Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING

Management International

Student:Baloiu Ionut Grupa: 323 Seria: A


1

Dacia-Renault

Dacia Automobile S.A. este cel mai mare productor romn de automobile, care din septembrie 1999 aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l constituie producerea i comercializarea de automobile, piese auto, maini unelte i instalaii pentru industria de automobile.Investitia initiala a grupului Renault s-a ridicat la aproximativ 50 milioane USD, suma cu care francezii au cumparat 51% din actiunile celui mai important producator de autoturisme din Romnia. n mariajul cu Renault, pitestenii au venit cu cladiri, utilaje, terenuri si muncitori, la care se adauga facilitati fiscale si vamale importante acordate de guvern. n schimb, francezii sau angajat sa investeasca 269.7 milioane USD si sa faca din Dacia a doua marca a firmei Renault, introducnd n fabricatie un nou produs, cu un grad de integrare de 60% si un pret estimativ de 6.000 de euro. nsa, pentru ca toate aceste lucruri sa fie transpuse n practica, francezii au marit miza, conditionnd realizarea investitiei de la Pitesti de acordarea de catre guvernul de la Bucuresti a unui set de facilitati impresionante, pe care l vom detalia n cele ce urmeaza: amnarea, pe o perioada de trei ani, de la plata TVA aferenta comercializarii pe piata interna a autovehiculelor din productia proprie; scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA la importurile de echipamente tehnologice, masini si utilaje destinate retehnologizarii; scutirea de la plata TVA pentru bunurile achizitionate din Romnia care se constituie n active amortizabile; scutirea de la plata impozitului pe profit pe o perioada de 5 ani, ncepnd cu primul exercitiu financiar n care s-a obtinut profit, dar nu pe mai mult de 8 ani;

acordare unui decalaj de 65 zile fata de termenul prezazut n legea 118/96 privind constituirea si utilizarea Fondului special al drumurilor publice, pentru virarea cotei de 5% din valoarea autovehiculelor produse, pe termen de 5 ani de la data achitarii integrale a pretului actiunilor; posibilitatea de a introduce n Romnia un contingent de autoturisme marca Renault scutite de plata taxelor vamale; interzicarea importului de masini second-hand; Negocierile cu guvernul au fost mult nlesnite de importanta, pentru Romnia, a unei astfel de afaceri, ele finalizndu-se prin acceptarea a 85% din conditiile dorite de producatorul francez. Practic, din toata lista de facilitati solicitata de investitorii francezi, doar n problema interzicerii importului de masini la mna a doua nu s-a ajuns la un acord. Sigur, se poate aprecia ca aceasta lista de facilitati nu ar fi n spiritul concurentei loiale, leznd interesele celorlalti producatori de automobile de pe piata romneasca, sau, mai mult, ca nlesnirile de ordin fiscal acordate constructorului francez ar echivala cu un mprumut anual fara dobnda de 150 milioane anual din partea statului romn, nsa, n acelasi timp, trebuie calculat efectul net al facilitatilor, iar acesta este, fara ndoiala, pozitiv. Se stie ca industria constuctoare de automobile are un puternic impact n economia oricarei tari, sintetiznd rezultatele industriilor din amonte. De aici se poate deduce foarte usor ca declinul acestei ramuri poate avea efecte catastrofale asupra economiei, favoriznd falimentul unei serii ntregi de furnizori si producatori de subansamble, care dintr-o data s-ar trezi fara o piata de desfacere si fara posibilitatea de a se reprofila n timp util. ncheierea unei afaceri cu grupul Renault era perceputa ca o mare bula de oxigen pentru economia romneasca, apreciindu-se ca daca executivul nu ar fi acceptat facilitatile solicitate de Renault, Uzinele Dacia ar fi disparut ntr-un an de zile, iar 100.000 locuri de munca din ntrega industrie ar fi fost pierdute. Acestea au fost, n linii mari, considerentele care au marcat logica ncheierii contractului de privatizare DaciaRenault.

Angajamentele Renault n schimbul facilitatilor acordate, francezii s-au angajat sa investeasca n uzina de la Colibasi o suma de 269.7 milioane USD pe o perioada de 5 ani, suma n care este inclus si pretul de achizitie a pachetului majoritar de actiuni. De asemenea, francezii s-au mai angajat ca, n decursul aceleiasi perioade de 5 ani, sa introduca n fabricatie un nou model la un pret sub 6.000 USD, cu care sa acopere un segment mare de piata din aceasta regiune a Europei, acela al masinilor ieftine, dar de calitate buna. n acelasi contract de privatizare, se stipuleaza clar ca, n cazul n care grupul Renault nu-si va respecta angajamentele, va plati toate taxele si impozitele de la care a fost scutit. Vom prezenta, n continuare, sub forma unui tabel, investitiile prevazute a fi realizate de catre firma Renault S.A. n societatea Automobile Dacia Pitesti: Investitiile prevazute a fi realizate de Renault (milioane USD) Anul 1 Mecanica Caroserie Asistenta Mediu Comercial TOTAL 15.0 49.4 14.5 0.7 0 79.6 Anul 2 11.3 71.8 13.5 0 2.6 99.2 Anul 3 7.3 7.3 0 0 3.9 18.5 Anul 4 5.7 4.2 0 0 1.3 11.2 Anul 5 5.3 4.2 0 0 1.7 11.2 TOTAL 44.6 136.9 28.0 0.7 9.5 219.7

Subcontractantii Daciei primesc facilitatile Renault De asemenea, un fapt pozitiv este ca nu numai Renault s-a bucurat de facilitatile enumerate mai sus, ci si subcontractantii Daciei, adica furnizorii interni de piese si subansamble care intra n componenta automobilelor produse la Pitesti, ceea ce va avea ca rezultat un puternic efect de antrenere n interiorul economiei romnesti, ameliornd situatia economico-financiara a subcontractantilor. Instrumentul legal care a consimtit acordarea acelorasi facilitati societatilor comerciale existente sau nou-nfiintate, n calitate de subcontractanti ai societatii Automobile Dacia, este o Hotarre de Guvern aprobata la nceputul lui noiembrie 1999. Ceea ce nemultumeste pe producatorii de componente si subansamble este faptul ca HG 445/1999 privind facilitatile acordate firmei Renault introduce obligativitatea ca subcontractantii uzinei pitestene sa primeasca aceste nlesniri fiscale lunar, n raport cu ponderea pe care o reprezinta operatiunile de comercializare catre Dacia, numai cu conditia de a realiza cel putin 50% din cifra de afaceri prevazuta n respectivul subcontract. Aceste conditii impuse de guvern implica, din partea subcontractantilor Daciei, un efort din ce n ce mai mare de a se nscrie n limitele de calitate stabilite de specialistii francezi, stiut fiind faptul ca exigentele si cerintele Renault n materie de calitate sunt destul de ridicate si nu usor de atins. Pentru a beneficia de facilitati, societatile subcontractante ale SC Dacia-Renault sunt obligate sa-si implementeze un program de asigurare a calitatii care sa conduca la atingerea standardelor de calitate conform normelor internationale. De aceea, este imperios necesar sa se gaseasca solutii pentru sprijinirea agentilor economici romni pentru a se retehnologiza si a continua colaborarea cu Dacia-Renault si Daewoo Automobile SA. O solutie ar constitui-o atragerea investitorilor straini, respectiv a unor furnizori traditionali ai firmei Renault n ntreprinderile omoloage din industria romneasca de componente auto, iar primii pasi n acest sens trebuie facuti de catre ntreprinderile romnesti. n acest sens, Renault a adus n Romnia n acest an , n mai multe delegatii, aproape 100 de furnizori de ai sai, nu numai francezi, dar si americani, germani sau suedezi, si s-a straduit sa dezvolte ntre acestia si corespondentii lor romni, furnizori ai Daciei, sisteme de cooperare sau firme mixte, sau chiar preluari ai acestora din urma. De asemenea, sunt unii
5

furnizori Renault care vor sa investeasca de la zero n Romnia. Astfel, un furnizor francez va prelua de la Dacia productia de scaune, un furnizor american -Johnson Control, va produce cabluri pentru Dacia la Pitesti, iar firma Lisa Draxlmaier deja produce, la Pitesti sitemul de cablaj pentru modelul Laguna al firmei Renault. n ceea ce priveste preluarile de firme romnesti, un furnizor italian al lui Renault a cumparat Roti Auto Dragasani, iar un altul, furnizor de geamuri pentru Renault, negociaza cu F.P.S. privatizarea unui producator local de profil. De asemenea, vor veni firme precum Valeo, Siemens si producatorul de componente de plastic Sommer Allibert, care vor produce pe platforma de la Colibasi, att pentru Dacia, ct si pentru a reexporta n Franta. De aici se poate desprinde cu usurinta incredibilul efect de antrenare pe care l poate avea o astfel de investitie ntr-o economie n tranzitie cum, nca, este cea a Romniei. Obiective urmarite n urma cu un an, cnd au cumparat Dacia, francezii si-au fixat un obiectiv clar. Noul produs trebuia sa devina celebru n toata Romnia sub numele de Dacia de 5000 de euro. si asa s-a si ntmplat. Targetul noului model l constituie pietele emergente, investitorii francezi nedorind sa-si orienteze vnzarile numai catre piata romneasca. Cheia succesului pe aceste piete este cunoscuta: pretul de cumparare nu trebuie sa fie mare, pentru ca puterea de cumparare este redusa, dar n acelasi timp se pune un foarte mare acces pe calitate, conditie pe care automobilele produse de uzina argeseana nu au ndeplinit-o niciodata. Francezii au ales fabrica argeseana pentru a produce automobilele cu care grupul Renault sa acopere acest segment. Punctele forte pentru realizarea noilor automobile la Pitesti sunt cele care se ntlnesc n aproape toata industria romneasca: specialisti bine pregatiti, mna de lucru de calitate si, n acelasi timp, foarte ieftina. Practic, nscrierea n limita de pret nu este o problema. Cu calitatea nsa, lucrurile nu stau chiar asa de bine. La cteva saptamni dupa preluarea Daciei, directorul general adjunct Christian Esteve declara: Romnii stiu sa faca masini, trebuie sa nvete sa faca si calitate. Modul de apreciere a cumparatorilor de masini seamana cu cel al pasagerilor unei linii aeriene. Nu observa cnd totul merge perfect, dar sesizeaza toate imperfectiunile si si fac o impresie proasta despre compania respectiva.

n lupta mpotriva defectelor, Dacia a realizat un sistem de evaluare a fiecarui produs n diferite stadii industriale, sistem care masoara principalele defecte. Totodata este implementat si un sistem de ameliorare, cu un grup de lucru care se ocupa de aceste defecte si aplica solutii, n ordinea unor prioritati. Un sistem de evaluare a calitatii da un numar de puncte pentru nivelul de calitate, n functie de principalele defecte care sunt constatate. Astfel, pe o scara de la 1 la 150 de puncte de calitate acordate n functie de mai multe criterii pe care nu le vom detalia din motive de lipsa de spatiu, directorul departamentului de AQ (asigurarea calitatii), domnul Jean Michel Aime, afirma ca la nceputul anului Dacia se afla la 30 puncte, acum pentru toate modelele se afla undeva la 70-80, pentru SupeRNova obiectivul este 110, n timp ce pentru viitoarele produse obiectivul este 130-140. Renault a pornit n lupta pentru reafirmarea Daciei pe piata romneasca si pe pietele externe. Statia intermediara pna la modelul de 5000 de euro a fost fixata. Este vorba de modelul SupeRNova, o Dacia Nova cu motor de Renault Clio si cutie de viteze de Renault Laguna, care a iesit deja pe piata si se bucura deja de un enorm succes. SuperRNova are greaua misiune de a revigora vnzarile Dacia, care scazusera cu 60% datorita, n principal, introducerii obligativitatii respectarii normelor de poluare Euro 2, norme care impuneau echiparea autovehiculelor cu instalatii de reducere a poluarii foarte scumpe pentru puterea de cumparare de pe piata romneasca. Costul acestor instalatii ridica pretul unei Dacii cu peste 20%, reducerea drastica a vnzarilor fiind o consecinta fireasca, mai ales n conditiile unei accentuate deteriorari a nivelului de trai si, deci, si a puterii de cumparare de pe piata romneasca. n cazul Daciei introducerea obligativitatii respectarii normelor de poluare Euro 2 nu a fost nsa singurul factor care a condus la inhibarea cererii. Directorul comercial al uzinei Dacia declara ca vnzarile au scazut si datorita faptului ca multi clienti potentiali au asteptat aparitia noilor modele promise. Deja, pentru SuperRNova existau 1200 de persoane nscrise pe listele de asteptare, nainte ca noul model sa fie lansat pe piata cu o saptamna n urma. Despre planurile de viitor ale celor de la Dacia, ambitiile sunt mari. Pna la sfrsitul anului a fost planificata vnzarea la intarn a 3.500 de masini, iar n 2001, 33.500 de bucati urmeaza sa fie vndute pe piata interna si 6.000 la export, pe pietele traditionale ale Renault si Dacia: Turcia, Algeria, Venezuela, Argentina, Rusia si China. Comercializarea se va face

exclusiv prin reteaua nationala de concesionari Dacia. Renault a acordat o mare importanta modernizarii sistemului comercial, pentru a sustine nivelul vnzarilor. Directia comerciala a fost schimbata din temelii, la fel fiind schimbate si sistemele de comercializare. n acest sens a fost reorganizat si sistemul de dealeri, renuntndu-se la circa o treime din acestia. nainte Dacia nu stia cine i sunt clientii, deoarece vnzarile se faceau catre distribuitori, care ajungeau sa fie asfixiati de stocuri. Acum Dacia furnizeaza masinile dealerilor n regim de depozitare, acestia avnd la dispozitie 60 de zile sa plateasca, iar clientul cumpara masina prin intermediul dealerului, dar factura este emisa de Dacia. n acest fel compania va construi o baza de date imensa care i va furniza toate informatiile necesare despre clientii sai. Totodata se intentioneaza si crearea unui mare call centerpentru clientii Dacia, pentru a intra n contact direct cu acestia. Cele trei variante ale modelului (Confort, Rapsodie si Clima), precum si gama mare de optionale fac sistemul de comercializare a Daciei similar celui utilizat de marile companii producatoare de automobile. SuperRNova marcheaza, n opinia directorului general Constantin Stroe, trecerea constructorului argesean ntr-o noua etapa. El afirma ca Dacia a trecut de la o strategie pe termen scurt, de supravietuire, cum a fost cea din ultimii 15 ani, la o strategie pe termen lung, care asigura Daciei un loc sigur pe piata mondiala de autovehicule. Despre caracteristicile SuperRNova, foarte succint am putea afirma ca acesta a pastrat punctele forte ale modelului Nova, care i-au impresionat si pe investitorii francezi cnd au condus-o pentru prima data, adica simplitate, robustete, tinuta de drum excelenta, stabilitate desavrsita, directie si frne sigure. La acestea se mai adauga motorul de Renault Clio si cutia de viteze care va echipa noul model Laguna. Consumul de numai 6.7 litri la suta de kilometri este cel putin atragator pentru un consumator cu punga subtire cum este romnul de azi, iar cei 75 CP si vitaza maxima de 180 km/ora sunt suficiente pentru a satisface gusturile oricarui sofer. Din pacate nsa, n ciuda eforturilor depuse, noul model continua traditia nefericita a Daciei n ceea ce priveste calitatea. Au fost, de exemplu, situatii cnd unii clienti potentiali, cu

ocazia testarii masinii pe care doreau sa o achizitioneze, au fost neplacut surprinsi de faptul unul din parasolare nu vroia nici n ruptul capului sa stea lipit de tavan, ci doar atrnat la 45 de grade, ca, n ciuda eforturilor evidente, capota motorului nu reusea sa se nchida dect dupa a zecea ncercare sau ca stergatoarele nu reuseau sa functioneze dect pret de cteva minute, dupa care parca nu mai vroiau sa se miste. Directorul general al Dacia, Constantin Stroe, spunea ca a descoperit secretul succesului companiilor occidentale: Este vorba de munca, seriozitate, perseverenta si eliminarea superficialitatii. Ramne de vazut daca va reusi n cele din urma sa-i convinga si pe muncitori de necesitatea punerii n practica a acestor elemente. n 2003, modelul SupeRNova este nlocuit de modelul Solenza, un model ce are la baz modelul SupeRNova. Pentru acest model au existat dou versiuni de motorizare: una pe benzin de 1,4 litri, similar cu cel de pe SupeRNova, i un diesel de 1,9 litri. n 2004 se nceteaz producia modelelor Berlin i Break i se lanseaz modelul Logan, un autoturism complet nou. Iar n 2006, odat cu lansarea modelului Logan MCV are loc i prima restilizare, n special la partea din spate. Noul model semna mult cu modelul Logan Steppe (concept carul) prezentat n primvara aceluia i an i dispunea de apte locuri poziionate pe trei rnduri. La nceputul anului 2007 este lansat noua autoutilitar Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semna foarte mult cu modelul Logan MCV. Tot n 2007 a fost lansat Logan Pick-Up, o utilitar compact destinat micilor ntreprinztori i comerciani. n anul 2008, gama Dacia a fost completat cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan i Logan MCV au fost restilizate. n octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziionat compania Auto Chassis International (ACI) Romnia pentru suma de 50,8 milioane euro. Auto Chassis International (ACI), fiind ultima achizitie importanta realizata de grupul Dacia-Renault. In primavera anului 2010 este lansat modelul Duster, prin care compania spera sa ocupe un loc fruntas pe piata SUV-urilor in special datorita pretului foarte accesibil si a calitatii bune a materialelor folosite.

BIBLIOGRAFIE
1. www.wall-street.ro 2. www.capital.ro 3. Business Magazine

10