Sunteți pe pagina 1din 20

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL TECUCI

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVELUL 3

CALIFICAREA: Tehnician mechanic de intretinere si reparatii

TEMA: Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice

INDRUMATOR ing. Flutur Ludmila

ABSOLVENT Tudorache Florentin - Ion clasa a- XIII-a B

________________________________________

2010

Argumentul

Metrologia legala in romania : Metrologia legala are ca scop stabilirea pe baza stiintifice, a legilor si reglementarilor necesare pentru asigurarea validitatii masurilor in tranzactiile comerciale si in alte domenii supuse reglementarilor ia fixeaza ,in particular, unitatile , conditiile de verificare a mijloacelor de masurare si limitele de masurare al erorilor admisibile in domeniul respectiv, precum si organismele care asigrua uniformitatea masurilor . In anul 1955 , a fost infiintat un for international , ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE MITROLOGIE LEGALA (OIML) din care se face parte si romania ca mebru fondator . activitatea se urmareste stabilizarea principiilor ale mitrologiei legale , creerea unui documentatii internationale , studierea problemelor legislative , stabilirea proiecteleor de legi si a organizarii in domeniu metrologiei pe plan international. In anul 1992 , sa infiintat Biroul Roman de mitrologie legala realizandu-se aplicarea politicii statului in domeniul metrologiei in comformitate cu principiile economiei de piata si cu prevederile conventiilor internationale la care romania este semnatara. Aprofundarea Activitatea metrologica in tara noastra are un trecut valoros . La 15 septembrie 1864 , domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promovat ,, Legea pentru adoptarea sistemului metric de greutati si masuri care se constitue drept primul act oficial de nastere a Mitrologiei legale in tara noastra . In anul 1866 , a fost elaborat si ,, Regulamentul respectiv la masuri, greutati si verificarea lor care prevedea , in detaliu forma si materialul pentru realizarea greutatilor , precum si regulamentarii de inspectare a debitului

masrarilor , infractiunile in regimul masurarilor si masurile punitive care se putea lua in caz de abateri . In anul 1921 , este prolmulgata ,, Legea pentru aplicarea sistemului mecanic de masurari si greutati pe intreg Regatul Romaniei cu provinciile unite care aduce concepte noi de mitrologie legala , cum ar fi aprofundarea de model . Suplimentarea , este extinsa obligavitatii verificarii metrologiei si pentru ,, Masurarile de gaz , de apa , de electricitate pentru: alcoolmetri ,termometre ,manometre , si alte aparate speciale Dupa al doilea razboi mondial , in 1951 se infiinteaza Directia Generala pentru Metrologie ; acestea se transforma in anul 1957 in Oficiul de Stat pentru Metrologie. Careacteristic aceste perioade este extinderea competentei organelor de metrologiei , de la un numar destul de limitat de mijloacele de masurare la , toate mijloacele de masurare existente , in comformitate cu politica statului . A 13-a Comferinta Generala de Masuri si Greutati din anul 1960 adopta Sistemul international de unitati de masura , ce devine legal si obligatoriu ,in anul 1961 si in romania. Dintre atributiile principale ale forului conducator din domeniul metrologic si pot aminti : elaborarea actelor normative si a instructiunilor de mitrologie legala , armonizate cu reglementarile internationale; elaborarea normelor si procedurilor de metrologie legala cu caracter obligatoriu ; coordonarea si supravegherea activitatii de reproducere conservare si transmitere a unitatilor de masura si de atestare etaloanelor din sistemul national; asigurarea transabilitatii etaloanelor nationale la cele international ; efectuarea controlului metrologic al statului asupra masurarilor si mijloacelor de masura foloseste in domeniile de interes public ; reglementarea supravegherea si controlul construirei , fabricarii ,

importului ,repararii , modificarii , inchirierii , vanzarii , etalonarii , verificarii, instalarii si utilizarii mijloacelor de masura folosite in domeniu de interes public ; acordarea sau reglementarea autorizatilor si avizelor pentru exercitarea activitatilor prevazute de lege in legatura cu mijloacele de masura sau cu masurile din domeniile de interes public ; acordarea sau reglementarea a creditatii laboratoarelor care executa etalonari si verificari metrologice la mijloacele de masura de supuse controlului metrologic al statului ; organizarea functionarii retelii proprii de laboratoare de etalonari si verificari metrologice . CAPITOLUL I Mijloace de masurat lungimi

Sunt msuri ale cror valori reprezint distana dintre suprafeele terminale perpendiculare pe axa de msurare, numite suprafee de msurare. Clasificare: lame plan-paralele; cale plan-paralele; calibre; lere pentru grosimi; sfere. Lamele plan-paralele: Sunt confecionate din stic optic, folosite pentru verificarea planitii suprafeelor prelucrate prin lepuire i au form cilindric, iar cele dou baze au suprafee perfect plane i paralele. Se pstreaz n truse , iar pentru verificare se pot folosi una sau mai multe la un loc. Calele plan-paralele: Se folosesc la conservarea i transmiterea unitii de msurare a lungimii, ct i pentru verificarea i reglare instrumentelor de msurare. Au form paralelipipedic, cu dou suprafee de msurare plane i paralele, cu finisare foarte bun. Se confecioneaz din oel, carburi metalice cu W, materiale ceramice, cu coeficient de dilatare termic liniar mic ntre 10 i 300C, i duritate de 65 HRC. Suprafeee de msurare au o rugozitate de 0,012 mm, materialul nefiind magnetic.

Abaterile calelor plan-paralele: a.abaterea lungimii mediane; b.abaterea de la paralelism; c.abaterea de la perpendicularitate . Se prezint n truse i se folosesc n blocuri de cale. Indicaii la utilizare: -se terg nainte de utilizare; -se verific periodic; -se in la aceeai temperatur nainte de utilizare; -se cur, se ung i se inreoduc n trus dup utilizare; -se evit utilizarea lor n ncperi cu umiditate mare sau supraincalzite Calibrele: Msuri terminale, folosite la controlul dimensiunilor, al formelor i al poziiei relative a pieselor. Sunt mijloace de verificare, deoarece nu msoar efectiv dimensiunile, ci verific dac acestea corespund sau nu prescripiilor din desenul de execuie. Se folosesc la verificarea valorilor extreme admisibile

Lerele : Sunt msuri terminale cu valoare unic, n form de lamel metalic flexibil i se utilizeaz la verificarea interstiiului dintre dou suprafee prelucrate, la reglarea i apoi la verificarea redlajului unor mecanisme, la determinarea jocului aprut ca urmare a uzurii mecanismului.

Sferele : Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul conicitilor interioare. Ele sunt pstrate n truse. CAPITOLUL II

Masuri de lungime cu repere


Sunt msuri ale cror valori sunt reprezentate de distana dintre dou repere, trasate perpendicular pe axa de msurare (rigle cu valori unice i rigle cu valori multiple). Metrul etalon prototip internaional: este o bar executat dintr-un aliaj cu 90%Pt i 10% Ir, cu seciunea n form de k, nscris ntr-un ptrat cu latura de 20 mm. La capete are trasate cte trei repere, astfel nct distana dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C. Metrul etalon prototip naional: este o rigl confecionat din acelai aliaj ca i prototipul internaional, avnd n plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c i este pstrat la Institutul Naional de Metrologie Bucureti. Riglele : Sunt confectionate sub forma de bara rigida, putand fi alcatuite dintr0un singur element (rigle rigide) sau din mai multe elemente (rigle flexibile). Cele mai utilizate sunt : Rigle metalice rigide (etalon sau de lucru), se utilizeaz la msurare sau verificare i sunt confecionate din oel inoxidabil (de verificare) sau oel carbon (de lucru). Rigle de contracie, flexibile, utilizate n turntorii; gradaiile in seama de contracia pieselor la rcire; au valoarea diviziunii mai mare cu 1; 1,5 i 2%.

Metrii i dublu-metrii, se confecioneaz din lemn i se folosesc la msurarea esturilor, fiind divizai n cm, cu repere 0 i 100.

-metru pliant din lemn -rigl -metru metalic articulat Ruletele : Msuri de lungime cu valori multiple, sub form de benzi, divizate n uniti de lungime, fixate la un capt de axul unui dispozitiv i care le ruleaz n interiorul unei carcase. Se fabric n variantele: Rulete obinuite folosite la msurri curente n industrie Rulete cu lest, folosite n plan vertical, pentru msurarea stocurilor din rezervoare; Rulete de buzunar, pentru msurri curente.

Panglicile de masurare : Msuri cu repere cu scar unilateral, sau cu valori multiple, sub form de band. Se fabric n variantele: Panglici topografice metalice, utilizate la msurri topografice obinuite; Panglici din esturi textile sau din mase plastice, utilizate n croitorie; Benzi de hrtie, utilizate la msurri informative n industria textil.

Instrumete cu rigla si cursor pentru masurat lungimi: Sunt formate dintr-o rigl, care are un cioc sau un bra la un capt, i un cursor cu bra. Suprafeele de msurare se afl ntre feele interioare ale ciocurilor sau ale braelor.
1.CUPLELE : Sunt instrumente din lemn folosite la masurari exterioare in domeniul forestier si in industria prelucrarii lemnului; Sunt divizate in cm si au domeniul de masurare cuprins intre 50 si 100 cm ; Cuplele de buzunar se folosesc la masurarea grosimii scandurilor, fiind divizate in mm si avand domeniul de masurare intre 100 si 150 de mm

2.ZOOMETRELE

Sunt instrumente utilizate la msurarea nlimii, lungimii i grosimii animalelor.


3. SUBLERUL : Este cel mai rspndit mijloc pentru msurat lungimi i este format dintr-o rigl cu scar gradat i un cursor cu vernier. Precizia de msurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm. ublerele sunt caracterizate de: limita superioar de msurare (mm), exactitatea de msurare, grosimea peste cele dou ciocuri, lungimea ciocurilor i greutatea lor. Limita superioar de msurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 1500; 2000 mm.

A. ubler de exterior si interior: Se folosete pentru msurarea dimensiunilor interioare i exterioare, putnd fi prevzut cu tij de adncime (fig.1)

Pri componente: 1, 2-ciocuri; 3-suprafee de msurare; 4vernier; 5-rigl; 6-urub de fixare.

B. Sublere de adancime: Se utilizeaz numai pentru msurarea adncimilor. Rigla gradat culiseaz ntr-un suport-travers, care poate fi vernierul, suprafaa de sprijin fiind lama. Msurarea se face aeznd ublerul pe suprafaa frontal a gurii care se msoar. C. Subler de trasaj: Sunt compuse dintr-o rigl fixat pe o talp de font cu baza plan, care se folosete la poziionare pe masa de trasaj. Pe rigl se deplaseaz cursorul cu cioc ascuit, pentru trasaj (sau n unele variante constructive, plat, pentru msurare).

Sunt compuse dintr-o rigl fixat pe o talp de font cu baza plan, care se folosete la poziionare pe masa de trasaj. Pe rigl se deplaseaz cursorul cu cioc ascuit, pentru trasaj (sau n unele variante constructive, plat, pentru msurare).

D. Sublere pentru roti dintate:

Sunt formate din dou rigle perpendiculare una pe alta, fiecare avnd cursor i vernier. Aceste ublere sunt folosite exclusiv pentru msurarea grosimii dinilor roilor dinate. D. Alte tipuri de sublere : < Sublel cu cadran .

< Subler digital

4.COMPASURILE DE MASURAT:

Sunt compuse din bare articulate, terminate cu vrfuri utilizate pentru ncadrarea piesei de msurat. Ele sunt prevzute cu un sector circular, divizat n uniti de lungime.

CAPITOLUL III INTRUMENTE DE MASURAT CU SURUB MICROMETRIC Micrometrele :

Funcioneaz pe baza transformrii micrii de rotaie a unui urub micrometric n micare de translaie Pasul urubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaie complet a tamburului, deplasarea liniar a tijei este de 0,5 mm. Au precizie de msurare mai mare ca ublerele (0,01; 0,002 sau 0,001 mm).

1. Micrometre de exterior: Deschiderea potcoavei, reprezint elementul determinant al limitei de msurare (domeniile de msurare cresc din 25 n 25 de mm i sunt fabricate n variantele de la 0 la 500 mm) Pri componente: 1-potcoav; 2-bra cilindric; 3-nicoval; 4tija urubului micrometric; 5-tambur; 6-dispozitiv de fixare; 7-dispozitiv de limitare a forei. Cititra const n determinarea mm i a de mm pe braul cilindric i a sutimilor pe tambur. 2. Micrometrele pentru roti dintate: sunt micrometer de exterior utilizate pentru masurarea elementelor constructive ale rotilor dintate. Au ca elemente caracteristice suprafetele de masurasre sub forma de talere, care se folosesc la masurarea cotei peste dinti la rotile dintate cilindrice. Diametrul minim al talerelor este de 25 mm. Limitele superioare de masurare sunt cuprinse intre 25 si 100 mm . 3. Micrometrele pentru filete se folosesc pentru masurarea diametrului mediu, al diametrului interior si exterior al filetelor. Ele se deosebesc de cele obisnuite prin utilizarea unor varfuri de

masurare speciale care se introduc in alezaje speciale practicate in tija si nicovala micrometrelor. Limita superioara de masurare este cuprinsa intr 25 si 200 mm. 4. Micrometrele de adancime se folosesc pentru masurarea adancimii pragurilor si a gaurilor infundate. Au domeniul de masurare 0-25 mm care se poate mari cu prelungitoare (tije), asamblate la surubul micrometric confectionat din 25 in 25 mm. CAPITOLUL IV APARATE COMPARATOARE

Sunt aparate cu amplificare, folosite la compararea dimensiunilor liniare ale pieselor msurate, n raport cu dimensiunea de comparaie. Clasificare: -comparatoarele cu cadran circular; -comparatoarele cu prghie; -comparatoarele de interior; -minimetrele, -ortotestele; -pasametrele, -optimetrele; Cu excepia optimetrelor (aparate optico mecanice), celelalte sunt aparate cu amplificare mecanic.

Scara gradat are100diviziuni, iar deplasarea palpatorului cu 1 mm duce la rotirea acului indicator cu 3600. Pentru msurare,se fixeaz ntr-un suport. Pentru a verifica funcionarea se ridic i se coboar tija 2 cu ajutorul butonului 5. Reglarea la zero se face fixnd comparatorul n suport i punndu-l n contact cu blocul de cale de reglare. Dup msurare, se aduce reperul zero n dreptul acului indicator, prin desfacerea urubului 4 i rotirea ramei 3 odat cu cadranul circular. Indicii 7 arat cmpul de toleran stabilit conform documentaiei constructive.

Norme de tehnica a securitatii muncii

In atelierele de intretinere se iau o serie de masuri, in scopul protectiei impotriva accidentarilor si pentru evitarea deteriorarii organelor de masini. Printre aceste masuri, putem enumera : - temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii, (temperatura ridicata micsoreaza atentia si perceptia, iar cea scazuta micsoreaza mobilitatea lucratorilor). - masuri de mecanizare si automatizare, in special a operatiilor grele si cu risc crescut de accidentari ; - curatarea aerului de gaze, praf si aburi, prin ventilatie ; - atelierele de reparatii si intretinere trebuie sa fie bine iluminate, atat ziua , cat si noaptea ; - protejarea instalatiilo electrice impotriva electrocutarii si legarea aparatelor si instalatiilor la reteaua de impamantare ; - verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat (cabluri, lanturi, scripeti) ;

- ancorarea masinilor si a instalatiilor in timpul transportului ; - evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor, sau a altor utilaje grele ; - mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate numai de personalul calificat in acest scop ; - respectarea regurilor prescrise pentru personalul care manevreaza substantele necesare spalarii pieselor (manusi, masti de gaze, interzicerea folosirii flacarii deschise, departarea de locurile sudata) ;

BIBLIOGRAFIE

1. Tehnici de masurare in domeniu.- Aurel Ciocarleanu Vasilescu, Ion neagu, editura CD-PRESS 2007 2. Instalatii tehnico-sanitare si de gaze Manual pentru scoli profesionale, editura Didactica si Pedagogica, BUC 197, autor Ghitescu D. Mircea. 3. Aparate si instrumente de masurare in constructia de masini Nicu C. Editura tehnica Bucuresti 1980 4. Tolerante si masurari tehnice Lazarescu I. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1964

CUPRINS

Argument Capitolul I Mijloace pentru masurat lungimi Capitolul II Masuri de lungime cu repere Capitolul III Instrumente de masurat cu surub micrometric Capitolul IV Aparate comparatoare

Norme de tehnica a securitatii muncii Bibliografie