Sunteți pe pagina 1din 6

Brink Lindsey, The U.S.

Antidumping Law Rhetoric versus Reality

Brink Lindsey doreste prin acest articol sa clarifice rolul cat si mijloacele de functionare a legii antidumping din Statele Unite al Americii. Legea antidumping din U.S. este prezentata ca si un mijloc de protectie a industriilor americane de presupusa competitie venita din import. Pentru a se putea aplica taxe vamale suplimentare la importul de bunuri provenite din alte state trebuie sa se indeplinesca doua conditii: primul este de a vinde aceste bunuri pe piata din S.U.A la preturi de dump, iar al doilea, presupune implicarea Comisiei de Comert International care are rolul de a determina ca importurile in cauza ameninta sau dauneaza producatorii autohtoni pentru produse similare.

Obiectivele articolului dupa cum se si specifica in introducere, sunt strans legate de felul in care este perceputa legea antidumpind din U.S., dar si modul in care este aplicata aceasta. Sustinatorii legii antidumping considera dumpingul o amenintare la adresa comertului cinstit, definind dumpingul o activitate ce presupune preturi discriminatorii la nivel international, cat si vanzarile la export la preturi sub costul de productie. Dumpingul care presupune un avantaj competitiv companiilor straine, care pot suporta vanzari la preturi mai scazute decat in conditii normale ale pietei, este rezultat din implicarea guvernului cu politici interventioniste, dar a diferentelor structural intre economiile nationale. Autorul articolului doreste sa sublinieze faptul ca oricat de daunatoar ar fi dumpingul prin impactul asupra economiei nationale dar in special asupra producatorilor autohtoni, are consecinte asupra mai multor categorii de oameni in special consumatorilor. De la aceste consecinte pornesc si intrebarile referitoare practicarea legii antidumping, Merita protejarea intereselor unor americani in dauna altora? Deasemenea examinarea unor intrebari care fac referire la obiectivul principal al legii antidumping, acela de a identifica si regla deformarile pietei cauzate de guvernele straine, dezvaluie diferenta dintre retorica practicarii legii si realitatea acesteia. Totodata, legea asa cum este scrisa, neavand un mechanism eficient si practice de identificare a practicii de dumping, nu poate determina cu precizie legatura dintre pretul considerat necinstit cu politicile pietei afectate, distorsionate. Dumpingul luand cele doua forme: pretul discriminatoriu si vanzarea sub costul de productie; ambele sustinute de politicile guvernamentale straine, ofera un avantaj
Facultatea de Relaii Economice Internaionale Departamentul de Relaii Economice Internaionale

artificial producatorilor staini. Acestia pot vinde pe teritoriul S.U.A la preturi mult mai mici decat ar fi posibil, aceasta practica semnaland existent si protejarea pietei autohtone. In privinta vanzarii sub costul de productie, se considera ca, in urma profitului superior pe o piata autohtona, datorat protejarii acesteia, poate permite companiei sa suporte pierderi pe o piata straina. Justificarea principala a legii antidumping este considerata mai mult politica decat economica, avand perceptii de legitimitate decat de eficienta; nu se pune accentual pe alocarea eficienta a resurselor sau bunastarea consumatorilor. In Statele Unite ale Americii, departamentul de comert compara in general preturile produselor importate si vandute cu o ,,valoare normal. Totusi pe langa aceasta modalitate exista si alte metodologii de calculare a dumpingului. Acestea sunt : Compararea preturilor nete S.U.A. cu preturile nete de pe piata interna; Compararea preturilor S.U.A. cu preturile dintro a treia tara ; Compararea preturilor practicate de S.U.A fata de valoarea construita ; Valorile normale ale tarilor surogat NME( ,,nonmarket economies surrogate country based normal value); date disponibile. Dupa preferintele statului american ,cea mai folosita metoda este Compararea preturilor nete S.U.A cu preturile nete de pe piata interna(,, U.S. prices to home-market prices). Astfel daca producatorii straini nu inregistreaza pe piata interna o vanzare a produselor respective sau daca totalul vanzarilor este sub 5% din vanzarile pe piata americana, piata interna este considerata neviabila. Ca urmare a acestui lucru se ia in calcul o comparatie cu o alta piata de export ,selectandu-se o a treia tara.Dar daca si in acest caz departamentul de comert nu gaseste nici o piata externa care sa se dovedeasca viabila ,atunci se va trece la cea de a treia metoda si anume Compararea preturilor practicate de S.U.A fata de valoarea construita care este egala cu costul total de productie plus o marja de profit. De retinut este faptul ca departamentul de comert determina ,daca preturile pietelor comparate , sunt sub costul total de productie .cu alte cuvinte daca 20 la suta din preturile comparate al unui produs intocmesc aceasta conditie ,acestea vor fi excluse din calcule,si se va trece la compararea costurilor cu valoare ridicata a unui produs identic sau similar ,daca nu exista ,preturile de pe piata americana vor fi comparate cu valoarea construita. O alta metodologie abordata vizeaza importurile din China si tarile membre din fostul bloc sovietic, acestea fac parte din categora intitulata ,,nonmarket economies. In acest caz sunt folosite informatiile obtinute de la firme ce privesc factori de productie si acestea sun evaluate pe baza preturilor ,intro tara surogata care reprezinta o tara similara d.p.d.v economic cu cea in discutie. Dupa departamentul de comert compara preturile S.U.A. cu valoarea normala a costurilor provenite de la factori de productie ale firmei si preturile acestor factori provenite din tarile surogate. De adaugat este si faptul in vederea realizarii calculelor dumpingului ,departamentul de comert se mai foloseste si de datele disponibile atunci cand producatorul strain nu pune la

Facultatea de Relaii Economice Internaionale Departamentul de Relaii Economice Internaionale

dispozitie informatiile despre costuri si preturi, cerute de Departamentul de comert, sau cand acestea sunt incomplete sau nu sunt corect completate. Aceste metodologii,in realitate nu reflecta prea mult existenta unor preturi discriminatorii sau de vanzare sub costuri. Niciuna dintre ele un poate sa arate cu exactitate daca preturile sub costuri sunt practicate, iar in privinta preturilor discriminatorii ,doar comparatia directa intre preturile S.U.A. si cele de piata interna poate gasi o legatura cu o piata restrictionata sau protejata. Astfel aparentele preturilor discriminatorii gasite pot fi doar rezultatul unor comparatii imperfecte de preturi,pentru ca ele nu au fost ajustate cum ar trebui. De ex: nu sunt luate in considerare diferentele costurilor de fabricatie,perioadele de vanzare ,discounturile de cantitate si asa mai departe. Comparatia preturilor SUA cu cele ale unei a treia tari poate sa scoata in evidenta preturi discriminatorii ,dar un poate dovedi existente unei piete protejate de guvern ,intrucat profiturile mai mari din cea de a treia tara nu pot fi datorate unor bariere impuse de guvern. Valoarea construita demonstreaza doar ca unele preturi sunt practicate sub o valoare anume de profit ,dar un neaparat sub costuri. Din pacate nicio metodologie nu.si atinge scopul in ceea ce priveste observarea preturilor de vanzare sub costuri. Astfel aceasta comparatie a preturilor de pe piata interna sau dintro a treia tara,releva doar exista pe respectivele piete ale unor preturi sub costuri ,dar nu si pe piata americana. In ceea ce priveste valoarea construita ,ea se apropie de scopul sau,dar nu este exacta pentru ca si preturile de vanzare profitabile ,care au o marja de profit prea mica sunt considerate de dumping.

Brink Lindsey ne face sa intelegem ca legea antidumping este foarte dispusa la gasirea dumping chiar si atunci cand nu exsita nici o discriminare pret sau de vanzare de ma jos costul.Dar aceasta lege are o problema mult mai grava: Anume,pur i simplu presupune c aceste practici de stabilire a preurilor, atunci cnd sunt constatate, indic existena guvernului ce provoasca distorsiunilor ale pieei.Dar aceasta ipoteza este complet nejustificata.

.Conexiunea dintre constatarile positive de dumping si existenta pietelor sanctuar este data partial pe comparatii pret la pret.dar in principal de sistemul de tarif armonizat al Sua dar si partial pe comparatii pret la pre,dupa se compara ratele tarifelor pentru acel produs in Statele Unite si produsul corespunzator in piata domestica relevant la momentul investigatiei.

Facultatea de Relaii Economice Internaionale Departamentul de Relaii Economice Internaionale

Exista si posibilitatea sa apara unele erori metodologice cum ar fi:ca unele piete sa beneficieze de forme de protectionism; alte piete pot sa fie protejate de alte piete straine de catre bariere non tarifare,iar daca aceste bariere non tarifare au fost semnificative era de asteptat ca ele sa fie incluse in compendiul anual de bariere straine de comert ale reprezentantei de comert SUA. Un producator poate sa beneficieze de protectia semnificativa mai ridicata pe piata sa,decat o au companiile din SUA pe teritoriul lor,dar nu este stabilit cazul pentru un avantaj competitiv artificial si neindoiala.Deoarece el poate folosi preturi mai mari in tara lui,dar poate sa aibe si costuri mai mari la producerea acelui bun decat cel din Sua. Si chiar daca o companie are profituri supranormale ,aceasta nu castiga nici un avantaj semnificativ daca piata sa domestica este mult mica decat piata sa din Sua. Autorul ne spune: chiar si atunci cand investigatiile antidumping dau peste cazuri reale de discriminare a preturilor, ele sunt incapabile de a face diferenta intre cele care reflecta existent unei piete sanctor si cele care sunt atribuite factorilor comerciali normali.Exista defapt multe motive normale pentru a taxa mai mult intr-o piata decat in alta,iar persistenta acestor diferente de preturi in timp nu dovedeste in nici un fel ca piata cu prt mai ridicat este inchisa. Aceste diferente de preturi pot aparea atunci cand statutul unei firme difera intre pietele nationale.De exemplu:cand o firma se bucura de recunoasterea brendului in tara sa natala ceea ce o imputerniceste sa exercite un prt premiu,iar in strainatate numele brendului sa nu fie asa de cunoscuta.Nu numai acest lucru poate duce la diferente de preturi.Mai poate fi si din cauza strategiei de marketingului. Existenta importurile pe piata gri refuza presupunerea ca diferentele internationale de preturi necesita interventia statului in piata domestica. Importrile inverse arata ca pentru unele produse preturile sunt mai ridicate in piata relative deschisa a Sua decat altundeva si astfel diferentele de preturi pot aparea fara bariere impuse de stat competiei.In plus faptul ca importurile pe piata gri a anumitor produse persista an dupa an dovedeste ca decalajele de preturi pot continua chiar si in fata activitatilor de arbitraj. In alte cuvinte nu poate fi contat intodeauna pe arbitraj pentru a ajunge la o convergenta deplina a preturilor. Articolul The US Antidumping Law de Brink Lindsey releva , asa cum este scrisa si aplicata legea in momentul de fata, imposibilitatea identificarii certe a unor preturi practicate neloiale. Aceste preturi iau doua forme: preturi discriminatorii si preturi. de vanzare sub costuri. Legea nu are un mecanism care sa determine o legatura intre preturile practicate la importuri si politicile comerciale straine ce distorsioneaza piata. In consecinta, legea pedepseste frecvent comportamentul de piata normal, pentru ca si acesta poate genera preturi discriminatorii si de vanzare sub costuri . In ceea ce priveste preturile de vanzare sub costuri, ideea este ca acestea nu se pot practica pe o piata externa decat daca cea interna asigura compensarea pierderilor.

Facultatea de Relaii Economice Internaionale Departamentul de Relaii Economice Internaionale

Desi vanzarea pe pierdere este o carcateristica a unei competitii sanatoase la nivelul pietei, aceasta provoaca pagube mari chiar si giganatilor precum GM,IBM.In schimb strategia de vanzare sub costuri se va remarca prin profitabilitate pe termen lung daca reuseste sau faliment daca esueaza . Aceasta strategie se remarca in principal la noile companii intrate pe piata ,sau la produsele noi lansate,astfel acestea sunt vandute la un pret mai mic pentru a creste vanzarile precum si pentru a creste profitul pe durata intregului ciclu de viata a produsului. Distorsiunile cauzate de dumping ofera firmelor straine un avantaj competitiv nedrept, vanzand pe piata americana la preturi mai mici decat ar fi posibile in conditii normale de piata. Problema care apare este aceea de a alege sa fie protejate anumite sectoare americane in defavoarea altora, pentru ca unele, cele care cumpara produse importate, vor avea de castigat din preturile de dumping iar celelalte, care produc aceleasi produse vor avea de pierdut. Brink Lindsey zice ca este indicat sa folosim aceasta tehnica in cazul produselor complementare , astfel incat vom vinde la un pret mai mic unul din produse ,pentru a obtine profit maxim de la celalalt produs;vanzarea unui produs la un pret mai scazut ,dar pret crescut pentru consumabile etc..(aparate de barbierit, camera foto). Analizand aceste detalii ,observam ca vanzarea sub costul de productie nu implica neaparat faptul ca guvernul cauzeaza distorsiuni ale pietei. Cand metodologia de calcul a departamentului de comert nu reuseste sa faca distinctia intre pierderile comerciale normale si cele care indica existenta interventionismului , legea antidumping penalizeaza practicile comerciale normale chiar daca nu au legatura cu comertul neloial. De asemenea departamentul de comert nu face diferenta intre pierderi critice sau acute, nu examineaza profitabilitatea combinata in cazurile productie la comun, sic el mai important nu analizeaza daca vanzarile sub costul de productie au legatura cu interventionismul guvernamental. Concluzie : legea antidumping este prezentata ca un remediu pentru distorsiunile de piata cauzate de interventionismul strain. Metodele de determinare a dumpingului propuse de lege au esuat in mod repetat sa distinga politicile comerciale normale de distorsiunile pietei cauzate de guvern.Ca urmare legea antidumping pedepseste adesea companiile nationale si straine pentru practicile de afaceri. O lege antidumping care s-ar ocupa in mod special de distorsiunile cauzate de guvern ar arata foarte diferit fata de legea din ziua de azi ,si necesita foarte multe reforme . O determinare corecta a a discrimarii preturilor trebuie sa contina: o comparatie corecta a preturilor la nivel mondial, politici guvernamentale (,taxe),o piata domestica mare, etc. Pentru o determinare corecta a dumpingului prin preturi sub cost : dumping preturi sub cost acut(<1an) sau cronic(>1),absenta explicatiilor comerciale pentru pierderi, politici guvernamentale (protectionism,bariere la import)

Facultatea de Relaii Economice Internaionale Departamentul de Relaii Economice Internaionale

Facultatea de Relaii Economice Internaionale Departamentul de Relaii Economice Internaionale