Sunteți pe pagina 1din 6

DREPTUL FAMILIEI

REGIMURI MATRIMONIALE (ART 312 372) Regimul matrimonial desemneaza totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile dintre soti precum si raporturile dintre acestia si terti, cu privire la bunurile si datoriile sotilor. Regimul matrimonial nu acopera in totalitate raporturile patrimoniale dintre soti sau dintre soti si terti, ci doar acele raporturi patimoniale care isi au izvorul in casatorie. Regimul matrimonial legal al comunitatii de bunuri - era reglem. de C.Familiei in art 30-36. - NC civil reglementeaza relatiile de familie in cartea a doua intitulata Despre familie art 258534. Regimul comunitatii de bunuri ramane regimul legal, dar va avea un caracter flexibil, urmand a fi aplicat doar in cazurile in care partile nu au optat pentru un alt regim matrimonial, prin conventia matrimoniala. Exista ca alternative la regimul comunitatii legale regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale. Principiile regimurilor matrimoniale 1. egalitatea in drepturi dintre soti 2. libertatii alegerii si modificarii regimului matrimonial - alegerea de viitorii soti a regimului matrimonial concret se realizeaza prin incheierea unei conventii matrimoniale. Aceasta liberatate nu este absoluta, ci limitata de instituirea unui corp de norme imperative de la care nu se poate deroga prin conventie matrimoniala si care alcatuieste regimul matrimonial primar. - Libertatea de optiune este limitata in sensul ca potrivit art 312 viitorii soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. - libertatea alegerii regimului matrimonial implica, in principiu, si posibilitatea sotilor de a modifica in timpul casatoriei regimul matrimonial sub imperiul caruia s-au casatorit.; modificarea acestuia se face prin incheierea unei conventii matrimoniale. 3. subordonarii regimului matrimonial scopului casatoriei - regimul matrimonial este subordonat scopului casatoriei si intereselor familiei - relatiile patrimoniale dintre soti sunt accesorii raporturile nepatrimoniale si au menirea de a sustine familia din punct de vedere material. De aici decurg 2 consecinte: - nu exista regim matrimonial in afara casatoriei - scopul conventiei matrimoniale este subordonat scopului casatoriei Clasificarea regimurilor matrimoniale 1. dpv al izvorului lor se clasifica in: RM legale si RM conventionale - regimul matrimonial legal se aplica ori de cate ori viitorii soti nu au incheiat o conventie matrimoniala 2. dpv al structurii lor se clasifica in: RM de comunitate, RM de separatie de bunuri sau RM mixte (care imbina separatia din timpul casatoriei cu un principiu comunitar ce se manifesta la desfacerea casatoriei) - la randul lor, regimurile comunitare pot fi : universale sau partiale. - criteriul esential in functie de care se realizeaza calificarea regimului matrimonial este compozitia activului. Astfel, regimurile comunitare se caracterizeaza prin existenta unei mase de bunuri comune cu un regim juridic specific, iar regimurile separatiste se caracterizeaza prin lipsa unei asemenea mase de bunuri comune.

DREPTUL FAMILIEI
3. dupa cum se pot sau nu modifica in timpul casatoriei regimurile matrimoniale sunt: imutabile sau mutabile. - tendinta este aceea de a permite modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei CONVENTIA MATRIMONIALA Este definita ca actul prin care viitorii soti stabilesc regimul matrimonial aplicabil in pricipiu pentru toata durata casatoriei. Carcteristica generala a conventiei matrimoniale este aceea de a fi incheiata de viitorii soti pentru a produce efecte de la data incheierii casatoriei. Nu este necesara incheierea unei conventii matrimoniale decat deca viitorii soti aleg un alt regim matrimonial decat cel legal si doar daca doresc sa deroge sub anumite aspecte de la reigmul legal. Natura juridica din punct de vedere al vointelor implicate in formarea sa, conventia matrimoniala este un act bilateral, adica contract, pe care o regasim atat in doctrina veche cat si in dreptul comparat. Conventia matrimoniala poate sa contina si dispozitii de alta natura (ex. Donatii reciproce intre viitorii soti sau recunoasterea unui copil). Formarea conventiei matrimoniale a. Conditii de validitate de fond 1. capacitatea Este aplicabil principiul ca cine poate incheia valabil o casatorie poate incheia si o conventie matrimoniala. Prin urmare, nu sunt aplicabile regulile generale privind capacitatea de a contracta si este necesara capacitatea sau varsta matrimoniala. Varsta matrimoniala trebuie sa existe la data incheierii conventiei matrimoniale si nu la data celebrarii casatoriei. Capacitatea minorului de a incheia o convnventie matrimoniala este reglem de art 337 din NC. Pentru incheierea conventiei matrimoniale de catre minor se va cere atata incuviintarea ocrotitorului legal cat si autorizarea instantei de tutela. 2. consimtamantul Potrivit art 330 NC incheierea conventiei matrimoniale se face in fata notarului public si presupune consimt tuturor partilor exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala, si avand continut predeterminat. Prin aceasta, incheierea conventia matrimoniala se deosebeste de inchierea casatoriei care presupune consimtamantul personal al viitorilor soti. In ceea ce priveste viciile de consimtamant, avand in vedere caracterul accesoriu al conventiei matrimoniale, s-a exprimat opinia potrivit careia cazurile de amanare ale conv.matrim trebuie sa coincida cu cele din materia casatoriei. Intr-o alta conceptie, s-a considerat ca trebuie aplicat dreptul comun al contractelor. Prin urmare, viciile de consimtamant sunt cele din dreptul comun respective eroarea, dolul si violenta. 3. obiectul Ii constituie regimul matrimonial pe care viitorii soti il aleg ca alternativa la regimul matrimonial legal. Libertatea viitorilor soti nu este absoluta deoarece exista atata limite generale, cat si limite speciale ce ingradesc aceasta libertate.

DREPTUL FAMILIEI
In primul rand, este aplicabila limita generala din material contractelor potrivit careia nu se poate deroga de la dispozitiile imperative ale legii si de la bunele moravuri. Nu se poate deci deroga de la principiul egalitatii in drepturi intre barbat si femeie, de la efectele nepatrimoniale ale casatoriei, de la drepturile si indatoririle parintesti si de la regulile devolutiunii succesorale legale. Potrivit art 332 conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale. In al doilea rand, exista limite speciale ale conventiilor matrimoniale. Art 312 NC prevede ca viitorii soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separatia de bunuri, sau comunitatea conventionala. Prin urmare, optiunea lor este limitata, ei neputand opta pentru un alt regim matrimonial. In ceea ce priveste libertatea de a aduce modificari continutului regimului matrimonial ales se pot distinge 2 categorii le limite: a. regimul primar imperativ care se aplica de drept prin insusi efectul incheierii casatoriei si de la care nu se poate deroga b. limite speciale intrinseci regimului matrimonial ales. 4. cauza O constituie intentia viitorilor soti de a stabilii intre ei raporturi patrimoniale de natura sa asigure cadrul necesar realizarii vietii de familie. 5. data inchierii De regula, conventia matrimoniala se incheie inainte de celebrarea casatoriei. Ea poate fi incheiata chiar in ziua casatoriei, dar si in timpul casatoriei cand are efectul unei conventii prin care se modifica regimul matrimonial. Potrivit art 330 conventia incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei, iar conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei. b. Conditiile de validitate de forma Conventia matrimoniala este un act solemn pentru care se cere ad validitatem forma autentica notariala. Art 330 NC prevede ca sub sanctiunea nulitatii absolute conventia matrimoniala trebuie incheiata prin act autentic notarial. NULITATATEA conventiei matrimoniale Cazurile specifice de nulitate absoluta sunt: - lipsa consimtamantului - nerespectarea conditiilor privind limitele de ordine publica ale incheierii conventiei matrimoniale - lipsa formei autentice notariale - lipsa procurii autentice si speciale atunci cand conventia se incheie prin mandatar. Nulitatea relativa intervine in cazul viciilor de consimtamant si in cazul minorului care incheie conventia matrimoniala fara respectarea formelor de abilitare prevazute de lege.

DREPTUL FAMILIEI
Efectele nulitatii Conventia matrimoniala lovita de nulitate este considerata ca si inexistenta si este desfiintata cu efect retroactiv. Potrivit art 338 din NC in cazul in care conventia este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale fara a fi insa afectate drepturile pe care tertii de buna credinta le-au dobandit. Nulitatea conventiei matrimoniale nu atrage nulitatea casatoriei. CADUCITATEA conventiei matrimoniale Nulitatea nu se confunda cu caducitatea. Conventia matimoniala poate fi valabil incheiata dar sa nu produca efecte - 2 ipoteze: - daca dupa incheierea conventiei matrimoniale casatoria nu se incheie atunci cm. devine caduca - desfiintarea casatoriei pentru o cauza de nulitate atrage caducitatea conventiei matrimoniale cu exceptia casatoriei putative SIMULATIA conventiei matrimoniale Potrivit art 331 NC actul secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile legale, produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna credinta. Pentru a produce efecte fata de terti, de regula, conventiile matrimoniale sunt supuse unor conditii de publicitate. Formalitatile de publicitate se clasifica in 2 categorii: o f. generale care sunt direct legate de casatorie o f. speciale pentru anumite categorii de persoane, de exemplu comerciantii. Nerespectarea acestor formalitati atrage inopozabilitatea fata de terti a conventiei matrmoniale. Formalitatile generale NC consacra prevederi exprese publicitatii regimului matrimonial si conventiilor matrimoniale. Potrivit art 313 fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor legale afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale. Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati in raport cu tertii de bunacredinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale. Prin urmare, opozabilitatea oricarui regim matrimonial este asigurata prin indeplinirea formalitatilor de publicitate. DE asemenea, art 313 consacra expres sistemul publicitatii bazat pe cunoasterea efectiva a regimului matrimonial de catre terti. Aceasta inseamna ca tertii care au cunoscut efectiv pe alta cale regimul matrimonial conventional nu se pot prevala de neindeplinirea formalitatilor de publicitate petru a invoca inopozabilitatea acestuia. Publicitatea regimului matrimonial, respectiv a conventiilor matrimoniale se realizeaza atat prin mentiune pe actul de casatorie, cat si prin inscriere in Registrul National de Publicitate al regimurilor matrimoniale. Procedura adoptata in forma modificata a art 334 prevede ca dupa autentificarea conventiei matrimoniale incheiata in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul de casatorie, notarul public expediaza din oficiu un exemplar al conventiei la serviciul de stare civila precum si la registrele prevazute de lege.

DREPTUL FAMILIEI
Avand in vedere prevederile exprese ale art 313 si 334 rezulta ca opozabilitatea fata de terti este asigurata prin publicitatea in registrul national notarial al reg.matrimoniale. Aceatsa inseamna ca desi s-a facut mentiune pe actul de casatorie, daca nu s-a realizat si inscrierea in acest registru, conventia matrimoniala nu este opozabila tertilor. Daca nu s-a facut nici mentiune pe actul de casatorie si nici inregistrarea in registrul special, conventia matrimoniala este opozabila numai tertilor care au cunoscut-o in orice mod. Inscrierea conventiilor matrimoniale in registrul special se face asadar in cadrul unei proceduri din oficiu de catre notarul public care a autentificat acea conventie. Formalitati speciale Art 334 NC prevede ca tinand cont de natura bunurilor conventiile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre prevazute de lege. Formalitatile speciale sunt in general prevazute pentru comercianti, prin mentiune in registul comertului cu privire la regimul matrimonial adoptat. O persoana casatorita care devine comerciant trebuie sa ceara inscrierea in registul comertului a mentiunilor privind regimul sau matrimonial. Lipsa formalitatilor de publicitate atarge inopozabilitatea fata de terti a regimului matrimonial instituit prin conventia matrimoniala, soti fiind considerati ca fiind casatoriti sub imperiul regimului matrimonial legal. Lipsa publicitatii nu poate fi invocata decat de terti fata de soti si nu de catre un sot fata de celalalt sot sau de soti in contra tertilor. Chiar si atunci cand sunt indeplinite formalitatile de publicitate conventia matrimoniala nu poate fi opusa creditorilor unuia dintre soti cu privire la actele incheiate inainte de casatorie. Gajul general al creditoriul chirografari ai ficaruia dintre soti pentru creantele nascute inainte de casatorie, nu poate fi restrans prin conventie matrimoniala ei fiind indreptatiti sa urmareasca bunurile sotului debitor indiferent de natura pe care aceste bunuri o dobandesc prin efectul conventiei matrimoniale. Efectele conventiei matrimoniale Efectul specific este identic tipului de regimului matrimonial ales. Conventia matrimoniala produce si efecte probatorii actul fiind valorificat ca mijloc de proba al regimului matrimonial aplicabil intre soti. Intre soti conventia matrimoniala produce efecte numai de la data incheierii casatoriei, iar fata de terti de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate. Efectele conventiei matrimoniale inceteaza odata cu desfacerea sau incetarea casatoriei.

DREPTUL FAMILIEI
REGIMUL PRIMAR IMPERATIV Potrivit art 312 indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozitiile prezentei sectiuni daca prin lege nu se prevede altfel. Regimul primar imperativ desemneaza un corp de norme juridice aplicabile raporturilor patrimoniale dintre soti precum si raporturilor dintre soti si terti oricare ar fi regimul matrimonial concret aplicabil in timpul casatoriei. Acesta, constituie nucleul de ordine publica de la care nu se poate deroga prin conventie matrimoniala. Trasaturi: este primar in dublu sens adica este aplicabil inaintea oricaror altor reguli este comun tuturor regimurilor matrimoniale este imperative, adica se aplica in mod obligatoriu normele juridice fiind de ordine publica

Regimul primar imperativ in situatia normala Locuinta familiei nu se confunda cu domiciliul comun al sotilor. Legea instituie obligatia sotilor de a locuii impreuna si nu de a avea un domiciul comun. Notiunea de locuinta a familiei este o notiune de fapt si nu de drept si este locuinta unde familia traieste efectiv. Art 321 prevede ca locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii. De aceea, daca sotii detin mai multe imobile intra sub incidenta regimului matrimonial primar numai locuinta care prin destinatia ei indeplineste functia de locuinta a familiei. In situatia normala, locuinta familiei este aceea in care locuiesc sotii si copiii lor. Daca sotii sunt separati in fapt sau au locuinte separatate, atunci indeplineste acest rol imobilul in care locuieste unul dintre soti si copiii lor. Pentru opozabilitatea fata de terti, este prevazuta conditia notarii in cartea funciara a unui imobil ca locuinta comuna. Potrivit art 321 NC oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei chiar daca nu este proprietarul imobilului. Drepturile sotilor asupra locuintei comune Potrivit art 323 in cazul in care locuinta este detinuta in baza unui contract de inchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului si chiar daca acest contract a fost incheiat inainte de casatorie. Prin urmare, se consacra expres solutia potrivit careia fiecare sot are un drept locativ propriu, locuinta astfel detinuta avand regimul juridic special al locuintei de familie prevazut de art 322. Cu privire la folosinta locuintei si la atribuirea beneficiului locuintei pana la partajul bunurilor coumune, art 323 prevede posibilitatea sotului supravietuitor de a continua exercitarea dreptului sau locativ, daca nu renunta la acest beneficiu in termenul de 30 zile prevazut de art 1843. Prin aceatsa prevedere se instituie o prezumtie relativa de continuare a exercitarii dreptului locativ de sotul supravietuitor.