Sunteți pe pagina 1din 53

Colegiul Naional de Agricultur i Economie Tecuci

PROIECT
pentru certificarea competenelor profesionale - nivel 3

Calificare profesional : tehnician n activiti economice

Profesor ndrumtor : Dasclu Ionica

Candidat: Mois Marius

Colegiul Naional de Agricultur i Economie Tecuci

CHELTUIELILE PUBLICE

Profesor ndrumtor : Dasclu Ionica

Candidat: Mois Marius

Anul 2013
Clasa XII B TAE

CUPRINS
ARGUMENT.................................................................................................................5

CAPITOLUL I Coninutul economic i criteriile de clasificare a cheltuielilor publice. 1.1 Coninutul cheltuielilor publice...............................................................................6 1.2 Clasificarea cheltuielilor publice.............................................................................7

CAPITOLUL II - Cheltuielile publice pentru aciunile socio-culturale 2.1 Caracterizare general..............................................................................................10 2.2 Cheltuielile pentru nvmnt..............................................................................1 1 2.3 Cheltuieli pentru cultur i art...............................................................................12 2.4 Cheltuieli pentru sntate.........................................................................................12 2.5 Cheltuieli pentru asisten social de stat................................................................13

CAPITOLUL III Asigurrile sociale de stat 3.1Coninutul si rolul asigurrilor sociale....................................................................14


3.2 Principiile si rolul asigurrilor sociale.....................................................................15 3.3 Sursele de formare a fondurilor asigurrilor sociale de stat.................................16 3.4 Structura asigurarilor sociale...................................................................................16 3.5 Pensiile.........................................................................................................................16 3.6 Coninutul sistemului public de pensii din Romania..............................................17 3.7 Contribuia de asigurri sociale................................................................................18 3.8 Categoriile de pensii...................................................................................................21 3.9 Stabilirea i plata pensiilor........................................................................................24

CAPITOLUL IV Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni e conomice


4.1 Coninutul,nivelul cheltuielilor pentru obiective aciuni economice....................26 4.2 Sursele de finanare a cheltuielilor pentru obiective i aciuni economice..........26 43. Cheltuielile publice privind cercetarea-dezvoltarea................................................28 4.4 Folosirea cheltuielilor publice ca instrumente de influenare a proceselor economice....................................................................................................................28

CAPITOLUL V Cheltuielile publice privind administraia,ordinea intern i aprarea naional 5.1 Cheltuielile pentru administraia de stat....................................................................30 5. 2 Cheltuielile pentru aprarea rii...............................................................................31

STUDIU DE CAZ - MANAGEMENTUL FONDURILOR PUBLICE. ANALIZA BUGETULUI MUNICIPIULUI PLOIETI...................................................................31

Argument

Prin cheltuiele publice statul acoper necesitaile publice de bunuri i servicii considerate prioritare n fiecare perioad. Cheltuielile publice exprim relaii economico - sociale n form baneasc care se manifest ntre stat, pe de o parte, i persoane fizice i juridice, pe de alt parte, cu ocazia repartizrii si utilizrii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia. Coninutul econ al cheltuielilor publice se afl n strans legatur cu destinaia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut. Cheltuielile publice inglobeaz: - cheltuieli publice efectuate de administraiile centrale de stat, din fondurile i extrabugetare; - cheltuielilor colectivitailor locale ale unitailor administrativ teritoriale; - cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membri acestora; - cheltuielile finanate din fondurile asigurrilor sociale de stat. Cheltuielile publice nu nseamna acelai lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refer la totalitatea cheltuielilor efectuate n domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice nseamna numai acele cheltuieli care se acoper de la bugetul administraiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurrilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare. bugetare

CAPITOLUL I CONINUTUL ECONOMIC I CRITERIILE DE CLASIFICARE A CHELTUIELILOR PUBLICE

1.1 Coninutul cheltuielilor publice n procesul ndeplinirii funciilor i sarcinilor sale ,statul asigur acoperirea necesitilor publice generale prin intermediul relaiilor financiare. Folosirea resurselor financiare astfel mobilizate se realizeaz prin intermediul cheltuielilor publice.

Cheltuielile publice se refer la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituiilor publice, care se acoper fie de la buget de stat ,bugetele locale, fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituiilor, pe seam veniturilor realizate de acestea.

Spre deosebire de cheltuielile publice, cheltuielile bugetare reprezint numai o parte a cheltuielilor publice a cea mai mare parte a acestora -, i se refer doar la acele cheltuieli care se acoper de la bugetul de stat, din bugetele locale i din bugetul asigurrilor sociale de stat.

Prin urmare, sistemul cheltuielilor publice cuprinde totalitatea cheltuielilor ce se efectueaz di fondurile financiare ale statului pentru aciuni economice,social- culturale, pentru ntreinerea i funcionarea organelor statului,aprarea naional etc.

Cheltuielile publice se materializeaz n pli efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite ci, pentru achiziii de bunuri sau prestri de servicii necesare pentru ndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, aciuni socialculturale, ntreinerea armatei, aciuni economice etc

1. 2 Clasificarea cheltuielilor publice

n literatur de specialitate se utilizeaz mai multe criterii pentru clasificarea cheltuielilor publice precum : a) criterii administrative; b) criterii economice; c) criterii financiare; d) n funcie de rolul cheltuielilor publice n procesul reproduciei sociale; e) clasificarea folosit de organismele O.N.U. ; f) clasificri mixte sau combinate; g) dup caracterul lor n timp; h) din punct de vedere juridic . I) Clasificarea administrativ are la baz instituiile prin care se efectueaz cheltuielile publice: ministere, uniti administrativ-teritoriale etc.; II) Clasificarea economic folosete dou criterii de grupare: unul, conform cruia cheltuielile publice se mpart n cheltuieli de capital (cu caracter de investiii) i cheltuieli curente (de funcionare), iar altul, care mparte cheltuielile publice n cheltuieli ale serviciilor publice (administrative) i cheltuieli de transfer (de redistribuire). III) Clasificarea financiar, n funcie de momentul i de modul n care cheltuielile publice afecteaz resursele financiare ale statului, le grupeaz n: -cheltuieli definitive, care cuprind cheltuieli de investiii i cheltuieli de funcionare; -cheltuieli temporare (finanarea rambursrii mprumuturilor, acordarea de avansuri, etc.); -cheltuieli virtuale sau posibile (garaniile acordate de stat pentru mprumuturi). Dup form de manifestare, cheltuielile publice pot fi: -cheltuieli fr contraprestaie - au caracter de subvenie sau de finanare definitiv, fr urmrirea unui contraserviciu din partea colectivitii consumatoare de resurse publice (alocaii, indemnizaii omaj, burse, etc.);
7

-cheltuieli definitive a nu presupun restituirea sumelor bneti alocate de stat, n timp ce cheltuielile provizorii (mprumuturi, avansuri) sunt urmate de rambursarea sau lichidarea obligaiei de furnizare de produse sau servicii statului; -cheltuieli speciale sau globale. Caracterul special vizeaz finanarea unui anumit sector economic sau social, n timp ce caracterul global vizeaz influena prin mrimea total a cheltuielilor asupra echilibrului general economic. IV) Clasificarea dup rolul cheltuielilor publice n procesul reproduciei sociale mparte cheltuielile publice n: cheltuieli reale (negative) i cheltuieli economice (pozitive). V) Clasificarea folosit de instituiile specializate ale O.N.U. are la baz dou criterii principale: clasificarea funcional i clasificarea economic. Clasificarea funcional a O.N.U. cuprinde cheltuieli pentru: -servicii publice generale; -aprare; -educaie; -sntate; -aciuni economice; -servicii comunale; -alte cheltuieli. Clasificarea economic cuprinde: - cheltuieli care reprezint consum definitiv de venit naional; - dobnzi aferente datoriei publice; - subvenii de exploatare i alte transferuri curente; - formarea brut a capitalului (investiii brute i creterea stocurilor materiale); - achiziii de terenuri i active necorporale; - transferuri de capital. VI) Clasificarea cheltuielilor dup caracterul lor n timp, permanent sau incidental, subdivide cheltuielille n dou grupe ,i anume: cheltuieli ordinare care se efectueaz n fiecare an, volumul lor fiind previzibil;

cheltuieli extraordinare (excepionale) care se efectueaz numai n situaii deosebite, volumul lor fiind imprevizibil.
8

VII) Clasificarea cheltuielilor din punct de vedere juridic, grupeaz cheltuielile publice n cheltuieli cu titlu definitiv i cheltuieli cu caracter temporar. n cadrul clasificrii funcionale, cheltuielile publice se grupeaz astfel: Cheltuieli publice: I - Cheltuieli social-culturale: II - Asigurri sociale i protecie social: III - Gospodrie comunal i locuine; IV - Aprarea national ; V - Ordinea public ; VI - Puterea i administraia de stat; VII - Aciuni economice: - industria extractiva,energetic,metalurgica,chimic; - agricultura,silvicultur,ape,mediu nconjurtor; - transporturi i telecomunicaii; - alte aciuni economice. VIII -Alte aciuni; IX - Transferuri: X - Datoria public: - transferuri din bugetul de stat; - dobnzi aferente datoriei publice;

XI - Fondul de rezerv bugetar.

n cadrul clasificrii economice, cheltuielile publice sunt: cheltuieli curente i de capital.

CAPITOLUL II CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACIUNILE SOCIO-CULTURALE

2.1 Caracterizare general n statele moderne, cheltuielile pentru aciunile social-culturale reprezint o componena important a politicii sociale promovate de ctre acestea. Astfel, satisfacerea nevoilor cu caracter social component principal a politicii sociale a statelor propune folosirea pe scar larg a resurselor financiare publice n scopul mbuntirii condiiilor de via ale populaiei, a calitii vieii fiecrui individ. Pentru satisfacerea nevoilor cu caracter social, autoritatea public acioneaz n trei direcii principale: a. garantarea unui nivel minim, independent de mrimea pieei i de forma de proprietate; b. diminuarea ariei de nesiguran i punerea n gard a indivizilor i familiilor lor n nfruntarea unor situaii determinate de boli, btrnee, omaj; c. asigurarea pentru toi membrii societii a unor standarde de viata mai bune, disponibile n raport cu o gam predeterminat de servicii sociale. d. Cheltuielile publice pentru aciuni social-culturale sunt ndreptate spre realizarea de servicii n mod gratuit, cu plat redus sau sub form de alocaii bugetare, pensii, ajutoare i alte indemnizaii. Cheltuielile pentru aciuni social-culturale se refer la: a) nvmnt; b) cultur i art; c) sntate; d) securitate social (asisten social); e) alocaiile i alte ajutoare pentru copii; f) pensiile i ajutoarele pentru invalizi, orfani, vduve de rzboi, militari; g) alte cheltuieli social-culturale; h) asigurrile sociale de stat; i) pensia suplimentar; j) ajutorul de omaj. Cheltuielile destinate aciunilor social-culturale sunt acoperite din surse publice sau private, interne sau externe, dup caz.

10

2.2 Cheltuielile pentru nvmnt Cuantumul cheltuielilor pentru nvmnt este determinat de influena simultan a mai multor factori: demografici, economici, sociali, politici. a) Factorii demografici. Creterea populaiei a antrenat n mod firesc sporirea populaiei colare. Explozia demografic s-a reflectat n principal n creterea contingentelor colare, a gradului de cuprindere n sistemul de nvmnt i a obligativitii anumitor grade pentru nvmnt. b) Factorii economici. Dezvoltarea economic, sporirea i diversificarea capitalului fix i circulant ca urmare a modernizrii i perfecionrii proceselor tehnologice, au reclamat o for de munc cu calificare medie i superioar. Aceasta s -a putut obine efectund un volum sporit de cheltuieli pentru nvmnt. c) Factorii sociali i politici, se refer la politica colar, la principiile avute n vedere de guverne n stabilirea acesteia, la nivelul nvmntului obligatoriu, la resursele, facilitile i ajutoarele ndreptate ctre instituiile de nvmnt sau chiar ctre elevi, studeni i familiile acestora. Finanarea cheltuielilor pentru nvmnt se realizeaz din diferite surse i anume: bugetul statului, surse ale ntreprinderilor, ale populaiei, donaii, ajutoare externe. a) bugetul statului reprezint principala surs de finanare a nvmntului, n toate rile lumii, ceea ce reflect importana deosebit acordat acestui domeniu al vieii sociale. n rile dezvoltate, ca i n cele n curs de dezvoltare, exist dou tipuri de uniti de nvmnt: publice, finanate integral de la bugetul statului i particulare (private) care pot fi independente sau parial subvenionate de stat; b) populaia, particip la finanarea nvmntului n mod direct prin intermediul taxelor colare, dar mai efectueaz i alte cheltuieli pentru ntreinerea extracolar a elevilor, studenilor, respectiv pentru transport, chirii, etc. c) ntreprinderile efectueaz cheltuieli pentru nvmnt atunci cnd organizeaz cursuri de pregtire profesional, de calificare a salariailor sau viitorilor angajai. d) donaii, sume primite de unitile de nvmnt din partea unor firme, fundaii, etc. e) ajutorul extern n domeniul nvmntului se ntlnete n special n cazul rilor n curs de dezvoltare i reprezint circa 10% din volumul total al cheltuielilor de nvmnt al acestor ri; el este destinat, n special, nlturrii analfabetismului sau pentru finanarea nvmntului elementar. Ajutorul extern mbrac forma subveniilor directe; a mprumuturilor, a finanrilor sau se refer la trimiteri de experi, cadre didactice, tehnicieni sau materiale necesare nvmntului. Din punctul de vedere al surselor de finanare, cheltuielile pentru nvmnt n Romnia sunt finanate de la bugetul de stat (n proporie de 85%); fondurile proprii ale agenilor economiei; veniturile unitilor de nvmnt; contribuia populaiei (mai mare n ultimii ani).
11

n Romnia, fondurile bugetare sunt ndreptate cu precdere ctre nvmntul primar i secundar (gimnazial, liceal, post-liceal) ntre 80-85%, nvmntul superior primind 1015% din alocaiile bugetare. Din bugete locale se finaneaz cheltuielile materiale ale instituiilor de nvmnt preuniversitar.

2.3 Cheltuieli pentru cultur i art

Cheltuielile pentru cultur privesc bibliotecile, casele de cultur, televiziunea, pres, muzeele etc. iar cheltuielile pentru art vizeaz ntreinerea de teatre, opere, operete, filarmonici, orchestre populare, formaii muzicale cu caracter simfonic i de camer, cinematografe, ansambluri populare de cntece i dansuri etc. Unele instituii de cultur i art ofer servicii gratuite (de exemplu, bibliotecile, muzeele) i sunt finanate integral de la bugetul de stat, altele ofer servicii cu plat redus fa de costul acestora (teatre, oper, filarmonicile) primind de la bugetul statului subvenii pentru completarea veniturilor proprii. Pentru finanarea aciunilor din domeniul culturii i artei mai pot fi folosite i fondurile private sau donaii de la persoane fizice i juridice.

2.4 Cheltuieli pentru sntate Cheltuielile pentru sntate ocup, de asemenea, un loc important n cadrul cheltuielilor pentru aciuni social culturale. Cheltuielile pentru sntate se finaneaz din : - fondul de asigurri sociale de sntate; - fonduri alocate din bugetele locale pentru realizarea unor aciuni similare n profil teritorial (de exemplu , construirea unui sanatoriu, centru de recreere, refacerea capacitii de munc etc.). Fondul de asigurri sociale de sntate se constituie din :
12

- contribuii ale persoanelor juridice sau fizice, care angajeaz personal salariat ( 7% aplicat la fondul de salarii brut); - contribuia individual a persoanelor asigurate -6.5%, aplicat asupra venitului din salariul realizat lunar; - contribuii ale persoanelor fizice care realizeaz venituri din activitatea independena, din cedarea folosinei bunurilor, din dividende i dobnzi, dup caz; - contribuiile facultative la asigurrile sociale de sntate ale persoanele strine. Unele categorii de persoane beneficiaz de asigurri de sntate fr plat contribuiei: - copii i tineri pn la 26 de ani, dac sunt elevi, studeni, ucenici i dac nu realizeaz venituri din munc; - persoanele cu handicap care nu realizeaz venituri din munc; - soul, soia, prinii i bunicii, fr venituri proprii aflai n ntreinerea persoanei asigurate cu sntate; - persoane ale cror drepturi au fost stabilite prin a Decret- Lege nr. 118/90, Legea nr. 44/1994, Legea 42/90. Din bugetul de stat se suport cheltuielile pentru investiii legate de construirea unor uniti sanitare i pentru aparatur medical i pentru recuperarea capacitilor de munc. Pe lng sumele alocate din sursele menionate, pentru finanarea sntii se folosesc i resursele fondului special pentru sntate, care se constituie pe seam urmtoarelor surse: - o cot de 12% din ncasrile realizate de persoanele juridice din aciunile publicitare la produsele din tutun, igri i buturi alcoolice; - o cot de 2% din veniturile realizate de persoanele juridice din vazarea unor produse din tutun, igri i buturi alcoolice.

2.5. Cheltuieli pentru asisten social de stat Aceste cheltuieli au drept scop ocrotirea invalizilor, vduvelor de rzboi, bolnavilor cronici, invalizilor din natere, copiilor orfani i a celor cu deficiente motorii, fizice, psihice sau senzoriale i btrnilor care nu au fost ncadrai n munc (nu au pensii) i nu au alte mijloace proprii de tri i nici susintori legali. De asemenea, prin intermediul aciunilor de asistent social de stat se asigur oanumita calificare sau recalificare.

13

CAPITOLUL III ASIGURRILE SOCIALE DE STAT


3.1 Coninutul si rolul asigurrilor sociale Asigurrile sociale cuprind salariaii, micii productori, liber-profesionitii, micii ntreprinztori si in unele cazuri angajaii ocazionali, muncitorii sezonieri (sau zilieri), daca incheie contracte individuale. Cetatenii pot ajunge din diferite motive legate de munca (lipsa igienei, a protectiei muncii, accidente de munca, imbolnaviri profesionale, sau din motive de limite de varsta sau maternitate la imposibilitatea de a munci. Din acest motiv, este necesar ca statul, companiile, societatlie nationale, regiile autonome, societatile comerciale, in general, angajatorii, sa ia din timp masurile corespunzatoare pentru protectia salariatilor, asigurandu-le veniturile necesare traiului acestora si familiilor lor pe perioada incapacitatii de lucru. Asigurarile sociale ale membrilor societatii sunt garantate de Constitutie, de Codul muncii si de alte acte normative. Cetatenii au dreptul la pensii, la concediul de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile de stat, la ajutorul de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege. Statul acorda alocatii pentru copilul bolnav ori handicapat. Fondurile asigurrilor sociale se constituie, din cotizaiile salariailor, patronilor i statului, n diferite proporii, precum i din alte surse. n mod diferit de la o ar la alta, printre drepturile de asigurri sociale se afl: a) protecia n caz de pierdere parial, total, temporar sau definitiv a capacitii de munc; b) ocrotirea n caz de btrnee, invaliditate, pierderea susintorului, acordarea de indemnizaii n caz de omaj, etc. Asigurrile sociale constituie acea parte a relaiilor social-economice bneti ,cu ajutorul crora n procesul repartiiei PIB se formeaz, se repartizeaz i se utilizeaz fondurile bneti necesare ocrotirii obligatorii a salariailor i pensionarilor din regiile autonome, societile comerciale, a membrilor cooperativelor meteugreti i asociaiile agricole, a ranilor, a liber profesionitilor, a ntreprinztorilor particulari, a personalului casnic care lucreaz la persoane fizice, aflate n incapacitate temporar sau permanent de munc, n caz de btrnee i n alte cazuri prevzute de lege. Prin asigurrile sociale se iau msurile corespunztoare pentru prevenirea mbolnvirilor, refacerea i ntrirea sntii, precum i pentru asigurarea existenei acelora care i-au pierdut definitiv capacitatea de munc din cauza bolii, a accidentelor, a btrneii, etc. i a celor care nu mai au susintori legali. n Romnia sistemul de asigurri sociale este constitui din: asigurrile sociale de stat; asigurrile sociale din cooperaia meteugreasc; asigurrile sociale din asociaiile agricole; asigurrile sociale ale rnimii cu gospodria individual; asigurrile sociale ale avocailor si magistratilor;
14

asigurarile sociale ale artistilor plastici, ale scriitorilor si ale muzicienilor; asigurrile sociale ale slujitorilor cultelor etc.

3.2 Principiile si rolul asigurrilor sociale Asigurrile sociale au la baz urmtoarele principii: a) obligativitatea - Cuprinderea n asigurrile sociale a ntregului personal din regiile autonome, societile comerciale, a cooperatorilor, asociailor, ranilor cu gospodrie individual, a avocailor, a slujitorilor cultelor, a tuturor pensionarilor i a membrilor lor de familie. Practic, astazi toti cetatenii activi ai tarii , pensionarii si membrii lor de familie sunt ocrotiti, prin asigurarile sociale. b) generalitatea - Cetenii sunt ocrotii n toate cazurile i pentru perioade de pierdere a capacitii lor de munc, iar mamele se bucur i de ocrotire social deosebit n caz de sarcin, lehuzie, cand au copii mici bolnavi etc. c) contributivitatea - Fondurile asigurrilor sociale se constituie pe seama contribuiilor pltite de angajatori si, respectiv, angajatii si a contributiilor platite de cei asigurati individual. Contributiile pentru asigurarile sociale datorate de personalul din institutiile publice sunt suportate din bugetul de stat sau din bugetele locale, dupa caz. d) egalitatea Persoanele asigurate beneficiaza de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii potrivit prevederilor legale in materie. e) etica si echitatea sociala - Ocrotirea cetenilor se realizeaz n concordan cu cerinele eticii i echitii sociale, ceea ce presupune c pensiile i celelalte forme de ocrotire se reglementeaz i se acord pe baza contribuiei aduse de fiecare cetean la dezvoltarea societii noastre. De asemenea, se urmrete realizarea unor proporii echitabile ntre pensiile mici i cele mari, au loc trimiteri la tratament n mod gratuit ale pensionarilor cu pensii mai mici etc. d) Pensiile de asigurri sociale sunt scutite de orice impozite i taxe. f) imprescriptibilitatea dreptului la pensie i indemnizaii de asigurri sociale, care este un principiu expres prevzut de legislaia noastr de asigurri sociale. g) imposibilitatea cesiunii dreptului de asigurari sociale - Pensiile i indemnizaiile de asigurri sociale nu pot fi cedate nici total, nici parial, fiind un drept personal ce nu poate face obiectul vreunei tranzacii. h) autonomiei si descentralizarii asigurarilor sociale functionarea sistemului atat la nivel central prin Ministerul Muncii , Solidaritatii si Familiei ,cat si la nivel teritorial prin Directiile judetene ale aceluiasi minister, fapt ce asigura fluenta atat atragerii contributiilor, cat si efectuarii cheltuielilor. i) unicitatii functioneaza un singur sistem public national de asigurari sociale, expresie a solidaritatii sociale in general si al solidaritatii intre generatii, in special. j) garantarii de catre stat drepturile de asigurari sociale sun garantate de stat , el sprijinind sistemul de asigurari sociale prin acoperirea deficitelor acestuia, prin surse bugetare.

15

3.3 Sursele de formare a fondurilor asigurrilor sociale de stat Fondurile asigurrilor sociale se constituie n majoritatea rilor din contribuia agenilor economici, salariailor i statului (subvenii). In tarile din Europa si din celelalte continente, fondurile asigurarilor sociale se constituie din cotizatia patronilor, salariatilor si din unele subventii din partea statului, in diferite proportii, precum si din alte surse. n Romnia, contribuiile pentru asigurrile sociale se pltesc lunar de ctre agenii economici , instituii publice si de ceilalti angajatori, difereniat pe grupe de munc, astfel: 40 % - pentru salariaii din grupa I de munc; 35 % - pentru salariaii din grupa II de munc; 30 % - pentru ceilali salariai. Contribuiile pentru asigurrile sociale se calculeaz asupra fondului total de salarii utilizat de ctre angajatori , si in care se cuprind : - salarii tarifare ale personalului angajat; - drepturile banesti pentru concedii legale si suplimentare; - sporurile de salarii (sporul pentru vechimea neintrerupta in munca, pentru munca prestata suplimentar peste programul de lucru, sporul pentru munca de noapte etc.); - indemnizatiile de conducere; - premiile prevazute sa se acorde personalului in cursul anului. O alt surs de formare a fondurilor asigurrilor sociale o constituie contribuia salariailor i pensionarilor care merg la tratament balnear sau odihn. De asemenea, bugetul asigurrilor sociale mai este alimentat i cu excedentul bugetului anului precedent care se reporteaz pe anul urmtor. Un alt venit al asigurrilor sociale l constituie contribuia de 5% pentru pensia suplimentar pltit de salariati, calculat asupra salariilor tarifare lunare i asupra sporului de vechime, din care se formeaz un fond separat. 3.4 Structura asigurarilor sociale Principalele forme de ocrotire a cetenilor n cadrul asigurrilor sociale de stat sunt: pensiile, trimiterile la tratament balnear i odihn; indemnizaiile i ajutoarele; unele cheltuieli cu ocrotirea sntii. 3.5 Pensiile Pensiile se acord n raport cu salariul i vechimea n munc tuturor cetenilor care au mplinit vrsta prevzut de lege, au vechimea necesar n munc ori i-au pierdut total sau n cea mai mare parte capacitatea de munc datorit unor accidente sau boli. Statul romn garanteaz dreptul la pensie fiecrui cetean indiferent de sex i naionalitate i acord sprijin material prin asisten social persoanelor inapte de munc i lipsite de mijloace de existen. Prin asigurrile sociale de stat se acord urmtoarele pensii: a) pensia pentru munca depus i limit de vrst; b) pensia pentru pierderea capacitii de munc din cauz de accident de munc sau boal profesional; c) pensia pentru pierderea capacitii de munc n afara procesului de munc; d) pensia de urma; e) ajutorul social; f) pensia suplimentar.

16

Pensia pentru munca depus i limita de vrst se acord pe via, la cererea agentului economic ori a instituiilor publice, brbailor dup mplinirea vrstei de 62 de ani, cu o vechime minim n munc de 30 de ani, iar femeilor dup mplinirea vrstei de 57 de ani, cu o vechime n munc de cel puin 25 de ani lucrai n grupa a III-a de munc. La cerere, pensia cuvenit se acord dup mplinirea vrstei de 60 ani pentru brbai i 55 ani pentru femei, dac au vechimea integral n munc. De la acest regim general exist o serie de dispoziii cu caracter derogatoriu, n ceea ce privete vrsta de pensionare i/sau vechimea n munc, astfel: - pentru persoanele care au lucrat n condiii deosebit de grele, limita de vrst la pensionare este 50 de ani; - nevztorii primesc pensia integral la mplinirea vrstei de 50 ani brbaii i 45 ani femeile; - minerii care au lucrat n subteran minim 20 de ani pot cere pensionarea indiferent de vrst, etc.

PENSIILE PRINCIPALA FORM A ASIGURRILOR SOCIALE 3.6 Coninutul sistemului public de pensii din Romania Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se exercit, prin sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale. n sistemul public sunt asigurate, persoanele fizice, denumite asigurai. Asiguraii pot fi ceteni romni, ceteni ai altor state sau apatrizi, pe perioada n care au, conform legii, domiciliul sau reedina n Romnia. Asiguraii au obligaia s plteasc contribuii de asigurri sociale i au dreptul s beneficieze de prestaii de asigurri sociale, conform legii. n sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc i funcionarii publici; II. persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevzute la pct. I;

17

III. persoanele care beneficiaz de drepturi bneti lunare, ce se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj, n condiiile legii, denumite omeri; IV. persoanele care realizeaz un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puin 3 salarii medii brute, i care se afl n una dintre situaiile urmtoare: a) asociat unic, asociai, comanditari sau acionari; b) administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare sau de management; c) membri ai asociaiei familiale; d) persoane autorizate s desfoare activiti independente; e) persoane angajate n instituii internaionale, dac nu sunt asiguraii acestora; f) alte persoane care realizeaz venituri din activiti profesionale; V. persoanele care realizeaz prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel puin 3 salarii medii brute, i care se regsesc n dou sau mai multe situaii prevzute la pct. IV. Se pot asigura n sistemul public, pe baz de contract de asigurare social, persoanele care nu se regsesc n situaiile mentionate, cele care nu se afl n plata unor prestaii de asigurri sociale n sistemul public, precum i cele care nu sunt asigurate n alte sisteme de asigurri sociale, neintegrate n sistemul public. Prestaiile de asigurri sociale se acord sub form de: pensii, indemnizaii, ajutoare, alte tipuri de prestaii prevzute de lege, corelative cu obligaiile privind plata contribuiei de asigurri sociale. n Romnia se pot organiza i pot funciona societi private de asigurri sociale, reglementate prin lege special.

3.7 Contribuia de asigurri sociale n sistemul public sunt contribuabili, dup caz: a) asiguraii care datoreaz contribuii individuale de asigurri sociale; b) angajatorii; c) persoanele juridice la care i desfoar activitatea asiguraii , prevazute la pct. II, asimilate angajatorului; d) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc care administreaz bugetul asigurrilor pentru omaj;
18

e) persoanele care ncheie contract de asigurare social. Cotele de contribuii de asigurri sociale sunt difereniate n funcie de condiiile de munc normale, deosebite sau special, si se aprob anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Contribuia de asigurri sociale se datoreaz din momentul ncadrrii n munca cu contract de munca individual sau de la data ncheierii contractului de asigurare social. Contribuia individual de asigurri sociale se datoreaz de asiguraii prevzui la pct. I i II, iar cota contribuiei individuale de asigurri sociale se stabilete prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Contribuia de asigurri sociale datorat de angajatori reprezint diferena dintre nivelul cotelor de contribuii de asigurri sociale stabilite difereniat, n funcie de condiiile de munc i nivelul cotei contribuiei individuale de asigurri sociale. Asiguraii prevzui la pct. IV i V datoreaz integral cota de contribuie de asigurri sociale corespunztoare condiiilor de munc n care i desfoar activitatea. Contribuia de asigurri sociale pentru omeri se suport integral din bugetul asigurrilor pentru omaj la nivelul cotei stabilite pentru condiii normale de munc, cu excepia plilor compensatorii i a veniturilor de completare acordate salariailor din industria de aprare, n perioada de reducere temporar a activitii. Contribuia de asigurri sociale pentru persoanele care beneficiaz de pli compensatorii se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj la nivelul cotei contribuiei individuale de asigurri sociale. Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale datorate de asiguraii prevzui la pct. I i II i de angajatorii acestora se fac lunar de ctre angajatori. Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale pentru omeri se fac lunar de ctre instituia care administreaz bugetul asigurrilor pentru omaj. Plata contribuiei de asigurri sociale datorate de asiguraii prevzui la pct. IV i V se face lunar de ctre acetia, pe baza calculului efectuat i comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asigurai. Baza lunar de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale n cazul asigurailor o constituie: a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile i adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munc, n cazul asigurailor prevzui la pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asiguraii prevzui la pct. II; b) venitul lunar asigurat, prevzut n declaraia sau n contractul de asigurare social, care nu poate fi mai mic de o ptrime din salariul mediu brut.
19

Baza lunar de calcul, la care angajatorul datoreaz contribuia de asigurri sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraii prevzui la pct. I i II. Baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale pentru omeri o constituie cuantumul drepturilor bneti lunare ce se suport din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj. Contribuia de asigurri sociale nu se datoreaz asupra sumelor reprezentnd: a) prestaii de asigurri sociale care se suport din fondurile asigurrilor sociale sau din fondurile angajatorului i care se pltesc direct de acesta, potrivit prezentei legi; b) drepturile pltite potrivit dispoziiilor legale, n cazul ncetrii raporturilor de munc, ncetrii raporturilor de serviciu ale funcionarilor publici, ncetrii mandatului sau a calitii de membru cooperator, altele dect cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz; c) diurnele de deplasare i de delegare, indemnizaiile de delegare, detaare i transfer, precum i drepturile de autor; d) sumele reprezentnd participarea salariailor la profit; e) premii i alte drepturi exceptate prin legi speciale. Sumele asupra crora nu se datoreaz contribuia de asigurri sociale, prevzute la alin. (1) lit. b) - e), nu se iau n considerare la stabilirea cuantumului prestaiilor de asigurri sociale. Contribuia individual de asigurri sociale, datorat de asiguraii prevzui la pct. I i II, se reine integral din salariul sau, dup caz, din venitul brut lunar al asiguratului i se vireaz lunar de angajator la casa teritorial de pensii n raza creia se afl sediul acestuia. Angajatorul calculeaz i vireaz lunar contribuia de asigurri sociale pe care o datoreaz bugetului asigurrilor sociale de stat, mpreun cu contribuiile individuale reinute de la asigurai. Termenele de plat a contribuiei de asigurri sociale sunt: a) data stabilit pentru plata drepturilor salariale pe luna n curs, n cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai trziu de data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata; b) data stabilit pentru plata chenzinei a 2-a, n cazul angajatorilor ce efectueaz plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai trziu de data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata; c) pn la sfritul lunii pentru luna n curs, n cazul asigurailor prevzui la pct. IV i V; d) pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se efectueaz plata drepturilor ce se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj, n cazul asigurailor prevzui la pct. III.
20

Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune n banc, o dat cu documentaia pentru plata salariilor i a altor venituri ale asigurailor, i documentele pentru plata contribuiilor datorate bugetului asigurrilor sociale de stat, plile efectundu -se simultan, sub control bancar. n sistemul public stagiul de cotizare se constituie din nsumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat de ctre angajator i asigurat sau, dup caz, s-a datorat i pltit de ctre asiguraii prevzui la pct. IV i V. Stagiul de cotizare corespunztor contribuiei de asigurri sociale datorate se determin prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuie individual de asigurri sociale i cota de contribuie de asigurri sociale aprobat pentru locurile de munc n condiii normale.

3.8 Categoriile de pensii n sistemul public se acord urmtoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limit de vrst; b) pensia anticipat; c) pensia anticipat parial; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urma.

Pensia pentru limit de vrst Pensia pentru limit de vrst se acord asigurailor care ndeplinesc, cumulativ, la data pensionrii, condiiile privind vrsta standard de pensionare i stagiul minim de cotizare realizat n sistemul public. Vrsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei i 65 de ani pentru brbai. Atingerea vrstei standard de pensionare se va realiza n termen de 13 ani de la data intrrii n vigoare a legii, prin creterea vrstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei i de la 62 de ani pentru brbai, conform ealonrii prevzute n Anexa nr.3 la lege.

21

Stagiul minim de cotizare att pentru femei, ct i pentru brbai este de 15 ani. Creterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza n termen de 13 ani de la data intrrii n vigoare a legii, conform ealonrii prevzute in Anexa nr.3 la lege. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei i de 35 de ani pentru brbai. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza n termen de 13 ani de la data intrrii n vigoare a legii, prin creterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei i de la 30 de ani pentru brbai, conform ealonrii prevzute in Anexa nr. 3 la lege. Vrstele de pensionare reduse, nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei i de 55 de ani pentru brbai. Asiguraii care i-au desfurat activitatea n locurile de munca in unitatile miniere i care au realizat un stagiu de cotizare de cel puin 20 de ani n aceste condiii beneficiaz de pensie pentru limit de vrst ncepnd cu vrsta de 45 de ani.

Pensia anticipat Asiguraii care au depit stagiul complet de cotizare cu cel puin 10 ani pot solicita pensia anticipat cu cel mult 5 ani naintea vrstelor standard de pensionare. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au n vedere perioadele asimilate prevzute in lege (perioada urmarii cursurilor de zi ale invatamantului universitar, perioada satisfacerii serviciului militarin termen sau cu termen redus), precum i perioadele n care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Cuantumul pensiei anticipate se stabilete n aceleai condiii cu cel al pensiei pentru limit de vrst. La mplinirea vrstelor standard de pensionare prevzute de prezenta lege pensia anticipat devine pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz prin adugarea perioadelor asimilate i a eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de anticipare.

Pensia de invaliditate Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraii care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc, din cauza: a) accidentelor de munc, conform legii; b) bolilor profesionale i tuberculozei; c) bolilor obinuite i accidentelor care nu au legtur cu munca. Beneficiaz de pensie de invaliditate si asiguraii care satisfac obligaii militare .
22

Au dreptul la pensie de invaliditate, i elevii, ucenicii i studenii care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc datorit accidentelor sau bolilor profesionale survenite n timpul i din cauza practicii profesionale. n raport cu cerinele locului de munc i cu gradul de reducere a capacitii de munc, invaliditatea este: a) de gradul I, caracterizat prin pierderea total a capacitii de munc, a capacitii de autoservire, de autoconducie sau de orientare spaial, invalidul necesitnd ngrijire sau supraveghere permanent din partea altei persoane; b) de gradul II, caracterizat prin pierderea total a capacitii de munc, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce i de a se orienta spaial, fr ajutorul altei persoane; c) de gradul III, caracterizat prin pierderea a cel puin jumtate din capacitatea de munc, invalidul putnd s presteze o activitate profesional. Criteriile i normele pe baza crora se face ncadrarea n gradele I, II i III de invaliditate se stabilesc prin hotrre a Guvernului, iniiat de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei mpreun cu Ministerul Sntii, la propunerea CNPAS.

Pensia de urma Au dreptul la pensie de urma copiii i soul supravieuitor, dac persoana decedat era pensionar sau ndeplinea condiiile pentru obinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urma: a) pn la vrsta de 16 ani; b) dac i continu studiile ntr-o form de nvmnt organizat potrivit legii, pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 26 de ani; c) pe toat durata invaliditii de orice grad, dac aceasta s-a ivit n perioada n care se aflau n una dintre situaiile prevzute la lit. a) sau b). Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma pe tot timpul vieii, la mplinirea vrstei standard de pensionare, dac durata cstoriei a fost de cel puin 15 ani. n cazul n care durata cstoriei este mai mic de 15 ani, dar de cel puin 10 ani, cuantumul pensiei de urma cuvenit soului supravieuitor se diminueaz cu 0,5% pentru fiecare lun, respectiv 6,0% pentru fiecare an de cstorie n minus. Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma, indiferent de vrst, pe perioada n care este invalid de gradul I sau II, dac durata cstoriei a fost de cel puin 1 an.

23

Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma, indiferent de vrst i de durata cstoriei, dac decesul soului susintor s-a produs ca urmare a unui accident de munc, a unei boli profesionale sau tuberculozei i dac nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o ptrime din salariul mediu brut pe economie. Cuantumul pensiei de urma se stabilete, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susintor, aferent pensiei prevzute la lit. a) i b), n funcie de numrul urmailor ndreptii, astfel: a) pentru un singur urma - 50%; b) pentru 2 urmai - 75%; c) pentru 3 sau mai muli urmai - 100% . n situaia prevzut la lit. c) cuantumul pensiei de urma se stabilete prin aplicarea procentelormentionate, n funcie de numrul urmailor ndreptii, asupra cuantumului pensiei de serviciu. Cuantumul pensiei de urma, n cazul orfanilor de ambii prini, reprezint nsumarea drepturilor de urma, calculate dup fiecare printe. Soul supravieuitor care are dreptul la o pensie proprie i ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru obinerea pensiei de urma dup soul decedat poate opta pentru cea mai avantajoas pensie.

3.9 Stabilirea i plata pensiilor Pensia se acord la cererea persoanei ndreptite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procur special, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de pensionare, mpreun cu actele care dovedesc ndeplinirea condiiilor prevzute de prezenta lege se depun la casa teritorial de pensii n raza creia se afl domiciliul asiguratului. Drepturile de pensie de urma, n cazul persoanelor care ndeplinesc condiiile prevzute de prezenta lege la data decesului susintorului asigurat, se acord la cerere: a) ncepnd cu luna urmtoare decesului, n cazul n care susintorul decedat era pensionar, dac cererea a fost depus n termen de 90 de zile de la data decesului; b) de la data decesului susintorului, n cazul n care susintorul decedat nu era pensionar la data decesului, dac cererea a fost depus n termen de 90 de zile de la aceast dat; c) de la data depunerii cererii, n situaiile n care s-au depit termenele prevzute la lit. a) i b).

24

Plata pensiei se face lunar. Pensia se pltete personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procur special sau reprezentantului legal al acestuia, n funcie de opiune, prin mandat potal, cont curent sau cont de card. Plata pensiei nceteaz ncepnd cu luna urmtoare celei n care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai ndeplinete condiiile legale n temeiul crora i-a fost acordat pensia; c) urmaul a fost condamnat printr-o hotrre rmas definitiv pentru infraciunea de omor sau tentativ de omor comis asupra susintorului. Plata pensiei se suspend ncepnd cu luna urmtoare celei n care: a) pensionarul i stabilete domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romnia a ncheiat convenie de asigurri sociale, dac n cadrul acesteia se prevede c pensia se pltete de ctre cellalt stat; b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate pariale se regsete n una dintre situaiile prevzute la pct. I i II; c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezint la revizuirea medical periodic; d) beneficiarul unei pensii de urma realizeaz dintr-o activitate profesional venituri brute lunare mai mari de o ptrime din salariul mediu brut pe economie; e) copilul urma nu mai ndeplinete condiiile prevzute de lege ( nu isi continua studiile); f) soul supravieuitor, beneficiarul unei pensii de urma, se recstorete.

25

CAPITOLUL IV CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU OBIECTIVE SI ACIUNI ECONOMICE

4.1 Coninutul,nivelul cheltuielilor pentru obiective aciuni economice n cadrul acestei categorii cheltuielile care se la finanarea obiectivelor activitilor cu caracter economic din ntreprinderile sectorului public la subvenionarea unor ntreprinderi proprietete de , ori din domeniul produciei distribuiei de energie combustibili,industrei extractive,agriculturii,transporturilor,telecomunicaiilor,construciilor,precum altor ntreprinderi,care se de protecie din partea statului. Din punct de vedere coninutului economic,aceste cheltuieli au caracter complex:unele reprezint cheltuieli curente de funcionare, altele constituie cheltuieli de capital, respectiv de investiii, iar altele (subveniile) cheltuieli de transfer. n cadrul gruparii funcionale O.N.U., coninutul acestor cheltuieli reflect destinaia de ramur,de domeniu sau sector de activitate,n care se desfoar aciunile economice finanate din resurse publice,i anume: -industria extractiva, energie, combustibili, industrie prelucrtoare, construcii; -agriculturii, silvicultur, pescuit, vntoare; -transporturi i comunicaii; -alte servicii i afaceri economice. Cheltuielile cu aciunile economice n toate ramurile le cuprind i pe cele de cercetare-dezvoltare. Cheltuielile publice privind sectorul economic reprezint ntre 7 i 13% din totalul cheltuielilor publice ale rilor dezvoltate. n rile n curs de dezvoltare, acestea ajung pn la 30%.

4.2 Sursele de finanare a cheltuielilor pentru obiective i aciuni economice Dup sursele de finanare, cheltuielile se grupeaz n: a) cheltuieli acoperite prin costurile de producie - Cheltuielile de producie (achiziionarea de materii prime, materiale, energia, drepturi de personal, etc.) sunt evideniate n costuri i se recupereaz pe seam preurilor de vnzare. Ele se acoper din resursele constituite pe seam fondurilor existene la nceputul perioadei, a celor provenite din ncasrile de venituri n cursul perioadei, din credite bancare;
26

b) cheltuielile care se scad din venituri sunt: taxele pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, cheltuielile pentru pregtirea profesional i practic n producie, cheltuieli pentru contracte de cercetare, cheltuieli de protocol, reclam i publicitate, prelevrile i donaiile fcute n scopuri umanitare, alte cheltuieli; c) cheltuielile privind investiiile se efectueaz cu ocazia construirii unor noi ntreprinderi, hale, secii de producie, achiziionrii de utilaje, instalaii. Resursele de finanare a investiiilor sunt: resurse proprii, credite bancare i alocaii bugetare. d) cheltuieli acoperite din fonduri speciale a constituite pe seam resurselor obinute n cadrul aciunii de privatizare a patrimoniului public, din nchirierea spaiilor comerciale, etc. Cheltuielile finanate din fonduri speciale se aprob prin bugetul de stat. Pe lng finanarea sectorului public, cheltuielile cu caracter economic privesc i acordarea de avantaje pentru dezvoltarea i consolidarea unor ramuri care prezint interes economic i social naional(agricultura, silvicultur, cercetarea tiinific, gospodrirea apelor, protecia mediului nconjurtor). Prin alocaii bugetare se finaneaz aciuni c: ameliorarea solurilor, combaterea duntorilor i bolilor, susinerea preurilor agricole, etc. Subveniile se pot acord direct pentru acoperirea unor pierderi, atunci cnd preurile formate n mod liber pe baz raportului dintre cerere i ofert, n condiii de concuren, nu reuesc s acopere cheltuielile, care sunt mari din cauze economice justificate. Primele de export sunt practicare pentru ncurajarea exportului de mrfuri, n concordan cu interesele economice i politice ale statului, precum i pentru protejarea economiei de concuren strin. Statele dezvoltate folosesc primele de export i n vederea cuceririi de noi piee de desfacere sau pentru meninerea poziiilor cucerite. Formele pe care le mbrca primele de export sunt: a) primele de export n bani a se stabilesc n sume fixe pe unitatea de marf exportat sau c diferen ntre preul cel mai ridicat de pe pia intern al produsului respectiv i preul cel mai sczut de pe pia extern. b) restituirea impozitelor pltite sau renunarea la impozitele datorate de ctre exportatori, precum i reducerea tarifului pentru transportul mrfurilor pe calea ferat proprietate de stat nu reprezint cheltuieli propriu-zise, ci renunarea de ctre stat la o parte din veniturile sale bugetare, n favoarea exportatorilor. c) avantaje valutare const n faptul c statul ngduie exportatorilor s retina o parte din valut ncasata de la ei la exportul de mrfuri. Acordarea de subvenii este o chestiune de politic economic i financiar, de opiuni, de prioriti, de ncurajare a creterii eficienei cheltuielilor. Sprijinul financiar temporar al statului se acord unor ntreprinderi o perioad de timp limitat, dup care, dac nu se redreseaz, urmeaz s fie reorganizate sau lichidate.

27

4.3 Cheltuielile publice privind cercetarea-dezvoltarea n fiecare din categoriile de cheltuieli publice delimitate de un punct de vedere funcional (administraie, aprare, nvmnt, cultur, sntate, etc.) sunt incluse i cheltuielile de cercetare. n domeniul economic ele au caracter de cercetare-dezvoltare. La rndul lor, cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind: cheltuielile privind finanarea cercetrii fundamentale, care au c obiectiv dezvoltarea cunoaterii ntr-un anumit domeniu al tiinei; cheltuielile privind finanarea cercetrii aplicative, prin care se urmrete crearea de produse i tehnologii noi; cheltuielile privind dezvoltarea, prin care se realizeaz verificarea posibilitilor de obinere a unor noi produse i tehnologii pe scar industrial. Resursele financiare utilizate pentru finanarea cheltuielilor cu cercetarea tiinific provin din bugetul statului, din fondurile ntreprinderilor private, din fondurile proprii ale institutelor de cercetri, din fondurile proprii ale institutelor de nvmnt superior, n proporii care difer de la o ara la alt. La nceputul anilor a 80 din totalul cheltuielilor cu cercetarea, ntre 30 i 60% se suportau din bugetul statului n rile dezvoltate, i ntre 55 i 98% n rile n curs de dezvoltare. Finanarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare ale unitilor economice se asigur din: resurse financiare proprii, credite bancare i din resurse atrase de pe pia financiar, inclusiv prin finanare extern. 4.4 Folosirea cheltuielilor publice ca instrumente de influenare a proceselor economice Cheltuielile publice devin prghii ale unor mecanisme financiare folosite de ctre stat pentru ncurajarea sau susinerea unor domenii de activitate economic i social, fie prin preluarea de ctre stat a finanrii directe sau indirecte a obiectivelor de investiii, de producie sau de cercetare-experimentare, fie prin acordarea de subvenii,al cror volum este influenat de o serie de factori interni sau externi, economici sau extraeconomici. Fiind vorba de obiective economice de interes general pentru societate, utilizarea prghiei cheltuielilor publice vizeaz att sectorul public, ct i pe cel privat. n acest sens, pot fi vizate obiective, c: -dezvoltarea unor ramuri ale industriei (extractiva, energetic, etc.); -dezvoltarea, modernizarea sau restructurarea agriculturii; -reducerea omajului; -stimularea exportului, etc. Stimularea dezvoltrii unor ramuri se poate realiz prin acordarea de preuri ridicate la comenzile efectuate de stat sau prin acordarea de subvenii pentru asigurarea profiturilor stimulative ale agenilor economici din ramurile protejate de stat. De o atenie deosebit se bucur sectorul agricol din partea statului, mergnd pe principiul conform cruia agricultura nu este numai o ramur de producie, ci i un mod de via. Imperativele subvenionrii sunt: -asigurarea securitii alimentare pe plan naional;
28

-protejarea veniturilor productorilor agricoli; -creterea randamentelor n agricultura; -crearea de disponibiliti pentru export. Modalitile de subvenionare a agriculturii difer de la o ara la alt, n funcie de stadiul de dezvoltare al agriculturii, dar i de tradiia din acest sector, de consumul de alimente, de condiiile naturale, etc. Direciile principale n care se desfoar n prezent subvenionarea agriculturii sunt: a) susinerea preurilor produselor agricole i efectuarea de pli direct productorilor agricoli; b) reducerea costurilor factorilor de producie; c) servicii generale oferite n mod gratuit agriculturii (finanarea cercetrii fundamentale, consultaii tehnice, economice i de marketing, asistent sanitar-veterinar, etc.) Ponderea subveniilor valoarea produciei agricole unor anumitor bunuri agroalimentare, de la o la , de exemplu: Lapte - ponderea subveniilor CEE este de 56%, SUA de 66%, Canada de 97%, Australia de 33%, Japonia de 82%. bovine - CEE-53%; SUA-9%; Canada-16%; Australia-11%; Japonia-55%. medie pentru toate produsele - CEE - 40%; SUA - 28%; Canada - 39%; Australia - 19%; Japonia - 69%. , actualul mecanism de subvenionare agriculturii este greoi, nu presupune cu productorii agricoli, fondurile consumndu-se, , prin suprastructurile judeene. , necesare noi criterii, printre care: acordarea subveniilor direct productorilor agricoli; tratarea tuturor agenilor economici; diferenierea subvenionrii funcie de condiiile naturale tradiiile fiecare ; garantarea de ctre prelurii ntregii producii la preurile stabilite pentru fiecare an agricol; elasticitatea sistemului de subvenii adaptarea lui la noile condiii ale produciei agricole, scopul asigurrii securitii alimentaiei pe plan naional.

CAPITOLUL V CHELTUIELI PUBLICE PRIVIND ADMINISTRATIA,ORDINEA INTERN I APRAREA NAIONAL

29

Cheltuielile publice pentru administraia de stat (autoritile publice), ordinea public i aprarea naional dein o pondere nsemnat n totalul cheltuielilor bugetare. Instituiile publice prin care se asigur societii servicii publice generale, cuprind: a) organe ale puterii i administraiei de stat reprezentnd Preedinia rii, organele puterii legislative, organele judectoreti, organele puterii executive, centrale i locale; b) organe de ordine public ( poliia, jandarmeria i securitatea civil).

n Romnia , aceste cheltuieli sunt nscrise n bugetul de stat i n bugetele locale, n 2 poziii distincte: cheltuieli cu ordinea public; cheltuieli pentru puterea i administraia statului.

5.1 Cheltuielile pentru administraia de stat Cheltuielile pentru administraia de stat cuprind totalitatea resurselor financiare publice alocate pentru organizarea, ntreinerea i funcionarea organelor puterii i administraiei de stat (parlamentul, preedenia, ministerele , alte organe centrale i locale ale puterii i administraiei de stat) i organele judectoreti. La acestea se adaug cheltuielile privind organele nsrcinate cu meninerea ordinii publice i asecuritatii civile cum sunt : poliia , jandarmeria, justiia i parchetul etc. Cheltuielile pentru administraie cuprind, pe de o parte, salariile ,contribuiile sociale aferente i alte drepturi bneti acordate funcionarilor di aministratia central i local, iar pe de alt parte, cheltuielile curente de funcionare (curente) a entitilor publice respective. Aceste cheltuieli sunt finanate ,conform prevederilor legii finanelor publice, respectiv legii finanelor publice locale, att din bugetul de stat ,ct i n bugetele locale.

5.2 Cheltuielile pentru aprarea rii Cheltuielile militare decurg din ndeplinirea funciei statului de aprare a rii i de a particip la organisme internaionale de aceast natur(de exemplu, NATO). Cheltuielile militare se refer la cheltuielile pentru nzestrarea armatei cu tehnic de lupt i la cheltuielile de ntreinere curent a forelor armate, pentru pregtire, ntreinere etc.
30

Cheltuielile cu caracter militar sunt de dou categorii : directe i indirecte. Din categoria cheltuielilor militare directe fac parte cheltuielile cu ntreinerea n ara i n strintate a armatei, flotei maritime i aeriene , cumprarea de armanent, echipament militar, mijloace de subzisten etc., care sunt prevzute n bugetul ministerul de resort. n categoria cheltuielilor militare indirecte se include cheltuielile legate de lichidarea urmrilor rzboiului cum ar fi : plile n contul datoriei publice contractate n timpul rzboiului, reparaiile/ despgubirile de rzboi datorate rile nvingtoare, cheltuielile legate de aplicarea unor acorduri internaionale cu caracter militar, cheltuieli cu pregtirea de rzboi. n Romnia, cheltuielile de aprare reprezint 13,4 % din totalul cheltuielilor publice. Creterea cheltuielilor militare are efecte nefavorabile asupra dezvoltrii economice i sociale mondiale, absorbind o parte important din resursele materiale, umane, tehnologie i financiare ale lumii.

STUDIU DE CAZ MANAGEMENTUL FONDURILOR PUBLICE. ANALIZA BUGETULUI MUNICIPIULUI PLOIETI


Sistemul indicatorilor statistico-financiari la nivel local
Descentralizarea si dezvoltarea unui sistem de administratie locala bazat pe autonomie locala, pot fi realizate numai cu conditia asigurarii unei finantari corespunzatoare. Pentru ca autonomia administratiilor locale sa fie deplina, trebuie sa se refere atat la independenta manageriala cat si la autonomia financiara a acestora, care se manifesta in primul rand prin posibilitatea acoperirii cheltuielilor comunitatii locale cu resurse proprii. De altfel, Carta Europeana defineste autonomia locala ca "dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatii locale de a rezolva si gestiona, in cadrul legii, sub proprie raspundere si in favoarea populatiei lor, o parte importanta a treburilor publice" [1]. Aceasta finantare sau autofinantare a comunitatii locale se realizeaza prin intermediul finantelor publice locale, respectiv cu ajutorul bugetelor unitatii administrativ- teritoriale. Bugetul local, conform Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2007 (abrogand OG nr.45/2003), este documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale. Bugetul local poate fi considerat principalul instrument prin care administratiile locale realizeaza politica sociala si economica in profil teritorial, prin intermediul caruia sunt sustinute o serie de activitati de interes public local (invatamant, sanatate, cultura, asistenta si protectie sociala etc.). Strategia fundamentala, planificarea si controlul actiunilor unei autoritati locale se constituie in bugetul acesteia. Bugetul este folosit in planificarea si ghidarea autoritatilor locale in cadrul anului fiscal si serveste ca baza pentru rapoartele catre Consiliul Local, Ministerul Finantelor Publice si cetateni [2].

31

Ca balanta financiara, bugetul local cuprinde un ansamblu de indicatori statistici absoluti, cu privire la cheltuielile propuse si veniturile necesare pentru a le finanta. Pe baza indicatorilor statistici absoluti, se pot calcula indicatori derivati, care impreuna cu cei dintai, ofera o imagine clara asupra situatiei financiare a comunitatii locale si stau la baza fundamentarii deciziilor si strategiilor autoritatilor locale. Indicatorii statistici utilizati in analiza financiara a bugetului local se grupeaza in doua categorii: indicatori privind veniturile si indicatori privind cheltuielile.

Indicatorii statistici privind veniturile


Pornind de la modul de calcul si functia acestora in analiza financiara, consideram ca indicatorii veniturilor bugetului local pot fi la randul lor grupati in: Indicatori privind structura veniturilor publice locale , care exprima contributia diferitelor surse la constituirea resurselor financiare ale localitatii si se calculeaza potrivit relatiei:

unde:

- ponderea veniturilor locale din sursa i in total venituri; VLi - venituri ce provin din sursa i; VLi -total venituri locale. Potrivit Legii nr. 273/2006privind finantele publice locale, in structura veniturilor bugetelor locale se includ:

a)

venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b) c) d)

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete; donatii si sponsorizari.

Dintre indicatorii ce privesc structura veniturilor publice locale, foarte sugestiv este indicatorul rata veniturilor propriicare exprima ponderea veniturilor proprii in total venituri realizate:

32

unde: VLpr - venituri proprii realizate; VLi -total venituri locale. Indicatorul anterior cuantifica gradul de independenta financiara a bugetului local fata de sursele prelevate de la bugetul de stat; cu cat nivelul lui este mai mare, cu atat gradul de autonomie financiara a unitatii administrativ-teritoriale este mai ridicat. Indicatorii privind dinamica veniturilor, utilizati pentru evidentierea evolutiei in timp a veniturilor bugetelor locale. Cei mai utilizati indicatori ai dinamicii bugetelor locale sunt: Modificarea absoluta

(cu baza fixa)

(cu baza in lant) unde: VLt -veniturile locale in anul curent; VL0 -veniturile locale in anul de baza; VLt-1 -veniturile locale in anul precedent. Indicele de dinamica

(cu baza fixa)

(cu baza in lant) Ritmul de dinamica

(cu baza fixa)

(cu baza in lant) Indicatori privind gradul de realizare a veniturilor, exprima ponderea veniturilor incasate fata de veniturile planificate:

33

unde: VLr - venituri locale realizate (incasate); VLpl - venituri locale planificate. Analiza bugetului local cu ajutorul acestui indicator permite adoptarea de masuri in cadrul managementului financiar, pentru accelerarea incasarilor. Indicatori de intensitate, care furnizeaza informatii privind potentialul financiar al localitatii de a asigura un anumit nivel al dezvoltarii locale:

unde: - venituri publice locale medii pe un locuitor VL - valoarea totala a veniturilor publice locale - efectivul mediu al populatiei localitatii

Indicatorii statistici privind cheltuielile


Acesti indicatori evidentiaza modul de utilizare a resurselor banesti ale bugetului local, eficienta utilizarii acestora, gradul de depenednta financiara fata de bugetul statului. Ca si indicatorii veniturilor, indicatorii statistici ai cheltuielilor se grupeaza in: Indicatori privind structura cheltuielilor publice locale , care exprima destinatia acestor cheltuieli, dupa diferite criterii: 1. dupa domenii:

-autoritati publice si actiuni externe; -alte servicii publice generale; -tranzactii privnd datoria publica si imprumuturi; -ordine publica si siguranta nationala; -invatamant;

34

-sanatate; -cultura, recreere si religie; -asigurari si asistenta sociala; -locuinte, servicii si dezvoltare publica; -protectia mediului; -combustibil si energie; -transporturi; 2. dupa obiect:

-cu personalul; -materiale si servicii; -transferuri si subventii; -dobanzi; -cheltuieli de capital; Indicatorii de structura, care evidentiaza prioritatile autoritatilor locale, in utilizarea resurselor financiare ale comunitatii, se calculeaza potrivit relatiei:

unde:

- ponderea cheltuielilor locale din domeniul i in total cheltuieli publice; CLi - cheltuieli pentru domeniul i; VLi -total cheltuieli locale. Potrivit realtiei anterioare, se calculeaza diferiti indicatori de structura, care poarta denumiri specifice, in functie de categoria de cheltuieli a carei pondere se stabileste: Rata cheltuielilor autoritatilor publice, indicator ce exprima costul administrarii serviciilor locale:

35

unde: CLae - cheltuieli privind autoritatile publice. Rata cheltuielilor pentru invatamant, indicator ce permite aprecieri privind partea din resursele publice locale, utilizata pentru domeniul invatamant:

unde: CLi - cheltuieli pentru invatamant. Rata cheltuielilor pentru sanatate, exprima ponderea pe care o detin aceste cheltuieli in totalul cheltuielilor publice locale, permitand aprecieri asupra alocarii de resurse publice locale in acest domeniu:

unde: CLs - cheltuieli pentru sanatate. In acelati mod se calculeaza ponderea (rata) fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli publice locale (asigurari si asistenta sociala, protectia mediului, transporturi, locuinte si dezvoltare publica etc.). Indicatorii privind dinamica cheltuielilor publice locale, arata tendinta de crestere, mentinere sau diminuare a efortului financiar la nivelul comunitatilor locale [3]. Se pot calcula urmatorii indicatori de dinamica: Modificarea absoluta

(cu baza fixa)

(cu baza in lant) unde: CLt -cheltuieli locale in anul curent; CL0 -cheltuieli locale in anul de baza; CLt-1 -cheltuieli locale in anul precedent.

36

Indicele de dinamica

(cu baza fixa)

(cu baza in lant) Ritmul de dinamica

(cu baza fixa)

(cu baza in lant) Indicatori privind gradul de realizare a cheltuielilor, exprima masura in care s-au efectuat cheltuielile publice locale comparativ cu prevederile initiale, aprobate prin buget. Acesti indicatori se pot calcula atat pentru total cheltuieli publice locale cat si pentru categorii de cheltuieli, potrivit relatiei:

unde:

- rata de realizare a cheltuielilor publice locale; CLr - cheltuieli publice locale realizate; CLpl - cheltuieli publice locale planificate. Indicatori de intensitate, care exprima intr-un mod elocvent efortul financiar local pentru asigurarea unui anumit standard de viata. In acest scop se calculeaza indicatorul cheltuieli bugetare medii pe locuitor:

unde: - cheltuieli publice locale medii pe un locuitor; VL - valoarea totala a cheltuielilor publice locale;

37

- efectivul mediu al populatiei localitatii. Calculat in dinamica, pe tipuri de cheltuieli, acest indicator permite realizarea de comparatii cu alte unitati administrativ teritoriale. Consideram ca, utilizarea indicatorilor statistico-financiari prezentati anterior constituie un ajutor pretios pentru autoritatile locale, atat in fundamentarea proiectului bugetului local cat si in luarea deciziilor operative sau in elaborarea strategiilor de dezvoltare.

Analiza statistica a veniturilor bugetului Munincipiului Ploiesti in perioada 2004-2008


Realizarea obiectivelor politicilor economice, financiare, sociale, ecologice etc., la nivel local depinde in mare masura, pe de o parte de nivelul si structura resurselor financiare iar pe de alta parte de modul de repartizare a cheltuielilor publice locale pe destinatii. Veniturile si cheltuielile publice ale colectivitatilor locale sunt cuprinse in bugetul local, care reprezinta un important instrument de planificare si conducere a activitatii financiare la nivelul unitatilor administrativteritoriale si care reflecta totodata si gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala. Dinamica veniturilor bugetului local Resursele financiare publice ale bugetului local al municipiului Ploiesti au avut in perioada 2004-2008 pe total, o evolutie linara, crescatoare, pe categorii de venituri insa prezentand o evolutie oscilanta, cu cresteri sau descresteri, de la un an la altul, determinate atat de evolutia economiei municipiului cat si de modificarile intervenite in legislatia din domeniul finantelor publice locale (Anexa 1). In termeni nominali (preturile fiecarui an) veniturile publice totale, ale municipiului Ploiesti, au crescut de la 189575 mii lei RON in 2004, la 432767 mii lei RON in 2008 (Tabelul nr.1). Tabelul 1 Evolutia veniturilor publice, in perioada 2004-2008 (preturi curente ale fiecarui an ) -mii lei RON-

Total venituri Venituri proprii Venituri curente -Venituri fiscale -Venituri nefiscale Venituri din capital Venituri de la bugetul de stat (subventii)

2004 189575 116018 180757 160117 20640 3500 5318

2005 219903 141539 213013 198323 14690 6510 380

2006 233557 152363 226358 207659 18699 6200 999

2007 349803 226217 312402 295277 17125 2868 34533

2008 432767 283828 378141 352511 25630 5870 48756

Sursa datelor: Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti privind bugetul local nr. 199/2004, 191/2005, 242/2006, 263/2007 si 287/2008.

38

Din datele prezentate anterior, rezulta o crestere continua a veniturilor fiscale, in timp ce veniturile nefiscale, din capital si de la bugetul de stat inregistreaza atat cresteri cat si descresteri. Dinamica nominala a veniturilor publice totale ale municipiului Ploiesti indica o crestere a acestora de 2,3 ori in anul 2008 comparativ cu anul 2004. In termeni reali insa - luand in considerare inflatia[4], veniturile publice din anul 2008 cresc comparativ cu anul 2004 de doar 1,7 ori (Tabelul nr. 2 si Graficul nr.1). Tabelul nr.2 Dinamica veniturilor publice, in perioada 2004-2008

2004 2005 Dinamica nominala ( anul 2004 =100) Total venituri 100,0 116,0 Venituri proprii 100,0 122,0 Venituri curente 100,0 117,8 -Venituri fiscale 100,0 123,9 -Venituri nefiscale 100,0 71,2 Venituri din capital 100,0 186,0 Venituri de la bugetul de stat (subventii) 100,0 7,1 Dinamica reala (anul 2004=100) Total venituri 100,0 106,4 Venituri proprii 100,0 111,9 Venituri curente 100,0 108,1 -Venituri fiscale 100,0 113,6 -Venituri nefiscale 100,0 65,3 Venituri din capital 100,0 170,6 Venituri de la bugetul de stat (subventii) 100,0 6,6

2006 123,2 131,3 125,2 129,7 90,6 177,1 18,8 106,1 113,0 107,8 111,6 78,0 152,5 16,2

2007 184,5 195,0 172,8 184,4 83,0 81,9 649,4 151,6 160,2 142,0 151,5 68,2 67,3 533,6

2008 228,3 244,6 209,2 220,2 124,2 167,7 916,8 173,8 186,3 159,3 167,6 94,5 127,7 698,0
Grafic nr.1

Dinamica veniturilor publice ale municipiuluiPloiesti, in perioada 2004-2008

39

Dinamica reala pune in evidenta faptul ca cea mai mare crestere s-a inregistrat in perioada analizata, in cazul veniturilor de la bugetul de stat (de aproape 7 ori), in timp ce veniturile proprii au crescut de numai 1,9 ori. Deasemenea, urmarind evolutia veniturilor nefiscale, in termeni reali, in intreaga perioada 2005-2008 acestea au inregistrat niveluri inferioare anului 2004, cu toate ca dinamica nominala indica in anul 2008 o crestere de 1,2 ori comparativ cu anul 2004. Chiar daca dinamica reala a veniturilor nefiscale a fost negativa se poate remarca totusi o tendinta de usoara crestere, in finalul perioadei analizate nivelul acestora apropiindu-se de cel al anului 2004 (94,5%). (Anexele 2 si 3). O evolutie oscilanta s-a inregistrat in cazul veniturilor din capital, dinamica acestora variind de la 170,6% in anul 2005 (comparativ cu anul 2004) la 67,3% in anul 2007. Structura veniturilor bugetului local In afara dinamici favorabile a volumului veniturilor publice ale municipiului Ploiesti, in perioada 2004-2008 s-au produs si schimbari importante in structura pe surse de provenienta a acestora (Anexa 4). Cea mai semnificativa modificare consta in cresterea ponderii veniturilor proprii in total venituri, respectiv de la 61,2% in anul 2004, la 65,6% in anul 2008. Aceasta crestere evidentiaza procesul de descentralizare a serviciilor publice si de consolidare a autonomiei locale, de restructurare a mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei. Tabelul nr.3 Structura veniturilor publice, in perioada 2004-2008 -%-

2004 Total venituri Venituri proprii Venituri curente 40 100,0 61,2 95,4

2005 100,0 64,4 96,9

2006 100,0 65,2 96,9

2007 100,0 64,7 89,3

2008 100,0 65,6 87,4

-venituri fiscale -cote si sume defalcate din impozitul pe venit -impozitul si taxa pe cladiri -impozitul si taxa pe teren -sume defalcate din TVA -impozitul pe mijloacele de transport -venituri nefiscale Venituri din capital Operatiuni financiare Subventii

84,5 27,1 11,7 2,1 34,1 1,8 10,9 1,8 0,0 2,8

90,2 29,2 14,2 1,9 35,4 1,8 6,7 2,9 0,0 0,2

88,9 33,6 12,6 2,2 34,3 1,3 8,0 2,7 0,0 0,4

84,4 38,6 12,7 1,7 25,4 2,0 4,9 0,8 0,0 9,9

81,5 41,7 10,5 1,5 23,1 1,9 5,9 1,3 0,0 11,3

Modificari importante s-au inregistrat si in cazul veniturilor publice realizate din cote si sume defalcate din impozitul pe venit, ponderea acestora in total venituri crescand de la 27,1% in anul 2004 la 41,7% in anul 2008. Deasemenea in perioada analizata a crescut semnificativ si ponderea veniturilor de la bugetul de stat (subventii), de la 2,8% in anul 2004 la 11,3% in 2008. In aceeasi perioada s-au inregistrat si scaderi ale ponderii unor surse importante la bugetul municipiului Ploiesti. Astfel, scade ponderea in total venituri publice a sumelor defalcate din TVA, de la 34,1% in anul 2004 la 23,1% in anul 2008 si a veniturilor nefiscale de la 10,9% la 5,9%. Grafic nr.2 Dinamica ponderii principalelor surse de venit ale bugetului municipiului Ploiesti, in perioada 2004-2008

41

In urma analizei structurii veniturilor bugetului municipiului Ploiesti precum si a modificarilor structurale ce au intervenit in perioada 2004-2008, rezulta ca cea mai mare pondere in intreaga perioada o detin veniturile curente (87,4% in anul 2008), urmate de veniturile din subventii (11,3%). Aceste doua componente ale veniturilor bugetului local au avut o evolutie invers proportionala, in sensul ca veniturile curente au scazut, pe masura ce veniturile din subventii au crescut. In cadrul veniturilor curente cea mai importanta sursa o reprezinta veniturile fiscale (peste 90%) in timp ce veniturile nefiscale s-au situat in aproape intreaga perioada sub 10%. In ceea ce priveste structura veniturilor fiscale, se remarca faptul ca in anul 2008 mai mult de jumatate (51,2%) proveneau din cote defalcate din impozitul pe venit si aproape o treime (28,4%) din sume defalcate din TVA, in timp ce din impozite si taxe locale ( impozitul si taxa pe

cladiri, impozitul si taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport) au provenit


mai putin de 20%. Structura veniturilor fiscale pe cele trei mari categorii aminitite anterior, este sugestiv prezentata in Graficul nr. Grafic nr.3 Structura veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Ploiesti, in anii 2004 si 2008

42

Reprezentarea grafica evidentiaza, pe langa structura propriu-zisa a veniturilor fiscale si modificarile structurale semnificative ce au avut loc in anul. 2008 comparativ cu anul 2004. Astfel, se observa o crestere substantiala a veniturilor din cote defalcate din impozitul pe venit de la 32,1% la 51,2%, crestere insotita de scaderea ponderii celorlalte doua componente.

Analiza statistica a cheltuielilor bugetului Munincipiului Ploiesti in perioada 2004-2008


Cheltuielile publice, prin dimensiunea dar si prin modul de repartizare a lor pe destinatii, joaca un rol decisiv in cresterea calitatii vietii in cadrul colectivitatiilor locale, constituind totodata si o premisa esentiala in asigurarea unei dezvoltari durabile. Totodata, modul de repartizare a cheltuielilor evidentiaza politica consiliului local, prioritatile pe care acesta le are in domeniul economic si social. Din fericire, in cazul Municipiului Ploiesti, fiind si resedinta de judet dar mai ales un puternic centru industrial, cheltuielile publice au constituit, in general, nu numai in perioada analizata, un suport al dezvoltarii locale (Anexa 5). La fel ca si veniturile, cheltuielile publice ale municipiului Ploiesti au avut in perioada 2004 - 2008 o evolutie ascendenta, pe total, nivelul acestora crescand de la 189574 mii lei RON in anul 2004, la 432767 mii lei RON in anul 2008 (Tabelul nr. 4). Tabelul 4 Evolutia cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008 (preturi curente ale fiecarui an ) -mii lei RON-

43

2004 Total cheltuieli Autoritati publice si actiuni externe Invatamant Sanatate Cultura, recreere si religie Asigurari si asistenta sociala Locuinte, servicii si dezvoltare publica Protectia mediului Combustibil si energie Transporturi Alte cheltuieli
189574 8111

2005
219903 13013

2006
233557 16061

2007
327803 22366

2008
432767 26280

57185 1846 5000 11233 22036 7400 31400 30120 15243

69840 2532 6732 13873 34871 7020 29000 25752 17270

79531 1410 11607 15360 33167 6914 31500 30963 7044

102161 1245 22787 19100 41410 11751 22700 55959 28324

122959 1460 25985 23075 46628 60044 38074 58624 29638

Sursa datelor: Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti privind bugetul local nr. 199/2004, 191/2005, 242/2006, 263/2007 si 287/2008.
Tendinta de crestere a nivelului cheltuielilor, inregistrata pe total, nu s-a regasit in aceeasi proportie sau chiar s-au inregistrat diminuari la unele categorii (Anexele 6 si 7). Dinamica nominala a cheltuielilor publice totale ale municipiului Ploiesti indica o crestere a acestora de 2,3 ori in anul 2008 comparativ cu anul 2004. Tabelul 5 Dinamica cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008

2004 2005 2006 Dinamica nominala ( anul 2004 =100) Total cheltuieli 100,0 116,0 123,2 Autoritati publice si actiuni externe 100,0 160,4 198,0 Invatamant 100,0 122,1 139,1 Sanatate 100,0 137,2 76,4 Cultura, recreere si religie 100,0 134,6 232,1 Asigurari si asistenta sociala 100,0 123,5 136,7 Locuinte, servicii si dezvoltare publica 100,0 158,2 150,5 Protectia mediului 100,0 94,9 93,4 Combustibil si energie 100,0 92,4 100,3 Transporturi 100,0 85,5 102,8 Dinamica reala (anul 2004=100) Total cheltuieli 100,0 106,4 106,1 Autoritati publice si actiuni externe 100,0 147,2 170,5 Invatamant 100,0 112,0 119,7 Sanatate 100,0 125,8 65,7 Cultura, recreere si religie 100,0 123,5 199,8 Asigurari si asistenta sociala 100,0 113,3 117,7 Locuinte, servicii si dezvoltare publica 100,0 145,2 129,6 Protectia mediului 100,0 87,0 80,4 Combustibil si energie 100,0 84,7 86,4 Transporturi 100,0 78,4 88,5

2007 172,9 275,7 178,6 67,4 455,7 170,0 187,9 158,8 72,3 185,8 142,1 226,6 146,8 55,4 374,5 139,7 154,4 130,5 59,4 152,7

2008 228,3 324,0 215,0 79,1 519,7 205,4 211,6 811,4 121,3 194,6 173,8 246,7 163,7 60,2 395,7 156,4 161,1 617,8 92,3 148,2

44

Grafic nr.4 Dinamica cheltuielilor publice ale municipiuluiPloiesti, in perioada 2004-2008

In termeni reali insa - luand in considerare inflatia[5], cheltuielile publice din anul 2008 cresc comparativ cu anul 2004 de doar 1,7 ori (Tabelul nr. 5 si Graficul nr.4). Asa cum mentionam anterior, nu toate categoriile de cheltuieli inregistreaza aceeasi tendinta sau acelasi ritm cu cele totale. Astfel, in termeni reali, cea mai mare crestere s-a inregistrat in cazul cheltuielilor pentru protectia mediului, nivelul acestora crescand de 6,1 ori in perioada analizata, urmate de cheltuielile pentru cultura, recreere si religie, al caror volum a fost in anul 2008 de apropape 4 ori mai mare decat cel al anului 2004. Exista si categorii de cheltuieli la care s-au inregistrat diminuari; astfel cheltuielile reprezentand subventii acordate pentru energia termica livrata populatiei au scazut in perioada analizata cu 7,7% iar cea mai drastica scadere a avut loc la cheltuielile pentru sanatate (-39,8%). Graficul nr.5 este foarte relevant pentru dinamica reala inregistrata de principalele categorii de cheltuieli de la bugetul municipiului Ploiesti. Acesta pune in evidenta, asa cum de altfel precizam si anterior, urmatoarele tendinte: dinamica ascendenta, aproape exponentiala, a cheltuielilor pentru protectia mediului; tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura, recreere si religie; tendinta de usoara crestere, de tip liniara a celor pentru invatamant si a celor pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica; scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate. Grafic nr.5

45

Dinamica principalelor categorii de cheltuieli publice ale municipiului Ploiesti, in perioada 2004-2008

Dinamica rapida a nivelului cheltuielilor din domeniul protectiei mediului, in special in anul 2008 este rezultanta sumelor impresionante alocate de catre municipalitate (49,4 milioane lei RON din totalul de 60,0 milioane lei RON destinate protectiei mediului) pentru modernizarea sistemului de colectare si epurare a apelor uzate din municipiul Ploiesti. Un alt capitol de cheltuieli al bugetului local, la care s-a inregistrat o crestere masiva, a fost cel al cheltuielilor pentru cultura, recreere si religie, cheltuieli ce au reprezentat in principal transferuri catre institutiile de cultura (Teatrul "Toma Caragiu", Filarmonia "Paul Constantinescu", Administratia Parcului memorial "Constantin Stere"). Structura cheltuielilor bugetului local Modificari importante s-au produs in perioada 2004-2008 in structura pe destinatii a cheltuielilor publice locale (Tabelul 6). Cele mai semnificative dintre aceste modificari se refera la cresterea ponderii cheltuielilor destinate protectiei mediului de aproape 4 ori, respectiv de la 3,9% in anul 2004, la 13,9% in anul 2008, a celor pentru cultura, recreere si religie de la 2,6% la 6,0% si reducerea ponderii cheltuielilor cu combustibilul si energia (subventii acordate pentru energia termica livrata populatiei) de la 16,6% la 8,8%. Aceste modificari reflecta pe de o parte politica economica, financiara, sociala etc., promovata de consiliul local iar pe de alta parte, schimbarile intervenite in legislatia privind finantele publice locale. Clubul Sportiv Municipal si

46

Tabelul 6 Structura cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008 -%-

Total cheltuieli Autoritati publice si actiuni externe Invatamant Sanatate Cultura, recreere si religie Asigurari si asistenta sociala Locuinte, servicii si dezvoltare publica Protectia mediului Combustibil si energie Transporturi Alte cheltuieli

2004 100,0 4,3 30,2 1,0 2,6 5,9 11,6 3,9 16,6 15,9 8,0

2005 100,0 5,9 31,8 1,2 3,1 6,3 15,9 3,2 13,2 11,7 7,9

2006 100,0 6,9 34,1 0,6 5,0 6,6 14,2 3,0 13,5 13,3 3,0

2007 100,0 6,8 31,2 0,4 7,0 5,8 12,6 3,6 6,9 17,1 8,6

2008 100,0 6,1 28,4 0,3 6,0 5,3 10,8 13,9 8,8 13,5 6,8

Ponderi importante in totalul cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti, detin si cheltuielile din domeniul transporturilor si cel al locuintelor, serviciilor si dezvoltarii publice (Grafic nr. 6). Grafic nr.6 Structura cheltuielilor publice ale bugetului municipiului Ploiesti, in anii 2004 si 2008

47

Un aspect important in ceea ce priveste repartizarea cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti, il reprezinta acela ca cea mai mare parte a acestora (aproximativ 30%) sunt alocate pentru invatamant (deoarece cea mai mare parte din finantarea de baza si complementara a invatamantului preuniversitar provine de la bugetul local) si cea mai mica parte (sub 1% in majoritatea cazurilor) pentru sanatate. Graficul anterior pune in evidenta aspectele mentionate, reliefand foarte sugestiv atat structura cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti cat si modificarile structurale ce au avut loc in perioada analizata. Putem constata de asemenea din grafic o crestere importanta (de la 23,1% in anul 2004 la 32,5% in anul 2008) a ponderii categoriei "alte cheltuieli". La aceasta categorie am cuprins - in afara de cheltuielile cu sanatatea, care dupa cum precizam anterior, sunt nesemnificative - cheltuielile cu autoritati publice si actiuni externe, cheltuieli cu alte servicii publice generale, cheltuieli reprezentand tranzactii privind datoria publica si imprumuturi si cele pentru ordine publica si siguranta nationala. Dintre acestea cea mai mare pondere o au cheltuielile cu autoritati publice si actiuni externe (Anexa 8), crescand de la 4,3% in anul 2004 la 6,1% in anul 2008. Un alt aspect important legat de cheltuielile publice este cel legat de nivelul mediu al acestora pe un locuitor. Aproape in intreaga perioada analizata (exceptie facand anul 2006), nivelul mediu al cheltuielilor publice pe un locuitor, in municipiul Ploiesti a fost superior nivelului mediu inregistrat la nivel national (Tabel nr. 7). Tabelul 7 Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice, in municipiul Ploiesti, comparativ cu cel la nivel national, in perioada 2004-2008 -lei RON/locuitor

Total Tara Municipiul Ploiesti

2004 717,0 807,7

2005 868,3 941,0

2006 1176,4 1008,4

2007 1179,0 1423,7

2008 1580,2 1887,7

Sursa datelor: Calcule efectuate pe baza datelor de populatie si bugete locale la nivel national din Anuarului Statistic al Romaniei 2008, INS Bucuresti si a datelor privind bugetul local din Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti
Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice din municipiului Ploiesti comparativ cu nivelul mediu pe tara nu numai ca a fost superior dar a inregistrat si o evolutie ascendenta; astfel, in anul 2004 acest indicator era in municipiul Ploiesti cu 12,6% mai mare decit cel la nivel national iar in anul 2008 ajunsese sa depasesca nivelul pe tara cu aproape 20%. In perioada 2004-2008, dinamica veniturilor publice -atat in termeni nominali cat si reali - a devansat usor dinamica cheltuielilor publice (Grafic nr.7), bugetul local al municipiului Ploiesti, incheindu-se aproape in fiecare an cu excedent, ceea ce nu constituie un fapt negativ, dar ar fi fost de preferat ca sumele disponibile sa se cheltuie in totalitate. Grafic nr.7

48

Dinamica in preturi comparabile, a veniturilor si cheltuielilor publice in perioada 20042008

Avand in vedere insa ca in unii ani dinamica este egala iar depasirile din ceilalti ani sunt foarte mici, putem vorbi totusi, in cazul municipiului Ploiesti, despre un buget echilibrat.

Concluzii
In vederea diminuarii si eliminarii treptate a neajunsurilor din activitatea autoritatilor locale va trebui reformulat cadrul legislativ, pentru reducerea redundantelor in ce priveste responsabilitatile autoritatii publice centrale versus autoritati publice locale, astfel incat sarcinile acestora din urma sa fie exclusive, accentuarea descentralizarii responsabilitatilor autoritatilor publice locale in domeniul furnizarii serviciilor sociale de baza si desemnarea clara a sarcinilor autoritatilor publice locale si limitele in care acestea trebuie exercitate, evitand o lista foarte larga si imprecisa, care ar conduce la ineficacitate. Autoritatile locale trebuie sa stabileasca standarde clare privind serviciile publice furnizate, in concordanta cu resursele materiale, financiare si umane disponibile la nivel local. O conditie de baza a unei descentralizari eficiente este asigurarea, prin lege, ca intregul patrimoniu necesar furnizarii serviciilor descentralizate este transferat autoritatilor publice locale responsabile cu gestionarea acestora. Trebuie realizata marirea ponderii cheltuielilor publice ale bugetelor locale in bugetul general consolidat, in concordanta cu responsabilitatile ce revin autoritatilor publice locale, in special, prin imbunatatirea sistemului fiscalitatii locale, mai ales in ceea ce priveste impozitarea proprietatii, cladiri si terenuri, astfel incat aceasta sa devina punctul de sprijin al intregului sistem. Pentru crearea unor conditii propice derularii unui management eficient al resurselor la nivel local este recomandabil sa se introduca, oriunde este posibil, regula ca transferurile directionate de la autoritatea publica centrala catre autoritatile publice locale sa fie in sume globale care sa fie gestionate pe plan local in functie de situatiile concrete existente.

49

Lipsurile in implementarea legislatiei relative la descentralizare pot sa produca disfunctionalitati importante la nivel local si sa faca ineficiente actiunile acestora de furnizare a serviciilor publice descentralizate si asigurarea conditiilor pentru corecta si eficienta implementare a acestor prevederi. Pentru a intreprinde o implementare corespunzatoare si cu bune rezultate, trebuie actionat in vederea imbunatatirii continue a statutului profesional al functionarilor publici de la nivel local, stabilind programe si standarde de recrutare, formare si promovare. In stransa corelatie cu acest aspect, prin reformularea cadrului legislativ si institutional trebuie clarificate relatiile dintre structura deconcentrata a autoritatilor publice centrale cu autoritati publice locale si aparatul acestora, deoarece supervizarea administrativa excesiva a autoritatilor centrale conduce la ineficienta initiativelor locale privind perfectionarea gestionarii economice si financiare a serviciilor publice descentralizate. Pentru a realiza acest deziderat trebuie sa se redefineasca rolul autoritatii publice centrale, in vederea stimularii procesului de descentralizare; sa se realizeze mecanismele si procedurile de supervizare rationale si in conformitate cu legislatia reformulata si sa se diminueze, corespunzator, controlul exercitat asupra deciziilor locale, care nu afecteaza interesul national, dar care genereaza costuri. De asemenea, un proces performant de descentralizare a serviciilor publice presupune implementate standardele de transparenta, contabilitate si de etica aplicate in Uniunea Europeana, care sunt considerate punctul central in descentralizarea gestiunii si finantarii serviciilor publice. In acest sens, va trebui sa se determine un set minimal de legi prin care sa se defineasca standarde de transparenta, comunicare si contabilitate, cu si intre comunitatile locale. Acest efort de transparenta se refera inclusiv la alocarea fondurilor catre autoritatile publice locale de la bugetul de stat, alocare ce trebuie realizata pe baza unui numar limitat si clar de criterii, definite prin legislatie nationala si la stabilirea unor standarde de etica privind eligibilitatea beneficiarilor de servicii publice si a unor metodologii de implementare. Tot atat de important este sa se elaboreze mecanismele de participare a populatiei in problemele de interes ale comunitatii locale si sa se dezvolte procesul de audit la nivel local si national. Instrumentele si mijloacele de atingere a obiectivelor propuse, de gasire a unor modele de perfectionare a finantelor publice locale in scopul intaririi autonomiei locale si a dezvoltarii economico-sociale durabile la nivel local, atat in plan teoretic, cat si metodologic - definitii, clarificari conceptuale, reflectii asupra problematicii finantelor locale in gandirea economica universala, prezentarea unor indicatori semnificativi si a continutului si modului de functionare a unor modele, conduc spre observatia ca in lume nu s-a prefigurat un model unic, ci exista o multitudine de moduri in care sunt concepute responsabilitatile autoritatilor locale in diferite tari ale lumii, alaturi de o mare diversitate de sisteme financiare locale delimitate de caracteristicile fizice, conditiile economice si, nu in ultimul rand, de filozofiile politice ale diferitelor comunitati nationale. O actiune generala in directia de perfectionare a procesului bugetar in general si, in special, la nivelul colectivitatilor locale ce trebuie avuta in vedere, este de a trece la un instrument pentru promovarea imbunatatirii manageriale si programului de eficientizare in sectorul public.

50

In proiectia bugetara de acest tip se va pune accent asupra iesirilor si rezultatelor, fara insa a se renunta la cerinta cea mai puternica a finantelor publice, si anume legalitatea in domeniul cheltuielilor publice. Pentru transformarea bugetului intr-un instrument managerial trebuie admise unele schimbari in practica administrativa a finantelor publice locale, care sa ofere posibilitatea si stimularea efectuarii cheltuielilor autorizate in vederea realizarii obiectivelor propuse in conditii de performanta. Astfel, cresterea gradului de permisiune a ordonatorului de credite care efectueaza cheltuieli de a pastra economiile realizate, indiferent de sursa de finantare a acestora; cresterea puterii de decizie a acestora cu respectarea combinarii intrarilor si periodicizarea cheltuielilor, acordarea unei mai mari libertati in realocarea fondurilor intre programe si activitati si, nu in ultimul rand, trecerea de la o conformare stricta, limitata a cheltuielilor la indicatori de performanta sunt stimulente manageriale in masura sa conduca la reducerea cheltuielilor, pe de o parte, si marirea eficientei, pe de alta parte. Legat de transformarea bugetului local intr-un instrument managerial, o alta coordonata a politicii bugetare in urmatoare perioada o poate constitui proiectia bugetara multianuala, care este esentiala deoarece aceasta procedura va pune in concordanta bugetele locale cu obiective din politica fiscala, care necesita mai multe etape si cu procesele bugetare anuale pentru atingerea obiectivelor formulate. Proiectia bugetara multianuala va fi puntea de legatura dintre obiectivele pe termen mediu si bugetele anuale, devenind un instrument de reforma si eficientizare a sectorului public, de a cunoaste tendintele de cheltuieli viitoare, in sensul constrangerilor financiare legate de obiectivele asumate prin programele de dezvoltare locala, la care bugetele anuale locale trebuie apoi adaptate. Programele multianuale vor reflecta estimarile de venituri si cheltuieli, in procesul derularii lor, odata cu proiectiile anuale ale bugetelor locale, realizandu-se modificarile necesare in vederea indeplinirii prioritatilor propuse si a strategiei pe termen mediu adoptate. Strategia pe termen mediu va cuprinde pentru fiecare an resursele pentru operatiunile cu caracter continuu, rezervele de finantare a prioritatilor, sarcinile datoriei publice locale. Necesitatea unor programe multianuale rezida din cresterea dimensiunii sectorului public local si a influentei sale asupra economiei locale, precum si implicatiile pe termen lung ale deciziilor curente, cum ar fi cheltuielile pentru investitii, care survin adesea dupa mai multi ani de la prevederea lor in buget. In noua complexitate a vietii economice si social-umane ce caracterizeaza evolutia societatii in secolul in care am intrat, autoguvernarea inteligenta a fiintei umane si comunitatilor in care, aceasta isi implineste imperativele vietii constituie raspunsul adecvat la criza institutionalspirituala ce s-a instalat la nivel international-global si national-regional-local in lumea noastra. Autoguvernarea democratica a comunitatilor nu inseamna descentralizarea managementului institutional, ci forma viabila de existenta si functionare a acestuia in conditiile impuse de societatea actuala. Strategiile manageriale ale institutiilor publice nu trebuie doar sa respecte toata legislatia, dar trebuie sa-si dovedeasca viabilitatea pe o piata concurentiala. De regula, pietele sunt abordate de multi participanti puternici care ofera servicii similare ca pret si calitate. In concluzie, se poate aprecia ca institutiile publice trebuie sa-si creeze politici manageriale specifice pentru a putea supravietui pe o piata deschisa confruntata cu provocarile globalizarii. Limitarile de ordin legislativ constituie adesea puncte slabe, dar aceste aspecte negative sunt compensate de pozitii privilegiate pe piata.

51

In ceea ce priveste managementul resurselor financiare publice, in cazul municipiului Ploiesti, principalele concluzii care se desprind, sunt: Venituri resursele financiare publice au avut in perioada 2004-2008, pe total, o evolutie ascendenta, nivelul acestora crescand in termeni reali de 1,7; veniturile fiscale au inregistrat o crestere pe perioada analizata de 1,67 ori in tim ce veniturile nefiscale au scazut cu 55%; cea mai mare crestere s-a inregistrat in cazul subventiilor de la bugetul de stat, care au crescut in anul 2008 comparativ cu 2004 de 7 ori; cresterea ponderii veniturilor proprii in total venituri, de la 61,2% in anul 2004, la 65,6% in anul 2008, pune in evidenta cresterea autonomiei locale; scaderea ponderii veniturilor curente (venituri fiscale si venituri nefiscale) de la 95,4% in anul 2004 la 87,4% in anul 2008, proces insotit de cresterea ponderii sunbventiilor de la 2,8% la 11,3%; in anul 2008 peste 90% din veniturile curente au fost de mnatura fiscala; mai mult de jumatate din veniturile fiscale sunt reprezentate de Cote defalcate din impozitul pe venit si aproape o treime din Sume defalcate din TVA; veniturile provenite din impozite si taxe locale au reprezentat mai putin de 20% din veniturile fiscale; Cheltuieli cheltuielile publice au inregistrat de asemenea o crestere in termeni reali de 1,7 ori in perioada analizata; cea mai mare crestere s-a inregistrat in cazul cheltuielilor pentru protectia mediului, nivelu acestora crescand de 6,1ori in perioada 2004-2008; tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura, recreere si religie (de 4 ori); tendinta de usoara crestere, de tip liniara a celor pentru invatamant si a celor pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica; scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate in perioada analizata, cu aproape 40%. nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice din municipiului Ploiesti comparativ cu nivelul mediu pe tara a fost superior in intrega perioada analizata (+20% in anul 2008), inregistrand si o evolutie ascendenta;

52

in perioada 2004-2008, desi dinamica veniturilor publice -atat in termeni nominali cat si reali - a devansat usor dinamica cheltuielilor publice, se poate afirma ca bugetul local al municipiului Ploiesti este unul echlibrat.

53