... (jat izvof clo ('or]solitrc. D:rca as ptttca sd-i siil-tt prezentil
I)r: atur-rc'i; nr-elln gAndit ade'sc:11 sI n-ri sinrtcicl car sd alAturi de nrine'. dumneat'oastrir ali fi una (tu Dullll.r('zr-Ll
nri duc lArga ca... dar (cra oiirc rrn prcscntir.r'rcrnt aI sfAr- in rnir-itt'tL nrea.
Citincl aclnilabilelc dutntteavoiLstri luc'r'ari rn-anr gall-
;itului'/; inaintea rnorlii, sarulAndu-r-ria, ca rni-a spus dit ci iis plttera se sller cd aveti prlsibi.litatea si:l nte aiutit{i
cu dragdlascuie : ,,Vlatr5, nu trebuic si te sinucizi, tre-
buic. sA astep{i, nu-i aqa ? ,,Am fost profund tulburatd, ;i c[ vc!i printi cuinfele'ge're rugirnin{ile] uneri bie'te' lrlal'nr.r
cal'e ar vlea si-li regIseascd coltih,rl disparut, rcfincli,
;i n-am inleles decAt a cloua zi, cAnd, albd ca un crin rttr rnort. Iri(i ur-r bitrefaciitor pct-ttt'tt accastA ttiatt'l.ti tri:;ti,
n'rinunat a inchis ocrhii ei frurrroqi ltentru totdeauna in
iir.np cc inri dddeu sarLrtul dc pe urnli. Ah, atcest ultirtr ciirc nLr stie prca multc 1r-tcruri. I)umncetvoitstrii calc
sftlttt... A pus in cl tttt rt'stul victii sale. Il voi sirnti r1)r,r(.u. srrnte{i iLtAt clc lutniirr:tt, lini;tili nra, ajutali-mi sir-nrt
Cc clipe... Ccl clrirruri ! Cc:rs sul.)rcnl clc ncuitlrt ! il rt'tr.ir- c.libelc.z suflcttrl c'lrinuit i c'st1' 611'u trtai lllal-c pot.uanii t'iLlc
ic.sc in ficcalc clipii. Lni iubesc suiferintar. O r-evIcl lttr sr' poatc f..cc.
draga rnoa rri('utd (rAlc' a l)rcsimlit, care rui-a ghicit clis-
pelinfa t-nt':t ilc i,l etl)rofundir etc'cstc mistclc' nu csttt
clete.rminartd cler o culiozitttte ltanalA; cstc t) r'rttvoit' DLl-
l).)filrL'a ; ca ii vrttt cir r,u ;5 lraicsc ltcrrtru a o ltlAr-rge.
I)trrc't"ca mca r-.stc plina clc rogrc'ttr zardarnice, dc ckrccp{ii tt'rt-ricd relli, urricir, dc c'arc r-rutttai tr-ioartoa nrd t'it 1>titeit
ilrrarc, dc rcvolti inrpittrir:a er tot si s trtturor ; nti trc- c'ljbela. A;tt'pt rr"rspttnst-tl duttrttcavtli.tstri cu incrcdcrtl ciat
zcs(' acuzAndu-l pc l)umnczeu insusi dc a-ni fj luat clc $i cr-r ncrtibdale, si clacii consiclerali cir t,stc rtcc't'sar', voi
o nrie cie oli lrai mult dccAt viata. De acum inainte nu- r-cni bncuroasir la PtLlis. slLu olirrncle consiclcrliLti r-ttrt'csar
nreri anrintilcil oi mi r.nai line in via{d ; fata ntea este Vi rog, clon.tnult' si ilustlu sitr attt, sA lrrilri!i n'rLLllrtnr:-
1r('r"eu plcrzc.ntir in nrintca rncar. ersle obicc'tui adoratici lilt: r.rt'lc'lrntic'i1)lrtc'si cclt'nrai bLlne gArtcluri clc lir r-ttni.la
nr:le. As vroa sd incerc, clacA va fi 1-rosibi1, sii girsesc cr clLrnr rrt'at oastri.
alinare in spriritism, si"i-nri carrt in cl un refugiu al cl'c- 11. I)r'i rnrLrrlt (1)
din{ci, a1 speranlci si iubirii... Dtrr ari prea pu(ine cu-
.trr.fin!1, in ltlt'st (loln,,l,itt. .,\nr reDt'oclus ltrcastl surisoatrc textultl, fAra a c'lintin,t
Eu si solul nrc-.u aLm inccrcat sii facc'rn cxlterie'ntat cu i cltlgiosi la aclrcsa uloit : (]ulrt anl irrirtilt si rliri
Ir'rnrt'r-ri
nritsar, clar rrai t 1o.; rcrzllltat, dc-.qi atl facut totul ltentr.rr sus, sc'trtinrc.ntele de {:o1)ildt'oase valritirtet irrri sunt n('('u-
ru lrc'uli, snli asa lllt crczut noi, r'el pu!in. Atn asczat pc nosclltc si r.r-r-ur.r-r obiqnuit in ultimii cinc'izc't'i cle' lni crt
nretsi I'otogr:rfia s('uulpului t-rostrll copi1, o sur,iti din cirlifir:alir-e cill'o t-lLl utA nrtti inrltrt'slt.rnt'rrzri.
l)itlu1 sdLt, o paginil scrisi cLe ntAna ei si ttpoi am chemat-o s
cu toatih putcrea r,oinlcti noastre. Di.Lr toat.:r dorinla noas-
trd, toatc o\/ocdrilc) au fost in zrLdar. As vrcar sI continui,
si ll('rs('v('rc'z si in acest scns vd implor sd ne aiutzrti l)in 1ti<'irtt:, lrrol-litaterr stiin{ilit'ii uc o1r1 igiL sri nrr sJrtt-
ch'rrgd ;i ilustrer Macstrc. Ilxistd ca incl ? Ea a cdreri viafi'r rlenr do('At ('c('a cc stirn. Nu rr\'('nl \/oic si inqe'liLrn Der tri-
rL {ost sccerati atAt clc brutal inaintc dc nratur-it:rtc, c.ir (1) Sclisorilc lr,ploduse aici sr-rnt pas;tr-atc. in closarul cercctirilor
atAt cle l)Lllii, clu'c 11-i1 iLVUt tirrlt dccAt sr"r-1i ilrircasciL nrele asuprir ft'nornerlor 1:siltilo, po ('itlc'l-itnr deschis irt lilirr{1.
nlallra, urirtrtica ci, cuvinl rtht dc clulr'c in gtti'a ci clrirgii t (\,'. Necuno:icutLll, p. flll) .,\ccaslir poaIta trttnriiIul ll0!1. Pol. li
,,\h, crlr-n lrrt'a fericiltii
!
pl'czclrtiltc or icdnrl oliginalelr'.

I1
r)1c1rj, sul) lrici rln pfctext, ('u atdt l-nni putin llcntrll a lt) stiinlci cxpelir-r'rentale. AceastA constatarc nu estc lillsitit
ofcli o bucttlie clc scultd dultLlii'.,. Nu atn putut s5-.i clltt clc importantd.
ritri c-r ;l5igurare bietci lral1-r(). Sr.rnt doutizcrci clc ani cle Sentirrentul nu este o cantitate r-rcglijabili egald cu
atur-rci, iar clr arl cbittjtluirt lar'I iutl'c'r"l-tpcre ccrceti-tl'iler itt zero, co€'ficientul ci stiintific.
rLccst scns. Ail s<lris accasti cltr'l'o <la o l)r't'zr.)tltitt(l il coll-
, lrrziilol Ilr , ltre iirrr ltjr111'.. Celc douA scrisori reproduse mai sus fac 1>artc din
seria pe care am incepttt-o de rnult timp, si pe care citi-
in timpul lrrirnului riizbr-ri trrondial, care zi so('('rilt i1l torii mei o cunosc. Numlrul scrisorilor primite, acceptatc,
floalea vArstei cir-icisprezece u.iilioatlc clc tincri cc ilvcilrl Fi inscrisc in aceastd coleclie docutnen+"ar5, dc obscrvatii,
dlcptul lor uncot'i r:u cercctdri, dc ir-rtrebdri fondatc', se ridicii in registrul uren
preiul u clc scrisori. Itr la cifra de 4106, cdrorx se aclaugd inc'a 500 pritrilc. in:,intr,
cle erau cia institu{iilor clr' ittcclter,'a (cr( ('tarrilrrr, irr I[Jl]t).
L1lt1Ane, cxllrjt't"rAnd regrctul cd ura impotriva rizboiului, Cititorii lucririlor nrelc nr-au ajutat mr-tlt in acesttr
snslinrrtf, clc atAtiL vrclllc dc'utr grul) clc llrictcni eti ontc' cerce.tiri, trinileinclu-mi ollscrvatiilc si sugr:stiile lor ciLrc
nirii, n-a fost ir-r1;t'lcasir cler gr-rrct'nc, si rcvolta ii'rlllotliva dorerr-r sa drrcd 1a glisirr.':i unc.i solttfil
.

llti Durnnczerr cri pelrnitc acestc irlgr-ozitolrrc disilr"Lgt'r'i


r.natcri:rlc si ut-nunc'. -- \
Mari mult ca oricAr-rd, teribila Dloillentd a clcstirtr-tltti se
lidica in fa!a noitstr'5.- llstct irttr'- aclcviir o ltrolllctlri clc ttc- In copilairia llea, lir olclc clc filozofie sarr cle ocltrcrafie
rczoh'itt ? Nu poatc fi oare riclir:alt r,'lLlul nic'i tt.iSoitt' rr religioasS, ascultan-r aclc.sc.a ult cLu-s lteriodic c'aLe correnlr
icllc ? x itccster ltatru cur,intr. ,,Po1 1i.r ulrLrn est necessatt'iurrr((, adic'i
J)in' pdcatc, nr,r I ll.cligiile , c,ltrc sutit toatc futrclittncn- ,,IIn singur lurcrrr c'ste ncccsjar!i.'
tatc l)c it(tcilst€i trcl'tlict il 511f1ctclor rlt.li'tstlg 6lt-'tt c:ttngaste, -,\ce'st unic' lucru cra nt6ntr-rircit suflt'tulrli nostrlr. Vot
pc drtrcrcit de a lc aflar in fala caclavrului utttli liirrtc iu- bitorul, profesorul, n(' vorboil ulunci cle rirzboaic.lc' ttrrrtatr.
].ritc, u-ar-r rcuqit s;ls aclr-tcrir doi'ezile 1;rotrtistl. Chiar cclc cle .z\lexitndnr lWace'clon, clc Cczur, clc' Napoleor-r si inchcie
rnai frnmouse clisertirlii tculogicc nu reltgcsc sd dolcdeascrti disculsul cu itttrebitrerit : ,,La <'e. ii serrvcst.c orlului sd cu-
trir.t-tic'. Ntt clc fr:aze goitle nvcnt rte\/oic', ci dc ltlpte r.cl'ifi- cerei'Lscd univcrsul d aci a jungc sti-qi ltirrrdi sufletul 'i,(
<riLlrilc' Ne. descria dc ascr-ncnea flircitrilc iaclului, nc, ir.rgrozc L ltrc-
zentAndr.r-nc inragini inspdlrnAr-rtdtoare cu pdcdtosi trtrtu-
Moartea este ce1 mai dczbritut subicct care il prcocullrt rafi l:L infinit de dracii cr:rre-i prit.jedu, filrd sti-i carltoni,
r.rrlenircu, problcma cclt rxeti irlpclr'latntir a tutttlor timpu-
z.eta. inlr ulr frr: r,'5r,i,"
lilor si a tu'turor popoarclor. Etr estc punctul final catle Esen!a citatului corrrentat isi pasi. llleu, iu-
cai'e nc indreptdm toli ; face lttirte 'din legea cxistctrlci cliferent der crc'dintaL fic'cdruia. Estc inc,
r-roastrc la fel ca nasterea. ,Si una 5i ceali,rlttl reltrczir-rti faptul c:i
singurul luc:ru cu adc:vdrat inrportirnt ri cste clc
nourcntc clc tranzilie in evoiufia generala, 5i tbtuqi, rnoul'- a sti cc. 11c' aste:rpta dupa cc tnLrrit.ri.
tcir, tot artAt de fircasca precrrlrrr narlterea, ni se pttrc iur-
,,To bc or not to 1tc !i(,,,A fi sar-r a nu fi !,,. Scerra ci-
1lr,tr'lva firii. mitirului clir-r I{AI{L.ET, so c'onsunrd in {iccrrc zi Vialr
Spelanlar in vesnicia viefii estc inniscutd in sufletul gAnclitorului cstc o mc_'ditatie asupra tlorfii.
t-rnrului; ea a existat clin toatc tinrpurile, la toatc llol)out'e- I)arcd existcnla urnand iru itr.r. nici o finalitutd. atrrnc.i
lc. 1'r-rlosirca t-r-ri.j1oacelor stiin{cj in aborclalct crcciinlt'i ce insear-nna toatii crorr-ic'clia astai ?
ttrrir.crsulc cstc lipsitit clc scrr-rs, clcorrrccc liccasttr cstc for'- Fic ca o lcc'c'ptirtr, fic c'it nu, Mclartea estr_. evcninren-
:uatir dirr clcclirrla 1i irslriltLliilc irrtirrrc lrlc f it.rcitle i l)et'solt- tul suPrcnr a[ \rictii. ,A r.r'ita si tc gAndc$ti la ca est,:r o
ne, rtcputAlcl tlcci fr r t-rif icrrli diri 1;r-rttclul cle r erclcre al copilAric, pcr-r1r'u .d .ricLrr.r.r r;irrl se afla in fatl noastrir

1n
_tu 2 Sufletul llu uloale nicioclati TI
-
qi, inevitabil, mai devreme sau l1ai tArziu, vo'r ciidea in
el. A-ti spulte cI problerla este de ncrczolvat, ltentru c,;i
oricum nu putenl Eti nimic, $i cd ar fi o pierdere de tirlp
sd incercdm a afla mai mult, acestcer sunt scuzc dator.alc
comodita{ii sau fricii nejr-rstficate. Aspectul funebru al
morfii este determinat mai ales de atmosfera carc o in-
conjoard, de doliul impus, clc ceremonia religioasd. dc
Dies irae, sau De pro clispe.a....
celor dragi ar face loc curaiul sit
cercetdrr-r mai profund ii terestre,
aceastd transforr.nare caracteris-
ticd cercetdrilor astronomicc sau psihologicc I Cinc stie,
poate rugdciunile,. nur.ibunzilor ar putca fi urtn,atc de pace
6i senind'tate, a$a culn curcubeul ur-mcazir fultunii.
Nu po{i sA nu iti doreqti un rdspuns la teribilul scmn
de intrebare ce lte rnarcheazd vialar. cAnd este vorbzr cle
propriul nostru destin si cAnd Moartca crudd ne-a l.drrit
o fiinfl scumpd. Nu poti sd nu te intrebi dacd o vei mai

$i natr-rra insisi ce estc de fapt ? Este clotatd cu voin-


{4,,are o finalitate ? O fi existAnd nai rlulti n-iintc. clrep-
tate, bundtate, inteligenfd in-clciercle noastre mici decAt
in universul imc,ns ? Ce rnultc i.trebairi legerte clc aceasti
enigrnir !

Cd intr-o bund zi r,orpul nostlu r,,a it.tceta sI existe,


este neindoielnic;el se va disocih iLr ntilioanr-. dc ntolccr_rie

_ carc gAt-rdcE'te, nn poats,in moltentele sale


de , si nu-;i cu erlotir: it-itrel.rari clct accst
ltr_rnd
gc va intAnrlrJa cu miuc ? Vcli tluli pt:ntrr_r tot-
cle

18
19
viefii. Ne reamintim cu amdrdciune ci in secoiele intole- rcugim sh ne dezvoltim inteligenta, si ne cultivdm ntin_
rante ale Inchizitiei, acest gen de cercetdri intreprinse de tea, si a4lam care este rlenirea noastrd pe pdmAnt, putenr
gAnditorii vremii i-au dus la esafod. Mii de o:rmeni au fi mu1!umi!i, caci ornenirea este intr-adevdr foar-te obtuzd.
fost arqi de vii pentru opiniils lor : statuia lui Giordano Locuitorul PdrnAntului este inca atAt de lipsit de inte_
Bruno de Ia Roma este o mdrturisile. Iigenf5, atAt de animal, incAt pAnd in prezent, peste tot
Putem oare sd trecem pe lAnga ea, sau pe lAngd ceai in, Lume For{a brutald este cea care a creat Dreptul Ei
a lui Savonarola de 1a Florenfa, sau a lui Etienne Dolel, ea este cea cal'e il men{ine ; primul-ministru al fiecdrei
de la Paris fdrd sd incercdm Lln sentiment de oroare im. naliunl estct si ininistru de r5zboi ; tloue zecimi din resur-
potriva intoreranfei religioasc ? ' selc financiare ale popoarelor sunt destinate unor masacre
internafionale periodice.
$1 Vanini, ars pe rug la Toulousc ! $i Michel Scrvet
care a fost ars din ordinul lui Calrrin lrr Genevh ! Etc., ctc. $i Moartca continud, ca o stipAni absoluti, sd conducd
destinul onrcnirii.
Erau suslinute idei erottate, iar ccrce'tdtorilor li s-a
impus tdcerea. Aceste lucr:uli au intArziat in cqa rnai in realitatc., ci,L ersle stdpAna absolutd. l,{ai mult ca ori
mare rxdsurd progresul stiintelor psihice. Sigur, accstcr r:6nd in accsti ultirni ani puterea sceptrului ei s-a manifes-
strudii nu sunt indispensabile vielii de zi cu zi. in generral t:rt cu o violentd sdlbatic5. ExtcrminAnd-milioanc cLe oa_
oamenii sunt mdrgini{i. Nu stiu dacd existd unul clintr'-cr rlcni pc r:Arnpul dc bdi;aie, ea a f.icut si apare milioane de
sutd care sd gAndeascd. Ei trdiesc pe PdmAnt fdrl sd gtier scmne de intrebare la adr"esa Destinului. Sd studieir
uude se afld si fArd si aibd mircar curiozitatea se-si lluna aceastd finalitate suprentd, cdci este un subiect demn de
intrebarea. Sunt brqte carc mdnancS, beau. irriseaz5, sc iiton[ic,
reproduc, dorm, qi se preocupd n-rai ales sd cAqtige bani.
Am avut rrrarea pldcere, ca, pe parcursul unei carierrc in- s
delungate, sd rdspdndesc printrb''diverse clase a1e intregii
lumi, iu toate {drile gi in toate limbile, notiunile eserrtialo Planul acestei lucrdri este trasat de scopul per care qi_l
ale c'unostinfelor erstronomice, si sunt in situatiir det a p1'opllrlc : cle a aduner probe si tldrturii despre supravie-
putea face o apreciere statisticii a fiir-rfelol caro se intcrc-
seazi sd cunoascd lumea in care trdiesc $i vor sd-;i for- !uire.' Nu vcfi girsi iiici nici djsertalii literare nici fraze
meze o idee-. rudirnentard dcsltrc minunile creafici. l)in- poetice.,nici teorii meri ntr-rlt sau rlai pr,rfin captivante,
tr-un miliard'qi sase sute de nrii cle fiin{e umernc care nici ipotczc. ci doar fapte constatate, si deductiile lor
populeazd planeta nclitstrd, sunt in jur cle uu rlilion ir-t Iogi cu.
aceastA situatie. deci dintre cei care citcsc lucrdri cle as- N{urim oare pcntru totdeauna ? Iatd intrebarea. Ce mai
tronomie 4111 sypiozitate sau altfel. Cdt dcsprr: cei carc rarrAner c.lin r:roi ?
studiaza si se inifiazl personal pentru a fi la curernt cu
descoperirile gtiintei, prin lecttxa anuarelor $i i.r revistc-
pcntnr a stii dacd srlfletr-r1 supravieluieste corpului,
lor de specialitate, numdrul lor poate fj evaluert la cincizc'ci trebuie sd gtirn rlai intAi dacir existir, irlclependent cle or_
de mii pe tot Clobul, dintrc. care $ase mii in lrrantat, gauismul fizic.
S-ar putea trage deci concluzia cri un om clin o, nric: NouS ne revine sarcina dc a stabili aceas,ta pe baze
;ase sute Stie vag p13 ce plar)('td it,aflir si nurniri urrul c.lin qtiintifice, ale observafiei experimentale si nu pe frunoa_
o sutA $aizeci dc mii arc o pregdtire mei serioasd se iit^guntentdri ontologice cu care teologiile, tuturor tim_
Ignoranfa generald este rezultatul bietului cgocentrisnt purilor s-au mulfumit pAnd in prezent. Si, mai intAi de
Ei al autosuficienfei omului. A trdi pentm a gAndi nu 1.c'--
prezintS. o nevoie ltentru nirneni sarl apl'oal)c nimeni. toate, trebuie sa fim constienli de ineficienta teoriilor
GAnditorii reprezinti excep!ia. T):rcd prir-r itce)stc s;turlii filozofice tradifionale general acceptate.

20 27
' Callitolttl II

-]I{ATERIALISMUL,
DOCTIiINA ERONATA INCOMPI,ETII
$I NESATISFACATOARE
Si nu tte lasim f Lrrati cle itpr'ret''lcr /
COI'EITNiC

.^" c'oarrttc qi sd lc co
de
l; l,r"rlurou ,u rca filozofig5 3 5fiintgi"" tt
.opiiot consacrot ,,fi psihicc" conline urmdtoarele

para-
de ateism era totodate un om bun' Este destul de
doxal. La fel s-a intAmplat si cu Jules Soury' acest "-al-
cbtor de preo!i((, intnormAntat de ei cu toatd ceremonla
(1) A murit Ia 2 iunie 1881.
23
22
rilor, cdldurd fard o sursd de cdldur5, electricitate fdrd Nu trebuic sA admitem existenfa suflctului pentru ci
corp electric, corlltatil;ilitatc fard substan!e cle combi- ,,n[r exista calitAti fAra obicctul materia] care se Ie pre-
nat, via{q, ser-rsibiiitatea, gdndirea frird un c(rr[] virr cale supund, nu existd gravitalie fdri greutatc, cdlclurd fdral
sirrte Ei gdndcste. de
Am considerat lteccsar cat ir.r titlul accstei lucrdri sa SUrsd rd c cotnpa-
folosesc cuvAntul fiziologie. Puteram folosi chiar terme=
tibilitate, nat, ilitatea,
gAndirea c $i
nui.fiziologic cerebrali, dar acesta ar- fi depdsit subiectrrl Ori, n
abordat. Creierul are foarte multe functii pe carc nu alri atT.rc rerc clc
principiu,.bazati lle cuvantul proprietate.
preten{ia cd'lc-as putca abolda, dar md voi linrita la
;,rcelea care au un intpact direct ii-r formarea imaginilor A identifica gdndirea cu gravitalia. cdldura, efec'tele
despre lnmea exterioard qi dc.s1>rc ,,eu!r. lrtecanice, fizice. chimice ale corpr"rrilor rnateriale, inseann{
sd confunzi cele doud lucruri despre care vorbiln: su-
De aceea, am ales Jocufiunea fiziologie psihicd, sau. f lc.tul li nateria.
mai scurt, psihofiziologier. Partea psihicd sc refcrd ia sen_ Voinfa unei fiin{e umane, chiar cea a uuni copil, c5te:
timente Ei idei, iar fiziologia analizeazi moclul de formare personald, conqtienti, in timp cc gravita,lia, cdlclura, lu-
qi combinare a arccstor se.ntimente Si idei in funclie de rnlna, electricitatea, sunt impersonale, incon$tiente ; sunt
structura si funcl;iile creientlui. Nu atn pretenfia sd in-
troduc o nouii dennmire in stiintd ; tot ce vreau ests ps rezultatul anurnitor stlri ale materiei iminente, oarbe, in
de o parte sA delimitez strict subicctul tratat si, pe dr: intregimc materialc ele insele. f)iferenfa intre celc, dou6
alti parte, vneau sd fie inleieasd bine ideea cd prezentarea obiecte ale cornperrirfici cste cea ca intre zi si noapte,
fcnomenelor psihice,, cu structura si legdtuirile dintre ele
fine de capitolul fiziologie, pentru cd studiazd funcfia si
efectele sale. Cu cAt psihologia, cel pufin cea tributari
scolii Locke, a fdcut progrese, eliminAnd icleile precon-
cepute, cu atAt mai mult s-a apropiat dc fiziologie. Cu
cAt fiziologia a realizat intilde1ea dopcniului sdu cle cer:- Mdrturisesc cd nu pot si inlerleg clur-t un olrr clo va-
cctarc., a inceput sd sc tearnd din cc in ce tnai putin de Ioarea lui Littrei, ca sef al Scoiii pozitiyisl€, s-a mr-rl{umit
dezaprobarea psihologiei care-i interzicea slteculafiilc. in- cu acest rafionament far.it sir-;i dca seama cd nu ertr decAt
clrdznefe. ln prezent nu rnni cxisti nici o incloiali ci fe- o cerintd dc prir-rcipiu, aproapc nn -ioc de cuvinte. pentrr_r
nornenelc intelcctualg si rnorale sunt dcterminerte de exis- cii toatd ilrgumclttatia Lui sc- bazcazl pe cuv6ntul ,,pro-
ten{a {esutului nervos ; fiirita urnaue nu este tclecAt o prietate((. Ccea ce ar fi trebuit sd dcrnonstrezer m:ri ir-rtAi
verrigA a unui lanf c.are sc intindc. fird limitc bine sta- experimental era cd gAndul estc o proprietatc u substan_
biiite, pAnd 1a ultimcle aninra-le ; si cd, indiferent cnm ui tci nervoase, cd incohstientr:l ltoate llrodlrce constient,
aborda problerna, f olosind bine_.in!erlets tnetoderle stiinf ei cec'a cct in prir-rcipiu constituic o contradic{ier.
experimentale, clc.vii fiziolog. Nu plt+, sd concep existenf:,r Itnportant este ca, incd de la inc ci disru-
fiziologiei fdrd ca teoria sentimcnterlor qi a icleilor sA tii, sa nu nc lucim cu cuvintele. Cc_. a '? Este,
aiba locul cel mai ir-nportant((. (1) in opinia generala, ceea ce percepem noastlc.,
ceea ce set vede, sc atinge, se cAntareqte. tri, bine ! Tr-r pa-
Aceas'ta estc baz:r concepfiei materialiste a sufletului. ginile urrndtoarc vorn arirta cd mai cxistd in onr si altcev,r
il rog pe- cititor sd analizezl rrlur" atenlie aceste cotl- decdt cer se vedc, se simte, se cantArcstc ; c:r rnai existi
ceptii. "., in om un element independent de proprictdtilc rnateriale,
ur,r principiu mental personal, care gAr.rdc$tc, care 'vrea,
(1) LIl'TRit ; La science au point de vue philosophique (paris
P 306; La Philosophie positive,23 nars 1860.
1{373)
cafc actioneaza, care se manifestd la clistantd. cars 1.s4s
fdri ochi, dczvdluie viitorul incd ine.xislr'nt. si luc,uri
24
25
nestiute. A lrresupune cd acerst clcnc'nt psihic, intar-rgibil ,
nimic uman ; pAna si surorile de caritate sunt mai bune
invizibil. in-rponderabil cste o proprietate a creicrului, ca el. Grea ploblemd, in ciuda certitudinii existenlei spi-
inseamnd a face o afinna!1c nefondatir, 11p rationament ritului in naturd. Nu-I putem inlelege pe Dnmnezeu :

contradictoriu prin sit-te insusi, ca si cum ai spur-re cii asta-i clar. Si asta cc dovedeste ? Inferioritatear noastri
din sare se poate face zahir ;i ca pestii sunt nistc viefu* spirituala.
itoare alc uscatului. Ceea ce vretn sd ardtdm ajci estc cd Cd spiritul, intcligen{a, ordinea nentald, existd in
observa{ia directl si cxltelienfa dc.'vedcsc f;rlttul cd fiinta toate, este un lucru de netdgdduit. Stiinfa experimentall
umand nu este doar un cor Dro- se dovedegte insuficientd cdnd aratd cd toate fenomenelc
prietSti, dar cste si o fiintd Dr'o- universului se redllc de fapt la clualismul materie-rnigcare,
prietdti diferite dc ccle ale sau chiar la monismul materie, proprietdfi ale materiei.
Spiritul dcpiscste corpu.l ; nu eitornii sunt cei cale st.i- Istoria naturald, botanica, fiziologia animald, antropolo-
pAnesc ; ci ei sunt stdpAnifi. Accst rafionan-rent poatc fi gia, studiazd toate un element distinct de.materie qi rniS-
aplicat intregului nnivers, tuturor lumilor care gravitcazi care : viafa. Nu ne-a arltat fiziologul Claude BernaLrd cd
in spatiu, vegetalclor, animalelor. Frunza unui c'opac este viala nu este un produs al rnoleculelor materiale ? Mai
organizatS, un ou din care iese puiul csle organizat. Si mult, universul ni se arati ca ceva dinamic, cdci rrriqca-
aceastd organizare cstc cev:r, dc ordin intelerctual. Sniritul rea es'te inerentd sls6ilor insisi, iar acest clinatnism nu
universal ests gtxniprezent; el cr-rprii-tclc lnmca irrtreagi cste de ordin material, pentru ca cstc organizLrt in fiinfe
si asta fdrd un creier rnaterial. lti estc imposibil sd anali- qi lucruri.
zezi necanismul de ftrnclionarc al ochiului . arl vederii, Teoria potrivit cdreia gAndirea cstc o funclie a creie-
al urechii $i auzului fard sa zrjun,gi la concluzia r:d suitt rului, sau care susfine paralelisntul, ecltivalen{a activitdfii
constrtiite dc o inteligcnla. Aceastd concluzie este si rnai ccrebrale cu cea a gAndirii, este, a;a curn arratd ti psi-
evidentd cAnd zrnalizdm ltroc'esul fecunddrii 1a plante, irologul Bergson, cu tcltul ir-rsuficientS. Se sustine cd
animalc $i oamcni. Evolu{ia progrcsjvd er, ovululi-ri fncun- amintirile sunt acutlulate in creicr', pu!in modificate, iri-r-
dat, rolul placentc.i, viata enrbrionului ;i ar fetusului, cre- 'primate in anunite elelnente anatontice : dacd elc dispar
area acestei mici fiin{e in pAnteccle nrat.nei, transfolnr;rrea clin r-nemorie insc-atnnd cir aceste clemcntc in carc au fost
organicd a rnanei, formarea laptbltri, naslcrr:a copilplli, stocate s-au alterat sau au nurit. Inrpresiile produse de
alSptarea, dezvoltarea fizicd si ltsihic:i a copilului, r:onstj .
obiecte cxtc'rioare ar fi imprirnate pe creier ca pc o placd
tuie tot atAtea doverzi de nccontcstat ale existcnteri uLrci fotosensibild sau pe un disc. Accstc comparatii sunt c'tr
forte intcligente care stdpAnc;tc totul, organizAnd cclc adevdrat superficiale; dace rceastd rremt)ric vizuetla, a
mai rnici molecule lai fel de perfcct si oldonat ca sfurcle unui obiect de exernplu, ar fi o imaginc Iisatd de acesta
planetare sau sideralc din irnensitatc'a ccrlrlui . $i accsi asupra creierului, ar trebui sd cxiste mii si milioane de
spirit nu este ,func{ie a creierului inagini, cdci $i cel rnai silnplu seu stabil lucru isi schin-rbi
Daca lumea noastri cstc adnrirabil or:ganizati din fclrma, dimensiunile, potrirrit punctultii din ca,rre cstc pri-
ltunct do vederc fiziologic, ea este departe dc a fi per- lrit ; itnagini fdrd numdr, dcloc identice s-ar forma pe
fectl in cazul durerilor ce insofesc rlaternitatca. De ce rctina dumneavoastrd si s-ar transmite creierului, cLl
atAta suferin!5 ? De cer acestc clureri atroce ale nasterii ? condi{ia sd nu vd cohdamnafi lei un repaos absolut cAnd
'Bl'serica le considcrd o ltedcapsd a pdcatului Eve.i. ;Ce ii priviti, sau ca ochii dumneavoastri si rAmAnd nemis-
glumd ! Au cxistat Adarn si Ev:t ? Fc.melcle animalelot' cali in orbite. Ce se va intAmpla dacd va fi vorba de ima-
nu suferd $i ele la fc1 ? Natura a avltt foarte putind grijd ginea unei persoane a clrei fizionomie se schimbd. ale
de aceste perioade dc chin p6ntru fcmeie $i de brut:rli- c6rei haine sau anturaj sunt diferite de c'Ate ori il re-
tatea nasterii ; ea este sigur lipsitd de sensibilitate ; bunut vedeti ? $i totugi este incontestabil cd in congtiinta noastrd
f)umnezeu nu este blAnd crl creatllrilc sale" n-are chiar subzisti, cu foartc rnici diferenlc, o itnagins ttnicd, o
26 27
anrintire practic inrrariabild a obiectului sau a persoLlnei
respective doveclind astfel cd este vorba aici de altcerra DacI informatia nu a f ost inmagaziriatl jrr crcier',
decAt o simpld inregistrate mecanicd. Putem face aceleaqi nnde se afld stocatd ?
observafii $i in cazul amintirii auditive. Acelaqi cuvant Intrebarea ,,unde(( are oare sens cAnd este vorba de
pronunla1 dc persoane diferite sau de aceeaqi persoand altcEva decAt de un obiect ? Cliseele foto se pastreaz5
irl monente si in enunluri diferitc creeazd fonogratne intr-o cuti,e, rulourile fonografice in cutii speciale ; de
c:arc nu coincid niciodata : currr ar putea fi comparatd ce amintirile, care nr-r sunt obiecte materiale, ar avea
ainintirea cu o fonogramd ? Aceastd singuri consideratie uevoie de un recipient $i cum l-ar putea ob{ine ? Aceste
este suficienta pentru a facc suspectd teoria potrivit c5- amintiri se afla o'are in altd p'arte decAt in minte ? Ori,
reia bolile ce afercteazd ruemoria s-ar datora alterdrii sarr spiritul uman e'ste congtiin{a insasi, iar conptiinta in-
distrugerii atnintirilor inlegstrate autorlat de cbtre scoartil seamnd. ul rAnd Noi pr-rtem adduga
cet-eJrral i aicl cd petrece 6lrnrrl:,r fi nrt'' ci
Dar sd vedbrn, potrivit aceluiagi autor,, in cq c'sns15 *implu spirit. i ,, '"u- .',u"ttr ;i;t ;
zrceste boli. Atunci cAnd lcziuriea ccrebrald estc gravd motiv sd presupunc'm cd spiritul 9i corpul ar fi legate
Si rnemoria cuvintelor este afectata tlrciund, se intAmpld inseparabil unul de celaleilt.
ca o excitatic mai muLt sau mai prrlin puternici, o c'llto- Se -poate pune, chiar intrebarea 'cum ui-i gAnditor dc;
tie de exemplu, sA rcaducf, l;rusc amintirea c€trc pdrea talia iui Taine dci exemplu, care stia sd aprecieze just
pierduta pcntru totdeauna. Acr:st lucru este posibil daci valoarea continutul.ui, structurii, planului unei lr-rcrdri si
informa{ia a fost fixatd in materia cerebrali alteratd sau care a scris chiar o calte desp-re,,Inteligenta((a putlrt
distr/usi ? Lucrurilc sc petrec mai dergrabA ca si cum atribui crLrarea unei opere filozofice secrefiei unei com-
creierul ar servi la rearnintirea infolrnatiei si nu la sto- binalii moleculare a pirliior materiale ce alcAtuiesc crc-
carea ei. Afazicul devine incapabil sa gdseascd cuvAntul ierul. Acfiunea spiritului perrsona] este atAt de evidentii,
cAnd are nevoie de el; eI parc ci se invArtc in iurul a- Ce necontcstat in elaborarc.a tr.nei lucrdri, incAt ar tre-
cestuia fird a putelt sA-I prindd ; in domeniul psihologiei, bui si te autosugestionezi sistematic pentrr_r a face abstrac,-
intr-adevdr indicele cxterior al nuterii este intotdeauna. Lre 0e c'a.
precizia. Dar armintirca cuvAntului pare cd se afld pe este fara indoialZi rtrgatrlnl
iitrroape ; ,li adesca, inlocuind prin pcrifraze cuvAntul pe r nega. Dar, crontrar celor
carre l-a creztit uitat. afazicr-rl il vrL folosi intr-ulta din r ierul nu etste necesar iti i
accrstea. t
' Andi.
Se vcden c'e se intAr-upla in afazia progrr:siv5, adici Se, poat,e obiecta cii, itr gt-ncrrl gandirea are influ-
atunci cAncl numlrul cuvintclor uitate este din ce in ce cnlatd de st;irear creicrrului
rrlai male. in general, in acest caz cuvintele clispar din ;i cii sldbe;te odat c,u varsta,
memorie intr'-o anurlitir ordine. ca si cum boala ar sti
gramaticd ; subslant ivt'lt' proprl i dispar prirnehr. apoi
substantivele comunc, ap'oi ad,jectivele si in sfArsit ver-
bele, aceste grupuri constituind tot atAtea straturi supra-
pusc atinse de leziune unul dupa altul. Dar degi boala
poate avea cauze $i forme diverse, foarte diferite, deoa-
recc, lezat fiind un pr-rrLct oarecar€ al scoartei ca Chevreul (178{i-1889) ; istorici (..r Thiers, Mignet,
cerebrale, boala se poate exlbinder in orice direclie ; to- Ilenri Martin, care ;i-au pastrart pani la o vArsti foarte
tuqi ordinea uitArii cuvintelor lirndne aceeaEi. Ar fi oa- inair-rtata viriliiatea si tinsretea sufletului.
re posibil acest lllcru detcA boala ar afecta informatia
lnsarsr I +V Conferinte.: Viala si c.r'cclintd, in rnatelialisntu.l actrr.tl
(I']aris, 1913).

_10
29
Homo sapiens, oitlul care gAndeste : aaeasta este de- '.li ula, nu sunt toi atitea" iiovezi ale-.independenlei su-
finilia pe care marii fiziologi au dat-o de multd vreme Ilet,ului'fafd de croicrr ?
speciei umane. Oare simpla asociene a atromilor materiali
ce' formeazd creiorul ar fi putut determir-ra aceastd de-
finifie ?

Ar fi putut gAndi oire aceastir c,ombinafic cle mole-


cule de hidrogen, ca,rbon, azot, oxigen ?
Biologia este o Etiinld noui. Biologia de'tenministl
este o filozofie ce susfine cd fenomenele mentale gi psi-
trice sunt ef€lctelc reactiilor fiziologice. Ori, aoeasta ex-
pliealie fiziologica nu repr,ezintd, metaforiic, decAt o
rndrturisire a noputin!ei. Inventarea unui cuvAnt este
prir-itd ca o descop'crire, iar prezc,ntarea ipoteticd a unui
fapt estre considerata o explica{ie.
Senzatia si pr-incipiui vital contiinul sa fie la fel cle
misterioase ca in secolele tr.ecute, in ciuda descoperirilor
tnoderne asupra originii fizico-chimice a activita{ii mus-
lulare. Nu putem sd nu r.ecunoitgtem ca in fiecare dintre
noi, a,lituri, sau mai presus decAt fenom,enele fiziologice,
coexisti un ,,principiu inte,lectuai.(( activ, autonom, fdrd pdsdrele... fomeLa ingrijitri de viitorul tatd... hrana adus6
cle care nimic nu se explicd, cu care totul se ir-rfelege.
Vom ardta imediat, de altferl, ci mranifestdrile nor-
rnale qi cunoscute alle sufletului, de care am vorbit, sunt
un exerrlplu palid fatd de ccle prezentate in capitrjlele
Llrmdtoare.
Medicina ar trebui s[ tir-r5 cont de acostc cor-rsiderafii
gi sa se preocuper nu numad de organismul fizic, dar Ei
de dinamismul intelectuail. Un numdr mare de boli rebele
la tratamonte' farmaceutice an putea fi vindecate prin
acfiunea tnentala. Putem da ca exemplu in acest sens
vindecd.rile prin ltipnoz5, prin sugestie, apoi protinsele
nriracole ale ,credinfei religioase incepAnd din vremea
temp,Iului din Epidaur, a cultului lui Esculap, pAnA la
minunile de la Lourdes ;i altdle.
Spiritul nu este Lllta cu corpuJ., nu e,.;te emanafia
acestuia, si se manifestl ca entitate distincti. Voin!a este
apreciatd de cltre, toatd lumea. Pcrsevor,enta, irL aeeastii
voinfA, bunb sau rea, spiritul dc sacrificiu, eroismul, dis-
plefuirea durerii, ir-rscnsibilitatea orgar-ricd a nartirilor
care sfideaza .supliciile cctrc mai cumplite, abncgafia, de-
votarrentul, virtutea si viriile, ntila ;i invidia, priebenia

30 31
\
cle naluraL ciL 9i colptrL '\julgcn irr siArsit
sii trdt.riiLetrr
aici. Ei au mulit fdrA sir aspire la o viafd viitoare, dal
sentimentele lor erau pufin diferite' La 25 4ugust 1892' dc for:qe qi unitatea de sulrstan!ir' 'i
i Renau, carc se stingea Pe zL ce '1'otul etie dinamisnl' Dinamisi-nuI guverneazl lumi-
"i',iiut"u
c a moard o lund mai tArziu) : ,,Sii ne 1e. Irletvtor-r l-;t
cresoitrd pt' copiii rloqiri ; este sin- tcrpretare este
gura slrpravietuire probatd ;tiinlific. pe care o cunoa;- ceaSLi forfd in
iem." Acest fel de a vorbi nu e>;prim5 o negare abso- cici ele ar fi f
lutir, ci raspunde fara indoialS unor probleme care il rra : mai exista in PIus s;i I

preocupau pc autorul . ,,Vielii lui Isus". J"tlt-i"i viala fiinticlor :' la otnul evoluat' dinamism,ul
I a :20 iulie 1892,' Renan ii scrisese lr'ri Berthclot : psihic este in permaLnenfa asociat ditlttmrsnulur vltar'
iLr rc:rlitate estc vorba de un singur dina''ism : estc
spr-
,..Eveni mai imPorttant
surd si orll lala dc uoi
r-r-roarte general arc locl ritr-rl naturii, ce sc maDifcstii
$co:tln carei teor-ic de din ltunct de vedere imateliai sii chiar irr i.rrsiinctcle ani-
t(,:t of , afc, Cfed CU, mirlelor; cl sc manifc'stit inconsticnt in majoritatea olre-
suprcm, avautaje deosebite."
lui pentrlt lelor omenesti, iar corlgtier-rt trumai in trttmiir redus'
,, i\ta ocuit atcum cu corectarea .Irebuic sa acceptam ideei-r : unlvcrstil e's'te diltrniisi.l-t
l lr-rr.nul prtru gi cinci clin ,,fsrael' oarte mult
s le rcvitd. Daca altcit-ieva I'e-ar I de lipririt, C)for'!ainvizillill,siintcli{clrtlrdirijillr::alLrnri]esialo-
nu rli-as girsi lini.stea in. fundul iadului: totu;i nimetli, mji. ltilateria se supune.
in ufttri:r' cle mine si Dumnezeu n'ar gti ce imbr-rnitir{iri Mitl.errialisrr-rr.-rl este o doctl'iLlii g11;ntit:-l 9i nesatisfaicii-
lrs vrca si le irduc, Facd-se voia Do]l'lnuh-ri I hi Lltrllm- loilrc. cir.re nu t'euseslte sil l-re tnrrllut'tleascA pc deplitl'
que paratus." * :\ nu adntite c1,:cit erist,..n{a lnate'riei clolatir cl1 P].ollrjt-'
Filozoful, fostul teolog, cSt'e pregritit. Cledinl;a sa iLr tiil;i iDscamnit a riustiLte o ii:lotr:zit cilrc Ir',1 rezistii nlirli
Dnmnezeu estc incd treatzS. Po{i sir tii anticiet'ical dar
credincios (ca Voltaire). Renan nu era f()arte dellarte de ,'n..',,Pozitiviqt.ii..scirllea.Iaprr;lurlcl.cx.isttiLLclc]-tilti.
ideia r,rnei supravieluiri nedeterminate. clovezi,,pczitiviste"c'tl1-cdemotlstrcazliciil)otc'zatnr-
Potrivirl ginerelui s5u, domnul Psichar:i, care l-a ve- tc'rici cr: dirijeazi totr-rl prin prop-riett''itile jil<'i sc sittteazii
gheat c6nd era pe patul de ntoaLt'c:, Retlztt-t ar fi dccla- aliitr-rri cle aclevitr. Ei n-ilu clinantisrnr-ri tcliqer-rt carel
rat cA nu va supral'ielui nimic dullii el : ttinric, nimic, rrL-ri.ntit fjinteie ;i lticrurih'
nimic. Aceasta a fost convinge rca ultirnei sale cli1e. Ilat,rlrialismul,iititcler':ispiirndit,conqticrrtlitr'u1]11
Despre' netnttrirea sttfletului, o sutl de alte mirlli lu- in to;rte paturile sociale, nu cs;1;t' di:catI o tcorie tt ttpil-
rr-.rirate au fost la fcl de scepticr:. l)ar ele art fost 1-:reo- rentclor, cste supraf ata lucrulilor tlc'apLclf undate'
cup:ite totugi de aceatstA problemal. ii von-r de'motlstra pirtile slabe chiar prin metocla ex-
-,\ccerstii eititudine este susfinuti nurnari de faptul cir p-i:rinicittali. Vorn ,scoi'ite la ltlnrirla {f i.)$eitla c'-qllnti ltl;i a
ltirn plea putir-r. Pricllt,:meu nLl cl'edea sii existe ct:va mrj lltri,cri:-llisn'illlLli ciatsic. Toaii {i;liologiir 1l:ihici cliciallj
stupicl decit rota!ia PirmAntr,rlui'
Ce este gelndirea ? Ce este sufletuL ? Supt'atraturalt-Ll
nlr crxistii, i:rr su1'lctrtl clucd exisltil indivicluatl , este ia fel
t Clrtrespondr:nla (lirltl'(' I)'cllall si Bel'lhc'lot I'arjs 1898, pttbli-
latii der ISerthelot.

EQ
32 :l --- SrrtlclLrl tltl lrttlitttl LticiorlaliL
este eronati, contrarb realitdtii. Existh in om alteeva
decAt molecule chimice dotate cu proprietdfi ; existd un
element irnaterial, un princip'iu spiritual. Studierea im-
parliald a faptelorr are sd ni-I reveleze', $ iI vom ve-
dea ac{ionAnd independent de sim$urile.fizice.
CapitoIul III

CE ESTE OMUL ? EXISTA SUFT,ET ?

Trebuie sd o cdutdtn adevdrul iiinrl f ciir t:


Iiberi spiritual, fdrd nici,.-r idel-: pre(Jn-
ceputd.
DESC]\itN,.ES

inainte de a .incerca sd aflhm dacd sufletul supra-


vieluiegte dezinttegrdrii corpului, trebuie sd gtim mai
intAi de toate dacA eI exista. A vorbi despre perenitatea
r-rirui 1ucru care nu 'este inseamnd o p,ierdere de timp
copiidreasci. Daca gAndullle ar fi emanalii ale creierului,
ele ar dispare qdatd cu el.
Cerc,etarea acestei nofiuni nu se poate face decAt prin
nrEtoda qtiintei experimentaie Ei prin .observafia directd.
Ori pAnd in prezent ps,ihologia s-a qCupab rnai degrab[
Ce cuvinte, de meditafii teoretice, de iporteze.
Vom incerca Fd stabilirn natura 9i facultdfile sufle-
tului prin observalii practice.
Cte este sufletul ? De unde vine acest cuvAntb qi ce
irrseamnd ?
Credin{a in suflet s-a bazat pAnd ir-r p'rezent numai
disertafii metafizice sau pe pretinse revelalii divine ne-
dovedite ; religia, credinfa teama, nu reprezintE dovezi.
Cum s-a ndscult ideea d,e suflet in mintea oamenilor ?
Cuvdntul l,suflet" qi echivaleniii lui din limbile mo-
derne( spiirit de exemplu) sau din limbile vechi, ca
anima, animus (transcrierea latind a lui a u e pr, o e),
sp'tritus, ,1, ', x q n e r, i,r, a, alima, suflct, cuvdnt
sans'crit analog cuvdntului d. \,o .e; abur), etc.,
implicAnd toabe ideea de suflare ; farti indoiald, psiho-
logii acelor timpuri de demult au asociat ideea suflet
9i spirit (duh) ideii de respiratie. Psych6 chiar, vine de
la ,,a respira". r

35
111' llsqqrlltestat ? $i cllm se face cI toati lumea gtie as-
Acegti gdnditori ai ir-rce putur:iior, cilre cont'unclau tirzi cii este ."'orba de o gregeer15 ?
esenfa vie{ii ;i a gAndirii corpulr-ri ornellesc, acceptau Trehuie si fie bine infeles cri enut'r{area unei obser-
ideea rcinvierii, sau a nemuririi :;uf:.tul'-li, si-au imagi- r-;ifii rrcritabjle uu i.rc'buic si fie: ,,Soarele este un disc...
nat c.i respiralia, sufloLul, cluhul, este cevir carc. peiL'eL- i'l.c", ci ar tr ceva ca un
se;te corpul in momentul rrrortii Lretltt'Li a se clircc. trltnit- ,l.isc strilucito qi care imi
deva si-gi traiasca propria viala. fr,rco jml-rresi:r etc"..
$i astazi spunem despre cel care a r.nurit c.i ;i-a dart Ia.1ai in cc experimen-
r-rltima suflar:e, sau gi-a dat dr,ihul. trlismirl concluzia ohservalici sale, dacd vret'i sd se men-
Dacd o parte a oamenilor crcdeau in continuitatea !inir ir-r lirnitele stricte ale datelor expcrimc'ntale, adicd
viefii sub o formd ir-ivizibilir, altii considelaru itceasiii rL ccrtitrrditiii absolute.
opinie ca o manifestarea sentimentelor, a regretuhli, afec- Si chia.r'si ace'st disc es1[e o allarenfd, pentru cii Soa-
fiunii celor rdmagi in viati. incti Je la originca omcnirii lcle cste ( Ltn glob.
qi-au disputat adevArul sustinancl doul ieorii dif e.ritc, Xllr- sii cic-o llarte selz:rtiile si pcrcepliile; s'i
ba chial opuse esen{ei viefii : spilitr-ralismul pc clc r-; nrr le con cu t'eerltalLea, clci aceasta trebuie de-
parl€i, maberialisnul pe cle alta Dar si unii gi altii jLr- nrons;1-rirlir, Vicl. ut't fulger. trr,rcl zqomotul unui ltun. In
ciecau superficial. nrod corr'r:t ar l.r'ebui sai gAndesc : .,arLl impresia cI am
Sensul cttvintelor suflet, Cuh, spirit, tt''ebuie trrccli-
ficat, discutat, analizat. Treburie sA stabilim uigte dis-
tinclii e-'sen!iale intre elc deonrec,.- ;rropi:ietei{i1e oi'girn-
nismului vitt qi elementele psihice sunt clou:i IuclLrri
total diferite.
A9a cum atrigcn ater-rlia regr ctatui trtcu prieic:ir
Durarnd de Gros, fizica ins5si ne ilrvata cii lllebrrie s:i rrc Lrlotiunea cle obicct presupun€' existen{a ullei senza-
foli tn de .rn;rrentt) chiar a'ruuci cinci t-i-ranif estiiriic sur-rl. tij, ;t '.rnei , mod de a concep
foarte convingirtoare si evidente. $i lrclrtiie sii le veli- !l1nt l,o,,ltc a fi atribut'e ale
ficdm, si lc dcmonstrirn cu ccit m:ti r.uale rigoale. insusi ? Nu ir o, ac€astA concep
C,e este oilre rnai evidert clccAt nrersul ,9oarelui ;i tlcsc faptul cii irt fata lucrului sirnliLt, perceput, conce-
al Stelclor pe ce r, dcasupru noirs lrA '? .,\ceastil c'r"'ider-ila put. exist 6's1r11 s31'c simte. I concepe'
Pertru r 9i fi lnai t:xacti' ll sine ci sim{im'
n-a fost ea suslinuta titnp do rnii de arri de toti olurlrj-
nii pandntului ? Itrxistii oare uir r,xem1-,lu nr:.ri .iiustlirtiv r-frr('rctllem, rteletctr.r. cot-istittticr lr esenlial, singura
iti acest sens ? Si totugi nu es'ir. rler:lli o irLzie': ilstl,- rorlitate oferitiir de obsc'r'va!izr dircctit.
l)omia a demonstlat-o. IJste absoir.rt nccesar s;i iuirllr atitttcline impotriva
CA1;i dir-rtre doctrinarii r-io;trl, jurl,:cir id numai dupri
observatii aparentc', .uu s-ilu cl.orreclil ir f i superf iciiil i
prezentdnrlu-nc dr€rprt expc'rie'irtti si ri.lLlitiLlc cl,curonstratil
o simplii obscrr,atie dilr.ctii ?
,,Soarelc este un disc lutni ll()s ('cLi'(. circuli 1;r,' <Jr'a-
suI;ra noastlti, d,c la cst la vest, de car-rcl riisaic gi ltAna
apune," iati un iLcleviir biiz,rt 1ri.' obsr:r'vi,r!ic. .1i 1:,rocla- percep radialiile electrice sau undele lllagnetice, negu-
nrat tintp de mii de rrni. ,ros,,,rtu nott:i. Pentru acestel fiinte (care pot aparfine
Cum se face tortu$i ei ;tirrr!a inclrtiznesl,c rii a[ilnrer l ltor I unti) universul ar ariiter altfel cl'ecAt cel conceput
cri ,,itccst adcviti stabiiit l.rr"itr .oltser'.,,alie" t lt'., o ct'r)lrr(l
t)l
36
'afara sim{urilor noastre' nu
de canoanele noastre stiiulifice' Putem deci si gre;im De fapt, in r-raturi, in
Iuiincl senzafiile noastre clrept reaiitatr', Natula reieLa cxisti niii lumind, nici sttnete, nici miros ; noi am
es'le alta, noi nu o cunoaqtem ; dar: spiritul trebuie sir creat aceiste notiuni per-rtru a pulle:r defini impresiile
cercetezc. 1i senza{iilcr troastre. Lun-rina este de fapt rezultatul miq-
Singurul adevar inconte:stt.tbil este cir stim cai gAn- carii, ca'gi cAldura, qi erista tot atAta ,,Iumin'i" in spafiu
clin'r si stim cd uu cunoastem alcievdratta realitat'e, tlici si la prAnz
- ca qi la miezul nopfii, adic5,, acelaqi nlrmer
esenla lucrurilor gi a lumii c'rterioare ci nutlai aparen- cle vi sPatiul infinit
O are r nrilcarii estc sutretul'
{ele ace3leia transrnise de simlurile noastre. nervtll audltiv' Mirosurile
Ih:zia constituie bttza nu prea trait'rici a ideilor, perce
senza!iiJor, sentirnentelor 5i cr:edin!eior noastre. Prina provi e in susplusie in aer, care
si cea tnai mare iluzie este irnobilitatea lrdmtir-rtului sunt tivi'
Ornul se simte fixat dc centlul Uniirersului si qi-a for- Exista in iurul noJbru vibralii, rriqcari eterate .sau
mat astf el o imagine in consecinla. In ciucla demons- aerienc, forfe, lucruri invizibile, pe care nu Ie putem
Dercelie. Aceasta este . afirmalie itrlct Etiingificd
qi pro-
tra{iilor astronomlice, degeaba cautam s5 aflam, sa
stabilim adevirul, pentru ci nu vom reugi. Si ne imagi- Ilrlrd ratlOlfaIa.
ndm o sc-ard frumoasi de vard : celul este senitr. pot sa existc in jurul nostru' numai lucruri' dar chiar
'intalrgibile,
atmosfera est'e calmd, gi in juruJ nostt'u este o liniqtle li fiinte invizibile, cu nu purLem intra
-care
N-am spus ci existS'
deplinir. Si totusi noi"ne afldm intr'-uir vehicul ce erleargd i" .o"iu"t prin insu5irile- noerstre'
Jlrin trnivors cu o vitczi vertiginoasit ci cd ar putea sd existe, aceastd afirmafie fiind corola-
Noi.r'ru sirntim nimic din aceste miqciri forrnidabilc: rul absolut stiintific ;i rationai aI constar,tarilor prece-
;rle plandtei pe care Iocuim E:l pt'rre stabilS, imobil5, dc'nte.
cu directii fixe : sus, jos, stAnga, dreapta. ctc. Dar ea Apart'nfele nu ne dezviluie realitatea
ne poartil prin spaliu cu viteza der 107.000 kilometri pe Singura realitate, de necontestat, pe care^ omul o
ord in jurul soarelui, care;i el, la riindttl s:iu, se migci poate stisfine este ratiunea, puterea sa de a gdndi'
in spaliul infinit. Asifci, traiectoria Pamintului nu este in ciuda,,idealismuluii', anti,,spiritui'rlismului" ;i
o curba inchisir ci o spiral5 mercu cleschisa, ial' globul s;cepticismului sau, Hcnri Poincare a sciis pagina^Urma-
nostru rAtacitor nu a trecut, de cAnd cxista' de doud ori toaie, in care prezenta ultirnii ani ai savantului flancez
Potier, profesor 1a $coala Politehrlica :
Fiind paraliza't, tirnp de doispr'ezece ani a fost lin-
tuit Ia pat, tou intr-un frttoLiu. avAnd adesea nigte
rJureri. groiiznice. Boerlet se adancea lent dar cclt'itinuu,
li'.titudinea Parisului qi 465 n-retri pe secundii la ecuator: j.ar crizele er€lu lle zi ce trece mai frecvente' Spre sfAr-
slt ,-t.t mai rdmisese nimic dilr corpul siiu il-r afarda
de
o.ni. S.tft.Lul siu, mai puternic ciecAt for{a oarbi unul
ri.t, ", cecla. EI cerea si fie dus Ia tScoala Politehnicd
.;; la $coala Miuelor' Se interesai in continuarc'
cc-l
it.t
pasionase
morilcntele cAr-rcl sufer:iilta sl5bea, de ceea
i'r"i"i". ln acest corp din ce in ce mai slirbit' inteligenla
noa:ltri. ,:ilrin"" la fel de vie, asemenea unei for[e ale cdrei

IJrecheer noastri p€rrcepc ceea ce noi llllmim sunete ziduri se prabuqesc sub obuzele dtqmane dar pe . care
numai irltre limitele de 32 de vibrafii pe secundd (sut-re- energia unli sef o face sei fie inci de temut' Cu cdteva
tele celc mai joase) ;i 36.000 (acutele)' ' ieprJt"a"i inainte de a muri imi cerea cdrli de mtrte-
3:)
3tt
mirticii penlru a cfectllii un studiu rou. P;na ii ultirnl Slrnt asezat pc tu-t fotolir.r, cu mAinilc pe genr'rnchi
c'linir el a f<.r:--rt o dov;idil vic a faptr-rlui r ti nintear omu- Cu malur drea;,tii, md Llmuz ridicirLrd unlrl cAtc ttnul
lui c:;te nai puternicir c.leciL moirliea,i. rk:eetcle tr:iinii stAngi; firegte, elc vor caclea la loc' cuni
Nu, r'rn un adept al spiritismuiui ri scr.is acestr: rtir-r* l si normal.
clLlri, c:i r.in erclept al rccpticisrnului. itrsii uL-t llrcru incon- .tJar dacr:, oti vreau si nu cildit, '/of ritnlitte ridica te.
'tcstiibil estc Adevirul sc impunc. singur si strdluce;re Ce antLtne :Lclione:tzi asupra n-tuschilor ? Pr.rr qi sim-
r.cFnic l--r'r'cum. Silius irt rroaptea itrstelata. Ltiu voinla mea.
Trebuic. sir afirrn cratl.goric, uruul inseanrni in 1l'imul De:ci existii o for'fa mentald carc actioneaz5 asttpra
r in i[ o fiin!5 curc g.l ndcrste, r:hiar clacit este san nu r.natcrriei. Ace esta forli1 are totdetrun:r leedturit cu cl'e-
corrst.ieL'it de acetrsll:r Nu avent no'i care to'r,i sentirnentul iclul meu. Dste o idee iar accasti idce aclioneaza
cir e r-:titfii ? {Jarc un copii pedepsit pentru o greEeala i!'jupr.t rnnteric,i. Calva iniliali r)u este creic'rul, ale
comi"'qri nu qtie ci a meritat-o, iar pedepsit pe ncdrept carei vibr:atii nu reprezidtii decAt ef'ectui.
Lu se revolt:i impotriv;r nedrcptirfii ? De unde rnostel]im Omul care igi folosegte minlea qi voin{a este fattri-
aceast.i constiint;i morald ? OmuI a ilvut c;r strd5nogi torull propriului siu destin.
i rrirntrlelc. e pt.,cii sieoJogice tertiare, secundare si primare,
6'r7qr|fi;sf3 trt'ptat de la r:eptile pini la maimule. Nu
Si privirn acum rnai iite'nt gAndirea unrani.
creienrl acestora a creat congiiinta moralS, gi mai ales lla constituie dentor-istra{ia perrnarnentir :i cxiSier-r!ei su-
accst sirn! al dreptA{ii ir-rnascut la copii. Putern suslinc
Ilctr-tlui Ciind mcditam, cAnd spunem pur ;i sirnplu
c.-] p1 ovil'le cle la strimogi sar-t c.i a fost oblinut prirr
,.g.indcsc" sttu ,,vreilu", cAncl r^ezolvirm o problemd, cAnd
cd',rc:zr!rc. Doar educa{ie. Dar educalia de unde am mo$-
faccm abstractizAri sau gcleraliziri, noi afirmdrrr exis-
tcnta spirituh,ri.
tcnit-o ? Toate acestea tin de patrtea spirituala a fiinle.i
noastre. $i nu existir nici o leqirturer ir-rtr-,c acest domer-rirl ClAndirea este ccl mai pre{ios, mai personal , inrti
intelectual. spirirtual, moral Si tnecanismele psiho-cl1i- ildepc'ndenlt' Iucru pe celre il de{ine omul. Libertat,ea sa
r-nice ale scoarfei cerebra_le. este inatiicarbill. Puteli tortura corpul, il puteli biga
Voin{a este in mod sigur- o et'}cl-gie dc' ord.in inteiec- in inchisoarc', il puteti forla prin mijloace materiale :

tual . Sa luAn'r unul din miilc de exempler in iLcest sens. dur nu aveti nici o putere asllpra gAttdirii. Orice a{i
LIlpoJeon vlea srl cucereascit lunrc'it si sacrificir totul fiLc,c, orice nli spr-rne, n-o veli schimbtr. Ea iqi rAde de
tot, disprerfr"riegbe tot, stiipAncqte tot. Dacti joaci teatrtt
1r':trtru :r-;i saiisfacc arnrbilir. -,\nalizati tc,Jte ac!.iunilc trn, sau daci ipoc'rizia tnonde'ni ori religioasA o obligi
sitlc, chia1' c'clc mai llcinielnitatt., irrcepADcl de la carn-
s;r mintir, chiar daci errnbifiile politice sau f inntriciare
1::tniar Ilgiittului ltitrir la \\'ai.erloo Nici fiziologia, trici ii cla'.r o aparc'r'i!d ingelatoarc, rJrmAne ea insAgi si stie
chit'n.ia, nici {izicl sau lnr,clrrlica tru \-of ilLitea expiica
c(-) vrea. Nu este qi aceasta o clovaclai Cic necontestat a
r.c.-'asti perscnalitate, aceasti conilinuitate a 'ideilor, eristentci SlAndirii, indp,endentl de creier ?
acea.stii persevernld, ilcea tii incApi:itinarc. Viblerlii core -
l' ? Nu este s;trficient. Lt :rd:lncul nostru se aflii o Dovczile existen{ei personalititii umane sunt nenlt-
f gAnilitoare, oreie rr-rl ncfiiud deoAt ins,irumentul mnrate : ar fi necesar:l o lucrare specialii pentru a le
acesteti;l. cuprind-e. Dar oarc le-arm remarcdt fiecare dintre noi ?
Vojnla omeneascii cste dc. ajuns pentru a dovedi C den-ronslratie fottrtc originalti a ,,existentei sufle-
existenla lumii psihice, a lumii g'Anditoare diferita dc tului prin studierea efectelor cloroformului 9i a curarei
lumea n-rateriala vizibila, tangibiia. asupra organismului a lost ficuta nu cu mult timp in
Actiunea voin{ei se manifesti in tot ce facem. Pu- urrnii de citrc ttn sarvllnL'L de renume pe carc l-am cuuos-
tem facc cxperien{c folrtc simple :
cutr, donrnttl Ramor-r de la Sagra, mcmbl'u corespondettt
al L'rstitrrtulr-ri Frerncez (Acadcmi:t de stiin!c morzrle qi
* 'Salanti si scriitori, It. 19fl politjce) tnort in 1ti71 itr Cuba.

,+0 47
Prin inspirarea vaporilor cle eteL, satt cloroform se
anihileaza astlel
nele aflate gicf, ext
fi supuse o le fAri \

Dar nu nu ezi-aI'i n CalritoIul IV


in timp asculite ingi'22'azi' ta.ie' tor'
tureazd 9i nu numai ca rtimiLn total
insensibi mod nolmal ar smulge stri- F'ACULTATI PARANORMAI,E ALE SUFLETUI,Utr,
;;t; a; durere 9i r se intamplir adesea'. ci1 in
so sir aiba niqte senza{ii deo^ NECUNOSCUTE SAU PUTIN STUDIATE,
ii-puf acestui
sebit de pldcute, chiar' CARE DOVEDESC EXISTENTA SA
Ran-ron de la Sagrtr prezir-rtd acest fel'romet-r ca <l INf,JEPENDENTA DE ORGANISMUL MATERtrAI,
iiustrare stiinlifici a existe
suflerir.rl qi corPul nu sunt P reseu ti m e nt e' tt t".l'ifflr, oiirt "".Xt "
t * pr e mon ito ri i"
ele sunt in mod manifestat ;
oterului sau clorofurrnultri "l "
.l;;";t t";arat, in ii-p ." corpu} este torturat de fier' Cdnd erarn copil, r'edean ca u'l c(rfril,
CLi" ao.ta elemente oi" ugt"gutului un-ran sutlt aici se- gdndcarn ra u11 copil, judecarn u,r u.r j,t-
o"."t" de agentul aneste)ic'" Savantul spaniol a fost pil ; dar cAucl arn devenit bdrba',, nr-iL:;r
irapat de .efecrtul Pe car'e I dczbdrat cle tot ce apartinea copiljricl.
sofiei sale, care! Pe timPul SFANTUI, ]),\',;I]],
demonstrAnd astfel cd minte
Ea discuta liniEtirtd cu chir
acesta tAia carnea 9i riervii Iracultdtile normale ale sufletuiui, puterea cle inie -
eiau mai degraba pliicute'
'

spus iotului ca salle legere, judecata, voin[a, care sunt obioct dc stucliu a]
dsle momentul ntim cd La scoala de la Nilncy inr'5tl:-imintului clasic gi ale cirui manifestari sui-ll ,.rbis
durer-ea a fost llrin hiPnozir' tir.riter si permdnente, nu a putuf face dovads cerL;i a jn-
Disrlinclia dintre sutlet si corp, separareit. lor chiar' clependenfei sufletului fafa dc' creier ;i a supraviclutit'ir,
poate Ii obs'ervtrti in multtr altc imprejurtrn'
ln unetc din ctire cauzd am. hotarAt sd aborddrn problema inlr o
cazuri cle hipnozA, cle somntimbulism' de dedublare a iturin.i nou5, depAsind cadrul clasic. Omul este inainte
per!ottalitafii., etc. de torrte o fiinfd care gAnde;te. GAndirea este o lclriitatc-.
it
Ipotezele fiziologice ru a I)ar, pe lAnga acast fapt primordial, nu putem cefteta
t" H;;lf;;ia.i ot" inclivin hice i drlci unele facult6li al.e sufletului, necunoscute ;atr pulin
i" "tg""it- sunt cu totul Con ; cerr'ete,te ar putrea sa ne ofere subier:te de investigatii u
este pe cale de a se destrdma' cirror analiz6, atenl6, sd ne ajute sa risipim ignorania in-
ur"ptl ,ri"til 9i :r gAndirii del uugata, sd ldmurim problema constitrrfici nrrarstre
Totul dovedelte c:r suflcrtul omenosc este o substanlA
'Contrar atat de limitate ;i sd punem bazele unei Etiinle psrholo-
dlstincti falA de corp- etimoloqiei sale' sufle- glce acceptabile, care sd rdslpundd cu adevlrat aspira-
tul nll este, '.respirafie..; estc o ctltitiilte intelectuirlii. {iilol rioastre, dupd ct: s-Lru purtat atdtear disculii sicrik..
Vomstabiliaceastaperscinallttatelprir.rprezcntar.ea in julirl acdloraqi subiecte ? Cine Etie, poate cI fiinta
ralionald va fi in stare ntr-o bund zi sd-qi depdsei,rsca
facultSiilor paranormale cEire n-tlu rlinlic comull ctl contli!iu,..
plopt ie'iafile nriarteriale.
43
42
Voinla, dovacla speciilll a indiviclualitii;ii tpilitului,
v:r Ii irnalizati ir-r capitolul Llrmdtor alaturi cie.' alte fa- cra la tninister, i s-a adus, aliituri c1e coresponcl,:rrfa obi,s-
ctrrlieili demonstrative. Dar mai intAi, aq vrea si prezini. riuitd, qi o carte. GrAbindu-se sd plecc la Consiliul de
itrlr.mitc f acultili rrai puf in cunoscute, insuficie nt stri- NTinistri a aruncat-o pe masi si a rugat-o. IJc] d()imna
ctratc i:And in prezent, pe care domnul Gh. Pilj-rert le-a Constans sa vada despre ce era vorba. Doamna Constans.
cJenirmit cu o expresie foarte potrivita, fcnotnenc tneta- careia in acel noment mcnajetra ii aranja pdrul, ir luat
P--irlti ce. ' catrtea p,e genunchi gi a vrut sd o deschida, crezAnd mai
Dc exemplu, puterea minlii dc a percepe Lricrttrl irttai ca este vorba de o carte de rugaciuni trimilir de
ric(rul-ioscute, sau mai precis, dc- a presimli. veri$oara ei..Cu trei zile inainte primise, sustincir ea,
Ce este presentinrentui ? Care este naturrr ai'esl-ei .,niqte mizerii6' care au facut-o si fie mai atentd. Ciind.
Lnarrilerstiri a sufletului adesea atAt de sigurir ? c1-l mare atenlie, a dcschis putin catrtca, i s-a p:irut ci
in a,cest studiu itrcs.put cu nrult timp in ur"lr)i ;llt'l zrireste ,,o porcdrie((. Imc-diat ia dat-o menajerei:
:rdunrit, compartrt, discutat, sute de observalii, ,,Du asta in anticamerd ; este o alta scArbosenie,(.
Abia- iesise femeia din camerd cA doamnar Constans, clcs
Urrii din cititorii mei isi amintesc poette ci in 1399 pletitS, pc jurndtate dezbr,icat5, aleargai drrnii e,r gi il
arrr {iic ut o anc}rcta lnaliiicd asupra arc:estor facultiii alt-. stligA :
sufici,ttlui ;i a manifest-arilor lor iar primele lezlrit:ite -- ,,N-o deschide, nu te' atinge de ea.(( (De ce l').
le-arri publir:at in lttcrarrea: ,,Necunoscutul si problc- Apoi 1-a chemat pe don-ir-rul Casscl, seful Sig,_rranfei
tne]c 1-rsihice'(. Au trecut doudzeci de airi dc ani ck: atunci,
Genera,le Ei l-a rugiat sA exan-ii,neze obiectul, presinii.tinr:l
iar eu arn continuat sl primesc Lllr mare numir Cc re- irA ceva nu este in regula. Domnul Cassel, miscdnd ciir.-
latlri ale unor c'vcnirrt'ntt' pe care nl-an-I simtit r-rbliqat t.-a, a vdzut niste buc,dli alburii cirzAnd pe masi. l,i:-a
sa le verific deoalrece, dc;i apar{incau unor maltori dc ciat, foc ;i arrc-stea s-a,u altrins Imodiat si-a dat seanrii d<:
ce-.a rnai bunir cre,dinti, amintirile se de{orme:izii incvi-
tabii si uncori faptelc. par nevclosimiie. llericol, a luat carLea si a plecat let Piefecturir, Ll Ili,ro.
lutor. Dr-ipd o or5 si-a intors qi i-a spus doamnei Corls1 ans
N'rr trebuic sd dirn dovadir de oxces cle zcl iLr;lr:itet)- cir in cartc' ser afla o cantitatro de dinamita sufici<:nt.li
tarc.r acestor fapte. Dar nici in :r le re*pinge cle 1;r l.rnn per-rtru a face si salli in aar toerta aripa clidirii mini;tc-
incelrut, Adeviinrl se afl;r urtrle'vrr 1a n-rijloc si nu trebuie nrlr-ii in care locuia familia Constans. Doarnna C. ir l.,.li-
-si uilirnr c'i adeviml poate perca uneori nel'crosrmi!. na.t gi timlt dc opt zile a fost bolnava.
Acc.asta c-'s'ue intiimplerrea pove'sti tir clc so!ii Consr:ur,r
in fatar a circa douisitrezetcc llL\r oan{'.
Solia nti ui l ghicit! s:llr. n'lli ntult cltrril ,-,i51,
Ll'n exemplu fotrt'te irrloresant de presentimen i este ir sim{it cu iutcnsitate 1:l'r-icrolul ir.rr:it i.r alerqat 1tt:
irr rr,l;rtallu tirtttatolrre
t,t'ozr.ni;-rl
t- "hi ' :
iumiLate cle ti:t pinii in antic;rrnr,r.a ntirristerrrlui
Dc;innul Constans, rninistru dt irrterne qi pt'-^seclinie 1:.rc:ntru a-i oltri pe funr,tirlnarii carc vojLlu ser clesr,hidii
al CoiLsiliului de minigtri, invitat rlc ciire tuiirc l'r c ii'rir cart ca
imnrlrrri crr sol ir. la obscrvatorrrl din Juvisy, n,i.ir po- Nu c.stc oarc vorba tiici de un g€.n cle ve,clre inter.irru-
,zestit ce i s-a intAmplat lui inSusi, ti ar.,. ilc altfel rru arc nici o lcqitlrrj c,r,l
? Am 1tu1c:r ir.c'c'rca sa c:irmp.rriipi
Era in 1889, pe vrcrnca marilor diferendc cll flci'L*ra- i cu simfr;i olfacti v ll cuinelui. Dar
lul Boulanger * ;i cu partidul accstuia asupra :tecer;itirlii catti
revizuirii Constitu!iei franceze. Intr-o dimineaf d, cind
+ Pe care il cunoqtctrnr si crr irstloLiotliLirr lc plar:e si crbservc
lot, , lrlat' 1i in pulili, A.

-44 45
i,iei, mi-a confirmat faptul cd a facut atunci anilliza "i cii sunt de rnultil rr.o,hr., adc.pturl teologiei giiinfilice
(rafe nc salveazi de matt:rialisrnul aspira!iilor religioase
ac.:lei inclrcdtr-rri de dinamitd.
La acelaqi dineu doamna Constans ne-a mai relata.i r.; irlc omenirii.
iritamplare in c':rre presentimentul pe care l-a evut estr.: Vir rog sd primi{i. . etc.
Ia fel de ilustrativ. tridel principiilor mele de a verificir B. RESSEGUET
(Sscrisoarea 980) *
totul, am obfinut confirm:rroa povestirii de la doctorul
Resseguet din Toulouse, medicul farrriliei Constnns,
1;rintr-o scrisoiLre redatd textual ca Ei precedentele :
ht ce,lc doud exemple de mai sus este vorba de ob-
-l901 servarca incontestabilS a manifi:stiirii presentimentelor,
Toulouse. 16 maltie fenomene cirora fiziologia materit'rlistd nu le poate g5si
nic'i o explicatie. $i a; putc-a si adaug sute Ce astJel de
Dragd l\{aestre, lbservaf ii care dovcrdcsc existenf a unor faculid[i necu-
NIa simt dator si ri,spund lu intrcrbare\a dulrneavoets- r-roSCllt€, deu- car,e nr trebui studiate pentru a 5ti mai bine
tra cu plivire Ia presontimc'ntul dorimncri C. carre a ref,-r- r ir-rc si ce suntern ca indivizi.
zat sd ia un medicament trimis de f:rrmac:ist ; vd voi redn Nu este vorbn in ai--est catz nj,li dc ltute're de judecata,
lirptele a;a cum s-ilu derulat. nici de transmitere a gtlndurilor, nici de tc.lepatie. Este
Doamna C. ave'a douAzeci ;i trei de ani ; ea locuia 1a tun fcl de preverstire.
Joulouse; la un moment dart s-a imbolruivit de difterie. An aratat undcv:r i:i I)eLtunay, Directorul Obser-
,rr fost chemat doctorul R care si in prezent profesearzi vatorului din Paris, presimfea cir marca ii va fi fatala
Ia Toulouser. El a prescris badijonarea gAtului cu acid si clt ac'eea a refuzitt ntL'rc,u si faca vreo cd.lAtorie cu va-
clorhiclric. Mama doamneri C. i a dat sticluta cu .rsa-2:isul portrl Dar, in august '1t372, o rudd a sa, domnul Mitaud,
a,lid clorhidric ; dar bolnavil, degi forte slabitf,, refuzit a insist.at sii-gi ia o saptS,mainl dc vailanla si au plecat
tratamentul protinzAnd cd va fi astfel omorAtd... cA ercela irnpreunir la Cherbourg. in timp ce sc intorceau la {drm
rtu este acid clorhidric. Dupit cAteva incercAri zadanrice, ch-rpi cc au vizitat rada, vaporul pe care se atflau s-a scu-
cloctorul vre:r sA-i dovedeasci bolnavei cd medicamen- fr-rndat din cauzit tr:tui viLnl 1;utornic ilrr eti alr tnurit
tr-tl este bun ; el pune ult ba! de chibrit in sticlufa, iar. antandoi inecefii.
irc'esta sc carbonizEazd irnediat ; e'ra acid sulfuric.
Iata ce imi miLi amintesc. Nu mai refin aimdnutrtele, -tjresentirnentele, avcrtiziriie de arcest gen sunt foarte
clar n-arn uitat ca atunci a fost vorJla cle o greEealii pcntru i,r fi ir-rtamplAtoare,, si nu trebuie s2i ne
l-lume'roa-(c
grar-5 a farmacistului care a incurcat una din rt-'tetele surprindi faptr,rl cA lrrnti.r irjc't.in,a sI gasoascA o expli-
tnele ;i ci"r doamna C., avdnd ur-r prcsentiment puternic, ca!ie.
a refuzat,tratanaentul. Relatarcar urmdtoare a fost fdcr-rti cle un otn foarte
:\m incercat sd caut ;i alte detalii in cannelelelc mele echilibrat, re aflandu-se in vizitii la niEte ltrieteni (la
clin acea vreltte dar degaaba ; stiu nuntai'cd era vorba clou.iizq:c:i d kilometri distanl5), irr casa cd,t.ora trebuia
cle difterie. Re{eta mea prescria doui flacoanc, unul s.i-si petreaicri noaptea, pre-s.imtc iminentar unui pericol
pentrr-r caiutcrizarc, .iltul ca pofiune, iar greqeraXn farma-
cistului ir oonstnl in schimbaroa etichetelor : pot sri afirrn * Ilepct ceea ( e ant spus rnai sus, r,d numer.ele date scrisorilor
rd imi amintesc foricitul presentiment al doamnct C.,
('i1fc a salvat-o de ofrtc'tcle groiizni<te ale ilrgcrdrii unei
sr-thst,ante caustir:e.
Permitetri-mi si vi splln acunt draga Maestre, ci far:
dintre aceia pe carc savantelc dumneavoastr.i stu-
;,arter
dii asupra pluralitS{ii Iunrilor: i-ir'-r intreres;rt si erlotionat
.Ll
46
rdu : m:r
si se hothr5.;te sil so totuqi in acc'eaqi "s-eari' Pe drum m-am sim[itM-am mai
obscdar scntimctrtul unei nenorociri imilrerlte'
sa jucAnd carli, aPoi lini;tit cAnd am a sii 9i am giisit-o pe mima jtt-
Spre diminea![ e,a ii cind carfi cu triste
re, chiar in momentt - dureri groaznice de cap (mi-
intr-o cam'erd situatd in csalalta p'arte a distinct'e
casei' Marla sufelea
grene), dair: atuuci, intrcb6:nd-o cum se simte, mr-a spus
Este vorba aici dc doud manifestdri :
'dour* pulin capul' inainte de a md retrage i-am
perccperea l:r distanla a unei nenorociri li o
1.
- urat de obicei nodpte buni' apoi m-am dus in came-
rentc ;i nePrevazutd; "a
ra mea ;i am adorrrit imediat'
2. aparilia din vis care anun{a moartear' Casa este destul de mare, iar camera rnamei destul
- scrisoarea
1a1a :
de parte de a mea. .'
'dorr" zi (20 aprilie) m am trezit scdldat intr-o su-
Dragd Mac'stre,
cloare reoe qi tremurAnd datorita visului groaznic .pe
-f-"-
avut. Sau, mai bine zis nu a fost un vis ci o
,ririn"". Cdnd erarn po punctul de a rnd trezi' la ora q.apte
""."
;i t,reizeci - 3gsa,5l3 ora ora, deoarece m-am ult'at rme-
diat la ceas arn viant-o p-b malna cii se apropie de pat'
-
md siruti pe frunte si imi spune I

- su
cine mor, mor l((
in (1899) am treizcci;i cinci de ani' sut-tt -MA,,Adio,
pnegS.team si mA scol qi sa n-rd' duc in camera
perfect , n arr4 av nt . niciodatii 1l:t"t1']1!t]...i.1,, "l: mamei, ctin"d a'm e;uzlt mare agitalie in casi. oameni care
iost in a sccpti'c falir de povcr;ttJe ( 11 vectcl-Ill sl alergau. Menajera a livdlit piAngAnd 9i lipAnd' in
r:a-

-eti m*" : Domnulc., Doamna a murit 1... cd mama s-a


Potrivit spu,se}or servi;borilor, 'ss .)pare
qi .s-a dus it-t camera
s-a intors in camera ei
or ca de obicei Pentru
mineati. in momentul cAnd
tneu. Moartea a fost cauz'ald'
cle o rupturd de anevrism : congestic fulgerdtoare'
Ei, biite ! Moartca a survcnit exact la ora 7,30, ora
viziunii mclo.
p(: care nr-am sim
Dzrc i dorifi sA-mt
tit grabi sa vd rdsPund
adr
in 't'slrA cerrcetari atdt
de documentate.Mi se p:lre cle altfel ci v-am scris des-
tul'
ALEXIS ARBUZ.'
I(oIm, Gubernia Pskov
Rusia
(Scrisoarea 814)

49
.l Sufletul nu moal'e nicioclata
48 -
Sunt prezentate mai sus douh farnte foarte interesante irrarului avut Ce s-a intamPit
tn ('Lllfl dc
ailcheta noastrA.
'Delrtru
Indif..*nt cle' stilr-rl redilctirii -- in cerre anumili lui, il fi J

termeni pot varia in ra1:ort de mrmoria autoruluiin--sinc 9i InIIuen uncl


ortografia numelcr strilinc, faptele cloiala. ui (
indiferet-ti c1c'

are nu cste necesard' Dar


rtr-adevir fiului sdu anun-
aptul incontestabil in fa!a
Prisos.
onat areastd malrA asupra
s-a tra-
Psihit'ti :r creiorttlui
dus prin imaglnea sa'

SA ne continuim observaliile' in ca-


ti- rpf"*r" eveninrentnl urn'iitorunu] din
t n-I""i[l"i:-it'gice'? Esti: oricum
I ante'
miile de tcnomene psihicc de acest fel'
tr:ebuie doar' sa u'log"ltt car sit ilustritm ""11t:i!?--ll:.:
t".;imti tlte omutui lncA raecunoscute si pentru
Ll lncerrril

si rczolv5m acestc enigme'


latA un exelmpLu d"cstul de rocent care mi-a fost lldus
fa cuiiorstint;r chiar dc persoanar implicatS'
l)oamna Malrlchal, care ]ocutestlt' ltt Ptr'ris
(strada
Custine nr'. 20, arondisment

si fiici'r me'a ? i;i sPutrea ea'

tl posibil."
--"':--
I
ca
Niui unul, risput-tsct cl'

-- rrebuie sa aiegi, o.:,


moal' as 1i:illJi3 ,"tJllll"$!
azci, zbatc. ir-i f ird sA' se
'rasPunclS'
Ncbu ere nu ac ir
de n lot'trrra ' Ilste ulor
E-t
50
de ghicit. Solul ei, in vArstd de 46 de ani era acolo,
Iingd ea, per"fect sdnirtos ;i dormea linis;tit. Fiica s&,
care 'a inso! venit sd-mi povesteasc
stranie halu acum (iunie r91B), o
moasd de s ani. Groaza, doarnnei
este lesne de infeJ.es pentru ci ii iubea la fel pe amdndoi.
in sfarqit, invinsa de o voin!5 n,ai decdt
tragd cartea care. i se
a ei, care in.sista sd primeasci un rdspun pAna zicem aga, doamne
la urml in sinea, ei c5. dragostea mat ie sd impuneal' Toli am igitatori care ne invitd
ocupe primul loc Ei ca igi va sa'crifica mai degrabi so{ul si tragem ,,lai intd te dintr-un ipachet. Ori
noi alegem iritotdeauna cartea pe care o vrea el (excep-
i ziLe, arichd, caruia a avut grijA tdnd substituirilc).
s'teasc ------ 9i care nu fusese ni- Spiritul pe care noi l-am imaginat a ;tiut, a vdzut
v de ia birou (lucra Ia ,,Ca- poate, cd domnul Marichal era condamnat sd noard
-, obosit qi s-a bagat in pat' Medicul
bluri submarine'() peste pulin timp qi .1-a sugerat so[iei sd-l desemneze ea
chemat miercuri n-a constatat nimic deosebit spundnd insaEi.
ci este vorba de o ea bolnavului Totu;i, in exemplul prozentat, prima ipoteza mi se
s-a inrdutdlit. SAmba murit. Diag- qi de faptul
nosticul pus de medi de;i nu exis- oriza, poate
tase niciodatd vreun cardiace. diferitd de
cu noi asa
cum se intAmpla in vis, de exemplu. Ori in cazul Fne-
,'l?ntat este vorba mai intAi de un vis obiqnuit, care spre
trezire s-a transformat in halucinalie.

chal trebuia sd moard atunci, fdrA sd bdnuiascd el insuqi Am la dispozilie suficiente, relatS.ri Ei foarte diverse.
adevdrarta stare a sdr-rdtlii sale. CAnd murim, nu este pc care adiugAndu-le la cele procedente si vd pot oferi
vorba de multe ori decat de punctul culminant aI unei o imagine asllpra irltinderii acestui dom,eniu neeunoscut
stdri maladive pe care o ignoram. Te crezi sdndtos tun, pe care vrom s5-l ce,rcetAm.
dar un rlu necunoscut te slabeqte treptat. Subconqtientul Am ales urmdtoarea scrisoarc'care -prezintd o intAm-
soliei, foarte sensibil5, a perceput lpoato incongtient a. plare diferiti de cea prccecletrta, dar nu .mai pulin cu-
ceastd stare a sanatafii si sfarsitul iminent at domnului rioasS. Ea mi-a fost trimlsir din Constantinopol, La data
Marichal. PersonalitatEa r-ioastrd este dotatd cu facultd'fi de 22 septembrie 1900
incd prea pulin analizate. 1 .
:

Este o ipotezd au:cep,tabil5, dar nu oste decAt o Dotnnule Profesor,


ipoteza. Pentru studiul stiinlific experimental ciruia ii de-
Dacd o acceptdrn, ar'trebui, pentru a o compJ.eta, si dicati atAtea ore de cercetare md simt dator sE vI semna-
descoperim mocanismul prin care aceastA intuifie a c5- lez doud cazuri la care am fost eru insumi martor :
pltat forma unei aparilii prevestitoare. intr-o dimineafa, in jurul orei 11,00 a venit ia mine
AIta ilpotoza: uir prieten care mi-a spus : ,,Nu gtiu de ce, dar de cAnd
Nu cumva lumea invizibilA, in mijlocul cdreia trdim, m-am tr.ezit md obsedeazd ideea c5 m,StuEa mea de la
este populata de fiinle invizibile ca forlele ra guverne?zd
5.3
ci' c.ii'' ('r I r':'' ''r^., -- '
A clcua zi iirsit I -.i irlti'cil.rt .. ., l'" ('ir I'i' I
J

ir
avut, clar ,-.1 i-.r i-.tr'l-rnns car . ll ii ;
1o1;'1- i.l
1'1';ll:i tlc r.rr =], js.
^

a prontiu!it1. iri:estr.r t l-tvilltc- illL-ii


"ir
cle ce.
De lu feigstlllc .r.1.ll:l(1..r i s(l 'r t, 1.t.,r,.r11_
!nstrli 1i c.t
i-a spus so{iei sa-ie: ,,Ctrir nli:L i clovadii q5 4rgclr
Italici ntt at murit estc ci to:tLtl t{' illn port a\, stt,ir_ Cescoperite, detrei'trrin:rl'c qi explica'ie'
gurile inaliate," Nu este un lucru u9or. Reiatarca tlrmitoarc mi-a fost
Dr-tpi, o orii, scr riitit t;ll 1e';earstrit li r c'cle, rr." cllrt,ir Lrimisi clin 1912. fi
.iceasti'r cii tcatc \/irsr:lc'au- iirlrorat clt-itlrclr'Iq in
t'1rcr.uai a faptului c irat ciurcl
diul presei, aducir Ia
.

Ntirat cle aceastii scititllbare se duce sit ceara inP,rrrr-rirl,ii


pte de
-
intcresul st a

AqtcptAnd un r sti-mi iert;11;


ncala de a nta I t ftiii
. voir5fl;"1
si vii rog ''x
lil?T,il-1ii"''".,:'i
Dr. L. iUOUGIIRI
il,te dii' psilriatru ia Spitalul rsp.,1 ilul r;rrr
Str. Cabi i\trrr 20, Cunstrrnl;f^
--'
(Scrisrrirrca 1)43) "r
'rtJ 1Y'

Dupi cunr s,: vcdc, aici estc vorba de clou\ cazrrr'l


analoqo clc t,elilpaiic" cleli lrtttin n'.\,,:lI 1 lt,,,, 1i-a spart capul murind Pe Loc.
pcrcclttrtir in stlrc' dl veqhc de : ., I'c\r)o
n';'.':llli: . --'-'{1or
si inci sull .implesia co;marului
]l''iu Constemat, naucit
Ia Consta'.rtino1tol let Cicnot'a ; 2 "'-. .. Asiisilliifgiq' t,tl{,11il 'r'' rrril, <rcclcrm ci lc;irt
54 55
va povestesc este purul adevar, ltentrr-r <'i il
Ceea ce O si vinsa e

respect gi iI admir prea mult pe marelc savant Fl,amrna- qi sd e cd utr ele c


rion pentru a vd relater alt'reva clc:cAt O.l.r1 adevir," activ rie' Ior mat
LOUIS PERIER in generla lumea nu indrdzne;te sd priveascd adevd-
tr'unclionar la primaria din Ct'itc rul n fa!a, sa e direct gi sa analizoze necunoscu-
(Scrisoarea 2220) tul ; suntem t a credem ch ;tim totul (l)'.gi cd
ceea ce este i cadrului stiintific nu meriti cer-
Cum sa interpreiant :rc::sti viziune ? 1e.tat.
Spiritul povestitorului a vizut oare accider-rtttl ll dis- D:rr ce p.utern sp..lne acum clesprc persoatlele -foarte
tanfd, sau priete'nul i s-a prezcnta't in vis ? sensibile ? Ele sunt lnli nlrmeroilse decat putem bdnui'
An avut un nlrmar atAt de mare de e:ienrpl: de ve- Goethe Ei Schumann constitttie doua exemp'le remarca-
dere la distanta incAt prima expJicalie mi sc palc trrai bile in acest sens. Votn cliscuta mai tArziu clespre Goethe
nlauzibilii. si ! s gcun.r iatd ilustrare
'Iotu,<i, expediiorul scrisot'ii nu a vlzrtt accidentul, cle su ild, telePat ionatd de
el l-a vdzut pc priutenul sau, carc. (u cr'rul spart;i hor- Sch -o clin 1B3B ra Wiek :
ciind ii spunee adio.
Pe de altd partc, dlca ntot-lLtl a su(-'ornbet instanta- ,,Trebuie sa-ti vorbesc despre un presentirnent care
m-a crbseclat, din 24 pAni ,pe 27 tnart\e, in timp,ce eram
neu, putem presupuno cd itr acea tragi.:a clipd sa gan- preocupat de noile mele compozilii.
dit la prietenul siu ?
Putin probabil, dar posibii in fond ; sc clespdr[i-reri
doar cu trei ore mni devreme.
Vedcm.dec'i cAt dc complieate snut aceste probletne.

Abcrdarea analitic'a expcrim'entzild a facultaf ilor su


fletului, trebuie sA ia locul vechilor concep(ii metafizice
;i a termeniLor folo:;iti de acostea. A;a-zisa cunoa;tere:
a suflc-tului se rezturi intr-adevir lzL cuvillte. ln afara era imposibil sd gascrsc un motiv pentru aceastd tristele'
ar.:r-.stor speculafii metafizice care, .au fost considerate
drept bune timp de secole, nu exist5 nimic real, nu cxistd Atunci a sosit scriloalrea d"r la Therdse ;1 mi-am putut
r-iici un adevd,r demonstrat. De acum inaiilte se impune cxlplica t,otulr(. lCumndt:l sa il atrur-rfa ci fratele lui,
folosi4ea alte'i meicde. Aceasta ne va ajuta sd clemon- L)douard, toctnai a n'Illrit.
strtirn viabilitatea analizei experimenta,le in descoperi- Schumann a intitulat ,,Narchtstitckc'r (.,Ncicturnd")
rea facultirtilo-r sulletului gi in ;sub'linierea existen{ei :uita ps care ini!ial voiil sd o llllmL)irsca ,;Leichenphan-
rnor fenomene paradoxale in,cd foarte contestate, ca de t a51e".
lxemplu :

-- Exercitarea vointei far5 stimuli verbali .r'i la dis Presentimoutele 1:ot Iuai clivcrse iorrne. Examirrarea
*'r.
tan!5 ; tuturor ar necesit:r o muncd dnormi
Transmiterea ullor gAnduri sau stari psihice ;

-
Lelepatie ;
. * Schutnan, viala ;i opera sa -- de Louis Schneider si Marcel
* Vederea pr-in spirit, fdri q.luLvr
-'i"+^-"1ur ^^hi l^r .
gdsim rttention e t ele lui Da-
_ preyedere,at viitorului ; .o." in vizi mii Presirn{irea
*- Manife,stirri aLe deceda!ilor in momentul "lir prietend de 6 Londra, caz
,morfii
-- :1i dupd. lui aJ Pti:rlesci car

57
i-l (l
vom prczenta it-r callitolele urmSt'care cazuTi incon-
Voi prezenta in continllare r,tn alt caz foarte intere- testabilc' dc' r'cdere prin puterea minlii, de preziceri ale
sant pe care lady Ecardeley i l-a povestit domnului Myers' unor evenimente viitoare, ca ;i de clovezi evidente ale
' ,,Cand eram tAndra, avAncl in iur de qaisprezeco- ani, firc'trlLaliior trattscendente.
Problcrnelei care tneriti toatd atenfia suut atAt de nu-
m-an'r imbolnd,vit de rujeolS. Locuiam la bunici. DLtpd Irero:rse qi profunde incAt nr-t putem pretinde vrecdata
doua-trei zile de stat La pat, i-tli s-a spus cd pot face o c--a am reu;it s! le abordirn pe deplin cici curiozitatea
baie caldd. lncAntatA ;i sinrfindu'ma mult mai bitre, nohstri este l-nereu treaza.
m-am dus in ba,ie, am in':uiat u;;r qi m-am dezbrdcat ;
Ban:rlitafiic viefii de zi cu zi t-ru pot satisface fiinlele
clar, chial ittair-rtc- de a intra ill apa, am auzit o voce rntelectuale, .-'dti, pL'ntru Cle via{a inseamnl a trdi 9i in
alt plan, supcrior, iu planu{ gAndirii, al spiritului' Dar
si continuinr stitdir,Ll rrostru comp'lrattv :

Un inv5fator'r itu o vastd culturd domnul Savelli, din


orasul corsican Costa, imi scria in 19r2 :

,,Este eviclent ca aicestc chcstiuni ii intereseazi in


cdl mai inalt gra.d pc cititori ;i am convlngerea ca vol
[i in escntintentttl lor daci vd rog si v5 continuati acest
studiu.
Problcma naturii timplrlui este foarte greu de rezol-
mir prepitteatm
ma Dregz rsi intru in cacld am lesinat si am cazut tn vat. Un n-ratematician cdruia i sla pus o problemd a rds-
apd culata
cu f in jos. Din fericire inainte si-mi p;crd cu- truns : .,FIa,i sa vorbim despro lrltceval(. Totusi' md simt
no5tinfa am mai putut sd apuc cordonul soneriei care dator la vA fac cunoscute cAttlva cazuri tulburdtoare,
atArna de pcrctele itlaturat' Scn'itoarea a vcmit ;i m-a carcr nu pot fi Puse Ia iirdoiald.
gAsit, spune ea, cu capul sub aipd M-a trds afard si do- 1 -= intr-o sear5, pe la ora unsprezece, tatd'I meu,
rind sa mi scoatel din canera cle baie m-a lovit' cu capuJ intorcAndu-se acasA inso[it dc un prieten, a fost surprins
dc' ug6, ceea ce m-a facut sA-mi revin imodiat' Dacd uga sa auclA sbrigate dcr deznddcjdc'' Se auzeau femei care.
plAngeau si qiparr. tri s-au gAndit cd poate s-a intAmplat
ar fi fost ir-rcuiatA m-a1 [i inolal in mod sigur'" ir n:rnolocirc, rli poate' a fost omorAt cineva : s-au oprit
:,ii se uite lar casa de uncle se auziseril aceste lamentafii'
Ce bizaretrie I A cui era vocea atsta ? Probabil a ti- c.lar nu s-a m:ri aruzit r-rimic. A doua zi seara, Ia aceea;i
nerei insdli care a prelsim{il o posibilti stare de leqin' ori, treca.nd prin dlcptul acdlei cilsc, tatdl meu a auzit
CAt de vaiiate sunt toate itcesr.t' avortismente de nein- ilcelcasi plAnicte. Dlrr de clata iiccasta' erau'reale. LTr-l
teles ! Da, sufletul omenesc are trisatuti neculloscr-rte dc conil. care nu avoe nimic cu o zi inainte, s-a lmboln5vit
climinea{ir de cru,p (popular se 11. gu$ter N.T.) qi pAnd
stiinla actuali. Elc au inccput si fie studiate prin meto- intdmplat la -
Villc-de-Pataso,
seara a murit. Asta s-a o
cle experimentale ; ;i trebuie sd recunoaEtem' cI in acest
cotnund vecind celeti unde etl 'sunt invd{dtor.
dolneniu nu Putem aProaPe deloc sd facem exPerienle, 2 Dolnnul Neipoieoni, sergent pensionar, mi-a po-
ci rrumai si observim, ceca ce reduce considerabil cam- vc.stit-urmatoarerlc : Cand ne intorccam inir-o seard spre
pul de acliune. Iar condi{iile vielii orgdnice terestre sunt miezul nopfii, am trecut pe lAngd doud case izolate,
atat de grosolane, incAt ne putem comPara cu o 'npT r_' - cufundate intr-o liniste cleplina. Dintr'-odati a n auzit
soane care vrea sA facir observalii astronomice intr-o niqte bubuituri repetatc lll itrterva,lc regulati. crre vttl'art
tard uncle cerul c:Ste apfoilJle tot timpul acoperit in ticerc'l rtoplii. Ilrau ca tri;tt: 1ovi1.r'rli de ciocan intr-o
59
5B
br-rcati dc 1emn, a:;a ni s-a Parut noui. Mirturise'sc ci
mie mi s-a facut Pdrul n-raciuca si' m-am irrtors DuPA
a':asa
doud
foarte tulburat d-e' ar:est fenomen inexplicabil.
zr\e area a fdcut sa trec iarasi Prin locul unde
md rd acele zgomote qi le-am auzit dincioba' nou :

acu mPLaruI satului car'e inchidea sicriul


Scrisoarea :

nului trrort cu o zi mai inaiute' GUVERNUL MAROCAN


3 -- in ziua in care banda Mas'soni I-a ucis pe d9c-
unchiul lxeu Costa Miche- Lucrdri Publice
torut lttai"spina' din C'osta,
Inginer ;ef Tanqer, 6 iulie 1918
langello, care mai trhiieqte' itt
la Liceul din Bastia, a avut Dragd Donrnule,
strAnsoare invizibild care-i
nica unchiului rlcu cliu Pa
rului MalasPina* (Scrisoarea 2230)

tate fdrd sd se fi oPrit vreodatd'

l,ru.
Petttru a ne
ne ocupa deci
mai intiii cd au
viitoarc iiu fcst
aI doilea rAnd,
libeml arbitru
Pentru ci timPul nu oxistA ca entitate cle sine statA-
toare, fiind mdsurart ,qi P"i::l"l clc sim[urile noastrc,
i;ii;i#; pt"1:""1.:T:ilT'
iar faptul """ti-""t"ror
ci ptltem vedea
estu
clinainte "
."1 ce se va intAmplia nr-r
sd porneasca
ne impieclicd sb aclionim daci vrem' PORCI]E BANES
Voi incheia acest capitol printr-o scrisoare primitl
lu-
chiar in momer-rtu'l cAnd c]asam manuscrisele acestei
+ Premr-rnitii Alte exernplc sunt incluse in capitolul tl : Frezr-
!
cerea viitorului
I
ri0

I
Capitolul V

ACT4UNEA SPIRITULUI ASUPIIA CORPT]LUI


psihicd. (

Iatd a doua intAmplare metr{ionatl in scrisoare :


N{AGNETISM, I{trPNOTISN{, SUGESTTE MENTALA,
AUTOSUGESTIE, STIGMATE
Stiinta estc obiigatA de-'etr:rna lege il
ono:r'ci sa a:ba ctit'ajrrl cle a aborcl:r ttricc
problc'ma care ii aparc itr calc'
Sir: \VIL] IA\'I TIlON'ISON

Printre mr-rltiplele manifestiri atle spiritului nostru


una din cele mai remarcabile este exercitarea voinlet,
chiar Ia distanla, fdrd stimrlli erterni, materiali.
actiona asllpra crejerului altei persoarle prin
pu Dacd vd aflata Ia cafiva metri de ea, in-
tii.
ir- sau la teatru, o puteli determina sd se iu-
toarod fdrir s5-sl dea seama cii arli infh-renlat-o prin pre-
se afla Ia bord. zenta dumneavoastrd. Acest gen de experienle -au ^..ior
se-Tor parea
'Nu qtiu daci aceste clouii 1:ovestioare, vi reale. Pot si clesiul de cles, nunArui 1or, exceptAnd coincidenfele, fiind
interesante, dar vi asigut' t ii sunt absoLut corr-siderabil.
vh spun, p,o d-e :rlti Part't' ca sunt un adePt aI $tiintei Si
Pentru ca cele cinci sinrfuri, itnzul, mirosul' gustul'
ci imi analizez tozrte senza{iiIe veclerea, pipiritul sa poata funcliona, migcarea vibratorie
Dacd admitem Probabilitatea c'il unul dirr art'stt'falltt' se transmite din afard cdtre creier, prin intermediul ner-
gi cu atAt mai mult a'mrbele sii ti avut loc infAmPlator, o viior v, tactil . ca vointa
vom gisi infil-rit de midii. safie dis in inte dirii, miE-
PORC}itr BANES carea et cie la Iumea ex-
(S:risoarea 4041)
terioarA. Acolo, in interiorul creierr-rltti este cauza care
prilr actineezr'r spirilul.
doile.4 caz anl putea incerca sii-l erpliclm
Al Vom constata, prin cazurile ol;scrvatc cu mare atenfie,
cxi.ten1a.l.rdcto. ctEr:ico, clespre care \/olr vol'bl in ca-
cic. sugestie, cle ordine transt-llise pritl intermediul gdn-
szhndmitenr, c';te cir stiirita viitorului diri i, {ard cLlvinte sau gesturi, ci lrttnrai prin voinla, ci
e'xplicafia fa,:r.rltir{ilor psitri'-:e incd ne- II personarlitateri umand se nlanifestA for,rte pregnant'
r stLrtli:tte ptirrti ir"r Drczent' {
OJ
i
62 *
,t

,l
Experienfele l-.ine c'.tnoscute ale doctortrlui Ochoro-
r';icz ii vor permite citjtomlui si jrrdece sinqur, in ctt
nostintri de cattzii.
Doctorul ii acord:r ingrijire r-redica Llnei doamne
bolnava de histero-epilepsie, a cirei s re s-a agravat
;lrin aparilia unor tentative de sinuciderc.
Aoeastd femeie in vArsta de patruzeci si srapte dc :rni,
puternica qi bine facuta diidea in-rpresia unei sanatitr o adorn.
perfecte. Avea un temperament activ -qi v,eEel, insotit de Odarta,,adormitii sub hipnozi, prin-rele ei cuvinte all
o mare sensibilitate morald interioarA. Er"a un caracter fos are l"'
drept prin exelenfd, de o bunirtate 'profundd si tendinla ae voia ctl orice Pre'! si se arunce
spre sacrificiu. De o inteliqenta remarcabild, talentati) ecare clati cAnd incer'ca se sirrlea
in mai multe drlmertii, cu un dcosebit sim! al observa- ]le
irnpinsir de jos in sus
!iei, cAteodatd lipsita de voinla, era uneori ingrozitor cie -.- Clutrt a1a ?
. nehotarAtd,'ca, alteori sii dea dovadi de o hotdrAre ex- NLt ;tilr...
cepfionala ; cea mai micii oboseali. rnorala, o impresiL' -
neagteptata, flri importanlai, p,lacuta sau dezagreabilS,
ii infJuenfau sistemlrl vaso-motor incet; pe negAndite qi
atraqea dupd sine un atac', un acces nervos sa'u un leqirr.
,,intr-o zt, sau i,nai dcqrab;i tntr-o lloallte, scria dor -
torul Ochorowicz, dtrpi terminarea crizei (inciu,civ faza
delirului), bolnava a,doarme lnistitti. T'rezindu-se brusc IaLi o
qi v5zAr-rcfu-ne, pe prie pe. mine lAngd ea, ne lrvit si sii
roagA sa plbcdtn, sd nu inuim pentru ea degea- ,,Calr i!e' DuPi
o las intr
ba. A insistat atAt de pentru ar evitet o notta
. r'rizA, am plecat.
Etr cobor ini:et scttra (locuia lar etajul cinci) qi mii
opresc de cAteva ori ascr-rltAnd cu atenlie, tulburat de un
prresentln-.nt neplAcut (se ranise de mai t.ttulte ori cu
cAteva zile inainte)" Ajunsesem in culte si inca nu eraru
hotirAt dacai trebuie si plec satr sd mai stau. Deodatit,
fereastra, se deschise cu zgomot ;i zdresc corpul bolna-
vei a se brusc ii-r afar5. Mi reped spre locul
unde cada si, niaqinal, farii si-mi dau seams' (Priverdm bolnava pri ntre clergctc'k' mairrii stingi cll
imi c vointa petrtru a o oblisa sii se opund cI" r-'are iini sprijineam caPul).
derii. Era lipsit dd sens, nu. cat s'a--i in'rlt pt'
jucatorii de biliard care Jlre at'ea unei lovituri, 1 rninut : acliune 7'er0.
r irrcearci sd opreasca bila p sau cUvinte. 2 minute : miEcare a miinii drcpte'
opregte :qi se retra- 3 rninute : miscateta se intensilicir, boltrava iilct'r-ilrtir
ile ePetA de cinci ori ,sprinc'enele qi riciicA mana drealltii'
la ar fi ob'osit, ramil* Nllrturisesc cit it,:'easti expcrien!ti xil*a euo{i(rnat ct:'l
rre mar:ginea ferestrei mai mr;lt.
ino5. deschise,
5 Sufletul r1ll 1lloilr.c nicioclat:i
ri-t -
Arrl conlinuat : intrea1:it dacir este etdevirlat ce s-a scris despre el in ziar,
2._- SX se ridice ;i sd vini la mino. iar Mesmer confirhnii relatare€I.
O condrrc inapoi la locr.il slu fari si spuu nrlnIc Atunci, destul de nervos, pretinde, sau ceva pe aproa-
Ea se incr.untd, se agiti, sr: riclica si vine la In rne cu pe, sa vaclA o experienta cu aceastzi putere de actiune
rnina lntir-rsi{. prin zicl.
Acliuire zer.o. Mcsrher stirteri in picioare, la trei metri de zid, iar
3. -- Sd-gi scoatd brXfara de la mAna stingl si si Seifert pe post de observator, s-a aqezal ir-r aga fel incit,
mi-o dea" prin uqa intredeschisd, si-i poati vedea simultan qi pe
Lr;rgnetiz'ator gi pe' subiect.
Mesmer a f5cut mai intAi cAteva rnigclri iiniare, de
Ia dreapta la stdnga cu arAtdtorul indleptat spre locnl
unde presupllnea cd se afla bolnavul Acesta a inceput
imediat sd se rraiete si sir se {ina de fnijloc pdrAnd ci
srrfcrrt. )

se aseze aldturi dc noi. ,,Ce avefi ?" l-:r itrtrebat Sc.ifert. ,.Mi sinrt r.ilr",
Ea se incrLrntir, se rirlic,ir qi vine tre niine. spuse e1. Nefiind nullunrit cle rirsltuns, Seifert ccrc o
,,lfr:cl:uie sit n-rai fac.::ever,,, sptrr cJescrir:re ntai clarir a ceea c'e resimte...Sirlt. i s-a riis-
Cauta... utinge taburc.:tul, intping un lttrhar cu cc.ari... punri, cil Si cum totlrl s-ar utisca in bnine cle Ia c,'lrelipta
Lir . stiinga".
Seilert i-a cerut sit descr.ie ceea ce simte fi'ir:a a rniii
i,stepta sir fie lntrebat. Dupri c'Atetrra minrrte lv{esrner it
T'oate aceste ordine au fost date ment:rl, fjrrrir nici r.ut fitcut cu deqetul rligctiri ovale : ,,Ac-um, a spus bolnltvrrl,
gcst, f5ra nici un cuvAnt. totul se invArte in jurul meu intr-un cerc,'.
Aceste experien!e de sr,rgestio ntentlrl! :ru fost studiate Mesl:ner inceteazi m aproalle l-
ie foarte multit vrente, incepdnd cu Ll[esrler si c]riar navul declarit cai nu mai ric. Si asa c,
inajnteer lui, cu Vi.rn I{eimont. Iata, printre altele, o ex-
'foate aceste declar'alii eau perle ai
perien{a remarcabila prezentata de un martor serios, cul nornentelc de acliune sau pauzd, dar gi cu genul de
seL-rzalii pe care Mesmer voia sd le provoace.
s;,tvanl"ul Seifert, care, la inceput, il consider:r pe Mes-
rncr sarlatln da'lr care pir-ri la urrtr.ir, tr-rai ales sub influ- Ce este sugestin mentala ?
cr-ita-ttnor fapte ca cele ce urrleazii, u ajLrns sl-i ;Ldtlitii
I{ipnotizatorii cred c5, voin{a lor conc'entreazd ,,flu-
te,oriile.
idul" ca pe o dozi de opium, dupd care il proiecteaza
intr-o clirectie aproxir-r-rativA. Acest ,,fluid" este atAt dc
Scenr se petrc.ce iu 1775 in Unguria, intr-un vechi inteligent qj at:it de aurtabil, i4cilt aletrrga cAt poate cle.
castel, ll baronului Horetcky cle Hor-ka. lVlc.smer il tlata repede si-si giseasci drunul, trecAnd peste ziduri si
lle bilron prin magnetism, inqriiind in acelasi tirnp qi lrjunge la subicct, il cuplinde, iirr dr.rpi ce subiectul estrr
alti bolnavi care veneau sa-1 consr,rlte. Seifert r.lonsicler-u saturat, somnul se declanselzii i:r istilnlir suu de aproLrpe.
c1
toltte astea drept o glumi. Estc o explica{ie tot atAt de clarir ca cea data in trecut
Intr-o zi i s-au adus ziarelc; intr-unul din ele n pentru erc!iunea o1;,iunlrlui. Potrivit acesteia, opiurnul
gilsit o r-elatare desple Meslmer, care ur li reugit, se parc, adoarme ,,pentru ci eI are o calitrtte arlort-nitoarc", s6)u-
ilscuns iutr-o camer.i alSturati, sii pfovoaoe convulsj i Molidre.
urlor epileptici r-ruurai plirnband un deget, in clirecti:r onei,rNun--rai cir ,,pentlu a fi proiectat., trel:uie. si dovecliru
itolnavilor'. ,Seifert ajunge la castel cu ziarul in manir qi rrai intii cir existJr acest,fluid, :r1>oi crii ;tiiL si."-qi gfrscasci)
il rlirseste pe Mesrner inccniurat de mai rru)fi domni. iil clrunrul gi cir, sfirqit, e1 sc opreqte exact in sistetnul ner-

66 67
v Lil -.r-r'bicctr-tlni", scria doctorul Ochorowioz legat de Pentru cA, pe de aitA partr', stim ca transuiterea
.r us1l. gdndurilor intre doui persoane a fost dovecliti expcri-
Mi se piire c,ir e mai prlrdent si rinAnem la termenul mental.
ric ,,fortI psihic,ii", pe citr.e l-atm lansat in:iinte cle 1B6b *. Din obserrzatiile telepatice n.rai qtirn ;i c.ii spiritul unui
Aciiune:i psihir:a a unui spirit asupra altuiu nu poatc nuribund care isi dir duhul lir distar-rLi de un subiect,
Ii pttsa la iridoield, indiferent de forma in care se tians aclioneazl asupra creierurlui acestuia (u o risa intensi-
tate incAt nu nuJ-nai cir se face auzit, dar ii apare qi vi-
zual, uneori inso{it de zgomote formiclabile.
Un exemplu de imp,unere melit:t)ti ai voinlei uri-a .[ost
oferit de prietenul qi colegul nleu N'I. Schrtrol I cilre i'r
fdcut experienta cu solia sa :

:;t.ste un rr-rediu potrivit si toate conditiile necesnre urei ,,In ziua ile 9 iulie 1887. r're,tm(-.a et:a calduloasd si
trilir:tlorirdri leversibile. Llnda porneqte de la voin!;r A; vestea apropier.ear {urtr-rnii. Eu imi ficearn siesta legS-
r-,n creier B indcplineste zrceste concli[ii: gAndul res]lec- nandu-mi intr-un hamarc atarnat in sufragcrie qi citinrJ
tiv ctii.rneazi asupra lui si cli,rca hiltnotiziitonrl i.o iere, c; broqurd a domnulul Edm. Gurne1,. Erer olil trei dr-rpi
0l ii oarnle amiazS. Ldngd n-rir-re, intr-un fotoliu, solia lmea dormea
Pcntru lr explic:r transrrriterelr gAndurilor s;i sugestir adtinc. VeizAnd-o astfel, mi-i,r venit ideea sir-i imputt
trentlla s-:r enis si iproteza unei. transmiteri ppin incluc- tnental, ordinul de a se trezi. An-r privit-o dc'ci fix;i cbn-
tie, :uralogir cele.i zr unui curcnt clectric aclidnrind asLlpr:l cen-trandu-mi aten{ia asupra utrtri ordin clar i-am strigat
altttiil, firra vreun contact lmaterial, sau ipoteza transmi.- in trninte: ,,Trezeste-te ! Vreau sa te trezeqti !" Au trecui
tcrii prin uncle herlienet ca in telegrafia fira fir. trei sau p,atru lninuie fAri:r sir fi oblinut.vreun rezultat-
s liniltitrr ci am
A<'!inne..r rner talir 1a clistanlti poate fi corr:tienth slLr t ars fi at' derc;i
iltcr115li, 1i1-,. . lncercat clar tot
Clr:eir ce adeplii psil-iisnrului pr.opuneau cu timiclitatc rr t sa citer curAnd
oi rrtn trcizeci de ani, c'rl pe niste obserr'atii cliscutabile. r-ritasem cu totrll de itrcercarea mea nereuqitS.
l)c c:-tre nu pulini secptici le ltrivr':ru cu dispref, nu 11tili DupS circa zece minttte, solia lnea se trezeste brusc,
prrirte Ii 1rr-rs in disctitie in prezent, ciici asisti,m la traris-
se freac[ Ia ochi, apoi in-ri spune ,nrirata ;i oarecum euer-
misii aniilogr: fr-rcute prin telegrafia fitrii 'fir, inventatji vatd : ,.Ce ai cu mine'/ De ce rni trezcsti'?".
intle timp. -- Eu'? Dar nu {i-ett-n sp,us nimic
ntit va r-nai face multe alte descoperiri care ne vr.rl. _- Ba da ! M-ai sAcait ca si mir scol.
ii conceltliile. Un lucru este sigur, $i anulne, cil
mar'c gregeali dacti negiult ceeir ce nu putent ex- -- Glu,rneqti ! Nici n-anr desc-'his gurer.
Se fi visat oare ? Zise ea mai putin sigurir. I)a.
Chiar'derr-i arrt fa tie de i fizicii z(ja- e, imi arnintesc acum ; pur si simplu arn vjsat astar
( lttctnl)nt'i.rne tol trr-r rttta <,a v , de fapt, iaL spttne, ce ari visat ? Poate cir e ceva
r festn )a clistanta, d ne astlel
SC nta-
I Si cj - $i
interesant, arn rispuns eu zAmbirrd.
are drept instn-lment c.reiertrl. ._ Am avul- un vis foart.e urAt, conlinui ca..' Parc:5
" J.'or tt,le liillnt rl..' necunoscutc, edi!ia 1865, il. 13r:; edilia erarn la Rond-Point de Courberroi.e. Batea r,antul iar
190?, p vremea gra inchisS. Deodatl am rri.rut o formii t)n-Iel1eas-
J1.
cd (b5rbat sau felrteie. nu ;tiu infS;urata itrtr-un cear
6B 69
ceaf alb, cetre se rostogolea pe pantii. l,'orma incerc-a za- Acliunea cle o ctdornri la distall!5 un subiectrsi de a-i
clarnic si se ridice ; eli voiam si-i vir-r ir-r ajutor, dar mi sugera acliuni pe (iafe acesta Ie indepline;te Ia fel- d':
sit'rrlearr-r ti.nutA de cevar, p,e c,are nu-I prrteam defini Ia biie ca si cr,{m ar priuri o srlgestie verbalit a lost cxpc-
it-tccput, dar pana la urntd mi-aJr.. drt seanra cii tr-r voiili rin-renttrti de loitrte multe ori clt succes'
c:u orice pre! sii mir scofi din visul meu. Tu irni strigai cu
toati ptrterea: ,,I{ai, trezeste-te !" f)ar eu lezistam si In creca cc tlir priveste, anl aclltnat dovezi incontesta-
crarn foarte constienta cir nrii luptnn-r cll succes if'npotriva bile alc inlelegerii de ci-"rtre par:ienli aflerli srrir hipnoz;i a
clorin[ei tale Ce a mit trezi lotusi, cAnd m-anr trezit rrnor limbi necunoscute 1or.
ilcunl, nt,, i ,,1'.',,- in<tit i1 ltrcchi 6rclirrr-rl ttiu: ,.Ilai, tre- . Actiunea spiritului asLrll,r.r trrateriei, si:udiata cle mult:i
zcstc t(' :" vreme, este pursd in evidenla cel lmai bir-re prin efectele
So.1ia lmca a fost foaltc rnirati'r sii a-tle cil eu ii orclo- autosugestiei asupra circul afiei sangtrine , ca de exem-
Dasem electiv in gAncl, sd se trezeirsc.ri. Ea nu Etia ce cartc plu : petele roqii pe piele, congestia cr-rtarnata, vezicaliile,
citcsc, iar pr:oblemele psihice n-eru interesat-o niciodatri hemoragiile, stigrnateie sangerande, ctc. .Nutniirul qi di-
prea mult. N-a lost niciodati hipnotizatit, nici dc t.r-rine, versitatea exemplclor in ace st seus este :iteit de rtlarc
nici clc altcineva". incAt nu rnai putem sir punelm Ia indoialii cr-r stifletul este
A. Schmoll altceva dec4t fiin{.r nrateriald pc care o couduce, ci spi-
naris, str. Fotrcroy 6 ritul aclioneazir asupra nateriei, cir intelectul, ideea cea
, rnai subtild produce efecte n1-aterj ali', ci puterea minlit
Am prin dclcunrentafia mea, tnai I'nuite observatii de poate ln anumite conditii sit vindece sau si imbolniveas
acelaEi fel. Ci nu totul se poate expl'lca este cert. De ce cd organe a1e corpului. Printre ttceste exr,l,nple, foattc'
il fost nevoie de rdstimpul de zece ninute intre ordin interesantd este aparilia pe piele ar stigmatelor siingerAn-
gi rezultat ? Domnul Schmoll este obiqnuit cu metodele de deterninate de pttterea credinlei, tt unei idei, ir con-
qtiinfifice. 1i dator5Yn excelente 'observalii asupra Soa- vingerii. Asa s-a intArlplat cu sfitntul FrtLncisc din
relui; n-ri-ar fost colaborator la infiinlarea Societifii As Assisi, sufllet rhistic', extraordirtar de t'redincios. lll a re-
tronomicc Franceze in I BB7. Faiptul relatat nu poate fi nun{at la Iurnea mirteriali, s-a retras intr-o piidttrc'pentru
pus la indoiali qi nici nu poate fi atribuit unei coinciden{e a se rLlga qi, stringAnd pe lArtgi eI ciitiva oart'uc'ni p,ioqi pe carr:
intAmplitoare. i-a numit Frati mai lmicl lcelugirrii franciscanii s-i.r dus
A vedea gAndurile cu ajutorul minlii este un lucru sd pr.e{ice in Siria qi in }igipt. Apoi it revenit in ltalia
obisnLlit Ia sorlndbuli, aqa cum rezultir din lucriirile lui unde, ca urmare it unei vieli tlt' ascet si :i unor postltri
Deleuze, I)upotet, l,afontir,ine, Charpignon. Ultimul este dur'je a inceput si aiba viziuni in cerc, printre altele, ii
foarte sigur de ace.ste fenotrtene: nger ctl .\ i

a i-a in-rP sti i


Noi alm creat adesea in mintea noastrii imagini fic- Ainile si Pr
Livc,iar sornnambulii pe care ii chestionam vecleau aceste ar coelsta ca t
imiigini. Ar-r.r obtinltt ad'esea riispttnsuri prin c:uvinte, o
stripuns de lance. Stigmatele au persistat.
qersturi, acliuni, Ia intrebS'ii mentale. Alli cercetatori In caztrl de tnai sus este vorba firi:r indoiala de acti-
.are au adresat somnarnirttlilor intreb:lri ir-r li'mbi stririnc, unetr psihicului asupra organisrnttlui, ac{iune atAt de iln-
nccnsoscute arcestora, ar.r olt{inr-rt rirspttnsuri cat'e vddeal.t portantd din punctul de- ved,ere al fiziologiei nraterialis-
r-LLr irurnai crttnoa.iterca ljmbii t'eslrer:tive dar qi laptu] c:i te, incdt a fost neqatd pt- firld' Este ciitalogatir drept le-
arr intele s intrebirilc, cit ci cltrc ii cercctatortel u: ti emis gendd religioasa. ,,Este ctxttgerat, nu poate fi adevirat"
rrn gancl Jipsit de st:ns! somrlambulu_l tr-trr ll fost in stare S-a spr-ts. Cum accste luc:rtLri se intdlmlllau in jurul airu-
sa-l perceapd Ei si-i riisPundd, tui 1220, erau puse pe scama credtllitSlii Evului &Iediu'
71
70
Ce martori au v;izut " miracolul i' s-a pl-ls ir-rtrebarca :

cblugAri Ei cneclinciosi cetre accel:{ar-t totul r''i-r ochii irl-


chisi.
Dar cxeurpiul c1e c'ar.roniz6re a Sfan tului ll'ranc'isc'
caruin se atriburie gi altc'nliracolc', t'lll (rste sinqr'rrul de
i
gerrlrl acesta. !
Iatir une'le dintie e1c:
,
O iAniira, ndscutii lir 6 octomblic' I812 1a l{altorl 1Ti
rol, in apropiere de T3otzen), pe ntilme Marria Marl, era
de un misticisn ca,al celui arl Sl"Antttlui Francisc clin
Assisi. Era foarte adnriraJii in satul siLr-t, irlcat a primil,
prima conrnniunc la vir-rsta cle zece ani. Biograful sdn liesviuerea. *
scria ci o aqtepta cu atAtat ardotlr ,,imediat ce t! CercetAncl ticestc celzrrrj cle antoslrgestie ne clAm sea-
primit impirrtAqania, inunclati de vin )mai presr.ts ma cii nr-rmeirul lor este cn ntuLt urali ttirrc clecAt se cre-
<le orice for'la naturali, ii cirzurt fir in bralele nla- deiL.
mei sale si a lesinat". Credinfa sa'a devenit mai prutet- Roh-tl inraginatiei rezuitd f oatrte clar in stigmatele
nicd pe an ce trecea, i;i petrecea timpul irr rugaciuni, Catherinei Ernmelich Este imposibil sA nu vezi cii ideca
aclorairi, ir-npirtAgilnii +i pastrilnd iurimdntul de castitate. er lost ceit care a act.ionat asllpra lmateriei-
Chierr la Kalton existS. o man5stire a SfAntului Fran-
cis,c, cu calugdri inul trr:i (fdra regilm de mAnis-
tirej Ia care ea is sub numele de Tl'rereza, in
onoarea sfintei Avea 18 ani, corpul o durea,

Flalrnske, )AngI ora;ul Coesfeld, in Westfaiia, 1a B sep-


tembrie 1774..'E:r a fost extrem de credincioasS inc.i din
fragedA copilirie.

Cri stos. (Co imagina{ic P'recoce l)


Iatii ce ea clespre ntul apariliei vi-
lin c'itz arrerlog dc r'tmstitt tt'rt in Tiroi,
stiglnate a fclst. zir.rnilor sal i
patrr.r ani cle a se cdlugari,
l;r Maria l]ominica I'a'zz,at:i, nAscutd 1:r 16 r rtie lB15 in clec'i prin I ;vea douilz pertru cle ani' in
localitatea Capriatra Ine' o extatici
cr.rprinsi adesea de De la 19 ani e:t + Ihterzi;rier drn I{altern,si stjgmatizatele, rle abatele Nicolas
a ir-rcepLtt sh simtd ari plH irilor pc rlin Cirgn,'s. lnarlot' ocular, Lvon 1B+ 3.
73
72
nta,apafilie a tionatir de nevinovata lJerna_
clettr', o ctopil are l.r vi.rsta de paisprezece
ani priirea cle are fiu qtia nici sa sciie nici
sir citeascir, iar de rrorbit nu vorbea decAt dialectul clin
Pirinei) a tivut loc la 11 lebnrarie 1858. Pentru eii lega_
tur-a arnoroersi dintre doiLtrrna P. si locotenentul G. erar
c:unoscut:l in nicul orlgeJ, nu est
I)oamnei din Grotri :r fost asocia
P. Prieterrul meu, comandantul
crLnoscu.t pe: loqttenentut G. (care in n-iorlentul c6.nd a
nr.rrit era qef de bataljon 1a Tonkin) si considerl aceasta
as()cicre a firptclor.(.ll L'c\/A siqur.
Dar aso<:icrea nLl este nici dovediti, tiici necesarA.
Poate ci vedeniile micii t:trincu{c au fost total subiec_
tivF. *
Dar ca si acrjnniten cd manra lui Isr-rs-Cristos a fosl
acolo... cste chiar mai pu{in pr:obabil clecat venirea fru_
moasei doaru'e incri'tinate. \rindecirile cte la Lourdes
abiler qi esne ca t:
fee_rice , lB gioa-
qi la rr' pe farn-
gatoare n sll ilor.
,,Miracolele" de Ia Lourdes sunt o ilustrare curioasd
dar evidentii a for{ei mentale, a exaltarii, a credinfei,
Trebuie sa admitern existen{a ,,for{elor noastre psihice
necunoscute('.

Sei continuh-n studierea vointe_i.

75
sot.ir c'are rrr*a vizut prirnit, c,And arn sosit
imboln5vit serios rlupi aceea ,fi" :;u.ii..
"uiiz"
J,M. Russel

relletat aceasta experientd. Nu o voi mai repeta niciodatd

76
Capitolul

TELEPATIA
SI TR,{NSMISIILE PSIHICE I,A DISTANTA
tnDERI SI AUDTTII TELEPATICn ; : ,,Asta nu trebuie sir se
, .anr anrintit cii rlnmar tre_
Nu rrorbe ! l-apte rrs, aqa cA va rezolva e.ir
lin umeri, traversAnd hellul
ti r-t.r.-r-u.n agezat la lnasa
Irflu qi o Jampti.
rpa anriazd. Sunt sigur cle
I acea seari am expediat
)omni;oara
purtAnd clata "Klumpkb, din
de B octot.n-
ci en vir datoreazii initi_
lucrirrile clumneavoastr:r

rtind, sirptinAnrl nrmhtoit_


risoare prin pastai, in, care
lre vrl le,_arl povestit mai
na din prietenele noastre.
Nerv york. Scrisoarea
la Netv york, iar plicul
:i iu aceeai;i zi. Deci scrr_

Draga Maestre,

l,furna mi-a scris pe 11 octornl_rrie,


vi neri, spunAnrl
cii pr. do,rnnai Coffin a viizut_o-rr-,iu."r.u,l
pe f) Clrrios cste faptul cir incer-c,ancl.
trecutd, deci
se1 mi_,r vildar lil of:r
Marti B octor.lrrie sc'rirLr.r ra bir:oul r-reu clin stracrl
Faydea' nr. B, trn a'ticol clespre tinira ,tu,on*".ro".tri 1":rl1,l1 ar,,riaiir, ora New \.orlruhri, er a virzr,rt nLr cc
* Carc apoi s_a cjsaltorjt cu
astron(lntul cngJetz Isaac Roberts.
7B
79
t'ijc'eain in htorriontul acela, ci ce ea Lre flur fiicttt ctt o zi Act'arstii veclct'e la _ctistanfii, loarte ltLecisi:r, este abso
n-rai inainte, la rlret 2" p.ttt" ora Paristtli.ri. lut spontar-rir qi incontestabilir. Dar, lucr.u mai extraordi-
. Din scrisoare verti vedea cir l)oar.rina Cflin incepe prin nar incir, este cir vizir-rnea sa se refc.rir l.r ziuar pr.eceden-
lt clescrie apartamentul. I):rr c'a nn ltrLiea si <.r,rnoarst:ii tE, nicidec'll.n lil ziutr si momcntul respectiv, astfel c.r
nu a fost n ic.jodat;i lotr-
r'lis;tr,rnerea accrstuia de'olire<'e avem aici de-a face cu un c'l ublu {ertomen de telenatie
grafiat, iar D-na Clolfin l vdzlrt-o lrc tn-timir printa oar:-i in sp;rliu si in tirnp.
clr.rpii intoarcerea acesteia clin IlrrroDa, cu cAtev:r nro-
ntente inainte de a dcscrie i,l('est interior. I'enomenn.l s-ll
1;rrtclt expliciL lrrin sugestic. deourc'r'c rflirlrlit se l)ri( ep(,,'r
pulin 1a :ista ; dar mam:r, carc errc obiceir-rri de franlu-
zoaicS, nu s-ar gAndi sii numeasci alttol decAt etaiul Comunicdrile telepatice intre persoane in viati nlr
pRtru, un etaj situat cu patru etaje pest.e un lmezanin qi sunt atiit de rare pe cAt presuliun neavizatii. De exem-
un parter, in timp ce un nerv-5r6tft62, cal'e nu cunoaqt€ plu, cea descrisi nai jos meritA toati atenlia.
notir-rnea c1c'mezanin. iar plrrterului ii spulre etnjr-rl I, Cornarndantul T.Ws Avlesltury, care locuiegte in Su-
atcesta ar fi etljurl ;ase, asa .cr-tnt cloi'Lt.tttla Ccr[Iin ]-a nrt- ttcln, cornitatu.l Sui:rey (Anglia), scria in decehblie. 1382:
mit. Judecand uumai clttpa atcest faitt'se pare cir dolttnlrr I"a virr'st:r de 13 ani. cancl valtorul f)e c'rrre mir aflanr
Collin a vitzut cu adevitrat apltrtamentul. Pe cle altii llarte, ;r etjuns lAngir insula ilali,, 1u est cie Java, aLtl cizut din-
estc'pentru prilma dutl cind mi t-e intiimplii sir r.r.ra iutc.,rt: tr-o b:ircJt;i eram pe punctr-rl sii n-ri inec. Dupi ce m-iin)
arasir la acea,stii orii, CAt despre exactitatctr l)e ('are ( l scufundir,t de rn:ri muit,e ori, rerzeriinr'l la suprafalir am
are doatrrn a Coff ir-r in vederea 1a cl istelrrl.i este strf icient irrcercat sit o strig pc m:lnra, ceea ce i*a arnuzat teribil
sii an.rintesc uimirea acesteia c'irrd a obserrrat it-r apartr.' pe c'ei din echipaj, c':rl'e apol rr-r-urr ironizat in repe.tttte
nrent soba de ltorlelan, obiect care in, Anlerit'a este ne- randuri.
cttnoscut. CAteva luni mai tarziu, la inupoierea in Anglia, i-am
De mulfi ani cle cind iamilia liree o cunoitste pt' doatr.t- povestit mamei ptelc aceasti intAntltlare, adiurgdnd : ,,in
na Cof [in, ne-ur-r] amuzat ailesett ceranclu-i sii ,,rradit" ce timp ce eram sub ;Lpir, v-aln verzlrt 1-,e tolte stAr-rcl in
se intampla cu llersoilnc' cal'e ne ittteresitLt, ori si rij,r- aoeelstd camer5 si lucrind la cevtr alb. Pe toate v,am
punclai la intrebiiri pe cetre noi le sctli am 1te o lttrcaticir r.[r: vaizut : l\ilerma, Emiiia, Eliza si Ellen".
irArtie irrdoita qi Jipsitir, pe care ea o linea in nlAnii fili"r C)ri 'mama a c-'onfirmal ('elL, slluse dc' el adir-rgind :

a o -pt'ivi. Itaspunsttrile sale au fost intotcleauni.t clilrt: ,,Am artrzit cd me"i strigll 1i arn trimis-o pe Entilir si:t sc
5i ciLnd au putut li verific'ate, intotdeiiuna exacte. Lrite pe fereastrel".
Binevoiti a acce1.tta... etc. Jinand corrt de dilerenta de longitudinc., ora coreslti.trl
FRANCIS WARINGTON DA\\'SO:''1 dca cn ora la care a fost lri-rzitir voceii.
, (Scrlsoarea 1003) O alta scrisoerre a cl-lui A1'Lesbnrv conrpleteazr'i in"
tamplarqa :

Scrisoarea erceasta ern insotita cle cea a lrltantei dolll- ,,Am vtizut trirstiturile ntalltei ;i ale surorilor,.c:rt-rrent,
nulr.rj Dawson, datatr:t ia Nerv Yorl< (11 octombric) 9i cartte rncltilierutr qi inai ales jaluzelele venstier-re' de lnodir vc-
descri:r cu exactiteLte, la clictitre'a doittlrnci Coffin, aparta- che. Sora mea r-nai miire stitea lAngiL ntirlna.
meirtul din Parris, situat ,,la etajul qase", vizita domnulLti CA,t despre oi'a ^accidentului, aceastu se intiimpla di-
Dawson in acest apartarlent, supt:trarel sa pentt'u absen - n"rineata devrene. hni aimintesc c:i in ajun o barca se
ta servitclarci, punerc'a piltrriei pe o masi, caut,area hAr- rispur-nase si fusese inrpinsi spre coasti. Ofi{erul ne-a
tiilor', dispunereil biroului, tlLoinentLrl c:Ancl s-tl a4ezat s.ii c1at. orclin sit merger-n sti o ciruta"ln-r si sir o adr-rcern ina-
sc'rie. intr-utt cuviut tolrtc cletaliile as'upra a ceee rt el 1toi, dar L-ru pot si-nti al nirrtesc ora exactir. Pozitia er:t
a firr'ut ltr Paris teribila iiir varlurile se spirrgc.au rostogcilindu-se cu furic.

u0 6 Suf lotul nu nroiilo,niciodaLii B.l


-
lJ;rrc;L noarstra a fost risturnatir ; niciodatA nu mi-ant nLrsci-rt,Lrl" ;i,,Pro1llerrc 1;sitricc', iuc'riri cultitrlt pentr-u
1r;l2s,i sl'frrsitul atit de aproape. degi miti tlecusef prin 11 iin!i,r viitoare.
::iluatii clificile ; iar aoest incident rn-a impresionat ;Ltat 1n larnir anuh-li 1B7B toi,uian-r la Ar_rrillac. pe sotia si
de nLill incit nn ltcrt uitrt rici uu ittriitrunt;i nici glt-t- Iiice lrea le lirsasern 1a S...lint-servirn (iile-c:t-Vilaine).
mc'le llarinarilcjr' : ,,Bdiete, de ce o strigai pc trtaua tr I Pc 22 dccernbric., fiind la cafene:r, in jurul orei 8,30
Crede,i'ti ci ea ar fi putut si te scoatir din giearele dia- searir atr fost cuprins dc d nelirriste teribila, suferinla
volr-rlui ?" ...$i alte erpresii pet c'etre nu pot sA le reprc. l'iir-rd aqa de ntare incit an ie-,sit qi m-arim inapoiat acasi,
cluc aicir". undc i.-1,-rtr- scris so{iei o scrisoare celre inccpea astfel :

ln plus ar-r-r prinrit o scrisoale ;i de 1a sora domnulLri


Aylesbury : ,,Lni amintesc cu precizie incidentul, scrie l)urrinicl 22 decernbrie, oril 9,00. I

ca, aeeasta a produs asupra mea o irnpresie atAt de pti- Eram la cafenea cu cornesenii n-iei obisnr-rifi c6nd im-anr
ternici incrAt ntr-l voi ulta niciodatd. 'Intr-o searl stdtearr aln l-r t,oate
lre scalrne si lucreinr in liniqte. Mai intii am auzit Llll mAn. it o L

s'ir-igab ,,Mamzi !". Abia am.terntilrat cle vorbit ci vocer tu te la \r-ri


s-a auzib din nou striganC de douar ori: ,,Matnd I Ma:rrii !' chiar ir. Ccr
f ri oazit., ri Llsti in peritlol ? Ctr ! sp..rne-mi ce ai elvut la ora rc,.ee.ii I

0r1 clicat t]a rcpr:t, ernr verlit ncrasir fcar-tc insp;iirnAntat, J'oarte tr-rl-
1-1;i

este 'i
- tn [,urlt, aqt simtit o chemaro 1.:resantS : an-r sii'ntit nevoi:t
cd uitat 1l si iiu singur si sii-ti scrriu pentlu a-{i impirrtlsi irqri,ii,.,.
si lrlr st' vedea r-rimeni; era o seard frttnloaszl, njci
nigter ri_tfoi,i lneal.
vantul nu aditr. Muii\lra a fost pro{uncl tulburatir de aclclls- Continuar:ear scrisorii ('ste I'iirii sefnnilicatic.
ti iutamplarre -. Primind aoeasti s;crisoar.e pe 24t dimineata, soiirr rncr,
.i riimas stupcfiatir ; ea ft rrotat irL susul p'aginii : ,,ziua
De ln doarmne creclincioase, dar vizibil influenl:rtc cle rriciclentuluri copilului".
duhovnicii lor, am prin'rit scrisori dure in care .iuri rcf)f i;- Iatir ce se intantplase :

q;euzir cii nll cred in dogrlelc creEtine ;i ca admit nitsco , Pe 22 Ia oi:.t 8,,00 seara, .fiica mea, de $ase supti-
cirilt' r-idiccle ille telepatiei, viziunile la distanti qi ntesrr- irani a fost culcatA, si i-arn spus o sticlE, cu ap:i calcl:l 1:r
jcle de la morti. Remar-c chiar in acest moment o scri- picic;are lVlarla ei s-it ctr!crrt putin dr-rpi ir('eea. CAtcv;r
s;.rar-c trinrisir de o doamni din Salins, aproaltre injurioasl, rninute linai tarziu, c'opilrri lt inc:epr-rt si 1;ipe cle durclo,
:rositiL in acelagi tirnp cu o' alta (scrisorile 913 gi 914 din penlru ci'l i4ra din sticlti s-il scurs qi i.-a opZrrit 1:iciolri-
colectia mea) ; cele doui:r se cor.itrazic ;i se completeaza seie, iar r.iricutu se zl:iitel de durere. So{ia meu er'a inne -

e.i:lraordir-ritr una pe cealaJt:i. irurrit:h gi nu si-a r-evcnit clcc'it rlupir sosilca rlot'torului,
Scrisoarc.a 913 declar:i ci\ totul este lals in telepatie, 1:e.;te o ori.
qi ca eu sunt cle neiertat cir iau uceste porreqti in serios" Coincideit{n fi,rptelor si concord;rnta lor pel"f'ecti portc
Idi-a fost in-rposibiJ sir continui lectura cirfii dumnel- ii stitbilitir glai!icr lCnoiilii 11c pe sc:r-isolrle: 22 clec. oru
vo:rstri,,Necqnosctrtul", ertit estc dc: riclicoi:r. li.gtc c1l 9,t)0 1.,a cafenea cinasem ca de olticei intre ola 7,00 :.:i
adevirrat grotesc". r-rra'ti,00, apoi am facut o par:tidir de car{i : timpul ina-
Scrisoare:r 914 spune ur-mirtoarele : teriari pentru a mi inapoia de la c'atencana situatir la tr50
...Clonsicler o clatorie si]mi ndr-rc contliiru!iit ]lcrsonaLii rle rnetri si a lmir aseza la mlL:lu de scris, ir-rdicir faptul ci
lLrn:ruzit chenrarea sotiei cel nrai <lcvrenre Jle la ora 8,i10.
!a .;t"rrcliul l)e cru-e I-ati intrepirins in lliclililc" ,,Ncci-L'
Copil,ul fusese culcat le ora 8,00 iar ar<'liunear :rpei
'r, Ii.iLucinatii tolopatice, p. 365. iiertc nr,r a putut sii sr: proc]ucir mai larzi'-i clc 8,ii0 circri

82 B3
s.i'-:rr 11 rticit ;i rr-iir ii putttt ltrorrocir arsLtr.a instantant 0
ciii'e s,l consttrtet. iiofia nu isi rnai antinteste ciac jr in 'foirte aceste obse'nralii ne ik_irreclesc cit gatrdurile pot
tirnpul itcelei spo-l;ne gAnclurile ei s-:lu indreptat. citrc ii transrnise la distantil. _.
Lr.rinc gi riir:i cl:rczj r.n-;r chcmat Elr este tonrrinsJr clc iLceasta,
cliLr :,'rLr isi poilte i.,n'iin ti precis, Prezentllrea f aptelor iit
scr:isoale:u rrei,t clin 22 clecen-rl:rie nti se pafe foartr_.
exaetn.
.ilrlarug cih prin fire:i
.t\Iai ii oi:in natura ocrr_rpatiiloi
lrclc rrrint inclinat l,r:ri clegrabii spre stucl iercu reatit,ilii .Era pe la iumiltatea lunii nojembric 1BDg. Avcam lrj
ltiinlifi.l ciccat spr.e manifestirile mi:itc,rioas;e u1e rrni_ ani, virstd la care rlir culcrnt si ;rdormoartr inrediat.
nr-rirr.-r,;lri..ii psihic Nic:ic.rliitll nu n-,i s-a inai iirtiimplat Nu ;tiu de cat tin , clzrr cle i
lal i'cr,'tt. i-r vizirrne ciudata ; l- c tatiLl
il i
tror"bindu-r-r-ri din cirsa iLflati 1a
subiriten,:lntt de pi.iirra e
GICION
r,1a:s:r
tri di de lrribourg : ,,Dr:rgir Joseph, ili spr_rn un
luct:Ll trist ; biata ,JoseDh jne, sorir ta, este pc mo-ar-.
Liii i-'a.z cu tr-rtul rit-oreLrit cls t.*nsrr-ritcre ii ga'c1uril.r, [: Iu
er rlc cci piezcntat c.ltt IJr'. Quint:ir"cl l.L ,ciol,ictiitca cle NIc_ Aceasta viziune nt r trezit, iar er.r r.r,ri*arn zis :
ciil'.n:-i r,iin Angers *. rste un vis-1" Si t.n-t,!r c,ulcat ijin ,nor-r. ^,Alt,
Ui-r ccpil a.u-ancl rmtri F,ii de s.Lpte a^i [_uclovic, e.lr Ilttr viziurrca nit '1a -[c] cle tristti, spr-rnAncl cu_
'r:zcs.trrrt cu c:up;icitirti ilririrre c,eror ,uIc cc]eLn_rir,ri vintele : ,,Dragri , etc..., cl:rr rnarna tn n_a aflei
i.,,iur-li "'. 'i':Llil co1;,il'lui a rematrcat Lt un not'ent d:rt ittr:A aceasti dur ve'ste,,.
c-i : 1 --..pih-rl'u lrscurtiL decAt foarte pu{i. intrebir.ilc

rLibii irrtLriclc.aLtnilin fata s:r ori i:r rlancl r.iirspunsul c,orec,t.


i)e rrici a dedr-rs c'ir fi'r siru n'-r curcrrla, ci r-';ri bine zi-;
i-'1
i;Jiir-c'l (.c'-eii ce manra sa ii trrini'rnite l sau garrclea, Iucrrr
ll:r r'tire r-il l-totar.at sI-l vcrilice. l. ct,nse<:infa, ir rugat cr
1ri: so{itr sa si"1 ij6's(_-hida rrn dictiitn:tr Si s:r-l intrcltc- ltc
rtaiat r,l*luru1 ilaginii din flta ei. Coltiiul a Li*spnn,;
rrl1cdiiri: ,,Estc per.girrar 4I6',, ceet:r (,e eril L,liacrt. I)e zr:c,:
or-i a rcpetiit e.rpericnia si de zece ori t-ezrLltattrl .r 1,i:t
..xact.
mafila ta r.ru st
Erii su[icient cu mama sir cileirscir in o lrazii
EAncl :rsearii la ora 10
iricat cie hrng-ir, r,-.entrlr c.rr baiattrl, intre,lrlrt chiirr. clc url sp.un incA nilmic
rre:cLlnoscut, sir lepi'te I'r'uza. 11,00. ...irrcearca
mea nll i'ri pot incleplini aceas.tit dureroi-Lsii inrlatorire.
:r;a cir din picatrt va trel:r-ri sii o faci tu !,,.
t .\nalcli.,Stiinlelor" psihic,e, rilr-r l9t+; -.\ trll( )l\I( )'1', I':;iir c'lcigiii
tralsfornt:iri p ,0.1
t-urr.i lielatarea- este ir-rsotita cle o certific'are erlirttrratii, senr-
*F ('.az pe (iitre 1-am prezctnti,t lil Palis in lSBtt si l r iilui fainLil rrata de prrvestitor.
s-n llspdnclit in lrrilea it-rtlelga,
** r. ,{m puhlic; t-o in Alalele ptlnf elor psrhrce _ octombrre 1910.
84
8ii
.,subsenutatr-tl in deplina cunostint:i declar cd intdm- Mintea \nea era deci oareculx preocupartir de starea
rnicu[uiui care pAnzi ]a ulmd, datorit,ii ingrijirilor a r-enlpit
sd sr,rpraviefuiasci iar astizi este un bdielel fermecitor'.
'Domdicii,er, Acestea fiind spuse iatd visul meu :
1B aprilie .19itI
. .Jos. Doutaz, Irreot NI5 aflam in cantera tinerei mele prietene! care, in
, (scr-isoarr:ar 2050) 1:icioare, imbracata intr-un neglijeu, cu parul rlespletit.
r:u lacrir.nile curgandu-i siroaie. intreaga ei fiinta paren
' Nu rareori cotidianele plirtresc ecouri ale observalii- cuprinsA de disperarre. finea in brafer un copil, cn corpul
lor de acest fel ,,The Dailv Terlg,graph" din 23 august slabit qi cu fala sprri\inita de utmarr-rl ei. Acest copil sco-
1906 a pubiicat intre altele relatiLfea ,unei cititoare refc- tea scAncete de sufe.rintd. Deodati am vizut intrAnd doi
ritoare la fiica sa in vArstd cle trei alni, I{icurltr iqi spit* oameni care aduceau Lrn obiect mare pe care l-:ru asezi,rt
nea in fie,care seard rtlgticliunea, clar', intr-o sear:i a refu- in mijlocul camerei. La inceput acest obiect nri s-a pir:ut
zht sii se ltrrati uoage ca cle obicei pentru sfirqitr-il fericlt a fi un c,osciug de copil iar en eranl foarte tulburatii
aI c;llirtoriei bunicii'stlle, t'are plecase din Rusia cirtrr: gandindu-rn5 ca de fapt copilul bolnrv era inci viu si
Anglla : ,,NtJ, in seaLa tru trri voi rnai ruga llentrtt se afla in br:rtelc nralmei sale. Dupir cAtva timp. nu al
ca-Lunica si) ajungi ri, repeta e'a, clir:i bttltica it putea spune, cAt, mi s-a p:irut cit acea cutie funebrir ilrccpe
njuns". si se h-rngeascl incti;or, devenind s'riicient de mare ca
,,Cr' .,lrtti ?" si cuprirrdri un corp de otr mittur. Apoi cei cloi oalireni
--- ,,f)o, anr var-zlit vaporul in 1:ort. qi ca cstcr loartc au asezat in eI un cadavru lung, infit;r-tr:rt itri.r-un cear-
bi.e"' ceia'f dlb.
arj,rl,-rgir cA i,r retin't cli.rt.;i cArrcl i:l TAniira feureie a inceput sir p'lAngir meri tare, cr-r hohoto
mama sa, a afLat cd. ar:easta intr-ac1-'virr sfAqitoarte qi sa rcsp,ingi cu mAna libera pe cei care
rrdzus,: fc'tifa ei in vis in aiunuL zilci incercau in zadar sir o indepirteze de la zrcest spectacoi
sd-si mai faci ru-giciunea obi;nuita. Ea trist. Refuza cu indarjire : pentrrr ea nu lmai exista ninic,
nici familie, nici copil, in afara de moltul iubit pe care
voiau sd i-.1 ia gi pe care nimic in lume nu ar ii putut
sd-l inloclriasci, spur-iea ea.
Ca in orice vis, imaginea s-a trrllturat devenind con-
fuzd, astfel cd m:"arr tiezit numai cu cAteva amintiri
ct1.nd r,r citit ziarele. neplScute din scena principal5, dupet care i-:rhn spusj
Vecler.rr cAt de rraniate sutlt irceste povestiri siml:1el, servitoarrei cd ceva trrebuie sit se fi int:implat prietenilor
sincer.e si iiutetrtice. Ele vin si intlreuscir faptul oi rea- nogtri, pe care ea ii cunoqtea. NTa qandeam cir tAnirra
litatea rfu se limiteazi 1a sitnpla abordare anatotllict--i' mea prieteni care era ierr insArcinati, va naste al treiiea
cilpiti une0rl
copiJ inainte de termen.
for a inceP'ut' Am
pri un vis Pe cart A treia zi de diminea(ir, pe I septertrbrie, sotul meu
i-a m de Paris : intra in carnerd tulburat, tinand in ntdnir o scrisoare de
doiiu, ;i nu-i venea si-gi creadd ochilor , mi-a citit
,,in noaptea de 29 spr-c 30 auplust 1892 a'n-r te
invitalia la funeraliile prietenului nostru pe 30, august
tuLburatir de utt vis. Aveanl o tAniril pric't'eni ti
1t192 la veirsilar de treizeci si qase de ani. Nefericitul er
cle cit-tci ani cu un func{ionar. Taniira p'creche la
copiii 1o cle un an qi ceva murit in floarea vArstei, in urma unei epidemii.vest de hole-
crrteriti, at'unr intr-o starc r5. ctire a atins, mai multc comune situate la dr'
xjstAnd P !e r-le insiindtolire' Paris, in vara anului. 1892. ln timpul celor cAtcva ore ck:
,
B7
86
incerclri dispertr'te' pentru salvarea l-toinavului, tAnar;.r monreLrtul in cure am v:lzut sccna.."Trebuie sA lnr:ri adaug
so{ie (qj eu am simlit aceitstir dorinfii a ei) s-ar gindit
L,.ri ti este singr-rra datd cand solia mea a leqinat. Atunci am
ca poaltc-. solultmeu, cat'e este rlledic qi llrieten al lor, a;' llovestit mai nnltor prieteni aceasti intan-rplare. '
li ptrtut gisi un mijloc de a-l saltra.
" RICFIARD SEARLE
Cine poate exp)ica aceasti atr:tc!ie tristerioasA ?
tr'aprt ss1. gA er,r an-t vitzrrt in vis nrornentuL aqezdrii in Criltnunicdrilc psihice, mentale, intre vii, iau uneori
coqciug a prietenului rrosiru qi ci:r t-otttl s-a intAmplat a;.t lorrlar:ruditivir, dupir cunt am vdzut deja. Se aude o voce,
cum anr povestit. Deoesul survenind intre orel.e 1ti,00-- un striqit insistent ;i acest apel corespunde unei dorinte.
17,00, ca rrrdsura de saiubritate corllttl iL fost asezat in unei interrlii, unui proiect, unui fel de ordin indcpirrtat
r'oQciuq in seara aceleriaqi zile, pe 30 atlgust. deqi se cairuia este bine si te supui. Iata Lln (.az cu totul deose-
fitcilse deia no;i'te' bit care i s-a intdnrplat cloctorului Nicolas, contc de Go-
,,\. F,er'n r'renr.vs!din Corfu *.
l)ttn sur*r\urc-rrr, 6 iunie 1BB9 In 1869 eram m acti. prirr
(Scrisoarea 671) ordin al ministrului la garni,
zoana din insular Zan cle iirsulii
Aceste viziuni J;r distanta, ac,cste ti'ansnisii telepatice, uncle trebuia sit-n.ri irca dou5
nu se produc nutnai in vis ci qi in timpul cAt alipim.
deci ne arfldnr intr-o stare de somnolenti. Pentru exetrl-
plllic'irrr: sir,citim observatia rrrutiitoare, pe care avocalul
Searle ar tr:jjmis*o Societatii de Cercetiri Psihice, Ia dat:r
de 2 noiembrie 1BB3
auditivA. Nu mi,r deterntrnase nimic sd md gAndesc la
:

Intr-o dupa amiaz5, aqez-qt la biroul meu din Temple, nurnele de Voitelra pe citr.e nici micar nu il cun<lstean-r
redactam un memoriu. Iliroul se afla intre o lereastri
si semineu ; ferezrstra are vederc' chiar spre Temple. De- 1x:rson:rl cu toate ca il yAzusem o clati, cu zece ani ir-r
urlmi. Am incercat sd-m\ astup lrr.echile, sI discut cLl
odat,j ,lmi dau searna ci, privind prin geamul de jos ceilal{i calirtori, dar degeaba : auzeam in continuare acer
situat cam la nivelul ochilor, vAd fala qi capul sofiei voce. Dupi ce am ac<tstat am n-lers direct 1a hotel unde
mcle i era culcatd pe spate, cu ochii'incl-ri;i, cu fala palidi am inceput si-mi despachetez bagaje'le, dar vocea con-
ca $i cum ar fi fost moartd. M-ar- scuturatr am incercat tinua si n-rii har{uiascd. Pu{in mai tArziu a venit un sjer-
s5-mi vin in fire, apoi trl-am ridicitt qi dm privit pe vitor care m-a anunf,at cit un ddntn vrea s5-rni vorbeas-
fereastrii : n-am vizul decAt casele din fa!-r. Am aiuns la cii nfgcnt. ,,Cine este ?" -- I--atrl intrebat : ,,Domnu1
concluzia cii am atipit si apoi am aclornit, aqa cI !m-am Volterra" mi-a rispuns el.
plimbat ltrin cat-erir c:r sA rril trezesc complet, dup6 care Acesta -a intrat plAngir-id cu disperare gi m_a rugat
am continttat lmunca uitAnd de inciCent. sd-l unnez itentr-u a-l vedea pc. fiul -qdu care era boh-rav.
M-arn inapoiat acasA la orat obiqr.ruiti. La nrasa de L-am gasit pe tinir pradir ncbuniei si delirului. ciez_
seard solia ml-a spus c:i ea a clcjttnat la o prietenit care bricat, intr*o canteri goerld, gi pe care nu mai void sd_l
locuia in Glouce,ster Gardens, ttrtde a'Iuat-o qi pe ne- vada nici un lmedic din Zante. Aspectul sdu hidos deve-
proata ei, care locuia la nc,i. irr timpul ntrtsei sau irnediat nca si n-iai in-gr in_
dr.rpd aceda letita a ceizut. s-a tiriat Ja fald ;i i-a curs solite de fluieri de
sArrge. Sola a leginat cAnC'a virzr-tl sAngele. anirnal.e. Uneori eori
' Mi-arn alnrintit ceeer c{r t'izusem elt pe fereastril ;i am t'adca irr qenurrc ori
intrebat-'o' Ia ce ori s-au.intAinplat t,oalte aslea. Ea mi-a
pispuns : la ora douh ;i cAteva minute, lJr:a chiar n-to- r llalucirafii telepaticc, B. 2911.

88 Bg
I
[1[ 6];rca ain pirlit cevar ;i dtica lmai sunt cu cineva ; i-an-r
vorbea 5i se certa cu fiinfe imirginare. crizele'violente
erau Lineorl unnate cie sincope prelungite .li ,conrplt'te' r:ispllns negatir. ia intrebari qi l-am intrebat cle ce se
CAnd arr deschis Llsa camerei ,q-a repezlt Ia lmrne . "lJ interesFazii atAt. EI mi*ar riisput-ts : ',Pentru cit lli pro'
furie, clar eu am rdmas nemiscat ;i l-.am apucat de mAnd n11ltat nutttele de Rod".
fix. Dupd cAterra c'lipe p'rivirea sa a inceput La sosirea acasi am pbvestit incidentul iar fratele
i din intensitate, apoi 'a'inceput sa tl:enlure mer-r m-a intrebat ora qi ziua. Mi-it sltt-ts apoi cil in acel
pirnAnt, cu ochii inchisi' Alm efectuat asup rnonrent m-a zruzrit strigAndu-l, cii ela vocea mc'a ;i cd
lui n-rai ,o.rlt" pase nagneti'ce iar dupd o jumirtate. de m.a ciiutat prin toatl casa.
a durat
;;; ";; ir-r tranqd de somnambulism' Tratamentul la el mai Toate acestea reprezintii fenonrcne de te'Iepratie, trans-
a"ra l".i ;i jrrlrnatate, timp in care am obser:vat
nulie simptonie interesante. Dupi rrindecare' boala nu nrisii psihice, incontestabile, care evidentiazl facultAlile
a mai recidivat". transcenclerrte ale sufletuiui, diferite de ceea ce ne inva-
O scrisoare a D-1ui Volterra, adrr:sati crlr.rtelr-ri Cio- tI la psihologia fiziolologicit ciasicd : sunt viziuni si au-
nemys, clatatl 7 igrnie 1885. a colrlirrrat pc deplin re-la-; clilii la distanla prin uncie psihice.
tarea doctorulr-ri lJicolas. Transmiterea gi.ndurilor qste tot artit de siguri ca si
llsl5sriterea cildurii, a lr-rminii. a elec:trictti{ii, e magne-
Auditia lar distan!5 prezclrl.atir in cot'itinuerre cstc de iiiJ,ntrlui solar.
conceput claci nu admitem c:i sp'iritul, sufletul, entitatca Viziurrea telcpatica se produce fird ajuton-rl ochilor.
noastr:i psihicii (sau oricare ar fi de4utrirea pe care o I)istarrrla sniu o,bstacolele m4teriale nu o pot impiedica.
folosim) acfioneazA indiferer-rt de cr:rp 1i de influcnta sim- ..\deseori pi timpul qi sprliul sunt la fel cie indiferer-rt.
tnrilor D-l Rod FrYer scrie + Poate fi vdzut un eveniment prezent, trecut, sau viitor.
' :
,Aceastir funclie psihologicii dovedegte existenla unei fa-
Ianuarie 1883. ln toatirna anttlr.ri 1879, a avut loc un
eveniment ciudat. Unul dintre fralii mei lipsca de acasd, cultiifi a spiritului indepenta de organismul nostru ma-
cAncl, ir-rtr-o dupd-ami:rz6 pe la ora 5'30 am fost surprins ter:jal. Nu esto vorbet de nici de retir-r:i, nici de nervul op-
sA mir aud strigat pe nLrnl.e' Am recunoscut atAt de clor tic. rrici de centrul nelvos din creier. Toate funcliile pro-
qibile (rle unei substetnte cerebrale oarecare nu. pot citi
vocea fratelui meu incAt I'lin inceput s5*1 caut prin toaki .(lare se petrece la
casa. Neglsindu-l, 9j qtiindu-1 la 40 de mile (60 de kilo- sdndurile, nu pqt
rnetri) distantA, am creztrt pind La urmd cir am avut o intipozit sau o sce cxistS.
iiuzie qi nLl rn-am mai gandit la aceasta-' ficeste transmis oare pritr eter ? Daci
DupI qaze zile, cind fratele hneu s-a inapoiat, - mi-a cle sunt asinriilatc' transn.riterii lulminii, ca fenomelr vi-
" e1e totu ttceea a scade in
povestit cd a fost pe punctul de a arzea un accident foarte cl-r clis ln tinl sii
dr-rl Perre
serios. La coborArea din tren i-a alunec:at piciorul si el nsmi ral, eaqi in
a cizut pe p,eqon... ,"Ceea ce este curios ci atunc'i cAnd istir mit ProPi f avorizeazi
am sirlitii ci voi cddea te-am sl-riqat"' Pe nloment acest
lucru t-tu 'ioi'rat, -a traugmisier ?

intamplat mi-er de feoria moder:nir a undclor eiterice a fost derrnor-istratd ;

exact cu l-atm clar vechea toorie netvtoniand ar en.risiilor a fost in intrc-


D-l Johr-r I at gime elnulatir ? Nu cltlrva tlnele enrisiuni se produc
Chestionat,
scris cele ( c urlneazA :
totugt I
Nervbridge Road, 16 nov 1885' In 1879 fdceam c
"tirlrpul
clreia a trebuit si n.rir ollresc ia Glou- Vom exanrina in capitolul urmitor dovezi de necon-
cd torie in testert cic vedere f5t'ir ochi, prirr spirit, altele decat trais-
cc er. La col,oierea din tren am c5z't iar El un iuncliorral'
r-rrisiilc telepatice ; clar estc foi'Lrtc gru destal.rilit in unele
cle la calea fcrat;i m-a .iiutat si mi ridig' nr-a intre-
91
90
Langlet l)ufresnciy, r'-ol. 2. partea 2-a, p. BB) se pr_rate citi
ctrir4unicarea gAndr-rri1or, este urmiitoarea fraz1 : ,,In vis, obiectele vin la noi clin lo
ceastii vedere let clistarn!5' Print c'uri depirtate, ca urlrare a afinitdtii spiritr-rlui cu aerul
.

est fel, jalti unul (o vedere , exterior. Persoane aflate la sufe cle leghe distan{i au
A l a tiin i l a cli ntre cele cloua c1 aflat de moartoa prietenilor kir chiar in momentul in
nreui i. care aceslia au decedat.
Autorul scrisorii de niai jos relateazi cum el a vhzut
in vis uoartca tat.ilui sau : d
Lc's i\{out"iers, <lctombrie 1!l I 1

De se '"'i-l 9e'mnalez un Iapt a::jo-


',tnanato ceior pe cral'e le relatati in lu-
crdrile iiq f i recunosc'tltor dacA nl-l
rni-a!i publica nutllele.
in tbOg eram nottrr lai Saint-Mirr|in-des-No-vcr's (Ven-
nr-ar1r dus la a
ii mei, cit sli e
i-ar:r lasat bi e
it vesi,i de lir a
se silnleau birlc.
In r-roaptea de 30 spre 31 ianttarie ilm visat c5' vin ]a 'e sunt ilsclrnse, disirnulate, acoperite, cri ;i cun ar
pirinlii mci. in salon. vid oame-ni ap'lecati asupra untii v:r rr-rsinos. Este urmarea lrnei llroaste educafii 9i ;r
ter-uerj imaqir.liirc.

l\ doua zi artr aflat ca it-r seara precedonta Ia ora 11,00'


taita nu s-a sim{it bine, izrr dimineala Ia ora 5,30, a murit, ai'c'.sti lucrare. Astfel se explicir pcrfcct f;rptr-rl c6 unele
exact in t-ttotnerntttl itl cale ell aveaim coqmarul' A fost persoan€r dornice de a afla aclcr,;irul au zrlcs calen stu-
cl iiJor !oziti e pe curr'
aqezat in salon, pe tln pat Ltsemdnitor celui pe care l*at-t.l ;i n.i le irtreprl.clem iric.i zl:sil
vazut in vis. nrm itlt.jle r ales dnlnrrl religiei.
(Scrisoarea 2764)
t.
Ce rol a tia ilr ar:e,asti vederre la distanli?
L)ocumeutafi acc'st clot-lreniu esi.e foarte boga-
tii. Noua qti lte ratnul'i si fiecare uecesit5 un
oi credenr ci c'ercetarea drilor
i clin ePoca noastrl ; este a' De
_- de
lucrare tiPariti in 1752 (

92
^ in- urrna studiului
fcnorn'cnelor
pe cr
psil-rice am fo

Czri:,itolr.rl 7

\/EDEREA FARA OCHI


INDEI"ENDTINTA DB TRANSMISII{,E TF]I-EP,&1]ICE
CLARVIZIUNEA
CRTPTOSCOPIE Lrele nu
doua v
,Sulll nrai u.tik: Ia'Jtolr-' cilt e cttntrlzic rrofur.rd
('riist.ntc 110r at ele citIe Ie
'c con- tastere
ii;]i:" ,

Sir }iunrpirry Davy

^{.cest dotr-renitt deosebi! este pl itt el insuli art0t clc


boeat si atit de docunentat, incilt aln ajLlns sa-i cot-t-
sircl'rl o lucritre scparati pc cal'e n-am publicat-o incit.
:\m ak's aici cAtcva cxemple scmnificative, altele deciit
transrrisiile tt'lepatice pe carc' tocmai lc-am studiat qi
cu care pot fi confundate uneori. Este vorba de o cil-
le.qorie mai c'iudata de fapte care' trebuie studiate.
-T)acilr anr ciruta o asocielc dc cuvinte crtre s:i-l f ac'i
J)(r. un om dc
ttiintir sli urle de indignare, cea mtLi po-
tr:ii'itii air fi c siqurar-rtd : vsderoa fird ochi, aclicii ve-
dcre cu atjutorul [r urechi]or, a llelll'illchiJor, satt
prirrtr-o viziune it-r , plin corpuri opace qi I:t
mar-i clistanle. Cc ie inacceptabild gi in acelaEi
timlt cc paradox I
cuuse rreclr,rij noarstre.
Dr.Lr [runtca, stomacul, miiirtile, picioarele 9i genull- cuvrir ;*".:t;i,
potrivit penrrlr a
chii nefiind oigitne ale' vedc'rii, aceasta nu pc.rate_ .fi re- .:-:i_]""i
x?vnroa, asclrns ; 8xoxer,v, ygd accst
zultatul actiunii 1or, ci al spiritului, el este cel cal:e
vcde. ..Prirna obser-va{ic pozitivri a acestui curios fenomc.r_r
psitric a fost relati
L-, ceea cc mti privcqte, ani cie zile arr-r v11l 5;l nli
ocup nlii indelLproape dc acestc subi ill ciltdit tco- ).r s;r E, bicr.ped i" ""- "r"l
T'i.,'Ji, 1, T,;1:1"i3,
t;
iiilor sus!irtr-tte cle pridtenii mei psil li sau a celor
'r,
virtul,.so.r;raml,rrisr-r-r". Au1.c'lticitatea iii-
por.estirii este
citite in lu,crirrile nlagnetizatorilor. confirmalii de un manloi: pe care srrntc.m
snrprirrsi sA
94
95
il girsim aici : arhiepiscopul cle Bordeaux, Iatd chiirr rc,- :Fe_ ; efb pr sta a in
latareer enciclopedistnlui : col imfd, pro ii stare
i cd ce ? l_arn
Acest prelat mi-er povestirt ci:1, stt-rcr,ent f iinil la se- mi_a rispurts
minarul teologic, a curroscut un tAniir preot care erlr *",'^I.
rrrilna; ll", el, luAnd _md de
somnambul. C,urios sA ;rfle mai rnult dcsple nntura a-
la ora palru sj jtrmatate dup o-l"ra
voi fi
cestei boli, ir-r fiecare sear5, cum adormca tinirul, pre-
la't.r-rl sc ducea 1a el in camer:i si obser-va ce sc intdrr:rplA.
Preotul sc scula, lua hArtie si, cu ochii incl'riqi, scri;r
,,,,"io
jum
sr
"l.iltf"i?T"":l .t';:X
oald ;i inci o clatu in ziua urmitoare-
;ril T;,r'):::
predici. CAnd termina o pagini, ei citea (dacir se poate
numi citit actiunea aceasta ficutd fdra aiutorul ochilor) . 1l durea capul foarte rdu. L_am intreJtat de unde
cu voce taire ce a scris; dacd ii dispJicea ceva din ceea L rAspuns: ,,Ile la stomac,,.
ce scris,r'se, r'l tiia si scr"ia eract de:rsupra cuvAntul 'c si
c,t)'ect. )e ece I

Au viizut inccputul unt'ia din acc'ste predici, cea ieu lui


pcntru Critciun. iVi s-it pirut ar {i dcstul cle bine fdcut:i :el.l el I
1i corect scrisi,r. D..tr avea o corectare surpr:inzitoale : " ,,Dc.ci ti.ebujc sii te atiltpi
fiind scris inttr-un krc ,,acest divin copil", cind a citit rt ri"rttl ?', ,,Da,,.
din nou a considerat cI trebuic sir irrlocuiasci cuvAntul
,,diviu" cr,r ,,adorabil" ; pentrrr ac'e'asta a' stetls prtimul -s' 'doua zj tAnirul dat ur-rele armtirtunte clesL.re
br.o_
cuvant si l-a scris pe celSlalt exact deasupra lui.' priet.i|i1errlltgtreticciCdegetelor.c]e]a-0'.;,'.
Maltorul ocular al acestor fapte, pentru u sc asigLl- Si"r-1 ascultirm in continuare pe puysdgur.
ru cj somnambulul ltu scr folosea de ochj, a Dus un uirnit peste mrisuri crrea ce biiatul mi_a leie_
cir.rton sub irirbia acestuia astferl cn sil nLr mari poertzi .I1-,
uesprc .tiumrtc. lrroprietif, ,1" flngetelor de llr
vt,dc-u hariia de pe masit : somnambr.Llul ar contitluat si:r 'ur
i. depistarea unei bori.- Si . dr u"tt-.er ficuse afirmatii mAnll
sclie fArir sd oJrserve cartonul. a^semindtoare, dar in mod sigur: bdiatrl '"_ulo*
prc ele. Numai conparAnd dectara_
;i";;;
Am ales ace'st exemplu binecunoscuil focnrai 1>entlu ll?l
rrrrc putem avea !L cerTitr_rdinea , cir accst
a atrage cititorilor mei atenlia asupra nurxeroaselor ca- .i'c tt ot
I

zttri constatate incd din ercea c'pocel, dc vcclere la clistern- Cilt despre viziunea somlamlrlrlilor
tii, independc,nta de organul vizu:rl, de citrc stibiecti in
dee
ea ,variazd foarte
stare cle somnambulism. Observalia a fost fircutir in 177t1,
irtl eu am citit-o deia in I856. dea_,
fost
Sd mai rtimAnem incd Ia secolul XVIII.
Stiin!ai progreseazi,i intr-ad'evrir incet. rit.
ii fac
In 1785, pe timput lui Mesmer, marchizul dc: Puy- d stil ..: stie
sa ^r.
multe, folosip-
s6rlur a cfectuat cAteva experiente interesturte si minu- .1 sa ,, si nu de
!ioase ilsupra somnamllrlismului. produs artificial prin ,, L ,,a avea,. sau
maqnctism. Iata una dintre ele care an,eiL drcpt subiect
ucru. Si sa lu uitdm totusi
cA cei r:are vorbesc aici sunt ,.i.tu jlror.li.
ur-r tAnir de 14 ani, pe nume Am6 : ot irzi r si"r Clind am avut
scanc in islll
bolii salc, nri-a povestit trcren pJ ca{ie
,.IntlebtiLrdu-1 clespre naturn
cI, in ulrrir cu un an a ciralt nigtc picire sprijinindu-se a cxprirr
f;::;
96 7
- ,ljufletut 16 lloitrc rrrgoilaf ;j
gti", sau ,,a f[ foarte siguri de ceea ce imi spun", fdra magnetism trte cAnd sofia sa sra in stare de somnambu-
a putea sa gdseascf, cuviute desful cle semniflcative pen- lism, colonelul i-a cerut sd-i spund ce vede in legdturi
tru a reda ideile lor. cu ofiferul despre care nu mai avea nici o ,,at'
Cred cA analizAnd modul cum se realizeazd vederea il vdd, se aflS la X,"ertel
vrea sd se
obignuita, ne-am putea forma o pdrere gi despre aceste repede, du-te repede... CoIo-
tipur-i de senzalii denumirte de oameni simpli prin ter- dar cAnd a ajuns acolo, ofife-
menul generic de ,,a vedea". Vederea nu este altceva de-
cAt o senza{ie pe carc ne-o transmit obiectele exterioare
prin internrediul nervilor ; dintre tofi ace;tia numai Numeroasele experienfe, foarte d.iverse care s-au in_
nervul opliic, prin organizarrea qi structura sa, p,oate sd m.u[]t clin perioada.-lui iVlesmer pAni in prezent pot aon-
ne ofere senzafia de vedere. Obiecttde exterioare strnt stitui o adev*ratd biblioteci.
percepute prin intermc.diul celorlalti nervi, dar numai Dar, in ciuda tuturor neg2irilor, a tuturor rezervelor,
prin contact dir-ect. Prin urmare, in starea de somnam- a .tuturor discufiiior, a tutuior cade_
bulism lucrurile se patrec altfel. DacA somnambulul are rnnie de nre'dicrnd din tcate {drii sunt
ochii inchigi ermetic, merge, ocolegte obstacolele aJlate instructive. Eu le urminesc r:u i db o
in calea sa, citegte, scrie, in fine face atAtea lucruri gi jumiitate de secol.
chiar mai multe de-'cAt in starea de veghe, inseamnd cA Voi c.oirtinua accastd
el totugi vede cumva, dar n-o face prin nervul optic pen- Pe Ia douEzeci de an
tru ca acesta cnte acoperit, ci prin alfi nervi care dobdn- .'a lutnea c a noastrd si
desc a"semonea putere inc€t pot tran"smite intelectului tere, imi plilcea foarte -mull
cl s,enzalie absolut analogd cu pc:rcepfia vizuald. Cum se de _,ciudat, striitorul Fl,crnry Delaage, g0nditor mistic,
produce acea"std vedere fArA ochi ? Care sunt nervii care ocultist. i'itiat de srctir lui Saint-Mi.tir,
noscut", nepotul lui Chapt:rl. ministrul,,fitoroful
necu-
participa la acest fenomen deosebit ? Nu ma pot hazar- lui Napoleon ;
-
da sI trag o concluzie, dar in mod cert fcnomenul existS; conversa{ia era intotdcauna i.iteresantl
9i instiuctivd.
pentru ca altfel .rsotnnambulii nr-r ar putea vedea. El studia de multA vreme ;i cu multd atenfie f;;;r"-
Iar eu ,consicler cd nimeni nu poate si le conteste a- nele magnetismului.
ceastA calitate.t(* ' Ddaage a notat " intAmplarea cle
acasa la vicontesa de Saint-Mars, unde ryai jos, petrecutd
Este relatarc.a lui Puysegur, prietenr-rl 1ui Mesmer. Alexis,'un
Vorn vedea tnai departe cA acea"stri identificare a ve- vazator celebru la ilcca vrerrc lr ftrst rrragnetizat dc clar.j
Mar_
derii cu pipaitr-rl v:r fi reluata ;i de alli experimentatori, cillet.
care se pare, n-alr cuno.scr-tt observafiile precedente. In
ce md priveqte; deocamda,t5 nu voi incerca si caut expli-
catii, ci ma voi mullumi si deblar ria Newton : Hypothe-
ses non fingo. Si prezentdm mai intai fapte, aceste fapte
('are sunt atat de cliscutate astazi.
O doamna ela trattatA de sotul sau, colonel. de cava-
lerie, prin maqnetism. Pe parcursul tratamentu'lui, colo-
nef,.ul s-a imbolndvit u;or, fiind obligat sd c'earA unui
ofifer din regiment s.i I aiute. Acc'sta a veuit doar oprt
sau zece ziJe. Dupi cdtva tiimp, in cursul unei ;edinte de
t PUYSEGUR, Nlemorii pentru a servi istOriei la determi- * I{enfi l\Iisterele magnetismului, p.
narea Magnetismului animal -- Paris, 1786 si 1809, 95-107. f14.

4
98 99,
Marcillet 1-a' intre-bat im;^cliaf pe Victor llugo daci' ,,Aceastii relatare purta senrndtura lui Alexandre
este adeviratt, iar poetul s a grirbit sd confirme de- Dunr;rs, seclinta avirrrcl loc la (.asa accstuia de la
tard,
claraliile clarvdzdtorului. De atunci Victor Tlugo a |r 1l*'zt'r'ria oainc'i cql s ;1s confirmat rearitatea
der,'enit unul din cri nrrLi i] ugtri erpiritori ai qtiar- 'nor
l iillleJot" rltt-r-un ltloces_verbal pe care l_au
semnat.
vdzdtorilor.(t .,Ljimirea era gLineralA. Dumas, curios sE producd el
^ Delaage iEi contintl6 cartea- cu relatarea urntitoare, itrsusi fe'omc.ne c:a ccl la care fusese martor, u tort oon-
care aduce in scena pe Alphonse Karr, cunoscut in toaH vins de noi s5-l magnelizeze chiarr c,l pre 4isxls. faien_
Europa pentru subtilitatea rafionamentolor si,rle fiind tul sonnambuh,ri a fost la inaltime jrtunci cAnd, urt_
deci foarte pufin probabil sd poatl fi in;elat, si ex1,re- ti.ndu-i-se un inel, i_a faicut istor-icul, spun6nd ora
rienla ficutd de acesta .cu omnaimbulul Atrexi"s :
persoanci respcctive. Apoi,
.si

,,Am venit la intAlnirca cu Alexls impretind cu mai r, sp,iritul lui, Alexis, pur-
mulli prieteni dupa c€, i1-I pr:e;tlabil, cinascm la unul din- irrc, a dcscris. cu o admi_
tre ei. Inainte sa pler:am cle acolo, clt illTl rllllf r) rzuttttt'li s si im rimile sale, desi,
de azaiee cu flori allturii lle clte itln p'.rs-o inbr-o sticld orrrl nu nimic. Deci spa_
de gampanie goalI. fiul 1i tirnpuJ au fost invinse. Un
Acela la care sc ciriase' ii spttse sriLrina'tltlulului : numdr de zi'are
all Drcluat aceste relatiri. altele le_au respins. Nepu_
Vre[i si vA duce{i la mine acilsi ? --- Da. Ce vedeti -iu tilnd ata,ca dircc't depoziliile acesJtor persoane onorablie.
sa1Onul 1ng11 ? g cilt.e - rii (r;lre all partici at dirrect si aru vSzut cu ochii to.
qi pahirre. -
Dar st' tniti i;'l mirruni- public tiile au incer:cat sd re fidiculizeze"."-rt-"
- du
ca sii-l vede{i ri. Inc ztrntiindu-lc ca pe nigte prsoane de treabl dar de a'cd_
pre-
Vdd o sticlS, spuse Alexis. $i r.rn foc... nu, nu estc ft)c', ror naivitatc s-a profilat. ziariqLii au decla'at cd si Ro-
dar este ca focul... Sticla estc gonlit, derr estc ceva care trcrt Houdin, prin niste proccdee abile prezinti, ii_r fie_
strSluceqte, riu este un dop, este mult mai mic la capA- ca.re seari acest gen de minuni la sala ehais_Royal.
tul care intrd in sticla dccit la, celalalt t:aplt... Este ltllr Din
nefericire pentru ei, pufin mai inainte ilustrui presti_
ca o hrlrtie... aqa. . Si ei cinscnal o st-lclir .buchet
cu o ra-murI cle cUgitiit,r ii s'crisesc marchizului de Mirvi[" ; :r#;;;;;
azalee,'apoi striga : Ah, r:stc t: {loi,lre, iLl-r cle ltrori ir.r clrl'e erl rccunostea nepnt-inta arrtei sarc de
ce flori frumoase...t'
;

ascrnerleil r-ninuni si prin care garanta sub cuvdnt


a crea
Nu putem sii ne indoitn de f;rptr.il ci in aceste clottii Oll
de
cazuri somnambttl'.rl a vizut la distanfd fird ochi, ori a
citit irr mintea lui Victor llugo 5i ,\lphonse l{ttrr, satt
co ati C:j
,ills,1:T,.o,',:lH:;J""
nici o

ti c la n,Iar:cilllt s_a iitt.ln_rplat


altcuryrva. Si mai continuiim 1,-utin lecltula ciirlii lui I)c'-
1J.;1gg, cart: constituie aproape u n l)rr ,ces-ve'rba1 trl aces -
ltt-tiriii()r'111 farpt, spune Ilo,din
tei cpoci interesante. Va proplln si rctinem cloal o1;- ,,.\m desfdcut un pachet c1c clirli adus cle mine, pe
scrvaliile in sine, fdrii partc:r teoreticir. care il ir-*;emnascm ca sii r-ru poatd fi schimbat.. arirds-
.,Ziaru1 La Presse dirr I7 octon'lblie IB47 confine-, 1ec ciirtilc.. Este.rAndul meu sd le i'rp,art. O fac cu toatd
ur-r lung articol desple o sedintir de magne'llsrl in timpui atenfia unui om exer,sat in subtiliitdtil,e artei sale. Inu_
cireia somnambulul Ale.xis a citit ;:agini nu nurnai dii-r tila precautie. Alexis md opregte ardtAndu_mi o carte
carii inchisc, dar si din scrisori sigilate. intr-un crrvil.:,1 pc care -tocmai o agezdsem pe masd : ,,Am regeie,,, imi
el a clemor-rstrat ci fli-lidul n'ragnetic lnzr:strand cu o p':r' spuse. ,,Nu aveti nimic, pcntru ci nu ant
tere, de a vcdea supranaturalii sr-rbiectut rna$nctiz:rt, per- ,,Vc{i vedea, imi rispunse. ,Contirruati,,. I
niitea spirituiui siu sii pi:itrundi plin corDulilc ccle mli am in,to,rs opt de caro, iar a lui era rege
opacee cu o u;urinlir care l:tsiir irt rirnri tr.rt r'e l)rj-i,,111 1-ida a continuat destul de bizar, cdci el
imi spunea cir_
in-regiirat despre putr:r'ea n-urqioi. tile pe care trebuia sei le joc, deqi er: lirreanr .artile sub
100
101
mas5, strdnse in mdnd. I-a fiecare carte datd de mine, 8 pachete noi de cdrfi, nefolosite; a fost luat unul
el punea una din pachetul siu fard a o irrtoaree $i i1- Ia. intdmplare, a fost desfdcut qi a incput jocul. Dl
tctdeauna se potrivea cu cea jucati de mine. M-am in,. Ricard nu gi-a atins deloc .o-rr"*b,rlut, nu i_a
tors de la aceastd Eedinla cat se poate de incAntat ca' vorbitt .qi..l-a a_Eezat astfel incdt era irnposibil sd
irltdmplarea sau indemAnarea nu pot produce asemenell vadd cirr{ile celui
minurii. Primiti, etc.,. 5ye j-uca,
totul a decurs ca intre
Dtrpd acesre pregdtiri
ctoi jucritori abili $i p":"f";i
Paris, 15 mai 1847 Robert Houdin t:"ji.t pe_ parcurs qlui somnambului ',.rr_"0
cdrtile lui, dar qi
Celebrul prestidigitator alrdra astfeJ magnetisr:rul de Aeestea sunt
ataicurile a cltor lintd continud era. DeclarAncl public
cd arta sa nu era in stare sd producd asemensa minuni,
c._rte aoug-
ca
p;il"
prin fata sa au trecu t: jJffi:f
eI Ei-a exprirnat public aaeste convingeri, ascu-ItAnd vo- sutd de
cdrfi, pe unele numindu-le cu voce tur". au..
cea,con.Stiinfei sale. jn mod sigur. pe toate pentru cd juca t"la
li1l
oeaurfa c€)ea ce trebuia sd intot_
io,ace. Este
Astazi iru mai folosim limbajul acelei epoci (1847- perienfd rezultatul vreunei j'onglerii ? aceastd ex_
1867), nu lle mai servim de cuvinte ca : ,,fluid magne-
tic", ,.diiF:yg1", ,,suflet purtat pe aripite unei voin{e
strAine",,,preziceri supranatnrale", expr-esii perimerte ;
dar strrdiem acelda-si problerne.
ln ,,scrisori despre magndtism si sotnnambulism", t pe ochi de cei doi, asis_
publicate in 1840, doctorul Frapart scria unui prieten
urrnitoarele :

,,V-am spus cd DI M. Ricard mi-a promis c'5 il


::t $ .se poati vedea ,r".."1,t0** i"*Tt3"ffltl
latngd_ bumbacr-rl uq*rut dirrect t
l-a aduce pentru un timp 1a mine pe cel mai bun
p o.f,i, pe sub Ic_
gdtura s-a inrtrodus alt bumbac car.e
somnambul aI s5u, il va adorni in fala invitatilor nitd.
foil" ;-f;_
mei ;i il va pune si joace cdrli cu ochii legafi ; Au fost trucate. 9-qrt1le, ? Nrr, cdci
apoi, dacd va fi intr-<-r buni dispozitie. il va deter- tele purta.u incd sigiliuJ -*-- toare pache_
fabricii
mina s,5 facd alte experien{e de neinteles, dar rri- t:flTllf r:l crirlile prin aringer.e?
nunate. *,, cacl el Ie ltumea
ryu, _reiunostea.
pe celc alc adversarului" sdu
Ieri, deci, a avlrt lclc 5gd1tr9. promisir in prezen- fdrd a )e atinge.
[a a Eaizeci de persoane, toate sceptice, cu' exce]l- lVlagnetizaltorul avea vreo posibilitate de a
{ia doctorului Teste. Dar sit vd povestesc ce s-a co_
a_i spunc- cdrtile?
intdmpiat
rru se rniqca. nu
:

Dupd ce Calyste a fost adormit, sau pdrea ci cartile.


este adorrnilt cdci nu cunosc t-rici un indiciu ab- ut ca cineva cumva,
-
solut sigu,r pentru starea de somn doi necunos- sd_i
;ale si pe cele ale adver_
cu{i i-au a,ooperit ochii cu vatd, iar- pestie aceasta
au pus un ful'ar mare ale cdrui capete au fost in- aqteptare plind de
nodate in dreptul nasului. Apoi au verificait dacd "",t"1H;:':":"5:"t:Ht'"#;-;
de uimire gi admirafie.
Iegdtura este bine strAnsS, bine fixatS, astfel incdt Deci putem fi sigur-i cd nu am fos,t in
. ce
la marginea inferioar5 mdsurd. de precautie ln te k.qdtura lzi ochi. ni
esenfiald vata sd formeze o pernild cu rolul de , nici- rnagnetizorul-' ,uu
- netrecut pentru vedere. Au fost aduse
obstacol de l,iit O
702
103
.a;ix-la-Chapelle, a cont,inuat sd joace 5i 51 :pierdut
enorm ; acun a revetrit 1a Spa unde igi va pierde
la joc si putinii bani pe care ii mai are".
Arn scris imediat autor-itafilor de la Bruxelles Ei
de Ia Spa iar dupd cdteva zile Dubois a fost ar,es-
'uat la Spa. Pierduse la joc toli banii. *

a allace* aprezentat
r du'in l,ee, la Brigh-
c iculafe, avAndu-l ca
c
La filcare ;edinta acesta a'iucat carfi cu ochii le-
r;a!i, r-rurnind adesea carlile adversarului, dar gi pe ale
sale ; n citit mai multe bilete scrise dc vizitatori qi in-
troduse in plicuri, a cittit din diverse cirli rAndurile
care i. s.a cerut i.aflate la B saru 10 pagini distanti dc
,,in Iuner august 1B'19 unul ditl fut-t trarii mei r"t .':'.' 1;r
r',r,oirrr '* nro nr'fg1 ,'ra deschisir; a descris conthrutul
a dispirut luAnd cu eI o surnit importa de bani' unrii r-r'.rmdr d,e cutii si alte recipiente.
le f acute de cdtle pclilie n-au avut Doctorul Lee sc rcferii ;i la expelicn!a celebruli-ri
r-ric ultat, cAucl, unul dintre prieteriii mei' Rr-rlrert llouclin care a jucat ci.rti cu Alexis, adAugdnd
Dl , jurisconstult, s-il adresirt lui l\Iexis' urmal'toarele
ferri ca eu si 9tiu.
:

Suma furat5, i-a spus somnambulul, este con- I-Ioudin a scos o cerrte din l-ruzunar qi dcschizAnd-b
siclerabila ; ea i" ridici la aproap'e 200 000' de i-a cerirt lui r\lcxis sir citc.ascii uir riind dintr-un anurn*it
franci. pasaj, cu opt pagini mai, departe. Clilrvazitorul' a in-
Era exact. Alexis a continttat sputtAncl ci func- fipt un ac pc.ntru a inscr-ntra rir:Ldul -si a citit patru cu-,
llonarul necinstit sc nr,imeqtc I)ubois, cI .ei iI vcde rzifite, carc apoi au fost gisitc pe riir-rdul corespnnzitor
la tsruxe1lcs, unde a tras ia ll6tcl de Princes' pestc uouri pagini.
Linstar-rt Ajuns aici
de Princcs' dar llc.rrldin a spus : ,,U1uitor 1,,, iar- a cloua zi t scris
Dpbois a rrrm5to:rrah declera{ie : ,,Nu mi pot abline sd alilm cr:r
a pArAsit r n.,r_ faptele relatate aici sunt exiictr: ; cu cAt rnei gAndesc mai
nf!"it d""lari1 atuncr ctr rl vede pe Dubois la
cazinoul din' Spar, ci pierde n-rult qi ci la aresta- tnult, cu ertAt gisesc .cii este imposibil c:r ele sir fie cate-
rea sa nu va mai, avea nici un ban' gori-*ite drept .trr-rcuri, cEl ccle ce constituie obiectul
in aceeagi piofesiei mele."
dar la Bruxel
Iititilor admi Ri,rs;sel Wallace semnaleazd ;i alLe viziuni artestate cle
asa cd. atunc doctorul Gregory in, lucrar,ea ,,scrisoare despre magne-
ndrasise
- localitatea de cAtcva zile, tism". De exemplu, unele persoetne care veneau lq qe-
Intors la Paris el se adleseazd din nou
Alexis. t Alphonse Primot
. ,,N-afi avut rdbdare, mi-a spus cl ; cici intr-a- - Psihologia unei schirlbAri de la poziti-
visnr Ja spiritualisrri, p. 152.
** I{orala si spir.iiualisurul modern, p. 95.
d,er,irr, tir-r-rp cle cAteva zile Dubois a fost plccat 1;r

104 105
din!5 pentru a vedea ferromenul, au curnpArat dintr-un
magazin oarecare, la intAmplare, cAteva duzini de devize ,,Iatd ultimul meu cuvAnt : nu cred qi nu voi cre_
tipdrite, pe car"e le-au inchis. in coji de nuci alipite ; de nicjodatd __ ci se poate vedea far.I- ajutorul ochilor.
acestea au fosrt pu-se iutr-un sac iar clarvazaitorul. a tras 4.ceasta nu se pxtate, deoarece, aga cum spuneli ;i dum_
neavoastrS, este un lucru extraordinar pc) eare nu il
una gi a citit textul inchis. Nuca a fost spartd si exa- cred ;i nu il voi crede niciodatii, pentru cA este ceva
nlinati ; zeci de dtevize au fo.st astfel cjtit" .oruct. Unu supra'atur*l gi chiar mai mult decit at€t, este co'tra
dintre aceste devize continea gB de cuvinte. naturii. Dimpotrivi, eu cred iu multe fapte extrarrrdi_
' Aceste experiente aru fost fdcute de sute cle ori. in- nare. Iar dacd nu cred, aceasta llu s,e clitoreazd deloc
,tre 1820-1860. Este suficient' sa citarn lucrdrile docto- faptului cri nu le inleleg, ci pentru ci iLr mod evideni
rului Eertrand, (tatdl lui Joseph Bertrand, celebrul se- ele sunt, fiziologic, imposibile.;.
cretar al Academiei de $tiin!e), ale lui P6tetin, ale qe-
neralului Noizet, ale lui Lafontaine, aie doctomlui eo- La aceste argum,ente Frapart riispunde in 1B3g asa
met. ale numeroEilol experimenltatori ai acestei epoci cum orice om de bun simf ar rdspunde astdzi
pentm a fi convinEi de valoarrea lor gi de absoluta lor :

,,Nu are nimeni drreptul, oricine ar fi, chiar gi cel


ntai mare geniu, sa stabileascd limitele posibiluiui, pen-
tru c.i posibilul este infinit ca spafiul tinrpul 9i
toate ci noi am limitat posibilul, ca sit Ei spunem a;a, "r,
1a
teoriile noastre, el deptigeste tot timpul aceste limite rd_
zAndu-;i de noi. De altfel, llu ne invafa experienfa ca
cegq ce imposibil astlzi, s_ar putea ca njeine .d. fi"
^pare
,,Ciit despre noul subiect al ntagnetismului despre evidert ? Oare, descoperirea Americii, pralul ae puqcd,
care imi vorbili sslis el qi carre ilr fi destinat in circulatia sdagelui, pila galvanic5, busola, tipogratia,
-
opinia dumneavoastra - la convertirea m€a, eu
si ajute paratrdznetul, aerostatele, vaccipurile, multitudinEa de
nu r€fuz deloc si asist la aceastd minune.. Totugi, dac5, medicamenlt,e etc., ctc., etc., si loqica nu ne arati cA
dupd ce l-am vdzut am si va rdspr.rnd prin aaea culos: ntr este neapirat fals ceea -ce este contraclictoriu, nu
cutd doctrind a unui filozof cred pentru cd l-afi vi- estc' adev;lrat ceea cet pare evident ?
zut dunrneavoastrA -
dar chiar dacS as vedea tot nu -,\stfel putem sj,pune ci e.ste absolut imposibil sir exis_
-
as crede, ce mi-ali pukra rcproqa ? Exper.ien{a Ia care tc un triunghi car,e nu are tr-ei unghiuri, szru un baston
mI invitali nu ar putea dovedi o imposibilita.te fizicd, fara doud capete, deoarece faptelJ sunt contradictorii.
precum vcderea fir:i ajutorul ochilor, dar aEa cum am Dar nu putem afirnla cd este imposibil sd existe un
clcciarat gi la Academie, cAnd este vorba cle asemenea om care cite.lte un altul care aude prin epi_
fapte, trcbuie sA procedim in maniera Academiei de gastrlr, un al 'tl vede I:r o suta de lcghe dis_
$tiinte, cAnd i se anunti ci a fost descoperiti cvadra- tanf5, tur al pat prezice viitorul, un il cinci_
lura cercului." lea eare este in durere, up al ;aselea care
descrie
Nre ddm seerma ce efecta avut aceastd frazd asupra care po
lui Frapart, c.u caradterul sdu loial si agresiv ,,chiar:
iLr fi o
daci a; vedea tot nu as crede, pentru cd'este imposl-
c-r
in m<-lcl
bilitate fizicd." De aceea i-a r{spuns firi prea multe dreptul ticta posibilului : ,,Tu mergi
menajamente eruditului profesor. care ii declari Ia r6n- numlri pAnd, aici',.
dul Aceste fenomene intr-aclerzdr sunt extpasldinar.s .
sdu :
dar, oare, sunt ele mai uirnitoare, mai m,inunate, ntai
r0o
ta7
inexplic;ibih: cleciit c:clr.. pe carc le olis.rvitn ir-r fiec;rre (ta\
zi ? Nr-r-este tottll rtristcL si ntir-rr.utc ir.t nartu::ii ? Ilar exis- ;;. :r cu un dirr i_a
'rii minuni pc carcl lc intijlniin la tot pasrrl 1i altele pu- a nescrisir. a putut
f 1n obilnuite. [)e primekt credcn.r. cii 1e in!e1cge]rr slr a aesteo eh6rtic
lren_ ('u
irir,cii l(r \/ed^l']r tot tintpul, pc r-Lrntiitoareic lo negrirn oil
ilrrjttru c;j le. vec'!em f.arte ra,r ; si toirrgi rtr-r lc p,ii".,t, mi*r. Dupi cAtcv j":?;ii :iJ.
cxpJica nici pc unele r-iici pe celcl:.rlte; 1e corrst:rtarr si llccsie cuvintc : iitr i, iar"'r,,'L"t"Ji
in stAnga, e.""rf. J"
etat. " port arrni,. Lso ar i o iilt;l scrisozrrci- cieschisa ; el
ll.a!ionan,c'rtul dor,,rorr,rlui lrt-;l,par.t, nein{clcs zrtutrr_.i, -qDulre cd nu noater
c*ghza Era _si o citcascah cleo:rrcco nu stic, limba
e,t'a cvident superirrr incai:.Stiiniirii ipsita de oricc disl
.l
i'tr,i,c.le,,.rir. o ,;,:i.;;; s.ris;h i' linrbrr ei,-
('cfnii,miint a doctorului llouill:lucl, in ciucla superioritirtii o1 ovi
oficialc' a acestuia fata dc mocicrstui siu confratc. Aca_ 'foerte lceste cxpr.r.ir.r-rtt
clemia dc MedjcinS, ale ciirei iclei Dr. Ilor.rillaucl je inr- Di !,ei;it ; ir fo:,t lijsill. .ra s,
pArt5.lca, se nre'nlir.rt,i,r cu oi-rciinir{ic alaluri de aclbvir. ilr.r cl'r ii ltlarcr fit.ll.tc lnur
o ltr.rrtidii. Linul ilii.i ir.r- ar_.i:;
ticqr.i-irtul '1or ltl l-iirirrer,;iritIe.
ltrieten, cloct.i'ul Lllacario, scl-iir i'
'tcuprin zi {iic:iit
1857. c'ii ,,r'eclerca c:oi-1:i.rr.i oliitcc si la clista'tc nrari. rr !r;efLlut. iit ;:lclll il tj1i,i,t.t
{,are nu c:;Le accoptati cLr.,:tiitrr. sar.van{i;tentru cii este i,'i"_'iirrcltL i :,t.tlr sr.iiiitrbir-rr_1tr _i r,;ir.iik:
iirexplirabilii si contr:rli lurlillrtr fiziologic.o cunosr:ntc,
pat.o il li i,tr-r;i iLclr..virafi ;\di\,rigit ilDoi cxei.nplelc rrr- dq p,t
LIn
"J,:i;ll ':il
lrlatrlltr-c':

,,DoctorLrl Bcllenqcr s a conl,iLrs clc aceasta itriu cx-


;;:,';t' i ';, l"iii;;i,',,
Irn i:ilchet n
pe'ientc^ repctatr:. in rnrri .r rrrlt. r.LnciLr.i; r,t u s.ris ,r..r-'i,
ro]it c'a ir oo
5jirgur, fairi tnartori, nstun: cle olicru privire, o frazi oa_ e. prrrt .
fccare 1tc o {o:.ric dt.hirtic t)c (arc a pliert_o si repliat_o, ii,
:lr, i_rsul cl
irrtrodu.arcl-rr trPo_i ir cl'uir sau trc'i plicuii i'cl-ri.se cu ie crarro.
s

qrlja, llr'so|rrlrnbnlul a putut :;i criteasr:d prin foilc o-


din intr.rjor si si rr scrit, pe ptic,
1-littre fra7i1
A':est fc'^oilclr . fost .r'stalt.t ir-rci clir-r 1g3r clc catrc
Conrisia Ac'lcft'mici clr,' NIcilic,inir. in rapor,,ul acesieia se
lroatc citi : -I)ornnul Ribes, rnernbrn ai Acaclcr-n;ei, ple_
zirrli un catalog pe c'.r(' ir sco:rte din buzuna. snr.,r-rl*-
btrlul (cra Dl Petit din Athis. maqnelizat de Dl. a*F"t"if
cluPa
Ioarte \Lc r; lal,c inir._un i_ilpori i,ri Cornjsjcj
si cu li|i ctrt di' r,ijti..i, ijl'T j,,.,,*,.,.r, poa.tii gi.rl
nlat€l "\t
chii;i, pe (,ar-e crl l-a recunoscut _jl_ ___,_,,t iii. Ir: rr.j r.n,:ii rint (;lz r ar.
lrrrtcir
5i Ja r uir birbat.; p1quportri"
fost ini,cuit cu un pcrmis dr' por'r-,nrrir, care d.opd ,,ur.,,
a ,"*; sornu, r,isc. sl solrti.urlb.Lllisnr, p. 1g5.

',i 0ll
10ir
sllstine ce sonrnambulii au citit aceste fraze in mi,ntea
experimentatorilor, oeea co este adevdrat pentru unele
din experien{ele acadernice. Dar aceastd explica}ie nu
mai poate fi aplircatd faptelor de mai jos, deoar.ece aici
tilci experimentatorii inEiEi nu eunogteau fraza pe care
i-au cerut somndmbuiului sd o cil"easci '
,,Recont, unul dintne prietenii mei, DI N. care in
nrod sigur hu vrea si se impund in acest domeniu, se
afla la o seratS, la care participau mai rnulli artisti qi
ciuneni de litEre. Tofi cei prezenti se cunosteau intre
ei. Printre invita{i .se afla gi Alexis. celebrul somn:trnbul"
Dl Marrillat l-a magnetizat ;i iatd ce s-a intdrnplat :

prietenul meu, docboru'l N. s-a dus intr-o camerd alEtu-


ral,d s5. caute o crute ale cdrei foi,irci nu fixeseri td-
iate, apoi, firA sA o deschidd il rirga pe somnarnbul s6
ciieascd rAndul cutare la pQgina cutelire. Somnambulul a
c'zitat un morn,ant, pdrAnd cd face eforturi, apoi a cerut
un creion qi a transcrls rdndul indicat ; au fost tdia,te
imediat foile cl'!ii, s-a cS.utat rAndul de Ia pryina res-
pectivl ;i tofi cei prezen{i au constatat cu uirnire cd
L.xperi€nta a reuEit ; mai mult, in ,carte fraza *a su:isd
in limba englezd iar somnarnbulul, transcriind-o, a tra-
dus-o in francezS. $i, lucru ciudat. acelaqi somnmabul
nu a putnt, cirteva minute mai tiirziu. sd cileasr:d cu-
vAr-riul Paris, scris cu litere mar.i pc o hArtie pliata in
1l:ttru.55
In a,cest c&z uu se poatc iur.oc:a citirea gdndurilor de-
oarece nimeni nu cleschisese aceastd carte cu foile ne_
tiiate incir.

eroasele exp ftu€ ipot sI ne ajute


la roblemei pe n abordat-o aici, voi
cit cle curioasd, i. dc doctorul Gibier
fost internist la, spitalele clin Paris intr-una din
-
Iucrdrile sale *. -
Ea a avut loc in aprilie 'i885 si o ad-esea
in fa{a unor nrartori per carc ii si astd lec-
turl indepcndenti de organele vederii, a fqst obtinutd
* r\naliza lucrurilor (Paris si philadetphia, 1890), p. 13?

110
111
In acest sens votl1 l.lrezenia aici * experientele lui Sir
\\zilliam Crokes, de cltire a frazetror necunoscute nici de
citre el nici de mcdium. Acest medium (o doamnd) fa-
cea comunic{ri cu ajutorul unei plangote de care eriL
legat un creion cu care scria pc hartic.
,,As fi vrut, scria Croke, sir ,pot demonstra cd ceea
ce scria nu ora efetctul actiunii incongtiente a creierului
sdu. Plan;eta, ca intotdeauna imi fdcea cunosqut cA era
manevratd de mAna ;i brafuJ, acestei doarlne ; dar inte-
ligenla care o condu.cea apartinea unei fiinfe invizibile
care se folosea de creierul ei ca de un instrument.mu-
zical, fdcAnd astfel muschii sa actioneze.
' Atunci i-am vorbit acestei inteligenle :
,,Vede!i ce se
afld in aceaste camerd ? Da, a scris plangeta. Ve-
- cititi ? am addugat pundnd
clefi acest ziar, putefi sii-l - t+
degetul pe un numdr din Times caie se afla pe masa din
.spatele meu, fdrl sa-l privesc. Da, mi-a raspuns plan-
;eta. Bine. Dacd puteli sd-l -vedeli scrieli cuvAntul pe
care eu- l-am acoperit cu degetul ;i vd voi crede.6( PIan-
;eta inceput sd se mi;te incet gi cu'oareclrre dificultate
a
a scris cuvdntul ,,howcvsr((. M-am intors li am vizut cd
a,cest cuvant era acoperit de dcgetul meu.
,,CAnd iim facut aceasti experienla .intenlionat am
cvit:rt sd privesc ziarul, iar doamnei i-ar fi fost imposi-
bil, oricAt ar fi incercat, sd vadd un singur cuvAnt tipi-
rit, deoarece era as-ezati la nrasi, ziarul se afla pe alta
masd in spatele rrieu, iar corpul meu il ascundea vede-
rii sale.u'

Accste lucruri 1;rin mt,diuur pilr si indiec actiunea


turor inteligenfe exterioare. Dar si nu lte grabinr cu coll-
cLuziile.
O vedere paranormali i-a, fost prezentatd D-Lui Mar.l'-
wel, docrtor in medicini, avocat gcneral pe iingd Curtea
de Apel din llordeanx. de cittre nn subiect foarte .s'ensi-
"bil, D-na Agullarra, pe care a magnetizat-o.e1 insu;i pen-
tlur cxpclietltc. '**
,,Doar lana pretinciea cil poate iegi,
tea, din rugatlo si se ducir sa vadA
unul din nii mei, M.R., pe care ee il
* tr'ortele natufale necunoscute, p. 4.17
t* F"erronrcnele, psihir:e, p 19S.

7r2
o 3 Suflc"tul nu ntoare nicioclati
- 113
prer.re elu. llota particularitdti in Memoriile lor''
Totugi noi rc spuncln ca rat'ele exc'rnp]c dcr
presenttnrentc tt'e'buie privitc' cloitr cJ niste
excopfii
".
Se simte ca Gralien cle Scmur a publicat
voitirc fdra prca .inoer. aceastd po.
Am pt' masa -'=;;;.
numdr dc observafii
analogc, dar trc
,"-r'i-""iJ"J.*t". I ffi"?:y:E:'?;,iilffn;";
ritul s5tr.
Dar
'ederii 'iT
"""1'r.S,11i,:'i""Hfiili:

eneraiizat5 qi in nicl un chz


r aici.
ernpiu una din cunostintele
e tArum stiintific Estc vorba
instruiti gi 'clistinsa,- d;#;
linare, membrd o So"iutJfii
facultiti
intuneric
si-a scris
ra sa fie

gAndurilor
spir.itul de
fafa divi-
care n_au
+ Erori si prejudicii,
p. 137.

115
nici cea mai micd legdturd cu domenjul material., nu b Ia ochi, partide pe care le
sunt grindite cle fiinla riman,i decAt cu ajutorul creieru- rtunci cdnd urmdneEt,e ho{ul
lui. Dar r:reierul nu este ardtorul gAndirii, ci cloar instru- p,a.
mentul ei. Dacd eu vreall sA ridic bralul, dacd vreau sA pretinde
fac o ruglciune, dltcd vresu .ci iau o i-rotdrdre, cel care pe tine
acticineazi este spiritltl meu. El rerprezintl cauza acfiunii qi deviza
;i nr-l sistemul nervos sau mLlscular care i se supune au- sau trei mii
a interni
tomat. de ani.
Spiritul nostru cste- ce1 care gitncleste, care vrea, care .ura suflefiriui easta
iube;te, cire cautll, ca.re hotdrirste, qi nu molclrlclc' scrlarr- it sc pare ;i s poli_ .
rald. Ce sunt e de
{ei cerebrale. onstrentni, .subcpn;tientul Si
' Vederea fdrl ochi se realizeazd prin spirit, pr,in su-
flet. F acultatea care actioneazd la acest nivel este incd r dar incontestabil de veder:e
necunoscutd. l,a inceput am presrtpus cI cel care gene- nrare humdr de martori, ale
reazi toate aceste fenomene ar fi creierul ceire ar emite -rng comentate, ne este oferit
unde invizibile qi transmisbile la distan!5 9i ca aceste ea sa ,,Via{a lui
fenomene nu ar dovedi exist,enta de sine stdtEtodre a in-
telectu.lui nostru. IJar ace,astd ipotezd s-a dovedit a fi
cu Isus Crirstos.
terea minfii, asa-
total insuficientd, cdci acliunea spiritului ca entitate de
sine stirtitoare a fost pusd in evidanli foarire clar dc
experientele citate.
AEa cum atrn constatat, mul{i experimeutatori 9i nu
dintre cei comuni, atribuie aceastd facuitate supran.ormal5,
d,e a citi un text rnascat, unui spirit strain care air co-
munica prin intermediul clarvdzdton-rlui. Nu este exclus.
Dar asth presupune sf, mergem mai departe cu rafiona- omenL :
mentul i sd rie lovim clc altc obstacole. Pentru c5, firesr:,
s-ar na e aItI intrcl.iarc : dar'natul'a celuilalt spirit, nc- : philosbrate. Apollonius se
c'unoscut care l-ste ? 'curi clin E{es vorbea
Pentru a g5,si o explicatie acestor fenomene, ser pare 'c mariie ;i in
probleme a,le filo_
iotuqi cd nu este suficient sd c'vocin: numai spiritul nos-
tru, atat cAt ;tlm despre' el, dsoelrc'ce nu trebuie si exclu-
dem existenfa unor forfe oeulte.
Frank Podomore, autor lpsiltist foarte cunoscut ostc
convins cd toate rnanifestirile, inclusiv fantomele, sunt
rezultatnl transmiterii 'gAndurilor ;i explicd totul prin
acoasta. Mdrturiscsc c5, in ce'ea ,ce md priveqte nu vid
vrec.r tr&ttsmitcre ir grindirii cr.riva in acliunea senlinaris-
tuiui clin Ilorcleialrx care i;i sr:rie preclica iu irltuneric mentul cand
tuti,l si avilnd ca irrl rc oclli ril djn
))u l)ot sa concel) a lransmit zLrt c.d Apoll pierdr-rl
el sij fi avut
la Ak:xis care cit ile cle joc dar se

116 117
exercitd influen{a sa in-
ceva perlcu tre, Care este natura a-
Apollonius,
n'r qtiuincd std unde ale gravitaliei.
mii'de cetd aibd nimic in comun cu
intregului PoPor. Vestea va
nu md ct'edeti, Pand tlt-t vt se
fra"; atunci si51itf9i1e are..]lebuie sd le oferiNi
""ti
zeilor cu acest pt:rtel . C-:et :e .tilitte, n-rd duc sd lc
mulfutnesc pentru cecr ce am .. ltt'-'
"-'ni"ti""ii
au continuart si rantarrA sceptici; dar in cu-
rdncl au velril me:taqeri care' tlu an"tntat vestea
Dullri'
astfc'l prczicerea lui Apollonir'rs ; r:dci m-oattea
tiranului la ora ia care a avut liic' la 1lr;inzzeii
"f"nt-a"a $i celelalte
cie?,alii se potriveau periect r::-lor pe care i Ie-au
re.relat in timpul disc'ursului sdu'"
Nu avem dec6t de ales clintre a,lAtea constatdri pe cAt
de variate, pe atAt de incontestabile.
:rebui:i rnai mult PenLru ca Sd vedem _ce spune Dr. Ostlz despre unele fapte re_
ttn setnizelr" La {el s-a in- ccnt studiate de el :

Pius V carc a fost col-rsiderat


lrit acela;i gen de ,'n"liraco-1tt :
Iaticanului bitdha de Ia L'e-
panto la 7 octombre 15?1 1i a exclamat in fata celor
care
il insoleau : ,,Sa mcrqem la aLtar q multumim
-si-i ]1i
b.r-',"r".r, caci armaia noal:;tr. a ob[inut o mare v1c-
torie",
---
Ganclurjle c5latoresc prin spatiu' Cum ? Plin etnisie
de urrde ? De la soare la ParnAnt circula partlcrrle ^elec-
i.i"" "*l.u de astrul central. care cl'ete'rmin5 aici feno-
menele magrreti,re, aurorele boreale, pertrrrbatiile telc-
fonice. Acestc'a sunt emisii. Un proiectil lansat duce ctt
el o onergie, Tr:rnsnrisiile undc'loi sonore prin atmosferd
satt ale r.rnclelor luminoiise in eter. undc care nu sunt
de
Iapt, in sine, nici sonore n 1l'I
rg
strisl cle energie. Care este
se transmite f orta de qra. ?
Totusi nimic nu era mai sigur declit accas,ti revela_
iorti este fanta,sticd : €'a su P
tie sub stare de hipnoZi".
('arc s 5 990 'cpti d'' ki'Ioqramc : Jr'rpiter' :i,

care trei ori mai Soarelt:' cere este oe ,.D:rt:,o luna. pe 19 martie 1g14, a ciispirrut Dl
300.0 ri mzri qrcrt stel'dle' fiecale. di'ntre cl'e irrraLlt, portar la castelul din Bours,ault. A fosrtAn_
cr_
acestea fiind un siour:". De la cel mai mare pflnd Ia cel -Jtr**ldtor,
trrrr j mr(' ;lceste rjorDl.ll'l actioneazi si reactirrnazl , uneltl aceastd lucrare .-
procesul a avut loc ir-r ziua cdnd eu
29 octombrie
corectam
u,r,itrru cc'lorlatlte ; chiar 1i -<irius' aflat Ia 83'000 de mi- 1919.

I18 119
ne su.t obs,erviit€. de Iclarte mult timp, cle secole, dar
nu li s-a dai-atentie.
E,xisten[a suflctu]r-ri ca entitate i'depenclenti
suslinutq. pentru prima cl.lta mai scrios in lglg a fost
tre ai-.atele Faria, care bazAndu_se pe obser.vaqii de cd-
;;l"1;_
Ee, a p'.rblicat o lncrare asupr.a ,,Ciuzei ,"_;;i"i"hi;_
notic" Iar a\iern in'rpresia c.i icum crescoperim toate
acrestea I
'oi

,1iitt!cklt ' psiliic't', aprilit: 191 '1,

al: u rale irut'ut1O s cutu,


1

120
l-a avut este deosebit explicit. De fapt eu l_am mai
relatat ln lucr,area ,,Ne oscutul... Iat5-l pe scurt :

Capitolul 8

VEI]EREA EVENIMEhITELOR VIITOARE


VIITORUL iIU PRBZTXT
SENZATIA DE CEVA DEJA CUNOSCUT
Scepticismul arogant, carc rcspingr: Iaptele
fdrd a iucerca sd vadi daci sunl r"calc, este
uneori mai condamnabil decdt credulitatea
irationald.
A. de IILII\,IBOLD'I'

rar
ex-
de

La fel cum sufletul vede' prin spafiu, el vede $i in


tirnn.
Dar noi trebuie sd abordan-I erceastd probleme deose- EMMA, printesa CAROLz\TII
bitd nu prin consicleratii metafizice, ci prin metoda ex_ Wiesiraden, 5 rnartie 1870
perirnentalA.
Am inceput sd dau o mai mare atentie acestor feno:
metleaparent i n aanu_
lui 1870, dato t eti jos si
pe Care am foarte
instruite gi re re Emma
Carolath, o foartc bund prieternd a Frantei, cars pe atunci
venea in fiecare an la Paris rii cdreia ii pldcea sd discute
cu mine despre aceste mari problemc. Rizboiul declansat
in mod neaqteptat intre Franta si Germania a zclruncinat
sensibilitatea deosebitd a acestei femei, care a supravie_
tuit. cu greu acestui dezastru internafional, (prefafa qa_
taclisr-nului cle la 1914)
Scrisoarera de rrai jos este una clintre urtirrere pc crare
le-am prirnit de la ea ierr acest rris prevestitor ]te core
r22
123
La trreo treizeci cle
bine
niv_elata, chiar lAnga I cle
cocheti datA cu vnr si -'r_1'
care da ,prn .t..r,-,,.'o,]'
tea o femeie, care era :1?
culoriie vii-'otut^irlt lii sale
cap avea o bonetd albd "e .o..U.tFl
de o formd pe care nll o. ogteam.
stofir a e usoard,
sd aibd in jur de treizeci eie pirea
In fa{a ei, in picioar
care am crezut cd este fiice
a, invdtAnc
ios ; un bdi
Iatd de exemplu, cl si de necontesfat hi qi le ar
scrisd de un preot din *i, canonicul Gar:- a_i distra.
nier, vechi prclfesor la n care vom vedea ltr rn fa!a r.clui nrai lnare
o scend_ de genul celor pe care ne este imposibil sd le Cclc doutl fcmei ,.,,i-uLr aru,l_
I)e
pun,em la indoiald. 'ztu V5.znt, d:rr nu s-lu miscat.
ldtor.i trecdnd.
,,1n anul 1846 erant in anul doi la selxinarul mare.
lntr-o noapte, in somn. cildtorearn in vis. U"r-r.ri.oo
care tnergeam era alb, uniform, rndrginit de pomi desfui
de rari, pdrea sd coboare in panti domfald a" p"
;;;;;
;i se pierdea apoi intr-o cAmpis nemarginite $;;il;;_
""
1c 4 sau 5 dupl amiazd,
c cAnrpia cu nuante lnai
is. Deodati rt_am onrit
r.n, intr_un joe unde un
rotusi nimic cleosebit carc. sJ ff.f;J",,,fri,,1tj"T;.iliuili
acolo., drept ca o statuie; conternplAnd
-.osebirtr, nr,r cine stie oe lucru,' ci o
dintre aceleq pe care le intAlnesti la Am. observat de 456,n1gne
un
"si
ver"zi
Observ cd in'stAnga, drumul care il intretaie
m ne al r.ilor.
m And construit pe margine nn zicl
in car
ln pe pcntru a susfine pirnAntul.
ul d erau pl.-rntafi trei copaci gi.osi 1oS pC carc l_am contorr_rrrl:t
care fdceau o nmbrd cleasd. a dispdrut apoi l2 f"f
v) l,angres, rrncle errr nimic asemdndtor "uui'lr
eu mi.arn fdc,ut studiile rle Iatitrd intre Il s1
si nic,i
rezlrt uitat pentrr_r totclcauno.
14 ani. (v. Nlemorii).
.r a rc.inviat idmdnAncl nen_
or:ia fi imaginalia mea.
124

72r.t
Mai v6d si astiizi acest colt de {arA aqa culll vdd turla schimbat ; personajele sunt exact cele pe care le-arn
biscricii din sat. zut, asir cut-tr le-am vd,zut, fdcdncl aceleagi lucruri,v5-
irr
ir-r 1849 impreund cu doi prieteni an-i fdcut o cdlatorie acee-a.gi_postura si cu aceleaqi gesturi, etc. Cum
este oare
in Italia. Am coborAt la Marsilia, etpoi la Genova, ne-am posibil ?
oprit la Livorno, Siena, Florenfa, apoi am a'iuns destul_de Nu pot sd-mi dau deloc searna.
repede la Roma. Traversam un catun dir-r Apenini. Un Fapt este cd de 50 de ani imi purr aceastri intrebare,.
bun legnp a prim noas Cinci cai
puternici poartd care ; il vet- Este un mister. Ceea ce am vdzut in vis, am vdzut qi in
at m un arle' realitate dupd trei arni(..
iurino,. vizitiul no
chin, pocneqte din bicia proape tot timpul, fdcAnd sa iasA, Abiitolo GARNIER, Ch.
in stradd curioEii cdrora le arati destoinicia sa. Nu prea (Scrisoarea g0l)
au cAnd sd ne admire pe noi, caci tra:rura nu merge, ci
zboar6.. Dar la iesirea din localitate infldcdrarea dispare, - Aceasita este povestirea textuala pe care am redat_c;
devine de un calm plat, aiungetn in vArful muutelui. Ne integral deoarece ficcare detaliu este interesant.
oprim pentru cinci minute, timp in care patru bidivii ii
inlocuiesc pe ceilalti. Urueazd din nou pocnitttri di'r
bici si inc'epem sa coborAm ca un uragar-r incredinfdndr-r-ne
sufletul lui Dumnezeu. Nu cstc o e'xageritre pentru cd
nici nu stiu c'um am mai ajur-rs intregi dupd aceastd
cursd neburrr,ascd.
ln fine, vehiculul nostru incepe sd meargd norn'rirl qi
aiurrge la staliar de schimb fard nici o tivarie.
In timpul acestei opriri m-am uitat pc fererastri si
deodati m-a apucat transpiralia iar inima a inceput sd-rni
batd nebuneste ; mi-arn dus mAna la fatd ca $i curn a$ fi
vrut sa lidic urr val care rr-ril impiedica sd vid bine, mi-arl
frecat nasul, ochii, asemenea cuiva care atunci se trczeqtc
din vis. Credeam cd r,isez, de-si avean ochii deschisi si
vroiam si md asigur cd nu suut nebun, ori victima unei
iluzii deosebite. Aveam ir-r fata ochilor rr-ricutul peisa.l pe
care l-am vizut r:Andva. Nirnic nu se schimbasc !

Pritnul gAnd care ni-a venit dupd cc mi-a trecut tul-


burarea tr fost acesta : nu qtiu cand, dar sunt sigur cd arn
mai vdzut asta, $i totugi nu am fost niciodatl arici, pentru
cd vin pentru prima data in Italia. Cutn c posibil asa
ceva ?

Iart;i cele douii drumuri care se intretaie, micul zicl


care susfine pSmAntul sir nu cadI, pomii, casa alb5. fe-
reastra deschisir, mttmii carer tricoteaz5, fiica sa care o
privegte, cei trei copii care se joaci cu cAinele, cei trei
muncitori care bcau si ioac6, mAnzul co.r'e va primi o pal-
mti pentrr-l indrdzneaia lui, cei doi cari, oile. nimic nu s-a

726
127
Dupi $aseluni am plecat in conceditr ; ajunsi Ia des- ilteste ante'ioritaea visurui asupril inta*rplirii
tina!.ie apr fclst intr-un rnic pavilic-rr-r. Cu toate ci Iati
",lrrdusd risplrnsul sil_r : 'eale.,
nU-l rnai V ,,reCUnoSCUt.{ C
tinat mie. exact in ace,la Iraris, 9 septembrie lglL)
merei ca adus aminte
_A5lr curr-i v-?rl irrtrmis, e
o clatd cu lt,ovestirea visulu
nranifestat d,;;,t"';"';li"; itJ'
lrc'castd erxperien{d atAt c1e p sa
..\. SAUI{IiJ-
ln 191 md aflam
AIMEE ROGE
i5ffl:ii
ill:.11:'ir.
t'::":?fi
iumirtate
re

i;
rc
iit"';'l jo,irru," crc va,rtu.i]lluli groase, in.rbirr.anitc der

Ziclurile eral strdiuitc clc


ltrcit inalte. prin fata cldclirii
tru pAr.liaq zglobiu dir-r cerre 'r
luprir-rcleau focuri nu cleparte,
clrrri. Acesti oameni'Durtau r-ristc
unifor.mc blcu cleschis
llc ca1'e nu le cunostcam, cdstile aveellr o forntir r.r,r." ,iii
s-a pdrut stranie.
fdcea cd si eu eratn irnbrlcat intr-cl
^.,Scqi dddeam ordine
ofifcr uniformii dc
cle c,rn uare.
Printr-unul din acele pe care r_nr_rlti alfii
Ic-a. si'fit in vis, md-gAncleu,r.,'i.-,,b"
^ferromcnc
situalic, ciuclatir
J)c r:e sunt eu aici si inrbi,acat
irr-.,rr'it:u.rr.a aceasta ?!6.
Dupd ce rl-atr]
.trezit, visul ni-a rdmas iu rlinte clar
si pr:ecis. Arl continuat sd fiu preocupat clc.
cocrcntc si rt'dicole car-e ne insolesc ,,,I"s"u detaliii,,-in_ -*i ^.f"
accaistii aparentd Jogicd si arnronie ,,rirrr"f
nopfii a fost trezit de un zgomot puternic in otrru.a- _'";.i',;rj
se pirrea absurdi aceasti conditie o ,r*o
-ipiar in locul a cdzut i-p""i_,a .u n
o grindd groasd Ae oflterlrtr-o
n, unclr: nrai inainte ,u nff" ar-ruatd necuuoscutd.
in_ cursul zilei le-iirl por,-esti1
cllnosclrfilor. visulnretr
irnbrricafi in l,teu. Ap,,i.';r,; ln-anr rnai sAnclit
dar.r t lucrarcar aceastir, cAnd il,;]jirrl"ttt
de ca o colrtinuoro o ir".,i . Ori rdzboiul, c_.arc a clistrus atAtea existentc, a feicut clin
sant eo purtasen.r n-rai ina_ 'dc .alte avartaruri, .r,, io"&"r.""t'Jr.
inte. UrmAncl princiPiul gener adoptat, arn cerut expe- rcgrrrentul trcl.t campase in spateler
clitoruh-ri sd-gi ilsofetrsci-i pr-rl tjrea cle clovezi care sI u ii concl-rcearn intr*acolo pe .""r.itii
72',d
9
- Suflr:tLrl nu l-nozu,€,,nrctoclatli
t29
Di11 76vf i J;atarlionul sc pusese in migcare. Cdldura care
are de fapt a .si avut loc, a deci
dcca sri se ofileascir lanurile de secariL ii coplcsca pr)
f
mocl necesar si asta inse iber.r.el
ltic!ii recrufi imlrrica{i irr unifortnh bleu. Nu plrteam i nu existl iar siugnra reaj:j
sir-r.r'ri clau seanla uncler ne afl5nr clin 6.i1117,, ItraflrlLli ridi- este fatalisrnul absolut ?
cut de ntiile clc piciarc oltosite. Am primit ordiri pritr
flllier, sd facerl popas sult ziclurile,,ciistehllLtig car"e se lj ,.Ilot: cliscutatd in capitolul
glsera la doui sute de metri in clreapta.
Dupd cer am datt instn-rcfiuni sefilor de formerfiuni am
cd
Lrrr
pfi
jli.:i,l:'fi".1,t::1:''i,..ij;;l;l;
d antinomii in aparentd atAt clc
plecat la cornandantul de batalion. Dupd cAteva nrir-iute:
Sc poate realiza : presupunand
mi-am a.juns colcgii la cotitura unei :rlei cLr p16pi care un factor carc poate ir-rfluenfa
ascultdeau vederii castelul. Dupd ce am trecut cle ultirnul presultunAnd cd se intArlpJti
plop arn fost socat de peisaiul pe care l-am vdzut. Era
paji;tea care uroa in pantd usoard, plind de florile t'l;;jl.'1l]i:,' adnritdnJ
pur. qi sin.rpru
lui iunie ; zidurile ;i turnr,rrile castelului erau exaql c;1 :.j_::_d"-
gandrrea este trirnscendenti".{t","t'1)i
propliu-zis netnaiexistiucl ca; entitatc dc sine
cele pe care le vdzusem cu sapte ani rnai inainte in I'is.
ea suprima iimir liii
Lipseau totusi pArAul zgomotos $i poarta monumt'ntald. Astfel, trccutul si viitorul pot ,,i-"o"xiste intr_,,,, ,"
in tirnp ce constatan acearstd cliferen!i intrc vis si zent vesr-iic 1ri_
lg2litate, adiutatntul a venit sd md intrebe de unde pu- Datoritd tulburdlii pe care nc_
teau soldalii s[ ia apd. ,,De ia pArdu((, i-an rdspuns ell observalii, ciutdm tot_felul cle ipo
ilce
r:AzAr-rd. Sub'ofiferul ur-a privit mirat iar eu arn addugat :
puti
a faptclor. .De exentplu, exp
,,Da, Nu se afla pc partea aceasta dar in nod sigur st: ri crcvu ,,de.ja vlizut((, se
afld pe partea cealalti a constructiei. Vino cu mine({. supta retinei de cdtre un peisaj san o scr:nii
c.ir
DupA ce am ocolit laitura dinspre nord, am vdzut fAli
oarecare este inrcgistratd si'ruit.n in nlernorie ri i.
sir md mire, pArAul vesel curgAnd printre pietrele acope- conqtiin{d ; dal datoritl unei intArzieri chiar foartc rnrt,i
rite de muqchi,, ial la nrijlocul zidului, poarta cea (o sccun zinarea in rnemolie
cu stAlpii din cirdrnidd veche, aidona celei din vis. '1al^e) ir.r pliei
Cele doud forrn:rfii din frurite rezolvaserd deia pro* ce . a faptetor.--i,i ;;;
iei fiir cu o fracliune cle s
blenra apei, arrnele erau sprijir-rite de zidurile la unrbra i^aintea celui vizual, se c,rede
citrora nrulli dintlc oarucnii r-nei se odihneau. s"ena prezentatii a ,,liit
vizut-o de.ja cu rrrult tinrp inaintc, "a cdci'o zecimc J"
Tabloul acesta era cel cliu r.isul pe care l-arn nvut in curdi nu'-iai, ar putea sd dea irnpresia ;;-
91.l. Niniic deosebit nL1 avca sd sc intAmple acolo; r'isr,r1 tirrrp f,artc
.1

lllelt nu c
lung, aqa cum cqnstatdm (cd se iirtArnplay 'nuiin vis.-d",iiii
a decAt o vizitt'e cla.a itt r-iitor. ttrin ipoterzd sus{inc cit perceplia,nei scene pe care.i
care 11ri s- t viitorul meu stntut 6ts crfi!c,r, (,rt1.1r'1,1-.1 r,'-atrt ntai s€_,pl1l.Ll
imlrosibil c it in l9l1(. cot.nparatd f"r.o'',"rr"1",ji;il;
itl duhlci ce ca aceiasi",, inragine pri,i,,"iut,,
A. SATJRT]], pc doud f sllc sii ser lefli:ct.e in clouir pla..
(Scliso;Llea 41 {)(i) nuri difcr
turtii a aua p.urectie i,i Ti"i"i'::;:lii', t',i,,]]fl.,L,l"l,li]:
Acest vis prevestitor cstct derosebit cle precis. Dl Sa- ment snfletul nostru :rr r.eclea dublu.
urel a vazut in 1911 g1 episod al rrizboiul-ri din 1914--1918 eTpl
la cal'e el a lttat paftc ca militar. ln accst caz, ca si in e, clc iruaginatie, clar pe
toate cclelate analoge se pulle iutrebalea : I)aca a fost
ere ck:lrtc si cleci r5ntAn rlcr
r,5zr,rt:r'cu r-ln an, ctt si,rpte, sau cu tr.ei ani rnai inaint.e,
Initg c nu iit,c nir:i ltii fi:l -""1,,-
ca in cazul altatelui Garnicr, o scet-id care trebuia trd_
intif pr rf r: f a1_rtcf u iri
r,rir

130
tt1 I
t,)
Tlcbr-ric t leci si r iulirur al1ctcvr.
Profc'sorttl Ilib6l 4,, la Institrrtul }i'ralcetz a tratat r.c-est rienfS. Starca halucirrirtorir
:'ttl-,iect in subsicliar', iti lucrarr:a sir ,,lloljle nlclttorieti6(. parc- trai r-cceutd dcc6t ac:c,
,,Se intir.nytlii cAncl rrt_. allirn intr-un t jnr-rt necunoscllt,
sclie cl, ca llr cotitut'a bnls(ir a unc:i caliri sau a nnni r.0n No"q, care .juclecirrtr din afe
care s_a I,eccpfior.r
si fin puli Llnol 1;xiyq'listi pc cale ni se care. ,judcc,d ctupd
le-am tnni v dva. Aflati pcntru prinra clatli tlaginca a fost rccr
zcn{a unci i persoane, avent irnpresia cd ptutctul Jni {g 1,6,
lim rrai \-lizut-o. Citind intr-o carte idci noi, ni se pare
r'I noi insinc lc-ar-r.r ai'rrt in rninte tnai irtaintcr.. .'a oRi1.a_ci
,^-_l-., nLt c'xplici .accste, rtii,, itlc slvaltLrlLii prr;_
lesor nin.ticr,.d o,,",r,.ln.n fog" a,,,"'to.-
i\uto.ul c.r,rsiclc'r'i:1 <'ii ar'c;rstd ilu,zie se explicir prin ur- nolllcllc ltsihicc foartc: clif
rrritoaletr iylotoza l.,1"-,t.1,:rltglr.. si la curcr
: t-tu rr lllrtcii fi altlicatii .lcc(,ils
le.
abordiit.n ;r(,Llln ilt Dlin (.ultr)itlter:ii r,.iito_
.,,t,i]., lrrobl*ltil

l)lcazat:

r32
la Borodino". Ea s-a trezit speriatS, dar vizAndu-l pe
solul situ dldturi si-a dart secilrta cd a visat qi ,s-a culcat
la loc. Dar a visat din nou acelasi lucru,, insotit de un
sentiment de tristele atAt de intens incAt ;i-a revenit cu
greu. S-a culqat gi pentru a treia oerri visul s-a repetat.
CaPitr:luI 9 Atunci, ingrozitS, l-a trezit pe soful slu qi la intrebat :

Unde se afld Borodino ?


-Nu qtia. Dimineafa, contesa insr,rqi intpreund cu soful
C{JNOA$TEREA VIITORULUI F'ATALISMUL, qi tatdl saiu, au cdutat aceastl loc:rlitarte pe hart5, dar nu
au gdsit-o. Pe vremea aceea era un sat total necunoscut,
DETERMINISMUL $I I,IBERUL ARBITRU dar avea sd devina celebru prin lrdterlia singeroasd care
PROBLEMA TIMPULUI $I SPATIULUI a avnt loc in apropiere.
Voilla cstc forld cSlduzitoare a desti- Totusi contesa a fost foeLrtc intpresionatd de vis si a
fost cuprinsd de o rlare,neliniste... ilr acel moment tea-
nulni nostru. tr:ul de rdzboi era clepartc dar. el avea srl se apropie in
\rcrsttrilc de aur ale lui I'YTIIAGORA curAnd.
lnainte ca errmata francezi sir irrtre in N[oscova. ge-
neralul Tuskov a fost numit cromandirntul arnratei de
Obsclvatiile.anterioare rcferitoare Ia senzatia de ceva rezervd, i:rr familia sa l-a rtrn-iat. intr-o dimineatS. tatal
,,deja virzut" rcprezintil introducerea fileascd la ceva ce contesci a intrat in camera hotelulr-ri urrde locuiau linAn-
vir i,.lIIlta. du-l .de rnAni pe fiul sdu gi trist, aga cunl il vllzuse in
D-l Frederic Passy, respeciabilul membru arl Institu- VlS, l-,a tSpLhS ;

tului Francez, a cSrui lung6 cariere a fost pusi in slujba A murit, a murit la
-Ea Ei-a dat seama atunci
Bdrodino.
sus:[inerii pacifismului contra imbecilitilii spiritului raz- ca se afld in ace.ee4i canret-A,
boinic aI omenirii, a venit la mine intr-o zi de i'anuarie inconjuratd de aqeleasi obiercte pe care tre vdzuse in vis.
::i antl,lui 1911 urcAnd curaios celc cinci etaje ale casei, Sotui siu fusese una dintre nrrmeroasele victirne ale bd_
in ciuda celor 89 de ani ai siri. A fost una din uLtimele taliei sAnge,roase care s-a dat in apropiere cle rAul Boro-.
sale vizite, d:rr relaterrea pe Carg lri-a adus-o merit;r
nce-st efort. '
dino, care a dat numele sdu ur-iui sat".

""SBB,F,lJ'ff'3.ii'
Acest vis prevestitor, traeic de precis, este in lnocl
sigur unul dintre cele mai daracteristice.
Se poate presupune oare cd el a fost indu,s in tniirtea
povestitoarei ? Nu, pentru cd visul i_a provocat o emotie
Tr-rqkov i-a relatat urmittoarea irrtAtnplare :
de neuitat, iar cu trei luni inainte a idutat localitatea
pe harta Rusiei.
,.Cu vreo trei luni inaintea intrhrii francezilor in Cazu\ prezintd toate olementele autenticit,alii. Dar
a, ca -si solul
liusia.
llusia, generalpl,
sdu, generall,tl,
sotul sau, aflau la propneraret:l
qeneralpl, se arliiu
aflilu proprietaten
proprietate;t
atunci, fie-mi penlis sd pun intrebarea/:
lor din Tula. Intr-o noapte a vi'sat cA lo'cuia Ia hotel' moartea- generalului Ia Borodino (bltalia pen
intr-un orilq ne(rurlosrlr-rt. In caurerir a intrat tatal conte- tru ?Te
Moscova) a fost vdzut;j cu cdteva luni mai inainte,
;i i-a sptis clar
:ei tiri,zrndu""l de rr-riini pe cclpilul eri si : inseamni oare cd aceasti moarte fi aceastd bdtilie ;;;;'
-- ,,Fericirea ta s-a sfArqit, solttl ti uamurit,Amurit inevitabile, erau predestinate ? Sj, in acest caz ce se

134 135
intAmplS cu liberul arbitru ? Asta irrseamuJ cri Napoleofr Iurninir in noi:rnul cle iclei care nrii pleocrt-tpa- Am meditat
trebuia in utocl fatal si facir aceastir campanie in Rusia indelung asllprn scrisorii Dvs. qi an-r inleles perfectr ce
;i cleci c'i el nu mai cLstc respor-rsabil pentru ea ? Liber- n-li-a!i explicat : evenimentele viitc"rare pot fi,vizute dina-
iateil qi responsabilitatea uman.i su't oare numaj o iluzie? inte dar nu este necesar, obligatoriu ca cle sI aib5 loc.
\ron analiza ill cqntinuare aceste selnne de intrebare Acreastij constatare n-a iini;tit in irnare misurS, cici
caLe in rnocl sigur au darul de a ne tulbura' Unde este simtearrn cd innebunesc la gAndul cd nu mai suntem std-
adevarul '/ Preclestinarea intri in contradiclie cu toate 1:irni pe absolut nimic, nici mricar pe .gaindurile noaStre.
progralmele nealizate dc tlmatlitate' Dar este greqit sa Vreli sii stiti, draga rnaestre, care a fost evcni'menttri
i'r'edem cii fatalismul $i cleternrinismul surrt aceleaqi ltLcrtt. in urma ciiruia am ajuns sd cred in predestinare.
ln r.rr:a clin domni- irni voi da ostcneala si-l povestesc. Era in primiivara
ljoara Ku lur 1917 o lrrrultri 1910, dcti ac'um 7 ani. l,it o dou,mri cliir Gc,rmrr-
scriso jnii sa s a cAte'la rria, pe nume Helene Schrnjd. Era ur.r necliulr-n cu o nu_
traze cle el'Iol outesta- terc extraordinari, qi, curn pe mama o intr,rese.rzJ njult
;edinlele de spiritisn-r, a rugat-o intr_o zi si {inli o ase-
rncrnca se-din!5.
_- Eu n-am asistat 1a cra, pcntru ci atlLnci D-avcitlt-l
clecAt 10ani si eram la scoali, clar marna si bonit mi_au
itor,'estit ardesea aceastd scen5.
adeverit recenff In rtromentul cAnd s-a pus mana pe masir, aceasta s_a
I-am riisp,ut-rs cii fatitlislmul si detcrtlrinisnul sur-rt clouli qi cli,tinat foarte violent. Cunoasteti nraestre felul in
care se comunicA cu spiritele, dacd acestea existl. CAnrl
lnasa - ivii e incAt
ar fi ('u d lrovl_
tr,rrile ritr.r simtitd
preze se a rirs_
ca elenrent activ, fiind dl insu;i cauz:i a arcfiunii' Nu vc- pllns : Anton. Mediumui nu cunostea acest nume si nir:i
dem ce ..trebuie" sd ser intAmple' ci ceea ce se va intAm- nu stia despr1- cine este vorba. Precizez ci
pla. $i intotdeauna se intAmpl5 ceva' Este acel ceva pe .este .vorba rle
Lrner matusl, sora
care il vedem, firi a fi necesar, obligatoriu. Adevdrat, cLr Adolphe Ries-
dcosebiretr este extrem de subtila. Dirr ant fost convins
cd acest suflet pur, dc saptesllrezecc ani, in care nu Di-au
I'ircut inci loc ideile llrecollcepllte qj care, aga cum re-
zulta din scriso:rrc, mi s-a pirut a fi extretn de delicat,
r.'.i apropiat. rudir a mirtusii, mama ffHr',J*h iij
trcrbe cc.va in legirturi ,.:u viitorul acesteia- Prima intre-
va sesiza aceasti cliferenli. TrT acelaqi timp o rugaur bare a fost urrnirtoarea : ,,Riesbeck isi va pdstra avereil
sd-nri povesteascii episodul referitor Ia preziccrea crt'c pentru totdetruna ? Spiritul a rdsprlns clar : Nu.
s-a adevcrit qi a tulburat-o atiit. I:rtti scrisoarea redatii cAt tirnp o va pierde ? Masa a britut doui
tcrtual l - Pc-.ste
lovituri : ,,Doi ani".
Dragi Maestle, Manta a intrebat apoi : ,,Va ntai triji mlrlt tinrp riupS
Arr fost foarte fericitii cilncl am primit st:ri-soarea clunt- ce i;i va fi p.ierdnt averea ?". \
vil asigur. a fost de cloud ori bineveni-
rrear,oastrJr, citr€, Rispuns crlar gi precis : ,,Cinci ani,'.
ti ; nrai intfri pentru ciii a.i avllt almabilitat.ea si-mi r;is- Atunci nta[la a vrut sii stie cuhr va rtruri Riesbesck :
punde!i ;i in al cloilea pentru cd ea a artttrcat ptt!ina dar spiritul a afirmat doar cir r_rnchiul nteu va muri subit

136 137
La intrebarile daci va muri de boal:i, acciclent, sinuci_ Sunt fericiti, dlaga NII
dere, naufragiu, crimd, raspunsul a fost mereu - si stiu cd nu totul este
,,.ru*.
A fost imposibil sa afle de cc moarte va muri,'nimeni Pentru cI m-a
l-iecesal:. gAnch,rl ci moartca
scumpului meu unchi era ti cti mult inainte ca
lu sg gA1$ea pe atunci la un rAzboi, de aceea "" f_".,
intrebat. Unicul iucru pe care au putut si_l mai glontul care avea si-l ornoare sd fie fabricat.
afli: zt"buzez de timpul Dvs. ertAt cle prelios.
apoi de la Anton Fiedler a fost rispunsul la intrebarea :
,,Ce v6.rsti va avea fiul lui Riesbeck cdnd acesta va
vul cal-e mil reline sii vij scrir-r mai des,
nuri ? ,,17 ani',. Apoi totui a incetat. Dar rr-am bucr-rrat cir la rAndul meu aur
putut .rdspurde cererii durnneavoastri. Tot ce am scris
Dragd Maestre, nu imi el de este absoh-rt adevdrat.
corlentariu ; v-am povestit
nu i-a cdmunicat imediat Mama Vi sah.rt nta.estre, cLr resllect si crr drag.
de tearm'd si nu-i jiiili: A dumneavoastrd
ea nici nu", """u.tu
credea in aqa cevlt VERA KUNZLER ]

prezis s-a adeverit cu o precizie inspdin-rdntdtoarece; s_a i; Existd oarc incrompatiLriLitate absoluti intre previzi-
primivara lui 1912, deci Ii doi ani clupa prote.qie,' urr- unea viitorului si liberui :rrbitru ? Acest lucru L fost
chiul meu qi-a pierdut a\.erea intr_o speculalie 'indrtz_
neafa la Bursd ; la c:itva tirnp mama i_s llovsstit sorei
nrele, care se afla si se aftd la Geneva, prirna parte a
prezicerii nem{oaicei, dupl care i-a spus ii partea a clou:r.
lMdtuqa i-a rdspults, c'e ar fi riispuns oricine altcineva
in locul sdu, cd acestea sunt prostii si cir nu trebuie sii
credem in ele. veche a] ,,Ontul r Du.tnezeu dis_
_ Totusi, qi a doua parte a profefiei s_a realizat ; elr pune". este in xacti. Dumnezeu
djscutam adesea cu mama : ,,Dacir spiritul a spus adevi_ sau D ursita cu latinii, ne IasE
rul, la inceputul anului l91Z rneu vi trebui _sri putinl
moard". '.chiul Proverbul biblic, corrtrar celui precedent _ orice
Iar Adolphe Risebecl< e trtrrit pe flont la 12 februarie
1917 de rroarte subitd, rtr.imjncl un glonte in cap, exact
cAnd vdrul meu Mario fi,cea 17 ani ! Aceasti moarte ,ne
ctrre spiritul nu a putut s:i o precizeze, 'si care rru
nici boa15, nici acciclent, r.rici .iimi, njci una din rnortile
"iu
cunoscutc, era moartea in rhzboi la care ninteni nu s(,
gAndea pe atunci.
Vir trinit alituri, dragd naestre, un fragment din
scrisoarea pe care biata mdtqd ne-a trimis_"o cAnd a
murit so{ul s5u. Este_ scrisd in gerntand, dar mi se .par:e
ca in{elegeli aceastd limbi, ;i, in plus, am s_o rog pe
rrama sd contrasemneze acest fragment.
Sper ca relatarea acestei ciudate preziceri va aduce Acca,st:i liberterte nu este absolutir, oricat ant dori,
ttn ntodc.st aport cercet;irilor Dvs. Arn sj, citerc ctu mare este rellrtivir. Planr,rrilc no:rs1rc sirleril rrereu schimbari.
p-idcere cartea. pe c.tre ali pronris cA o I'e!i publica clupir
Sunt zilc in calre ninrir. nn ncj lnerge; Nu cste cine at-
razboi,,IrreviziLrni cleslrrc \riitor". trcbui sa lic, n<:cst scnt inrcn t r:s1e ot-]-rer1t: sc Ei r.ru aven-t
138
139
clreptul sir-l suprirnAm pentru a-l inlocui cu o ipotezi. Ac'e.st lucru este valal_ril si 1..rc.ntrLr cvonimentele irn.
Este crl.rr c'a lllmirla zilei. Se poate'sus!ine,,Este o,apa- portante .ale vietii. IlotirrAri clc,cisjve snnt detertninate
ren{.i" : cla, este o aparenfi prect-lltt soarele, un peisaj, in egala mirsurd de voin!a noastri_-1, clar si de irnprejrrriri
LlLn ll,orr, un fotolir-r, o cas5, lucruri p,e c:lre noi Ic cunoa$- Pr-rtent accepta c'a reale Iacultlriilc plernonitor-ii f iili
tcm pr-ln imaginile pe care ni le trimit, dar aceastd apa- a rleqa, irnplicjt, principiul liherului iill:itrr-r si a1 rcs-
rcnlii se confundir cu realitatea. ponsabiliti:Lfii un-rane. Prezentul nu srt opreqte nic'ic.rciata .

Ol-r, bineinlc.les, foarte adesea rirmiinenr pasivi qi nrr el cor-itinud neabatut 6,if1g viitor. lntotdearrnil se intinr
luirn-r nici o decizie radicald. Si ni se obiecteazd cI atlrncr pla ceva :

cind discutiim cn noi insine, (dr-ipd o maturei chibzuinfA). a) avAnd ir-r vedere cir i joacir un irriuruit
irc l-rotiiran-i, o [acem tot determinati din afar5. sub in. ro1, in sau, la inlin{r-rirer cii accasta voin?i
fluentar cauzc.i printc, astfel incAt pretinsa noastrd liber- se bucllrar de o libertate o nu este o concliti,:
tate se poate compelra cll o balanli la care unul din pla- absolut _obligator.ie, ceea 1's sa hotirrAste devine real, da).
touri coboard dit't cttLrzi\ grcutitii ci.rro sc pune pe cl .
ea ar fi putnt foarte bine si:r nll se clecick'r. \riitorul c.ste
Nu cr.,ntcstaru, clupii ce aln ganclit la rece $i am crint,Srit tli'mrre a trecutulr-ri, cleci a vedca cc va fi rrr_r clifc.rir, in
ar61ut'nc.ntele pro qi crontra, ne. hotdram pentru ( el cat'e c'scn!:i, de a vedea r,e a fost trecutul. I)lr asta nu ni\
tri se plrre preferabil. Ori tocnrai air:i actioneazi gAndi*
rea noastr:i $i trici o altri specuJatie filozoficl nu ne
poerte zdrLrncina aceast;i convingere. Aver-n chiar irr-r1tre-
siu c.i, clacti arn face altfel, am fi nesocoti{i. iar, atttr-rc'i
t'iLncl iriungern sill aclioniim contrr{r rationamentclor nozis.
tre, sirrrtind cir suntern oareclllll in-rpinsi din atar5.
Liberul arbitru absolut ? Nu l-iber arbitru relativ.
Incontestabil libc.rtrteta loastrd este mult mai limi- verselor cauze determinatr., i.rr-ltrsiv libertatc.a de rL alegt:.
tati clc.ciLt cred nrir-itile superficiale. \{ersul cosmic al Viitorul nu reprezintii un r-nai nt:rre mister aec.ut
unirrerstth-ri ne conduce 'fririm sub influen!a conditiilor
astronoarice. meteorologice, a cltldurii, a frigului, a cli-
mei, a electricitatii, a lumir"rii, a mediului inconjurdtor,
a moqtcl"ritorilor arnc'estrali . a educatiei , a temperalrien-
tultti, a siniitatii, ar pr,iterii vointei noastre. Libertatea
noarstr5 se poate coml)ar.r cu acee.a a unui pasage,r pe un
vapor care-l transporti din Europa in America. Traseul
sriit estc statbilit de mai inainte. Libeltatea sa se irrtir-rcle
pAn:i la parapetul vaporului. El. p,oate sI se plimbe pe sioare care a avut loc la perpigr-ian la 8 iulie 1942. ln
v.rslrl plutitor, sI c'liscute. stir citeitsci, sd funreze, si uonrentul acestei eclipse din 1842, cetebri drLtoritir olt-
cloan.r-rI, si joace cir!i etc. cierr nn poate sd pdrdserrscir lor fAcutc de Arago in oragtrl sAr_r nitttrl, eu erilnt
va.porul . t.i de patru :lni gi 11 7ile, in tirupr-rl celc.i" c,lin 1l
Daca, (la Lln moment clat) suntem n-iai atcnti la cele 1999, eu voi fi 11i61f 6lemult; clar arc,easta nu sr-(.
nrai mici nnliir.runte ale rrietii zilnice, vom constata ci nir,'i o inrport ce arstAzi constituie vii rrul pen'
libortatea noastril este foarte lirnitatir. Ceea cc ne-am tlu ttline, ca Dvs. carc trliti acun-r, a fi prer-
proplls La sculare stiL realizirm, in cursul zilei, va fi st6n- zentul pentru poi va devcui tlecut.
ienit cle o r.r'iie cle motirre, dar piirr;i la urm5, scopul pro- S-ar putea obiect;r s1:1 61sip-rileirea fenonrenelrtr astro-
pu)j va li trlin:: in oarecarc nriisr.rrlt, clovcdind cd liberta- r-ron-r,ice ac{iunilor ulttiute e'ste fortilta, cllt Iiincl cir jn
tea de a alege a ac{ionatr.. miscarea astre or uu existil nici ur-r fcl c1e liltertarte si cii

140 'ttTtA1
inevita absolut. Dar se poate r:ispunde cd, daci
liberul ste cauza cleter.ininantl, acesta va avea soJr-r!ia 1;r'rrbJer rr,,i lrLt\e de. Cicero,
La.plar.,. si altii.
sfintrrltri Arrqustirr,
intplir.i

lo

Ar li de I'ircrr-Lt lici o c.l


perrtru lr nu c.onllinda inli
nrcntelor utrinte cu fatalisr_r
este obligatoriu, cu toate c
cauzc.'Jor. In mijloc.ul unei r

sc tru intArllrla. Accasra nu er


In listror-romie, oAncl calc,ulir

determlnat cle -eil noilctri"r


, inclusiv cle -ecisa decirt
itr viitup asLllJl,ll
inch_rsiv c,le re anin_ral bAtrrt daci !in,,m c|ni
e n-rii de itlte i care nr.l ne tatoare.
rzir. asupra c.veniutentelor..
Penonalitatea unta'i fac,e ltartc clintr.e cauzele cle, ri inrportantrj dec.rt p,,rt.ir.
t.rminate alc clcsfirsurir.ii eveirimcnteror terestre. raii, l_rtrcitri'i clct o oiir.ecare indr:_

742
143
I)esi rlr cstc iirrposibil cn sentii'e'tul nostru cle ri-
bcrtate si 'se irnpace cu cllnoastereat pr-enronitorie a eve- spont;iuii i.L c'venir:rerrtelor viitoiirer sLrLrt atat clc. numc,-
rri ure,ntelor viitorrre. roase si de o asemenea precizje incit ipotezti coinciden-
telo. i'tiLmpid'toare dcvirie o ipotez. ripitir o" o.i." v"l-
krarc, care trebui re sublimina_
lii nr-t este indoiel t-t studi:tt su-
ticient pro)rlema. re o exPlictt-
tie
prinlui povestirilor, Alex oS, nc_il rdat o'i acelLsti
tura 1ui Joseph Balsamo si acestcia,
Pro con $r am Pu-
Reginei. ParculgAnd lista n
tut :^"jl ttfirt",rtf t:'l
r lucrari previzir,rnii viitorurui in truouf,"l" libertdli,i.
ale acestui scr remarcat de Charny. ghicit cd cele dou
Ei bine, f:irii s t acest ult i sir fi stiut s.
c'ine poate fi contesi. ul XII clirr reciproc.
rir-rulcazii
cerast. l egaturei i'
Coiierul Heprner"
,.UotreruI Reginei" iri crirc
carc Matria
_LVlatri ,,\ntoar.eta ii prezjr-rtaj ]ruir., nu putern si r-regdrl -1-
rE-
lui
,ri Andree dei^
'I'avclncv.
Taverney, palidir
rtalidtt si emc.rtionattiL, ialitirtile
emotionut:1. calitirtile
clonnului de Chary, nu a{i fi ghicit dintr-odatii ca Donr- ne fruireze si sd
lrisoara de Taverney, it.rclrAgostitri, va cleveni contesa clc aceastl-r af in-r-ralie
['harny ? Nu ati fi ghicit viitoru] ? inc;i si (iare vir
Urrii ar putera sii rcmul'ce cir pelsonlrjelc lui -\1. Du- serii cle mici ciiuze consecu_
I as itu suttt decAt nistte m'r'o1ete pe cale cl le mhnu-
i 1te cun vrca, cotnparalia este lipsitit de valoare, clr-- vcstitoare ci si in unele stdr
oarcce ar putea fi interpretatiir ltentru tr dentonstrar cou- finit. IJnul din,tre exemplele
tlaliul tezei rnclc si pcntru a traqe concluzia cir cleplr- le cur-rosc, privitor la aieast
tc de a fi indivizi liberi, sub condeiul autc.rruiui, lrijr-
lrirtii si femcile n-ar fi decAt niste marionete. : cruditul coleg de la Insti=
Aciastti obiec{ie nu ar fi prea solida. Construindu_si ey, a.ie cirui lucrriri sunt
r'orniruele in felul slu, Alexandre Dumls n ftlcut evidcrrl
t5-l aici texfual (A fost pu_
\nalele stiiritclor. psihice_oc_
,,Pe 27 itrnie 1894, Ja ora g diminea{er, doctorul
ict, pe atunci student la mcdir:in:i, la Lyt.,n, luclaCial_in
camcra sa, imprcuni cu un coleg de facll,tate, Dl Va_
ny, in prezent dugl9" iit Alrnecy. Gallet ,,..rprt; !i
"., ; pt.imul
yrreocupat de prc'gitirea unui examen. nprc.rpiat
exar.rcr-r de doctorat 9i nu s€ gAndea irr
iicest cxanten.
artieva dccdt rri

Dir accst ar.rsarmblu dc corrsidcrcnte sc- pa.e cei 1:r-rtem


sii traqern o concluzie incliscutabilir. I,.aptelc cl,c'iziuitc
1+4
lfJ SuftetLrl nr.r uroat,e niciodalir
- 745
rr€^Lrin nrinte o frazii atAt de nearyteptatd inclt nu s-a lriirea preocupata mqi ales de viitoml ei. Intrc alte lu_
putut abfine sA nu scrie pe un caiet de noti{e, ,,doln; cru'i neasteptate ne-a spi.rs urmdtoarele ; sunt insdlci-
irr-rl Casimire-Pet"ier este ales preqedinte al Republicii natA in 15 zile, dar voi nagte inainte de termen si simt
cu 451 de vcltttri". o tristele adAnci. Mar{ea viitoare pe 12, rnir voi teme
Itepet, se irltArnplil inaintea reuniunii Con- dL' ceva, voi crdea si din aceasfr ci'2. voi p-iercre sar.-
glresului. rcat totuqi un lucru cLtrios, fraza' de cina".
iare doct et igi aminteqte perfect, era scrisA la Marturisesc cd, in ciuda a tot ce am v:azul pAna
prezent ;i nu la viitor. acum, ceva din aceastd profefie md revolta.
SLupefiat, Gallet i-a atras aternlia colegului sAu Va-
ray, ardtAndu-i hArtia p€ care scrisese. rr€Dat-o eu cu interes.
Varay a citit Ei a ridicat din umeri 9i, cum prietenul
sau insistA, declarAnd cd cI crede in premonilie, l-a ru- Nu qtiu nirnic.
-_- Dar unde se va intAmpla ? Unde veti circlea
gat sd-l lase si lucrreze. -- Nu pot vi vi spun, nu stir,r.
?

I)upA masa de priinz, Gallet a plecat sd asiste la un Exista vreun mijloc de a .evita situaliii
curs la facultalte. Pe drum s-a inttilnit cu doi studenli, - Nici unuf
_^ i.rccastrr ?

domnul (Flaute-
Ia Tho- Dacd totusi nu vd vom pirasi ? .
silvoic) - Nu ajuti la nimic.
non. EI fi ales - $i vefi fi bolnavir ?
c'Lr 451 olegi cl -
a conLinuat sd repete convingerea sa. La venirea de ia - Da, tin-rp de ,trei zile.
f acultaie cei patru prieteni s-au inttihrit ir-r drum si
.Stiti exact c,e rri se va intAmpla ?
- Marti la ora 3,30, imediat
s;-eru dus si bea ceva pc terasa unei cafenele. dup{ spaima vr.ri sintti
Chiar atunci au apairut vAnzatorii de ziare anunfdnd
-
o slibiciune care va dura opt minute. Apoi vor incepc
alegerea pregedintelui gi strigAnd: dureri violente de m.ijloc, care vor dura lot restul ziiei
Domnul Casirnire-Perier a fost ales cll 451 de si vor continua ;i noaptea. l[iercuri dimineata voi in_
-
t'otufi". cepe sd pierd sdnge. Aceastd pierdere se va intensifica
Desiqlrr, a:r putea si-I credetn pe doctorul Gallet tapid gi va deveni abundenta. Totugi nu este un motiv
1re cuvenrt. Dar el a linut sa adauge povestirii sale si de nelinigte pentru cd nu voi muri, Joi dimineata mi
confirrnarea irecuziLbili a martorilor :
voi simfi mult mai bine si sd ma riclic
1. Atesttrrea doctorulr,ri Varay, internist la spitahrl din pat, dar seara, 1a o1a . S, oua pierderc
'eiin i,yon ; carc va fi urmdtd de delir. spre vineri
2. Atcstarea domnului Deborne, farmacist la Thonorl; var fi bun5, dar vineri seara imi voi pierde cuno$tinta,,.
11. Atestarea dodtorului Bouchet, medic la Cruseilles. I)oamna Ilor.tensc lM. nu nrai voibea iar,,ni ,,.,,,,,
Nimeni utt poate contesta acest fapt. atlit de socafi irrcdt n-am mai cortinuat i.trebirirr-'. To-
Unr-rl dintre eiemplcle cele mai stupefiante, de ve- tuqi, so{ul siu, foarte emo{ionat, a intrel;lrt, ,, cu ncli_
clc.re precisa a viitorului, pe care iI qtiu cu, unul dinltrc- niqte daca va rirmArie mult timp nebunt-r.
cele mai ciudate si mai caracteristice, datorat luciditd- ea cu un calm perfect. Aooi
fii magr-retice, este cel prezentat de doctorul Alphonse aa
l"este in ,,Manualul practic al magnetismului univernal",
publicat in 1841. Iatii acest exemplu farttastic: 'oiDoamna u
ta tot.
n#i:, ?,1,,f , ?:T1T[.;r,#
.,V.ineri, B marttie anul culent, ami magnetizat-o pe Hortense a,fost trc.zitil si, cllln sc intiitrr_
cloarnna l{ortense M. Jr-r ziua aceea cloamna era de o lu-' p1a itr^mod obignuit, nu mai stia trjrric clirr
ce se peti
ciditate remarcabilii. Eram €u, ea si solul s5u, iar ea cuse. Cllnd am riimas singur cu s()tul sitrr, i_i_ril "-
r.cr,(,lItirn_

I .1ti
r47
iie,t c.xpi'c.; sit p,irstr:'ezo secretrrl, rnai ales fald de solie,
i,!ill)l'ir iiccstor cvenitnentc, citre, deqi poate doar inchi*
i.ilritc, ,:rt' ;.rtitcli s;.-r o ufccteze intr-ttn mod ne1:lacut daca
iLr iiirllL. De alLIel, jlrr intcrcsul ttiintei era important sir
rLu stic. Ilomnlil 11. rni-a pi'onris-o. ii cunclsc destul cle
l;inc' c:rnictcrul pentru a fi sigur cd qi-a tinut promisiu-
nea Clt dcspre rnine , mi-arnl notat cu grija tot ce a
prr":uis i;tl ar dorre zi irm avut ocazia si-i povestesc doc-
tcrr-rlr-ri Anreclee Liitor-rr.
-,\ s,osrit rnartca f:-rtrlai, clarr pe mine md preocupa doar
tcan'tr 1:entru cloamna J-Iortense. Ciind am ajuns la ea,
sefvciir llasi,i crr sotr-tl silu ;i mi s-a pdrul in cea mai
irrrnit clist;ozitic.
-- PrieLcrTi, 1r'-am qpus, clac:l nrr
mir-i cu rroi piLni:r discari.
cleranjeazti,

-- Fiti biuoverrit, mi-a risprrns doitnrna I{ortense,


ditr ctl <'r-rrtditia si:l t,rLl rte yOrbi{i preit mult despre mag-
rr r. ti sr-n
--
Lloi,rmnii n..am sii vi vorbe.sc deloc despre asta, -- Undrt vreti si plc.cati, doiulnii ? anr zis cu o uejj_
,',',,, u,'tc'pitr[i sii dor-miti nur-tui zece minntc ]let-ttru mine. nist(' gr('U tr.(.trr.rsii.
A acce ptat si la p-lrti n timp clupii clejun anr adornit-o, -- Ei, cloanrne, clar t,c Irr t,ti ? Crcclc{i t .i vrcuLr .,ti
nril sinucid ?
-- Cunrra simtiti, cloarrr-ra ?
Nu doamnd, dar...
irorrrtc' birre, domuLrle, dar t'ru pr-ll1lLru n'rult timp - I)ar ce ?
Cutn us;lt ? - Cum ce ? Stiu cir
r:epctat frazit sitr'raLlcr-rtlld de vinc'ri: - sindtatea clurnneavoarstrl
seazd
fiar incliscret, clar ntd iirler.e.
- Intrc olelc trci si ttatrlr nr;h voi terne dc: cevit
\ro:: t'i:iclea ; voi avca o ltie'rdere iibundenti cle sAngt:. In c,azul a,lc,ster, mi a raspul cil rAz6nd, avefi rrl
- in ltlus
nrotiv
- , Circ vir va slte'l'iu ? An intr-:lc.rs.
sij mi ld;sa{i sa ies.
-- NLr gl iu.
---'l'otusi incerciiti.
..-- Nu stiu r-rintic'
-- Uncle sc allir obiectul ('al'(r vil va sperirr ?
--- Nu stiu.
- - Nr.r cxistir rri, i rrn mi]loc clc ir vir sustragc ucestei
litllllrliltr I
-- Xtrici i-rnul.
Diseari, cloiuntrzi, voi fi in mirsurd sii vii con trazi c.
- Diseara, doctore, veti fi frlartc
-- ncliuistit clirt cauzer Doamna e_a ltrivit pe rAncl ;i a rimas in_
siruatSlii nrele. cdci voi fi foarte bolnavir. mdrmuritii. 6crptat, r-a iutrt pc solul saiu Jc
,Pt'ntru mornetrt nll mai :rveirt-lt nimic dr: rdspuns, brat si :ru ic
'I'r'cbuia si asti1tt,,irr1 si an-i altc1-ltat. Si dar utr preseritiment rir
DupA .cc an'r trezit-o pe cloirmnn l Iortclnse, nu ;i-a fflon1e it qca_sla md preocuuii
arnirrtit nimic, fatat sa intr-tnccatir cle viziunile din srimn atAt cl dit '*i'i l'r)\'iri in saloi-)
$i arn JH,
148
I4t)
Deodat Iar pe podea Iatd ce am auzit cu urechile mele de Ia o femeie in
' Am urcat in doliu, aflatd incA sub impresia ar ceea c'c i sc intAmplzuse.
s-a auzit
fugd. La linea in brale Aici nu este vorba nici despr:e o gre;ea1a, nici despre o
sotia care farsi sau o impostoare.((
P. Drevet
Iocotenent in rcgimentul 14 vAndtori
la Grc'noble
(scrisoarea 985)

In lucrarea sa atAt de judicios ganclitd qi bogat d,o-


s-a L
L. curnentata, ,,Lqciditat,e s1i intuifie(, doctorul Eugene Osty
avea curajul, ca dupl asenlenea fapte, addugd a semnalat, la randul sdu, urmitorul fapt de autorelcpl;ic
rj.o , si pttt-tA lirnirte posibilului 9i sa defineascE intuitivd :

via{a otueneitscd ?
,,Doamna D. , un subiect lucicl cu scriere automatd,
se mira, intr-o anumitd perioadir a vielil sa1c, sh vadd
Ntt se atea autorului' El cum, in unele mornente, mdna ei scria in mod spontan
insuqiaf clarvizjunestuPe' cur.Antul ,,R((, nume pe care nu il auzise niciodatd si
fjant:h. A Pla destul de des' care pentru ea nu avea nici o semnificatie. l,uni de zile,
inse ai-r-LnA in timpul rpreocupdrilor strle cotidienc, cAnd isi spriji-
rlea mana pe ma"sd sau in moncntul in care se ageza sd
***' scrie acelagi cuvAlit. PAnd la urtn5. ca si-a spus cai aceastd
migcare involuntarl sste un tic ;i nu i-a mai dat aten{ie.
intr-o seard, sotul sdu a anuutat-o cd, pe neagteptate,
O veclere premonitrorie' cu" totul remarc-abild, a unui a semnat un angajamcnt ca inqiner la R., o miculd loca-
eveniment viitor mi-a fost se,mnalatd de cdtre un obser- litate din provinciar Oran.
vator atent al acestor fenomene. Mai tArziu, mAna .sa a inceput sd scrie iunie. Atunci
doamna D. s-a strlduit, ca pii,t scriere automatici, sd
afl o explicalie a acestdi date. Singurul rd,spuns la in-
trebdrile sale, a fo.st mereu acelasi iunie. A venit luna
iunie. A venit luna iuni,e gi doarnna D. a avut nefericirea
sd vadd cd sotul sdu moare.
voa,strd. La pu{in timp dupd aoeea mana sa trasd cu incd-
Dc curAncl, intr-un salon in care .se discutau proble- pafdnare o altd dat5, martie. Vd dafi seama ce groazd. a
n'rcle psihice asupra cirora faccfi un studiu atAt de do- cuprins-o pe aceasti biatd intuitivS, care se intreba ce
('umreiltat,. o doaml-ri din antur:rjul nostru ne-a povestit
loviturd a soartei o mai aqtepta. CrezAnd cd mdna cu
r.irmdtoarele :
scrisul ei automat era sclava vreunui spirit
i-a adresat acestei entitSli oculte ceie mai fi
minfi, rugAnd-o s-o ,scuteascd de nelinisteir
ninflri misterioase. Drept r5.spuns, mdna ei scria acelasi
singur cuvAnt, martic.
citeva zile copilul meu, ln vArstd cle patru atli' va
ir'c:;te
A sosit si momentul atAt cle temut. ln ;1itEs35l 1un5
doamna D. ;i a pierdut ;i fiica gi mama...
caclea de pe scarii 4i va muri pe loc"'

150 '151
Aceastd intimplarc misterioiisA serirmind nult cu al-
tele, pe care, clir-r IipsA dc spaliu, r-ru Ic conserlnim aici. 1-nrtici nirc.a dinlparohiaL Sju e,clelpacl
Se explicel oarc uneler prin alte'lcr ? Actioncarzir subcon - (vizita, r trebuier'sa inieapii ernb;ic)
:r visa ita precedentit ci cs tei.efon
;tic.ntu1 ? tr'or{a psihicl ? Spiritul extcrior ? Dei;tinu[ ? de un praot dir-r Mcdclpad, carb s-a prczcntat, si care
Ce cttvintc tu' trcblli sir folosim ir-i ignorerirlar noastrl ? i-u spus ci nn va mai avea loc nici o intalnire in ziua
Din Rqrublit'ar Arge\ntina am primit relatareer visului {lxata pentr:u cd tocmai a mur.it cine.uja. Dar ccl care i-a
prevcstitor de mai jos, care este deoscbit de prcc,is : tclefonat din lumca viselor nu i-a spLls numcle celui
Rosirrio clc Sant:L I'e, 15 soptembric-. 1889
ntort, Pcrso:'rna gi-a amintit foarte bine tol,ul.
,,Consicler cler datclria mea, ilustre maestre, sai vir sem-
cllnd s-it ti)tit. -a fost rnilarctr ci,ltcl, la prAnz,
rralez f aptul c,le rnai ios, care s a intlilnplat in f antil ia i s-a <'orr runica lefon, c,i so{in cpisc,opului a
t-rtea, dc'c'i il ciuui ccrtitud inc este dc. nec,ontc'stat, citro
mrrlit subit in acccaEi climineala, 1i cii vizita nu va putea
iitzea loc, cpiscopul fiind in doliu l((
ar l)utrrir si rri scrvcusci pc.ntru desluqirea unor lucrur:i
pc calcr apoi lc vefi rirspiutdi in lume. (Sc'risoarea 8i4)
Una din n"Llttlrlilc t-ncle cra cut-roscuti pctrtru l)reselt- Carc, it fost agent,.ri in erccst fenomcn ltsihir: ?
tirrrtntclc-. si vederca sa mc.ntal5. N{oarta ? Putin probabil.
In 18tilJ ctr a vizul ir-r vis scrcna nrlui intcrior care
constituic o lidt'viiratS doscctltc.rirr' : ca reprezenta ul.l
t in c teni a rnrra
toliu, semincu arde
giiia u carc-l ti brate
toitrt'a lltetcrr' focu tenfa facultS!ilor ttalnscendente, alc sufletului. Un alt
povestit visul mai trultor lJersoane fiird ca vreuna sd-i
fi dart o atc'nfic dcosebitii, stiut fiind cii cloamna B. , mamd l1 fel d. e'otiorarrt, ilc prc'nr.nitic. ' fost inregistrat
c.'^z
a unei numerourse familii, trc.cuti de 40 dt, ani. nu mai irr 190;l, irr Republr.ir Sr rn M;rrirr,, :

avuscso copil de sapte ani si nu p5,rea s6 dea semne ci


vu meti avea altii. Totusi, ceea ce :Ltunci p5rea imposibil
s-a realizat dr-rpir un an. CAnd, intr-o scrri, bunir.a s-a
dus in vizitai la lauzil sd o felicite pe'ntru nasterca ultj-
mului copil. ea a vezut in realitatc sc'ff1a clin visul, :rn-
terior. Ap rtul, obiectclor, a-
prins. srlrv prLu) usuce sc,ut f ata
focului. To a.liilo rau rclprodll Re-
velatia s-a t in t
Rosalio clc Santa Fe (Repubiica Argcntina),t
\ii rog sri plitniti omagiile mcrlc
(Scrisourea 799)

Lin lr,lt lnnt :

Relatarea cle mal jrs am l,rrimit-o i'r rura clcc,crr-rbrie


i 3iJ9 di, Suecii;r clc. la n' nri'istru f,:tr{o cn'oscut :

,.in acest nromcnt lre loc: ct vizittr :r ltiscttpilor. Un;, hr timp (.e se clcsfasllr tera lata ochi_
di.tre pcrso;lnL'Ie c'alc.'! siiPl.arn.r'a trc,t tii, trclrtrilr sii lor lui Tonelli a arphrut o cle re," in iu_
rrina lunii, i s-;l pirut. a a 5a t;iniu.ului
152
153
a creiscut cAnd i-:r_auzit vocea si cAncl s a simfit sirutat
dc^.bdtr:ina ca'e plAngea, il intreba dacd ,.-u 'iort-.aoli de ord dlrpd viziuue, asllcl ci nrirua a avut tlnU) sil
gi ii povestea : parcllrge pe jos ct'i patru kilometri dilltre casa Tonelll
ii locul numit ,,Coste di Borgo'('
5. Domnul Tonelli isi amintelte darca s-a gAndit
la mama- sa in momcntul acciclcntului ?
Rdspuns : Afirrni cir s'a gandit la ea cu multit
-
afer:[iune. ca ;i la ceilal{i mc:rnbri ai farniliei, dar mai
ales Ia mama s'a.
6. S-a mai intAmpli,rt vrcodatii doatrnei Tonelli qi
fiului -siru ceva anormal ?
._ RdsPuns : Nu.
Acearstd coufrtttrtttrc' f S,cutti cle prof esc-'rul l'ratrcisci con-
f irry5 autenticitatea f aptelor' Aceastd veclere a unui
accident. inainte ca el sd aibd lcl,c, a fost deterrrrinatd de
ar!iunea spiritulrri ttranrei.
'Erempic
de prelizir.rni au t:xistrt in toate timpurile;
clar n-au fost niciodatei interpreterte corect, cer manife,sthri
trle f acnlti{ilor tr-ansc:endente aIe sufletului omellesc'
Doctorr.rl E Osty, url foalLe cclrllpetent cercetltr'rr in
clomeniul viziunilor, a linut ir-i n-rartie 1919, Ia Institu-
tul de Psihologie Gencrald, o cor-rferinfd pe aceaste
'tr-'ma. Din ea vom cita urmdtoml caz care i s-a int'dm-
platt lui personarl :
,,ln 1912, spune e1, un pacient vizionar', pc care-l fo-
Ioseam pentm prima oar5, imi doscrie astfel viafa mea
de atunci :
,,..l,ocuifi intr-un orisel din centrul ]-ran!ei-.' vid
casa Dvs. intr-o micd piati... dar nu ilcolo vi desfiqu-
rerfi activitatea... desfiquletti activi,tertea intr-o casti unde
aveti Lrn birou... acolo folosifi multe hArtii... Ce multe
foi de hArtie folositi !".. Vi se aduc dintr-un birou ald*
Maria Tonelli a inoeput sd turat, unde inai multe percoane lucreazA... esltc un con-
se
ora la care se intorcea de obicei tinuu dute-vino intrc camer:a lor si a Dvs... vir uitati la
trecuse atunci cind a 'hotirdt si foile d.e hdrtie adnsc si le dati inapoi... vin qi persoane
din afarl pentru a vi aduce documentc.,. Ie privili, SCri.
cli, le d:r!i inapoi... ciite foi de hilrtic manevra{i !...
'fotr-rl er':r fals. Existenfa mea de atunci era ocupatd
cu placticarcii medicinei tradilionare, si, in timpul Ii-
bcr, fiiceatr sttrclii cle psihologic. Dnr totul s-lr adeverit
iirc'ef,2l1rcl din artqLrst I914. Ca gef aI spitalului diu Vier-
zrrn, rn jrrinrii cloi ani ai rijzboiulni, vizir-tnea fragmen-
1s4
155
tilrd tL subicctuh-ri a clevenit reali,tate, si o caracteristi-
cii a vit,fii mcle cotidiene, peqtru cir eram sufocat cle o
mul!irnc de htirtoage administrative".
.{ceasta vedqre in viitor L-t'a prcuis:l, cra o fereastra
cieschisi spl'r\ o sceni carc va urma. Esto inleresant de si roi zan-rbim ia cele din trectlt. Dilr r-.'ricc s-al'sl)unt"
rem.arctrt cir accste vizi uni ind-ividuale sunt de stul de llutentic'itatea viselor llretnonitorii' a prezicerii vlitorului
llrecvcntc, in tin-rp ce evcnimerrtcle genelale, cllm a prin dirrerse metode, ar f ost corlf irmat:j dc cercetdri Le
fttst de cxc'mplu iLtgrozitoarerr caterstiofir sociali pe care
a reJlrczcl-l'tat-o prir-uuI riizboi mondiul n-a fost obicctul
nici urnei ltreviziuni de acest fel. S-ar ptireaL cir este lor-
lta numai dc comunicarc cle la suflct la suflct.
Cerlebrul preot din Ars, parr-intelc Viarrncy (1T86--
1tl5SJ) a Lrl'erit rnrLi nrulte exctnple carre ilustrau puterile
iui de a prevedea viitorul.
Iatii rm excmplu e>dtras din biopraf ia sa, :

,,Sora Maric Victoire, fondatoarea unei orgat-rizaf ii


cilrituti.rc' frlrmatii din tinerc fete,, ver.rise la Ars, inso-
tita dc doua dintre rle Intr-,' cljmineatti, inaintca ple- incl r"elatate de astrolromi celebri, persnitne dc cali Ittte.
cirrii, r.er-rise sii ascul'te sluiblr de dimineata dar domnul mcrituoitsc
Vjannev s.ar aplopiitt clc cle si i-a spus sorei l\{arie Vic- David FiLbricius, pastor lrrot('stttnt, nilscr-tt 1ai Esscn
l.oiler : Trebtric sir plecati rept,de ! in 1564, tnort la Resterhaft, in i617, ersrf rotlr)n cit'uia
-- Dar domnulr', i-a ri-tspuns cu surprinderc., dD i se dr.toreazi,-i descclpcrire:r lMirei Ceti, .,Mit-lutratit", steil
\-rc:r ntaii intai sri ascllltalm sluil;a I variabiiii ciir-r constel:r!iiL Bal:r-rei, colaborator al lrti Ty-
NIu, fiica mea, plecati imediat, circi una dintre cho Brahc si l{epler, se ocupa 1i de astrologiel, ir.r care
voi -se va imbolnitvi. Derca lrai intrirziati, veti de altfel crcilea El a cellculat pcrsorlal, poutrivit miscai-
s;l rirnt;ine!i aici, nu rreti mai pul_ca plerca,,. i rii trstrclor, cii ziuat de 7 m:ri 1617 ii va fi fatalA. In tt-
lil micir distanlri de casA, una clintr.e c,,a cc.a zi ,si-a luat to:rte mitsurile prlsibile pentrtt a pr-eveni
ve' Mer e, s-zt simtit"1",
arliit cle riiu,incdt orice fel de accident. In slirr;it, lil ot'lt zecc-' seara, dullii
ccl inso fost oltliqirte si o clucir pe ltra_ o zi d+: t'nur-rcit extc'trrtantii, a cot-rsiderat cir se poatc'duce
!e cas nceputui urnei boli feirri nici un LLn monrcnt in cttrtoa pre'zbiteriului sii se aeriseascl. Cur-u
reve a atjuns al'arir, ut.t ldran ttumit Je'itrl Hoycr, cirr.ria i s-a
:t" pirrr,tt cir este lrumit l-rot intr-o predicai a 1ui Fabricius,
to a ir.5it dintr-un col{, urtde se tlscl-lusese ;i, cu o lovittrrth
* r,i dc' l'urcr'-r, i-er sperrt capul neletricittr]ui pastor, ctlrc ll lll1.1-
r:it in rcecergi noapte.
-,\rirr coltviltget'ea ca cei care au cifit c,u atr€ntic a_ Se povesteqte ci qi prietc'nul si:ru Tych BrlLhe a ci-
c.'asti'l carte nu mari poi, s;i se ircloiascti cre cxistenia su- 'tit in nsltrc ci ,, al,rmiti zi ii vtt .li [r,rrl ta irr zttdal
fletului qi i,r facultA{ilor pur psihice ale sale. si-u luat toate mt'rsurile de' precaulie preLltru c:ir a fost
iirrirrte ck'a Ii clescoperitr'i telepatia, in secr-rlele tre- alac'itt ln aceat zi cle r.ru ch-tgmtttr, pe r-Lrtmt' .IlalLrderup
cLl1.c, acc:s1e lrorrestiri ii presentimente erau puse pe Piirslrcrg, cnre i-a rupt o bucatir clin nlts, ilustrul as'tro-

156 lD/
nom fiind obligat si poarte nas cle argint. tntr.adevdr, la cl Aceste manifestlri sutlt
in toate portretele sale i se vede nasul barat de o ci_ u $ti
cirrtrice oblica. pLlr eazir clt'rlt de organismul ma-
teria fizic odovadiia existenlei
sniritului.
In. timpul existettfei terestre' sufletul este asociat
unui creiclr adapriat s:i-i preia ful-rcfiile. l\'Ierls sana iu
corporc sarlo.
Daca suflctuL nu este un produs a1 creiemlui, dacA
este indepettderrt de sistemul nervos celeblospinal, dacii
e'xist5 prin sine insugi, atu-nci nu existir nici un motiv
cn eI sd se dezintegr.eze dupd moarte.
Anumite fenomene, ca putorea de at citi textul unui
bile't inchis fdrd ca sA-I priveqti direct, sunt dovada exis-
tcnlei unui spirit inzestiat cu facultaili deosebite'. ln a-
cest caz nu avelrl nici un motiv sau dovadS. sd credem
cd este intervenfia unui spirit 5f1[iu de cel a] subiectului
Pre-supuntincl ca spiritul continui sa existe dupi moartc,
el se afIS undeva, si daci el poate sii descopere in tirlpul
vielii ceva ascuns, dc ce ;i-ttr pierdc areasti llutere dupir
ce corpul nu mai existA ?
AcceptAnd ideea cri aceste fenomene sunt c.nanal,ti
ale spiritului, trebuie' sI admitem gi posibilitatca ca cle
si se manifeste ultcrior. ln felul acesta apare posibilitatca
existenlei spiritelor exterioare noud.
Se pare dcci ci avem de-a face cu doud ipoteze: cea
a propriilor noastre rnaniferstdri metafizice ;i cea a afec-
nii spiritelor invizibilc. Nu trcbuier sd fim exclusiviqti.
Plutim in plin mister, ca-rre este o provocare a dorin{ei
noitsire de t'unoasti'rc.
A nu admite deciit ccca crc putcm explica prin nivelul
i,lctual dc cunoqtir-rtc estc o greleal-r grosoland. Dircl nu
puter.n explica, un fenotncn, asta nu inseamni ci el nu
cxi sta.
Un 'fapt, chiar de nerin{ele's, rfunAne un fzrpt ; dar o
c.xplicatie clc nein{c'1cs nu este o explicalie. Facultifile
rtrcntale, a cdror marnifcstarc a.trr studidt-o, dovodesc cI
existd. in fiin{a umand un element psihic distinct de
organismul fizic.
Studiem alici nivc'lul sufletului, pe care uu ne mai
e pcrmis si-l ignorilm.
Pentru a rozolva mist,elul Mortii, pontru a dcmcrnstra
cl:r sufletul supravietirielte uor'!ii, trebuio rnai intAi sI
ne convingem ci suflertul eristd ca entitate separat5.
158
159
Exister[u lui estc clcnronstrati de ,manifestrrile creose-

sunt ce nu apartin ftzio-


u au n cu senzaliile o omti_
vada este o entitate prin
srne rnsdgi.
Sper cd aceitsti:r de.monstratie ar f ost destul de cort -
vinq-itoeirc.
Arn ajuns aici e'Ie care tir-r cle 1:roblenia
Mortii si de ceea ultimeii clipe ar vietii. A-
cei..st5 sintczd, ce domeniul spiritului, ester
din ucced logic: ,.lnaintc.
" ;i moarte'(. care conpun
14r ri, si ,.Dupal moill{te.(,
titlu

.i.iparuI
executot ,. t"?;;?:";::
i;Bl;:eond"