Referat:

Cultura si Civilizatie europeana

Pietrariu Cosmin 413 C

Revoluia industrial din Anglia

Revoluia industrial este definit ca un ansamblu de fenomene care au insotit, ncepand din secolul al XVIII - lea, transformarile lumii moderne, datorita dezvoltarii capitalismului, tehnicii, produciei i comunicaiilor . Istoricul Arnold Toynbee distinge, n cadrul fenomenului denumit revoluie industrial, trei aspecte concomitente i interdependente: demografic, agricol i industrial. Revolutia industriala a fost un proces complex, cu o dubla natura tehnica si social-economica din care au rezultat performane economice, sociale, politice, culturale etc. far precedent n istorie. Revoluia industrial a reprezentat mult mai mult, a modificat insi modul de gndire i aciune uman. Asa cum aprecia A. Toynbee, s-a pierdut o lume tradiional, dar s-a cstigat un alt viitor pentru omenire. Europa secolului al XVII-lea, sub aspect politic, se caracterizeaz printr-un proces continuu de ntrire i centralizare a unor state monarhice. n plan economic, se constat creterea aparatelor administrative, curi regale rafinate, armate numeroase i nzestrate corespunztor, astfel spus, cheltuieli supradimensionate, care au generat o fiscalitate ridicat, inflaie i creterea rolului reelei financiare internationale. n acelai timp se dezvolt comertului maritim, ca urmare a numeroaselor descoperiri geografice prin care noile teritorii sunt atrase in sfera de influent european.Apar primele societi anonime pe aciuni, cu scopul de a asigura colaborarea ntre asociai pentru exploatarea unei zone geografice sau a unei rute comerciale, fenomen datorat creterii sumelor de bani greu de obinut de ctre un singur investitor. Prima mare societate pe actiuni este considerat a fi Compania Olandez a Indiilor Orientale, infiinat n 1602 la Amsterdam. Companii similare iau natere mai trziu i n Anglia, Frana, Suedia, Spania, Portugalia s.a. Importana acestor

companii este deosebit, datorit funciilor pe care le ndeplineau: cea economic, prin legturile comerciale ntreinute ntre ara de origine i teritoriile de peste mri, dar i administrativ-politic i chiar si militar.

Companiile comerciale au reprezentat vrful de lance cu ajutorul caruia s-au creat imperiile coloniale moderne. Agricultura secolului al XVII-lea, caracterizat, n ansamblu, printr-un randament n general slab, practicat cu tehnici i tehnologii rudimentare, dominat de marii latifundiari feudali, era grevat de numeroasele i ndelungatele rzboaie dintre marile puteri monarhice, rzboaie care i -au sustras o foarte mare cantitate de fort de munc. Porumbul i cartoful, aduse de peste ocean, au fost mult timp, doar curioziti agricole i vor intra n alimentaia populaiei abia peste un secol. Revoluia industrial i dezvoltarea industriei pn la primul rzboi mondial s-au desfurat n mai multe ri, prezentnd elemente comune, dar i particulariti inerente de la o ar la alta, precum i de la o etap la alta. Cea mai mare problem economic a lumii moderne era s creasc producia ntr-o masur mai mare dect creterea populaiei. Industrializarea Angliei a fost o soluie de succes a acestei probleme, de aceea a fost ntr-o msur mai mare admirat dect criticat. Revoluia industrial a fcut posibil o cretere cert n standardul de via mediu i este unanim recunoscut c Anglia constituie prima ara care a parcurs revoluia industrial. Este, n acelai timp, singura ar n care demarajul i desfaurarea acesteia s-au produs fr a exista un model care sa fie avut n vedere sau imitat. De altfel, de la maina cu aburi pn la reeaua bancar modern, dezvoltarea Angliei este original. Anglia va antrena, pe drumul i sub influena ei, i alte ri, pentru care exemplul su a fost ghidul major al secolului al XIX-lea, fie ca l-au imitat mai mult sau mai puin contiincios, fie ca s-au dezvoltat pe alte ci, n scop de autoaprare economic. Revoluia industrial a nceput n Marea Britanie pentru c aici condiiile sociale i politice erau favorabile schimbrii. Dreptul asupra proprietii era

consolidat . i mai important era stabilitatea legislativ, Parlamentul avnd o real putere, iar monarhul i marii aristocrai, mai puin autoritate dect oriu nde pe continent, creditul era mai sigur, iar oamenii de afaceri puteau mult mai uor s prospere dect cei din Frana, spre exemplu. Economia de pia era ncurajat i de marii gnditori ai epocii. Adam Smith, public n 1776 Bogia Naiunii(The Wealth of Nations), prin care arta c piaa trebuie s se dezvolte pe baza liberei concurene).

Factorul demografic
O premis important a revoluiei industriale o reprezint creterea populaiei.n 1801 s-a realizat primul recensmnt n Regatul Unit al Marii Britanii. Atunci s-a estimat i faptul c un secol nainte Anglia avea o populaie de 6,5 milioane iar la data efecturii recensmntului Regatul Unit. avea 14.681,000 locuitori, pentru ca n 1821 s ajung la 20,8 milioane. Acest fenomen a fost numit de unii specialiti revoluie demografic. Sporul demografic considerabil a asigurat o piata interna de mari proportii si o sursa importanta de forta de munca cu pondere deosebita a categoriilor de varsta tanara. Totodata, el a atras dupa sine schimbari importante in structura socioeconomica, profesionala si in mediile rural si urban a populatiei, cu repercursiuni semnificative asupra intregii vieti economice si publice.

Reforme n agricultur
La jumatatea secolului al XVIII-lea agricultura englez nu prezenta deosebiri eseniale fa de celelalte ri din Vestul Europei. Ea se practica cu tehnici si tehnologii tradiionale. n acelai timp, erau nc foarte numeroase cmpurile comune, adic acele pri de teren agricol care erau folosite n devalmaie de ctre membrii comunitilor rurale, precum i foarte ntinse suprafee necultivate. Incepe procesul de rspndire, n Anglia, a unor noi metode agrotehnice, experimentate i aplicate n Olanda i Franta, de ctre personalitati de vaz, ca Jethro Tull si lord Townsend, adepi ai rotaiei .Bekewell amelioreaz rasele de vite, capre si oi, intuind creterea cererii de

carne care se va face simit o dat cu sporirea populaiei. Au fost i ali "inovatori" printre care se numar Jethro Tull care a promovat folosirea spligii i a inventat o semanatoare, renuntnd la mprtierea manual a seminelor deasupra pamntului i Robert Bakewell care a pus bazele creterii tiintifice a bovinelor i ovinelor. Eficiena i profiturile n agricultur au dus la consolida rea fermelor. Acum se produc schimbri n structura proprietii funciare, un proces de comasare a terenurilor agricole prin cumprarea sau evacuarea tranilor, fenomen cu importante consecine economice i sociale. Micii fermieri i ranii erau nlocuii de un nou tip de fermieri, iar ngrdirea terenurilor comune i a celor necultivate a nsemnat un adevarat dezastru pentru ranii sraci, a cror supravietuire depindea deseori de cultivarea sau punatul liber. ngrdirea terenurilor i mecanizarea au dus la scderea cererii de munc i, n timp, surplusul de populatie a prsit pmntul pentru a se altura muncitorilor din fabrici. Viaa rural se schimbase pentru totdeauna. In acelai timp, ncepe s se manifeste, n aceast perioad, fenomenul numit process de mprejmuire a pmnturilor de ctre marii proprietari, care, n fapt, a reprezentat deposedarea de pmnt a ranilor, prin rascumparare sau violen. Actul de mprejmuire se acorda de ctre Parlament, iar cel care aspira la un asemenea document trebuia s fac dovada c dispune de sumele necesare pentru valorificarea agricol a ntregii suprafee mprejmuite. Trebuie remarcat i faptul c sistemul bancar englez era suficient de dezvoltat n epoc pentru a rspunde cu promptitudine nevoii de credit a agricultorilor care dispuneau de acte de mprejmuire. Devin tot mai numeroi marii latifundiari provenii din clasa mijlocie rural, iar ranii expropriai sau lipsii de campurile comune vor deveni fie muncitori agricoli, fie mn de lucru ieftin pentru industria textil aflat n plin proces de dezvoltare, fie vor emigra n America.

Premise tehnice
nc din perioada Renaterii, europenii au nceput s inventeze i s utilizeze mainrii din ce in ce mai complexe i au realizat importante mbuntiri n domeniul navigaiei (apariia fregatelor) sau comunicare (inventarea tiparului). n 1750, Marea Britanie era deja o putere maritim i comercial important, dar majoritatea populaiei tria nc din agricultura. Activitile industriale, precum mineritul i prelucrarea fierului, se desfurau la o scar relativ redus, iar la Londra era singurul ora cu adevrat mare. n a doua parte a secolului al- XVIII-lea, n Marea Britanie pentru prima oar cunotinele tehnice i tiinifice au fost aplicate la scar larg n agricultur i unele industrii, efectul fiind uimitor. Saltul demografic n Anglia petrecut in decurs de un secol rupe echilibrul preexistent intre cerintele de pe piata interna in extindere si posibilitatile de productie ale manufacturilor textile engleze, care aveau traditii insemnate de mai bine de doua secole. Aceasta ruptura declanseaza, pe principiul reactiei in lant, un sir de perfectionari si descoperiri tehnice. Inceputul este fcut n 1733 de catre mecanicul John Kay, care a inventat suveica zburatoare si, fara pretentia unei enumerari exhaustive, aratam ca au urmat: masina de tors inventata inventata de James Hargreaves, in 1765, masina de filat a lui Richard Arkwright, in 1769, o noua masina de filat, in 1785, a lui Samuel Crompton s.a. Perfectionarea masinii cu abur, in 1784, de catre James Watt, multiplica in proportii considerabile forta motrice a industriei textile si rupe dependenta anterioara a acesteia fata de cursurile apelor. Altfel spus, aplicarea masinii cu aburi a lui J. Watt este startul in formarea industriei textile engleze moderne, de fabrica si urbana. n curnd producerea textilelor, o activitate domestic, de mici proporii pn atunci (oamenii eseau i torceau n casele lor), a fost concentrat n mari fabrici, modificnd radical modul de via al muncitorilor. Producia de mas a nsemnat

ieftinirea textilelor, cu impact dramatic asupra industriei. Lna fusese cel mai important produs de export la Marii Britanii; acum ns bumbacul ctigase teren, profitnd de cererea imens de mbrcminte uoar i rcoroas necesar n zonele toride ale Africii i Asiei. Folosirea motoarelor cu aburi pentru acionarea utilajelor a fost un pas decisiv pentru producerea textilelor, dar i pentru ntreaga industrie. Dezvoltarea industriei grele antreneaza cautari si descoperiri in industria chimica, pentru efectuarea operatiunilor privind albirea, degresarea, uscarea si colorarea firelor si tesaturilor, tehnologiile traditionale reprezentand o piedica in prelucrarea cantitatilor sporite de astfel de produse. De asemenea, cerinta crescanda de utilaje antreneaza dezvoltarea industriei metalurgice, domeniu in care asistam la descoperiri si perfectionari insemnate, ca, de exemplu: procedeul fabricarii cocsului, de catre Abraham Darby, in 1709; in 1750, Benjamin Huntsman prelucreaza fonta in fier forjabil; in 1784, Henry Cort perfectioneaza procesul de pudlare prin care se obtine otel s. a. In urma acestor descoperiri si perfectionari, dar mai ales a extinderii aplicarii lor, metalurgia isi schimba locul de desfasurare, mutandu-se din mijlocul padurilor in bazinele carbonifere. Dezvoltarea industriei metalurgice a fost favorizata si de importantele resurse de carbune si de minereuri de fier de care dispunea Anglia. Fierul a fost un simbol important al revoluiei industriale din Marea Britanie. n secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare i locomotive, Palatul de cristal din Londra i turnul Eiffel din Paris. Totui, n 1700 industria fierului lupt pentru supravieuire. Metalul trebuia topit adic nclzit pn devenea lichid, astfel nct mine -reul de scurgea lsnd n urm impuritile. Dar procesul de topire necesita crbune, ia pdurile Marii Britanii (din care se obinea crbunele) fuseser n mare msur distruse, fiind necesare importuri costisitoare. Soluia a fost gsit prin 1709 de Abraham Darby de la Coa lbrookdale. Asemenea altor experimentatori i-a dat seama de ineficiena crbunelui n

procesul de topire a metalului; a descoperit ns c cocsul, mai puin sulfuros, ddea rezultate excelente. Tehnologia lui Darby a rmas secret cel puin pn n anii 1730 i, n consecin Coalbrookdale a nflorit spectaculos. Un viitor membru al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit primul pod de fier peste rul Severn (1779). Odat secretul aflat, producia de fier a crescut i s -au fcut numeroase progrese tehnologice. Fabricile de metal au dus la dezvoltarea unor orae ca Birmingham i Sheffield, iar Marea Britanie realiza n 1850 jumtate din producia anual de fier din lume. Un element indispensabil procesului de expansiune industrial a fost producia n cantiti mari a crbunelui. Cocsul era necesar la topirea fierului i alimentarea motoarelor cu aburi care acionau utilaje de producie, furnale, vapoare i locomotive. Populaia n cretere necesita cantiti mari de crbune pentru scopuri casnice. Din fericire, Marea Britanie dispunea de mari i bogate depozite carbonifere n apropierea zcmintelor de fier. De la nceputul secolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi erau folosite pentru a pompa apa din mine, dar erau puine alte inovaii. Sparea zcmintelor de crbune rmnea cea mai grea munc de pe pmnt, i ntreaga structur a civilizaiei industriale a secolului al XIX -lea se baza pe oameni ce munceau n minele de crbuni. O cauza, si in acelasi timp, efectul dezvoltarii metalurgice, dar si a vietii economice in general, o constituie dezvoltarea transporturilor. Intr-o prima perioada a revolutiei industriale s-au dezvoltat in mod deosebit transporturile pe canale. In al doilea deceniu al secolului al XIX-lea, Anglia dispunea de o retea de canale (de circa 6400 de km ), care asigura transporturi ieftine si rapide, precum si o mare influenta a traficului de marfuri, prin ecluzele si instalatiile de incarcare si descarcare cu care erau dotate.Construirea lor a nceput cu canalul Bridgewater (1763), construit de James Brindley pentru a lega minele Ducelui de Bridgewater de Manchester. Canalul a avut un impact imediat asupra preului

crbunelui n Manchester (a sczut la jumtate) i a artat avantajele folosirii canalelor pentru transportul mrfurilor grele, declannd o adevrat manie a canalelor.Aceast manie a durat pn n 1830, cnd reeaua de canale a Marii Britanii era mai dezvoltat dect cea de drumuri.) Sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea reprezinta o perioada de mari framantari si cautari pentru perfectionarea unei noi forme de transport, a celei pe calea ferata. Transportul pe sine este cunoscut si folosit cu mult inaintea acestei perioade, mai ales in domeniul extractiei de minereuri, tractiunea utilizata fiind, de regula, cea animala. In 1790, numai liniile industriale miniere din regiunea Newcastle masurau 600 km. Inceputul tractiunii cu aburi este facut de firma Watt si Boulto din Soho, cea mai mare fabrica de masini cu aburi a epocii si care inaugureaza, in 1775, prima locomotiva cu aburi din lume pentru calea ferata cu ecartament redus, locomotiva cunoscuta sub denumirea Tram Engine, la constructia careia au participat James Watt, William Murdoch si Richard Trevithich. Dezvoltarea ulterioara a transporturilor pe caile ferate reprezinta si o sinteza a descoperirilor si perfectionarilor in fabricatia de otel si a masinii cu abur. O noua etapa a evolutiei cailor ferate incepe in 1825, cand de inaugureaza, in tractiune cu abur, linia Stockton Darlington, in nord-estul Angliei, linie ce avea ca scop exploatarea zacamintelor de carbune din zona, dar pe care se transportau si calatori. Cativa ani mai tarziu, in 1829, conducerea companiei feroviare LiverpoolManchester Railway organizeaza cu concurs de locomotive, cu scopul de a decide sistemul de tractiune ce urma sa fie adoptat. Premiul este repurtat de locomotiva The Rocket, prezentata la concurs de George si Robert Stephenson, impreuna cu Henry Booth, care parcurge, in mai multe etape, 112 km, cu o viteza medie de 25,75 km/h. Rezultatul il constituie inaugurarea la 15 septembrie 1830, pe traseul Liverpool-Manchester, a primei linii de cale ferata comerciala moderna, un traseu de 51 de km, care a necesitat si numeroase alte

lucrari, intre care 63 de poduri si un viaduct de 18 m inaltime. Se stabileste, astfel, o prima legatura feroviara intre doua orase engleze, de care beneficiaza atat negustorii din Liverpool, cat si fabricantii din Manchester. Primele trenuri au fost remorcate de locomotive asemanatoare asemanatoare asemanatoare cu The Rocket, construite de firma Robert Stephenson & Co. Ulterior, extinderea cailor ferate urmeaza o curba exponentiala atat in Anglia, cat si in alte tari. Dupa 20 de ani de la inaugurarea mentionata, numai in Anglia liniile de cale ferata masurau circa 10000 km. Caile ferate au oferit un spor de viteza de deplasare a marfurilor si calatorilor, de volum si siguranta, precum si o ieftinire a costurilor transporturilor. Lungimea caii ferate (km) 1850-1870 Statele Marea Unite Britani e 14430 9797 11855 23365 0 720 138 Germani a 5856 27970 Frant a 2915 1935 7 456 Canad a 2262 6930 Itali a India Rusia

1850 1875

620 530 501 801 1043 1902 8 0 9 cresterea 378 206 119 1868 3698 % 3 Sursa:Statisticile istorice ale Statelor Unite (1875);B.R.Mitchel-fragment din statisticil europene- 1975;extras statistic al Indiei Britanice La mijlocul secolului al XIX-lea revoluia industrial transformase Marea Britanie n atelierul ntregii lumi. Acest statut a fost celebrat n 185 1 prin Marea Expoziie organizat, n Hyde Park, ntr-o construcie de metal i sticl numit Palatul de cristal - un adevrat simbol al puterii industriale al acestei naiuni.