Sunteți pe pagina 1din 183

EPC CONSILIUL

CONSULTANŢĂ JUDEŢEAN
DE MEDIU IAŞI
www.epcmediu.ro www.icc.ro

PLAN STRATEGIC DE
MANAGEMENT INTEGRAT AL
DEŞEURILOR DIN JUDEŢUL IAŞI

- PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR -

IUNIE – AUGUST 2008


Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

JUDEŢUL IAŞI

Colectiv de elaborare:
Alexandra Doba, EPC Consultanţă de mediu - responsabil de lucrare

Marius Nistorescu, EPC Consultanţă de mediu

Laura Păstrăvanu, Consiliul Judeţean Iaşi

Irina Petruc, APM Iaşi

Irina Simionescu, APM Iaşi

Instituţii care au contribuit la realizarea PJGD IAŞI:


APM Iaşi, ARPM Bacău – informaţii privind gestiunea deşeurilor;

CJ Iaşi – date statistice privind judeţul Iaşi;

Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi - date statistice privind judeţul Iaşi;

ADR Regiunea 1 - NE – informaţii privind proiectele finanţate.

Mulţumim tuturor acelora care au contribuit la furnizarea de date şi informaţii şi au avut o


participare activă la elaborarea PJGD Iaşi.

Pagina 2
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE...........................................................................................................................12
1. INTRODUCERE.........................................................................................................................13
2. PREZENTAREA SITUAŢIEI EXISTENTE ........................................................................25
2.1 DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI .................................................................................25
2.1.1 Scurtă prezentare a judeţului.........................................................................................25
2.1.2 Arii protejate ...................................................................................................................32
2.1.3 Infrastructura ..................................................................................................................37
2.1.4 Date demografice ...........................................................................................................42
2.1.5 Aşezări umane.................................................................................................................46
2.1.6 Dezvoltare economică...................................................................................................48
2.2 DATE SPECIFICE REFERITOARE LA GENERAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR ...........57
2.2.1 Generarea deşeurilor......................................................................................................58
2.2.2 Colectarea şi transportul deşeurilor .............................................................................65
2.2.3 Valorificarea şi tratarea deşeurilor................................................................................72
2.2.4 Eliminarea deşeurilor .....................................................................................................76
3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR..............78
3.1 PRINCIPII ...................................................................................................................................78
3.2 OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE.............................................................................................79
4. PROGNOZA DE GENERARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI A
DEŞEURILOR DE AMBALAJE .....................................................................................................88
4.1 TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI
DEŞEURILOR DE AMBALAJE ..............................................................................................................89

4.1.1 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile


din comerţ, industrie, instituţii.....................................................................................................89
4.1.2 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje .................91
4.2 PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ..........................................93
4.3 PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE MUNICIPALE .........95
4.4 PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE ........................................97
4.5 CUANTIFICAREA ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE BIODEGRADABILE MUNICIPALE ŞI

Pagina 3
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

DEŞEURILE DE AMBALAJE ...............................................................................................................101

4.5.1 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale ......................101


4.5.2 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje ...............................................103
5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI (SITUAŢIE EXISTENTĂ, METODE DE
GESTIONARE).................................................................................................................................106
5.1 DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE .....................................................106
5.2 DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE .............................................110
5.3 VEHICULE SCOASE DIN UZ ...................................................................................................119
5.4 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI..........................................................................122
5.5 NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAŢIILE DE EPURARE ORĂŞENEŞTI ..............................126
6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE PRIVIND GESTIONAREA
DEŞEURILOR MUNICIPALE ......................................................................................................130
6.1 SITUAŢIA ACTUALĂ ÎN JUDEŢUL IAŞI...................................................................................130
6.2 PROIECTELE REFERITOARE LA GESTIONAREA DEŞEURILOR EXISTENTE LA NIVELUL
JUDEŢULUI ........................................................................................................................................131

6.2.1 Proiecte în derulare ......................................................................................................131


6.2.2 Proiecte în pregătire .....................................................................................................134
6.3 ORGANIZAREA STRATEGICĂ A SISTEMULUI JUDEŢEAN DE GESTIUNE A DEŞEURILOR 135

6.4 ANALIZA COMPARATIVĂ A TEHNICILOR APLICABILE .......................................................138


6.4.1 Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor...............................................138
6.4.2 Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor .......................................................140
6.4.3 Evaluarea alternativelor fezabile pentru judeţ..........................................................142
6.4.4 Alternativele optime pentru judeţul Iaşi ...................................................................144
7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA
DEŞEURILOR MUNICIPALE ......................................................................................................148
7.1 COLECTARE ŞI TRANSPORT ..................................................................................................148
7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare ..........................................148
7.1.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile...........................................................149
7.1.3 Capacităţi de colectare şi transport ............................................................................150
7.1.4 Staţii de transfer............................................................................................................152
7.2 TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR ......................................................................152

Pagina 4
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

7.2.1 Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje .......................................................152


7.2.2 Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale ........................................................153
7.3 DEPOZITARE DEŞEURI ..........................................................................................................154
8. ESTIMAREA COSTURILOR .................................................................................................156
8.1 INTRODUCERE .......................................................................................................................156
8.2 ESTIMAREA COSTURILOR INVESTIŢIONALE PENTRU PJGD IAŞI.......................................156
8.3 ESTIMAREA COSTURILOR OPERAŢIONALE ŞI DE ÎNTREŢINERE ......................................158
8.4 SUPORTABILITATE .................................................................................................................159
8.4.1 Capacitătea de plată pentru serviciile de salubrizare ...............................................160
8.4.2 Compararea capacităţii de plată cu costurile investiţionale ....................................160
8.4.3 Impactul investiţiilor asupra tarifelor existente........................................................161
8.4.4 Ajustări ale PJGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată ...............................162
9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE (PLAN DE ACŢIUNE) ..............................................163
10. PLAN DE MONITORIZARE ..........................................................................................175

Pagina 5
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

LISTĂ TABELE

Tabel nr. 1-1 Componenţa Comitetului de Coordonare.................................................................................15


Tabel nr. 1-2 Componenţa Grupului de Lucru ................................................................................................15
Tabel nr. 1-3 Categorii de deşeuri ce fac obiectul PJGD................................................................................18
Tabel nr. 2-1 Utilizarea terenului în Regiunea 1 Nord-Est şi în judeţul Iaşi la 31.12.2005 .......................26
Tabel nr. 2-2 Principalele cursuri de apă din judeţul Iaşi ................................................................................29
Tabel nr. 2-3 Amenajări cu folosinţă complexă pe teritoriul judeţului Iaşi..................................................30
Tabel nr. 2-4 Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2001 – 2006 în judeţul Iaşi.....................................32
Tabel nr. 2-5 Arii Naţionale Protejate de interes naţional/judeţean .............................................................33
Tabel nr. 2-6 Situri incluse în reţeaua Natura 2000..........................................................................................34
Tabel nr. 2-7 Situaţia drumurilor publice în judeţul Iaşi la 31 decembrie 2005...........................................37
Tabel nr. 2-8 Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2005........................................................39
Tabel nr. 2-9 Transportul urban de pasageri.....................................................................................................39
Tabel nr. 2-10 Reţeaua de alimentare cu apă, anul 2006 .................................................................................40
Tabel nr. 2-11 Reţeaua de canalizare publică, anul 2006.................................................................................40
Tabel nr. 2-12 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite, la 31 decembrie ........................................42
Tabel nr. 2-13 Localităţi în judeţul Iaşi în care se distribuie energie termică, la 31 decembrie.................42
Tabel nr. 2-14 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Iaşi în perioada 2001 - 2007 .....................................43
Tabel nr. 2-15 Evoluţia populaţiei în mediul urban şi rural în perioada 2001 - 2007, la 1 iulie ................45
Tabel nr. 2-16 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă la 1 iulie în judeţul Iaşi............................................46
Tabel nr. 2-17 Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2006............46
Tabel nr. 2-18 Organizarea administrativă a teritoriului în judeţul Iaşi, la 1 iulie........................................47
Tabel nr. 2-19 Populaţia stabilă pe localităţi urbane în judeţul Iaşi în perioada 2001 - 2007, la 1 iulie ...47
Tabel nr. 2-20 Media numărului de locuitori în mediul rural, anul 2005......................................................48
Tabel nr. 2-21 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase
de mărimi, anul 2006.............................................................................................................................................48
Tabel nr. 2-22 Numărul societăţilor comerciale active la sfârşitul anului 2005 ...........................................49
Tabel nr. 2-23 Suprafaţa cultivată cu principalele culturi în judeţul Iaşi (hectare) ......................................50
Tabel nr. 2-24 Efectivele de animale la sfârşitul anului ...................................................................................50
Tabel nr. 2-25 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică ............................................................................52
Tabel nr. 2-26 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică............................................52

Pagina 6
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-27 Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfâşitul anului).............53
Tabel nr. 2-28 Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale ...................................54
Tabel nr. 2-29 Evoluţia Ratei Şomajului............................................................................................................54
Tabel nr. 2-30 Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale...............55
Tabel nr. 2-31 Produsul intern brut la nivelul judeţului Iaşi...........................................................................55
Tabel nr. 2-32 Principalele atracţii turistice .......................................................................................................56
Tabel nr. 2-33 Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judeţul Iaşi ............58
Tabel nr. 2-34 Indicatori de generare a deşeurilor ...........................................................................................60
Tabel nr. 2-35 Deşeuri menajere generate colectate şi necolectate în perioada 2001 – 2005 conform
datelor raportae şi a celor estimate .....................................................................................................................62
Tabel nr. 2-36 Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate în anul 2005 în judeţul Iaşi ..........62
Tabel nr. 2-37 Indicatori de generare a deşeurilor la nivelul anului 2005.....................................................63
Tabel nr. 2-38 Compoziţia estimată a deşeurilor menajere pentru anul 2005 – sursa de date GD MUN
..................................................................................................................................................................................63
Tabel nr. 2-39 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivelul Regiunii 1
Nord-Est – sursa de date PRGD........................................................................................................................64
Tabel nr. 2-40 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2005 la nivelul judeţului Iaşi –
sursa de date APM Iaşi .........................................................................................................................................64
Tabel nr. 2-41 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare ......................................................66
Tabel nr. 2-42 Sisteme de colectare selectivă a deşeurilor existente în judeţul Iaşi la nivelul anilor 2006
şi 2007......................................................................................................................................................................67
Tabel nr. 2-43 Situaţia operatorilor de salubritate din judeţul Iaşi în anul 2006..........................................69
Tabel nr. 2-44 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec – anul
2007 .........................................................................................................................................................................70
Tabel nr. 2-45 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere – anul
2007 .........................................................................................................................................................................70
Tabel nr. 2-46 Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor menajere – anul 2006....71
Tabel nr. 2-47 Instalaţii de tratare termică existente în Regiunea 1 Nord-Est ............................................74
Tabel nr. 2-48 Depozite de deşeuri – date generale (anul 2005)....................................................................76
Tabel nr. 2-49 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate ..............................................................................77
Tabel nr. 3-1 Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi ..............................80
Tabel nr. 4-1 Prognoza populaţiei în judeţul Iaşi pentru perioada 2005 - 2013..........................................89
Tabel nr. 4-2 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate ......................................90
Tabel nr. 4-3 Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere...............................................................91

Pagina 7
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-4 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în Regiunea 1 Nord – Est în anul 2005..........92
Tabel nr. 4-5 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată la nivelul judeţului Iaşi în anul 2005 ....................93
Tabel nr. 4-6 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale ..................................................................94
Tabel nr. 4-7 Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale..................................................96
Tabel nr. 4-8 Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale ..............................................96
Tabel nr. 4-9 Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje de la populaţie ...................................99
Tabel nr. 4-10 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje ..............................................................99
Tabel nr. 4-11 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material ..............................99
Tabel nr. 4-12 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie ................................ 100
Tabel nr. 4-13 Indicatori de generare deşeuri de ambalaje de la populaţie ............................................... 100
Tabel nr. 4-14 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje din industrie, comerţ şi instituţii.. 101
Tabel nr. 4-15 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale ................................. 103
Tabel nr. 4-16 Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje............................................ 104
Tabel nr. 4-17 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de material ............. 105
Tabel nr. 5-1 Tipuri de deşeuri periculoase din deşeurile municipale ........................................................ 106
Tabel nr. 5-2 Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării ............ 107
Tabel nr. 5-3 Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate........................................ 109
Tabel nr. 5-4 Tipuri de DEEE ce fac obiectul PJGD.................................................................................. 110
Tabel nr. 5-5 Puncte judeţene de colectare DEEE....................................................................................... 113
Tabel nr. 5-6 Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 100.000 locuitori .......................................... 113
Tabel nr. 5-7 Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 20.000 locuitori ............................................ 113
Tabel nr. 5-8 Alte puncte de colectare DEEE – oraşe cu mai puţin de 20.000 locuitori....................... 114
Tabel nr. 5-9 Cantitatea totală de DEEE colectată de la gospodăriile particulare................................... 115
Tabel nr. 5-10 Număr de echipamente din categoria 1 puse pe piaţă........................................................ 116
Tabel nr. 5-11 Masa medie a echipamentelor puse pe piaţă (kg)................................................................ 116
Tabel nr. 5-12 Masa totală a echipamentelor din categoria 1 puse pe piaţă în România (kg) ................ 116
Tabel nr. 5-13 Cantitatea de echipamente din categoria 1 puse pe piaţă (kg/locuitor şi an) ................. 117
Tabel nr. 5-14 Cantitatea colectabilă de DEEE din categoria 1 în cazul în care sistemul din România ar
avea eficienţa celor mai bune sisteme europene (kg/locuitor şi an)........................................................... 117
Tabel nr. 5-15 Cantitatea de DEEE generate în România (kg/locuitor şi an) ......................................... 118
Tabel nr. 5-16 Cantitatea totală colectabilă de DEEE (kg/locuitor şi an)................................................ 118
Tabel nr. 5-17 Cantităţile colectabile de DEEE în judeţul Iaşi................................................................... 118

Pagina 8
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-18 Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz la nivelul anului 2007... 121
Tabel nr. 5-19 Evoluţia numărului total de VSU colectate, tratate şi aflate în stoc în perioada 2003 –
2007 în judeţul Iaşi ............................................................................................................................................. 122
Tabel nr. 5-20 Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări........................................................................ 122
Tabel nr. 5-21 Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de salubritate la
nivelul judeţului Iaşi ........................................................................................................................................... 124
Tabel nr. 5-22 Staţii de epurare orăşeneşti...................................................................................................... 127
Tabel nr. 5-23 Staţii de epurare orăşeneşti – planificare............................................................................... 128
Tabel nr. 6-1 Proiecte privind gestionarea deşeurilor identificate în judeţul Iaşi ..................................... 132
Tabel nr. 6-2 Caracteristicile zonelor de arondare ........................................................................................ 137
Tabel nr. 6-3 Alternative privind gestiunea deşeurilor municipale............................................................. 140
Tabel nr. 6-4 Criterii pentru evaluarea alternativelor.................................................................................... 141
Tabel nr. 6-5 Rezultatele evaluării alternativelor ........................................................................................... 143
Tabel nr. 6-6 Populaţie implicată în schemele de colectare selectivă a materialelor reciclabile (nr.
locuitori şi % din populaţia totală a judeţului) ............................................................................................... 145
Tabel nr. 6-7 Componente ale deşeurilor municipale generate ce pot contribui la atingerea ţintelor
privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate .............................................................. 146
Tabel nr. 6-8 Alternative optime de gestiune a deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi .................................. 147
Tabel nr. 7-1 Populaţie implicată în schemele de colectare selectivă a materialelor reciclabile (nr.
locuitori şi % din populaţia totală a judeţului) ............................................................................................... 150
Tabel nr. 7-2 Capacităţi minim necesare de colectare şi transport ............................................................. 151
Tabel nr. 7-3 Cantităţi estimate de deşeuri municipale depozitate ............................................................. 155
Tabel nr. 8-1 Costurilor investiţionale estimative pentru PJGD Iaşi......................................................... 157
Tabel nr. 8-2 Costuri de operare şi întreţinere............................................................................................... 159
Tabel nr. 8-3 Costurile privind investiţiile aferente PJGD Iaşi................................................................... 159
Tabel nr. 8-4 Disponibilitatea de plată pentru serviciile de gestiune a deşeurilor .................................... 160
Tabel nr. 8-5 Estimări privind impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor (valori
medii).................................................................................................................................................................... 161
Tabel nr. 8-6 Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Iaşi (2008)................................. 161
Tabel nr. 10-1 Propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD Iaşi ............................................ 178

Pagina 9
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

LISTĂ FIGURI

Figura nr. 1-1 Principalii actori implicaţi în procesul de planificare..............................................................14


Figura nr. 1-2 Etapele principale ale procesului de planificare.......................................................................20
Figura nr. 2-1 Judeţul Iaşi.....................................................................................................................................26
Figura nr. 2-2 Situri Natura 2000 în judeţul Iaşi...............................................................................................36
Figura nr. 2-3 Principalele artere rutiere din Judeţul Iaşi ................................................................................38
Figura nr. 2-4 Densitatea populaţiei (date din recensământul 2002) în judeţul Iaşi....................................43
Figura nr. 2-5 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Iaşi în perioada 2001 - 2007 ......................................44
Figura nr. 2-6 Distribuţia populaţiei în judeţul Iaşi pe medii urban / rural .................................................45
Figura nr. 2-7 Organizarea administrativă a judeţului Iaşi ..............................................................................47
Figura nr. 2-8 Evoluţia activităţii de cazare turistică........................................................................................52
Figura nr. 2-9 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale în perioada 2001 - 2005 ...................................59
Figura nr. 2-10 Evoluţia indicatorului deşeurilor menajere colectate în amestec în perioada 2001 – 2005
..................................................................................................................................................................................61
Figura nr. 2-11 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţul Iaşi în perioada 2001
- 2006.......................................................................................................................................................................66
Figura nr. 2-12 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate.............................................................................77
Figura nr. 4-1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în perioada 2005 - 2013 ...................94
Figura nr. 5-1 Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate din demolări ........................ 126
Figura nr. 6-1 Localizarea proiectelor în derulare privind gestiunea deşeurilor ....................................... 134
Figura nr. 6-2 Direcţii principale de transport al deşeurilor către depozitul ecologic Ţuţora................ 136
Figura nr. 6-3 Zonele de arondare şi locaţiile propuse pentru centrele de facilităţi................................. 137
Figura nr. 6-4 Schemă simplificată asupra opţiunilor de management al deşeurilor municipale........... 139
Figura nr. 7-1 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate.................................. 148
Figura nr. 8-1 Structura costurilor investiţionale în perioada de planificare ............................................. 158
Figura nr. 8-2 Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune a deşeurilor în Judeţul Iaşi
pentru perioada 2007 – 2013 ............................................................................................................................ 162

Pagina 10
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

ABREVIERI ŞI ACRONIME

ADR Agenţia pentru Dezvoltare Regională


AFM Administraţia Fondului pentru Mediu
ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
APM Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului
ARAM Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu
ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediulu
CJ Consiliul Judeţean
DEEE Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
EEE Echipamente electrice şi electronice
GNM Garda Naţională de Mediu
HG Hotărârea Guvernului României
ICIM Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului
- ICIM Bucureşti
INS Institutul Naţional de Statistică
Metodologie Metodologie pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a
Deşeurilor, aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007
MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
MMGA Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor
PJGD Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
PNGD Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor
SEA Evaluare Strategică de Mediu
SNGD Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor
VSU Vehicule scoase din uz

Pagina 11
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

CUVÂNT ÎNAINTE

PJGD Iaşi reprezintă principalul instrument de planificare strategică a gestiunii deşeurilor la nivel judeţean.
Acest plan realizează o diagnoză a sistemului actual de gestiune a deşeurilor şi o prognoză a evoluţiei
cantităţilor de deşeuri municipale în intervalul 2007 - 2013. Pe baza acestora s-a realizat proiectarea unei
viziuni strategice asupra reorganizării gestiunii deşeurilor municipale. Au fost cuantificate obiectivele şi ţintele
şi au fost formulate măsurile necesare dezvoltării unui sistem integrat de management durabil al deşeurilor
municipale.
Aceasta este temelia de la care vom pleca în elaborarea unor proiecte competitive care să ofere sprijinul financiar
necesar atingerii obiectivelor şi ţintelor asumate.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor reprezintă o cerinţă a legislaţiei naţionale şi europene şi a fost
elaborat în baza principiilor şi obiectivelor formulate în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor precum şi în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor
Regiunea 1 Nord-Est.
Cu toţii trebuie să fim conştienţi de efortul uriaş care trebuie făcut pentru atingerea termenelor prevăzute de
legislaţie. Acest efort solicită o conlucrare eficientă între toţi factorii decizionali, agenţi economici, organizaţii
non-guvernamentale şi cetăţeni. Solicităm pe această cale sprijinul tuturor actorilor enumeraţi anterior pentru a
pregăti împreună şi a parcurge cu succes toţi paşii identificaţi aici.
Dorim să aducem mulţumirile noastre tuturor instituţiilor şi persoanelor care au contribuit la realizarea acestui
plan. Mizăm pe participarea lor în continuare şi sperăm într-un sprijin cât mai larg din partea publicului, a
operatorilor economici şi a celorlalte autorităţi în etapele de implementare a planului.

Preşedinte Director Executiv


Consiliul Judeţean Iaşi Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi
Dr. Constantin SIMIRAD Dănuţ PIRCHIU

Pagina 12
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

1 1.INTRODUCERE
Planificarea reprezintă un proces strategic, iar planurile de gestionare a deşeurilor au un rol
cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a
prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Planurile de gestionare a
deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor şi
atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, la stabilirea capacităţilor necesare
pentru gestionarea deşeurilor, la controlul măsurilor tehnologice şi la stabilirea cerinţelor
economice şi de investiţie.

Baza legală a PJGD

Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligaţie pentru statele
membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordanţă cu
prevederile directivelor relevante.
Realizarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor reprezintă o obligaţie legislativă
naţională, exprimată de OUG nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr.
426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006 aprobată cu modificări şi
compleată prin Legea nr. 27/2007, privind regimul deşeurilor. Se prevede ca Planul Judeţean
de Gestionare a Deşeurilor să fie elaborat de către Consiliul Judeţean în colaborarea cu
Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru
Protecţia Mediului, în baza principiilor şi obiectivelor din Planul Naţional de Gestionare a
Deşeurilor.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Iaşi (PJGD Iaşi) a fost realizat pe
baza Metodologiei pentru elaborarea planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor aprobată
prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/2007.
PJGD Iaşi a fost elaborat în baza principiilor şi obiectivelor următoarelor documente:

• Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a


Deşeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004;

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est, aprobat prin


Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului integrării europene nr.
1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor;

• Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană;


• Strategia tematică europeană privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor;

Pagina 13
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

• Legislaţia naţională şi europeană privind gestionarea deşeurilor.

Istoricul realizării PJGD Judeţul Iaşi şi Evaluarea strategică de mediu

Primul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Iaşi a fost elaborat în perioada
2001 – 2002, conform cerinţelor OUG nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completată prin
Legea nr. 426/2001, de către Inspectoratul de Protecţia Mediului Iaşi, pe baza planurilor
Consiliilor Locale şi a planurilor întocmite de producătorii de deşeuri. Primul Plan Judeţean a
fost aprobat de către Consiliul Judeţean Iaşi.
În anul 2005, Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi a elaborat primul draft al actualului Plan
Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în paralel cu elaborarea primului draft al Planului
Regional de Gestionare a Deşeurilor. În perioada 2005 – 2007, PJGD a suferit o serie de
modificări şi îmbunătăţiri, inclusiv prin completarea cu fluxurile specifice de deşeuri (deşeuri
de echipamente electrice şi electonice, vehicule scoase din uz, deşeuri din construcţii şi
demolări, nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti).
În conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr.
78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr.
27/2007, şi ale Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor
aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 497 bis din
25.07.2007), în perioada iunie – iulie 2008 a fost elaborat un nou Plan Judeţean de Gestionare
a Deşeurilor pentru judeţul Iaşi, de către Consiliul Judeţean Iaşi în colaborare cu Agenţia
pentru Protecţia Mediului Iaşi, cu asistenţă din partea EPC Consultanţă de Mediu, societate
acreditată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

ARPM BACĂU
(coordonare)
Adoptare

EPC CONSILIUL
Consultanţă de APM IAŞI
JUDEŢEAN IAŞI (colaborare)
mediu
(consultant) (titularul PJGD IAŞI)

Public, ONG
Grup de Lucru

Autorităţi
interesate Comitet de
PJGD IAŞI coordonare

Figura nr. 1-1 Principalii actori implicaţi în procesul de planificare

Pagina 14
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Pe parcursul elaborării planului au fost organizate grupuri de lucru, în cadrul cărora au fost
invitaţi reprezentanţi ai APM, ADR, Consiliilor Locale, instituţiilor judeţene, sectorului privat
implicat în gestionarea deşeurilor municipale, ONG-urilor. Rolul grupurilor de lucru a fost
acela de a dezbate şi îmbunătăţi elementele de conţinut ale PJGD, contribuţiile fiind incluse în
forma finală a documentului.
Datele privind situaţia existentă privind gestiunea deşeurilor au fost furnizate în principal de
către Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, pe baza raportărilor agenţilor de salubritate,
primăriilor sau agenţilor economici implicaţi în gestionarea deşeurilor. Aceste date au fost
analizate în cadrul grupurilor de lucru. Acolo unde au fost identificate date eronate s-au
realizat estimări pe bază de indicatori statistici.
De asemenea a fost constituit un Comitet de Coordonare, alcătuit din reprezentanţi cu
putere de decizie la nivel judeţean, cu rol în coordonarea procesului general de planificare.

Tabel nr. 1-1 Componenţa Comitetului de Coordonare

Nr. crt. Numele şi Prenumele Funcţia Instituţia


1 Constantin Simirad Preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi
2 Claudia Stoica Director Consiliul Judeţean Iaşi
3 Consiliul Local Iaşi
4 Petru Bunduc Consilier Consiliul local Paşcani
5 Ursache Ioan Viceprimar Consiliul local Hârlău
6 Iosif Mihăilă Consilier Cabinet Consiliul local Tg Frumos
7 Fechete Claudiu Florin Viceprimar Consiliul local Răducăneni
8 Hrişcă Florin Consiliul local Belceşti
9 Câmpeanu Dumitru Viceprimar Consiliul local Ţibăneşti
10 Popovici Mitică Viceprimar Consiliul local Podu Iloaiei
11 Cazamir Ioan Viceprimar Consiliul local Vlădeni
12 Dănuţ Pirchiu Director Executiv Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi
13 Carmen Apostu Inginer Direcţia Apelor Siret
14 Varga Valerian Inginer Direcţia Apelor Prut
15 Anca Cristea Doctor Autoritatea de Sănătate Publică Iaşi

Tabel nr. 1-2 Componenţa Grupului de Lucru

Nr. crt. Numele şi Prenumele Funcţia Instituţia


Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia
1 Ionela Laura Păstrăvanu Consilier Integrare Europeană, Dezvoltare şi
Comunicare
Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia
Ganga Fanaragiu Raul
2 Consilier Integrare Europeană, Dezvoltare şi
Constantin
Comunicare
Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia
3 Doina Miruna Stafidov Consilier
Tehnică
4 Aurica Cobuz Coordonator Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia

Pagina 15
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Nr. crt. Numele şi Prenumele Funcţia Instituţia


Compartiment Protecţia Urbanism şi amenajarea Teritoriului
Mediului
Consiliul Judeţean Iaşi – Direcţia
5 Mirela Turcu Consilier
Urbanism şi amenajarea Teritoriului
6 Irina Petruc Consilier Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

7 Irina Simionescu Consilier Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

8 Elena Lacea Consilier Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

9 Dorin Mocanu Salubris Iaşi


EPC Consultanţă de Mediu SRL
10 Nistorescu Marius Expert
Bucureşti
Expert - Responsabil de EPC Consultanţă de Mediu SRL
11 Doba Alexandra
lucrare Bucureşti

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Iaşi a fost elaborat în conformitate cu


prevederile legislaţiei naţionale privind evaluarea strategică de mediu (HG nr. 1076/2004
privind stablirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe).
Astfel, la începutul lunii iulie a fost realizată prima versiune a Planului ce a fost depusă la
ARPM Bacău în scopul derulării etapei de încadrare.
Pentru PJGD Iaşi a fost elaborat Raportul de Mediu în conformitate cu cerinţele HG nr.
1076/2004. Elaborarea acestui document a contribuit la îmbunătăţirea obiectivelor şi
măsurilor planului ce au legătură directă cu protecţia mediului, asigurându-se considerarea
principiilor dezvoltării durabile în fiecare etapă de planificare.

Scopul şi limitele Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Scopul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este de a stabili cadrul pentru crearea
unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi
ţintelor în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor,
ale Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est şi ale legislaţiei
naţionale şi europene în domeniu.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi abordează toate aspectele legate de
gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean şi va servi ca bază pentru politica în acest
domeniu, pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea
obţinerii finanţărilor necesare.
Planificarea reprezintă un proces strategic, în cadrul căruia accentul trebuie pus pe premise
generale, obiective şi politici, şi nu pe descrieri detaliate ale soluţiilor tehnice.

Pagina 16
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

! Nu fac obiectul PJGD următoarele elemente:

• Soluţiile şi deciziile tehnice finale;

• Studiile de Fezablitate;
• Proiectele Tehnice, stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de execuţie;
• Studiile privind Evaluarea Impactului asupra Mediului;

• Detaliile procedurilor de operare.

Observaţii

• Nu au fost disponibile date măsurate referitoare la situaţia existentă privind gestionarea


deşeurilor municipale (cantităţi de deşeuri generate, colectate, eliminate) din cauza lipsei
dispozitivelor de cântărire. Prognozele de generare a deşeurilor s-au bazat pe mediile tipice
din Uniunea Europeană şi pe instrucţiunile din Metodologia pentru elaborarea Planurilor
Judeţene de Gestionare a Deşeurilor. Cu timpul, calitatea acestor date se va îmbunătăţi,
mai ales pe măsură ce se vor amenaja instalaţii de tratare şi eliminare dotate cu dispozitive
de cântărire;

• Deşi sunt prezentate posibilele soluţii tehnice şi etape ale procesului de decizie, Planul nu
poate pune la dispoziţie o analiză amplă şi totodată detaliată a tuturor variantelor
tehnologic posibile pentru colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor, întrucât domeniul
este vast şi în continuă dezvoltare. De aceea cele mai relevante opţiuni sunt prezentate,
fără a fi analizate în detaliu. Analiza trebuie făcută la nivelul studiilor de fezabilitate şi a
proiectelor tehnice;

• Scopul evaluării costurilor din cadrul PJGD este acela de a estima consecinţele economice
ale investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada de planificare. Un nivel mai crescut
de siguranţă în privinţa estimării costurilor va putea fi atins în faza ulterioară perioadei de
planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi
detaliată a amplasamentului, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor.

Prevederi legislative

Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe principale:

• legislaţia cadru privind deşeurile: Directiva cadru 2006/12/EC, care conţine prevederi
pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte
directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conţine
prevederi privind managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilor
periculoase;

Pagina 17
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

• legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri


de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, PCB-uri şi PCT-uri, nămoluri de epurare,
vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice si electronice, deşeuri de dioxid de
titan;

• legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor: reglementări referitoare la incinerarea


deşeurilor municipale şi periculoase şi la eliminarea deşeurilor prin depozitare;

• legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor.


Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. În Anexa 1 este prezentată o
sinteză a legislaţiei europene şi române în domeniul gestionării deşeurilor.

Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase din
deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care
se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii
şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de
echipamente electrice şi electronice. Tipurile de deşeuri care fac obiectul planificării au fost
stabilite de către MMDD şi ANPM.
În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei
europene a deşeurilor şi HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Tabel nr. 1-3 Categorii de deşeuri ce fac obiectul PJGD


Cod
(Lista europeană a
Tip de deşeu
deşeurilor; HG nr.
856/2002)
Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere
şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţiile 20
colectate separat:
20 01
• fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01)
20 02
• deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)
• alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din
pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.) 20 03
Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate
15 01
separat)
Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01; 17 02; 17 04
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05

Pagina 18
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Cod
(Lista europeană a
Tip de deşeu
deşeurilor; HG nr.
856/2002)
Vehicule scoase din uz 16 01
20 01 21*, 20 01 23*, 20
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
01 35*, 20 01 36

Structura PJGD

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor trebuie structurat în conformitate cu un flux clar şi


logic al informaţiilor pornind de la situaţia existentă în judeţ, relevantă din punct de vedere
geografic, şi ajungând la măsurile de implementare şi monitorizare.
Procesul de planificare este structurat în zece etape principale (vezi figura nr. 1-2), dintre care
unele au o desfăşurare suprapusă în timp.

Pagina 19
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul IAŞI

10. Revizuire PJGD Judeţul Iaşi


9. Monitorizare

8. Măsuri de implementare
7. Estimarea costurilor

6. Estimarea capacităţilor necesare pentru


gestionarea deşeurilor municipale
5. Evaluarea alternativelor tehnice
4. Prognoza cantitatilor de deşeuri municipale
generate

3. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor judeţene de


gestionare a deşeurilor

2. Analiza situaţiei existente


1. Iniţierea procesului de planificare

Figura nr. 1-2 Etapele principale ale procesului de planificare

Pagina 20
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor cuprinde următoarele părţi principale:

• Descrierea situaţiei existente;

• Obiective şi ţinte judeţene;


• Planificare:
 Prognoza cantităţilor generate şi colectate şi cuantificarea ţintelor;
 Alternative tehnice potenţiale;
 Calculul capacităţilor necesare;
 Măsuri de implementare;
 Evaluarea costurilor;

• Măsuri de implementare;
• Monitorizarea planului.
Fluxurile speciale (deşeuri municipale periculoase, deşeuri din construcţii şi demolări,
nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri de echipamente electrice şi electronice
şi vehicule scoase din uz) sunt prezentate în capitole separate.

Orizontul de timp şi revizuirea PJGD

Orizontul de timp al PJGD este perioada 2005 – 2013. În conformitate cu prevederile


Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, anul 2005 este
considerat an de referinţă pentru calculul prognozei.
PJGD va fi revizuit periodic, avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a
mediului, fără să se depăşească însă perioada de 5 ani.
Implementarea planului va face obiectul monitoriizării, în acest sens fiind propus un program
de monitorizare a măsurilor de implementare. Pe baza rapoartelor de monitorizare se va lua
decizia revizuirii planului (în cazul în care unul sau mai mulţi factori relevanţi prezintă o altă
evoluţie decât cea luată în considerare la calculul prognozei). Dacă rapoartele de monitorizare
nu impun o revizuire a planului, aceasta va avea loc la 5 ani de la aprobare.

Impactul asupra comunităţii

Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări


semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor. Planul Judeţean de Gestiune a
Deşeurilor ia în considerare proiectele existente şi cele propuse şi face propuneri pentru noi
măsuri necesare atingerii obiectivelor şi ţintelor formulate.

Pagina 21
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Principial, toate măsurile propuse vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi a condiţiilor de


viaţă a populaţiei. Proiectele şi activităţile prevăzute în HG nr. 1213/2006 privind stabilirea
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi
private se vor supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
În continuare se prezintă câteva exemple referitoare la impactul implementării PJGD asupra
comunităţii:
În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii:

• închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi amenajarea la nivel judeţean a


depozitului conform cu standardele UE;

• amenajarea staţiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport;


• extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va conduce la reabilitarea terenurilor
afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor şi va ridica standardul serviciilor în
zona rurală;

• noile reglementări şi cerinţe cu privire la colectarea, sortarea, valorificarea şi eliminarea


diferitelor categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a
deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând implicarea populaţiei;

• implicarea activă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor


serviciului de salubrizare prin creşterea responsabilităţii angajaţilor, dar şi la echilibrarea
costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute;

• crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor va asigura un


nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei;

• optimizarea serviciilor de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor va contribui la


reducerea consumului de resurse.
În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile de
reciclare a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile:

• sortarea la generator în containere speciale şi transportul separat pentru hârtie/


sticlă/metale/plastic/deşeuri de ambalaje vor conduce la schimbarea obiceiurilor de
colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie, aceasta ducând la implicarea populaţiei;

• vor apare containere speciale pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienţilor din


PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile şi sticlei pentru deşeurilor provenite
din comerţ, instituţii publice şi parcuri;

• centrele pentru sortarea deşeurilor de ambalaje şi a altor deşeuri reciclabile din


deşeurile municipale vor conduce la crearea de noi locuri de muncă şi vor schimba
destinaţia unor fluxuri de deşeuri;

• încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale,

Pagina 22
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

precum şi în centrele de compostare va conduce la creşterea cantităţilor de compost


folosite în agricultură;

• colectarea diferenţiată a deşeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea


procedurilor de lucru ale serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi;

• amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separată a deşeurilor voluminoase


facilitează eliminarea acestora fără să fie depozitate necontrolat;

• utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării


materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate.
În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri (puncte de colectare, centre de tratare sau
sisteme de preluare de către distribuitori):

• deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn ş.a.m.d.):
 vor fi sortate şi prelucrate în vederea valorificării, rămânând ca fracţiile
nevalorificabile să fie eliminate controlat;
 se va întări controlul şi înăspri din punct de vedere legal autorizarea societăţilor de
construcţii;
 se vor aplica tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări;
 populaţia va trebui să fie informată şi să se conformeze noilor practici, chiar dacă
acestea vor presupune cheltuieli suplimentare;

• deşeurile menajere periculoase, deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi


vehicule scoase din uz:
 vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor,
facilitând populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri;
 pentru a se putea atinge ţintele de recuperare şi reciclare agenţii economici vor fi
încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor
periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin
dezmembrare sau al celor provenite de la deşeurile de echipamente electrice şi
electronice creându-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime
secundare;
 se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice (de
exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la
vânzarea unui produs nou din aceeaşi categorie).
În ceea ce priveşte informarea/consultarea publicului:

• cetăţenii vor fi informaţi asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea
deşeurilor;

• publicul va fi consultat înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a deşeurilor,

Pagina 23
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

fiind de aşteptat ca în timp gradul de implicare şi conştientizare să crească;

• în perioada imediat următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea


ce priveşte sistemul de colectare selectivă. Pentru aceasta este necesar:
 să se desfăşoare campanii sistematice de informare;
 să fie făcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantităţile, investiţiile,
costurile de colectare, tratare sau depozitare a deşeurilor;
 să aibă loc consultări publice sistematice în cadrul procedurilor de evaluare
strategică de mediu, de evaluare a impactului asupra mediului ori cele prevăzute în
cadrul emiterii autorizaţiilor de mediu.

Pagina 24
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.PREZENTAREA SITUAŢIEI
2 EXISTENTE

2.1 DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI


2.1.1 Scurtă prezentare a judeţului

Judeţul Iaşi face parte din Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est (constituită în baza Legii nr.
315/2004 privind dezvoltarea regională în România), care cuprinde de asemenea judeţele
Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vaslui. Din punct de vedere al suprafeţei şi numărului de
locuitori, Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare din România, având o
suprafaţă de 36.850 km2.
Suprafaţa judeţului Iaşi este de 5.475,58 km2, reprezentând 2,3% din teritoriul ţării, fiind al 23-
lea judeţ ca mărime din România
Cadrul natural al judeţului este dominat de elemente bioclimatice central şi nord-est europene,
ce creează o armonie peisagistică inedită. Din punct de vedere geografic, teritoriul judeţului
Iaşi este situat în partea de nord – est a României şi central - estică a Moldovei, între parelele
46°50’ şi 47°36’ latitudine nordică şi între meridianele 26°33’ şi 28°07’ longitudine estică.
Judeţul Iaşi are următoarele vecinătăţi:

• N – Judeţul Botoşani;

• N-V – Judeţul Suceava;


• E – Râul Prut - graniţa cu Republica Moldova;
• S – Judeţul Vaslui;

• V – Judeţul Neamţ.
Teritoriul judeţului Iaşi se integrează întru-totul ansamblului Podişului Moldovei, cu o alcătuire
geologică relativ simplă, cu o mobilitate tectonică redusă şi cu structură şi litologie destul de
uniforme.
Morfologia reliefului judeţului pune în evidenţă prezenţa a două mari trepte:

• una înaltă, sub formă de masive deluroase şi platouri, uşor înclinate spre sud-est, cu
altitudini medii de 300 - 350 m, în vest şi sud;

• alta mai joasă, cu aspect de câmpie colinară şi altitudini medii de 100 - 150 m, în nord şi
nord-est.

Pagina 25
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 2-1 Judeţul Iaşi

Din punct de vedere administrativ judeţul Iaşi cuprinde 98 de unităţi administrative, din care: 2
municipii (Iaşi, Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Tg Frumos, Podu Iloaiei) şi 93 comune.
Populaţia judeţului Iaşi număra 813.943 locuitori în anul 2005, ajungând în anul 2007 la
825.100 locuitori, cu o densitate de 150,6 locuitori/km2.

Suprafaţa judeţului

Utilizarea terenului în Judeţul Iaşi şi regiunea 1 Nord-Est este prezentată în tabelul următor.

Tabel nr. 2-1 Utilizarea terenului în Regiunea 1 Nord-Est şi în judeţul Iaşi la 31.12.2005
Regiunea 1 NE Judeţul Iaşi
km2 % km2 %
Suprafaţa totală, din care 36.850 100,00 5.475,58 100,00
• Suprafaţa agricolă 21.308 57,82 3.813,96 69,65
 Arabil 13.813 2.532,43
 Păşuni 4.960 881,10
 Fâneţe 1.971 196,08
 Vii şi pepiniere viticole 343 122,93
 Livezi şi pepiniere pomicole 220 81,42
• Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 12.312 33,41 981,93 17,93
• Ape şi bălţi 715 1,94 123,67 2,25
• Alte suprafeţe 2.515 6,83 556,02 10,15
Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

Pagina 26
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Relief şi geologie

Morfologia reliefului judeţului Iaşi se caracterizează prin două mari unităţi de relief: una înaltă
(în vest şi sud) cu altitudini medii de 300 - 350 m şi alta mai joasă cu aspect de câmpie (în
nord, nord- est) cu altitudini medii de 100 - 150 m.
Zona de podiş şi platouri este reprezentată prin Podişul Sucevei şi Podişul Central
Moldovenesc.
Podişul Sucevei este situat în nord-vestul judeţului, între culoarul Moldovei şi Câmpia
Moldovei. Pe teritoriul judeţului Iaşi se desfăşoară extremitatea sud-estică a Podişului Sucevei,
reprezentată pe partea sudică a Dealului Mare – Hârlău şi interfluviul Moldova – Siret (dealul
Moţca), separate de valea largă a Siretului şi mărginite spre vest de valea Moldovei.
Podişul Sucevei este reprezentat prin următoarele subdiviziuni:

• Podişul Moţca sau Interfluviul Moldova – Siret, cu un relief de dealuri înalte, platouri
structurale şi culmi structural-sculpturale. Între Siret şi Moldova altitudinile depăşesc 400
m în dealurile Runci – Gâşteşti (454m), Mirosloveşti (445m), Soci – Mirosloveşti (437m),
Tătăruşi (430m);

• Podişul Dealul Mare - Hârlău, cu un relief masiv, format din două culmi principale -
Dealul Mare şi Dealul Holm - separate de văile din bazinul superior al Bahluiului.
Podişul Central Moldovenesc se situează în partea de sud a judeţului Iaşi şi este caracterizat
printr-un relief înalt şi masiv, asemănător celui din vestul judeţului, datorită prezenţei
orizonturilor mai dure grezo-calcaroase. Predomină dealurile şi platourile larg bombate,
dispuse în cerc spre periferia nordică. Altitudinile celor mai multe interfluvii oscilează între 300
şi 350 m, dar sunt si suprafeţe ce depăşesc 400m.
Zona de câmpie este reprezentată prin Câmpia Moldovei şi anume prin subdiviziunea sa
Câmpia Jijia –Bahlui, care ocupă aproape jumătate din teritoriul judeţului, suprapunându-se
părţii centrale şi nord - estice a acestuia.
Subdiviziuni ale Câmpiei Jijia-Bahlui existente în cadrul judeţului sunt:

• Câmpia Iaşilor;
• Depresiunea Hârlău – Hodora;
• Depresiunea Voineşti – Bârnova;

• Culoarul Prutului.
Caracteristica subunităţii o constituie suprafaţa generală larg vălurată, situată cu 200 – 300 m
mai jos decât partea superioară a ramei înconjurătoare. Altitudinile se desfăşoară între valorile
de 32 m – în zona şesului Prutului, şi 240 m cota maximă, în Dealul Dumbrava Roşie, la
Cotnari, în general predominând altitudini medii de 100 şi 150 m.

Pagina 27
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Luncile au lăţimi variabile (4 – 7 km pentru Prut, 0,2 - 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui) şi sunt
alcătuite din depozite aluviale şi aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai
nisipoase în bază, cu lentile de prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate
sunt şesurile Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahlueţului, Miletinului.

Solurile

Solurile de pe teritoriul judeţului Iaşi cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii
condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici.
Din punct de vedere al potenţialului lor natural de fertilitate, solurile pot fi grupate astfel:

• Soluri cu potenţial ridicat de fertilitate în care se includ toate tipurile de cernoziomuri şi


unele aluviosoluri, când nu sunt afectate de factori limitativi. Aceste soluri se pretează
pentru tot felul de utilizări agricole (culturi cerealiere şi industriale, pajişti, plantaţii viti-
pomicole), dar cele mai mari note de bonitate le primesc pentru culturi cerealiere şi
tehnice;

• Soluri cu potenţial moderat de fertilitate sunt faeoziomurile şi preluvosolurile, rendzinele,


majoritatea aluviosolurilor, precum şi cele slab - moderate din prima categorie
(cernoziomuri);

• Soluri cu potenţial scăzut de fertilitate includ soluri erodate şi slab dezvoltate (erodosoluri
şi regosoluri) cu pretabilitate limitată pentru pajişti, plantaţii viti-pomicole şi forestiere,
apoi unele luvosoluri, pretabile pentru pajişti, plantaţii pomicole şi unele culturi de câmp,
gleiosolurile şi solurile gleice, pretabile pentru fâneţe.
Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de
factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, aciditate, sărăturare,
inundabilitate, tasare.

Clima

Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat – continental pronunţat, aflat sub
influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.
Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8°C şi 9°C în vest şi sud şi între 9°C
şi 10°C în nord şi nord-est, scăzând odată cu creşterea altitudinii.
Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (18 - 20°C în zonele înalte şi 20 -
21,5°C în zonele joase), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (- 3 - 4°C şi chiar
sub - 4°C pe văi).
Caracterul continental e pus în evidenţă de valorile extreme ale temperaturilor:

• 40°C la Iaşi (în iulie 1909);

Pagina 28
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

• -32,3°C la Podu Iloaiei (în ianuarie 1963).


Temperaturile de peste 5°C încep de la 23 martie şi durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce
depăşesc 10°C se înregistrează între 11 aprilie şi 20 octombrie (180 - 185 zile), aceasta fiind şi
perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole.
Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază între:

• 450 - 500 mm în medie pe an la limitele de nord - est şi sud;

• 550 mm în zona de contact dintre zona înaltă şi câmpia colinară;


• peste 600 mm în zonele înalte din vest şi sud.
În timpul anului regimul precipitaţiilor este neuniform, înregistrându-se cantităţi mari în mai şi
iunie, uneori şi iulie (65 - 75 mm în medie) şi mici în decembrie - martie (25 - 35 mm în
medie).
Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi
viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea
reliefului.
Cele mai mari frecvenţe medii anuale le au vânturile dinspre nord - vest (23,3 % la Iaşi, 29 %
la Cotnari), urmate de vânturile dinspre est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) şi nord (7,2
%) la Iaşi şi dinspre nord (12 %), sud (11 %), sud - vest (10%) şi sud -est (9%) la Cotnari.
Viteza vânturilor a înregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iaşi şi 4,6 m/s la Cotnari pe direcţia
dominantă nord - vest.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 2.400 km. Densitatea reţelei hidrografice


permanente este de 0,5 km/km2, iar a celei temporare de 1,0 km/km2, deci o densitate totală
de 1,5 km/km2.
Râurile fac parte din cele două mari bazine hidrografice - Prut şi Siret – cea mai mare parte (60
%) aparţinând Prutului. Cele mai importante cursuri, aşa cum se succed de la est la vest sunt:
Prutul, Jijia, Bahluiul, Miletinul, Jijioara, Siretul, Moldova. Partea de sud a judeţului aparţine
bazinului superior al Bârladului (afluent al Siretului), cursurile principale fiind Vasluieţul,
Sacovăţul, Stavnicul.

Tabel nr. 2-2 Principalele cursuri de apă din judeţul Iaşi

Râul Lungimea în judeţul Iaşi (km) Debit (m3/s)


Prut 211 72,55
Jijia 131 3,25
Bahlui 111 2,1

Pagina 29
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Râul Lungimea în judeţul Iaşi (km) Debit (m3/s)


Siret 81 33,48
Moldova 31 31,1
TOTAL 565
Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi

Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, marea majoritate fiind artificiale, create
prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în zona câmpiei colinare, constituind o
caracteristică atât prin număr cât şi prin dispunerea lor „în salbă”.

Tabel nr. 2-3 Amenajări cu folosinţă complexă pe teritoriul judeţului Iaşi

Volum util
Denumirea acumulării Cursul de apă Folosinţa
(mii m3)
Pârcovaci Bahlui 6.000 Alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură
Tansa Bahlui 8.900 Alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură
Plopi Gurguiaţa 4.550 Irigaţii, piscicultură
Podu Iloaiei Bahlueţ 1.750 Irigaţii, piscicultură
Sârca Valea Oii 3.000 Irigaţii, piscicultură
Cucuteni Voineşti 3.000 Irigaţii, piscicultură
Ciurea Nicolina - Atenuare viituri
Bârca Locii - Atenuare viituri
Cornet Cornet - Atenuare viituri
Ciurbeşti Locii 2.460 Irigatii piscicultură
Ezăreni Cornet 720 Piscicultură
Cârlig Cacaina - Atenuare viituri
Vânători Cârlig - Atenuare viituri
Aroneanu Ciric 1.080 Piscicultură
Ciric III, Veneţia Ciric 250 Piscicultură
Chiriţa Chiriţa 5.000 Alimentare cu apă
Rediu Fundu Văii 300 Irigaţii, piscicultură
Hălceni Miletin 11.800 Alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură
Tungujei Sacovăţ 7.100 Alimentare cu apă, piscicultură
Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Iaşi

Apele subterane din judeţul Iaşi sunt de două categorii: captive (sau de adâncime) şi libere.
Apele subterane captive au caracter ascensional sau chiar artezian şi sunt puternic
mineralizate, fiind interceptate prin foraje la diferite adâncimi, în depozite siluriene, badeniene,
sarmaţiene. În zona oraşului Iaşi au fost întâlnite astfel de ape cu mineralizări cuprinse între 13
şi 30 g/l, la adâncimi începând de la 320 m şi ajungând până la 1100 m. În forajele de la
Nicolina s-au interceptat ape clorosodice, sulfuroase, iodurate, bromurate, bicarbonatate,

Pagina 30
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

magneziene, alcaline, calcice, cu concentraţie mare de săruri (12 – 20g/l în sarmaţian şi 57,7g/l
– 63,6g/l în cristalin) cu calităţi terapeutice deosebite, care au favorizat apariţia şi dezvoltarea
staţiunii balneare Nicolina.
Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune şi sunt cantonate în depozitele
secţionate de văi, puternic influenţate de precipitaţii. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 – 3
l/s), cu variaţii mari ale nivelului hidrostatic, bogate în săruri solubile, fiind în general
nepotabile sau la limita potabilităţii. Cele care spală argile şi marne sarmaţiene se încarcă şi mai
mult în săruri, dând ape minerale, unele cu proprietăţi curative.

Resurse naturale

Cele mai importante resurse ale subsolului judeţului sunt după cum urmează:

• Hidrocarburile – din prospecţiunile efectuate până în prezent rezultă că potenţialul petro -


gazeifer din cuvertura Platformei Moldoveneşti aferentă judeţului Iaşi este foarte redus, iar
investigaţiile făcute nu au dus la identificarea unor zăcăminte exploatabile.

• Argile, siltite şi luturi - cele mai mari acumulări se găsesc în Basarabianul inferior, până sub
calcarul oolitic de Repedea, în jumătatea estică a judeţului (la est de linia Târgu Frumos -
Hîrlău). Argilele şi siltitele sarmaţiene sunt utilizate în industria ceramică şi a cărămizilor.
Cea mai importantă exploatare este la Tomeşti - Vlădiceni (10 ha).

• Nisipuri - există acumulări de grosimi mari, între 5 - 25 m, cum sunt nisipurile de Buda -
Sireţel, de Bîrnova, de Şcheia şi de Păun. Înainte de primul război mondial a fost utilizat ca
materie primă pentru sticlă. În prezent, se exploatează intermitent, pe plan local, pentru
mortare.

• Pietrişuri - pe raza judeţului Iaşi pietrişurile exploatabile apar în albiile Moldovei şi


Siretului.
• Calcare - în cuprinsul judeţului apar câteva intercalaţii de roci calcaroase (calcare oolitice),
cum sunt cele de Hărmăneşti, de Criveşti şi de Repedea. Grosimea lor este redusă, variind
între 1 şi 5 m (foarte rar depăşesc această grosime). Se exploatează pentru necesităţi locale,
în cariere mici, la Bărbăteşti, Corneşti, Berezlogi, Bîrnova, Şcheia etc.

• Gresii - apar, la fel ca şi calcarele, sub formă de intercalaţii în depozitele sarmaţiene.


Zăcământul cel mai important se găseşte în perimetrul localităţii Deleni - Hîrlău.

• Nămoluri - cu proprietăţi curative se găsesc la Leţcani şi Lungani. Nămolul de la Leţcani se


formează prin procese biochimice într-un braţ mort al Bahluiului.
Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse minerale utile.
Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri.

Pagina 31
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Resurse naturale de suprafaţă (păduri, terenuri agricole, păşuni)


Fondul forestier ocupă 17,79% (97.529 ha) din suprafaţa judeţului. Ponderea vegetaţiei o
constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.
Ponderea suprafeţei pădurilor după pricipalele forme de relief este următoarea:
 Deal - 6,7%;
 Câmpie – 3,3%
Structura ocupării teritoriului:
 vegetaţia forestieră - cca. 18% din teritoriu;
 terenurile agricole - cca. 69%;
 apele de suprafaţă – 0,2%;
La nivelul anului 2005, suprafaţa agricolă a judeţului Iaşi cuprindea 381.396 ha, din care
suprafaţa arabilă 253.242 ha, paşuni şi fâneţe 19.608 ha şi livezi 8.142 ha. În judeţul Iaşi se
cultivă în principal, porumb,cereale pentru boabe, legume,cartofi.

Tabel nr. 2-4 Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2001 – 2006 în judeţul Iaşi
Suprafaţa Suprafaţa Din care pe categorii de folosinţă
Judeţul Iaşi
totală agricolă Arabilă Păşuni Fâneţe Vii Livezi
2001 547.558 380.910 253.313 88.080 19.714 11.723 8.080
2002 547.558 380.997 253.491 88.109 19.651 11.706 8.040
2003 547.558 382.081 254.738 88.024 19.621 11.689 8.009
2004 547.558 381.445 253.249 88.112 19.621 12.287 8.176
2005 547.558 381.396 253.243 88.110 19.608 12.293 8.142
2006 547.558 394.404 265.835 83.446 25.339 12.547 7.237
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

2.1.2 Arii protejate

Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane reprezentative de habitate, precum


şi pentru protecţia şi conservarea speciilor strict protejate prin lege, pe teritoriul judeţului Iaşi
sunt declarate:

• 27 de rezervaţii – 24 rezervaţii naturale şi 3 rezervaţii ştiinţifice – însumând o suprafaţă


totală de 5.330,59 ha:
 12 de tip forestier;
 3 de tip floristic;
 7 de tip acvatic;
 5 de tip geologic-paleontologic.

Pagina 32
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

• 22 de situri Natura 2000, cu o suprafaţă totală de cca. 70.000 ha:


 18 situri de tip SCI – Situri de Importanţă Comunitară, declarate pentru conservarea
habitatelor de importanţă comunitară şi a speciilor de importanţă comunitară, altele
decât păsări;
 4 de tip SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate pentru conservarea
speciilor de păsări de importanţă comunitară.

Tabel nr. 2-5 Arii Naţionale Protejate de interes naţional/judeţean

Ponderea Statut Legal


ANP din Interes naţional Interes
Nr. Denumire Categ. ANP Suprafaţă
suprafaţa (Lg. 5/2000 judeţean
României (%) H.G. 2151/2004 (HCJ/HCL)
Rezervaţie naturală
1 Balta Teiva-Vişina 6,90 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip acvatic
Cotul Bran pe Râul Rezervaţie naturală
2 10,00 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Prut de tip acvatic
Rezervaţie naturală
3 Cotul Sălăgeni 5,81 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip acvatic
Rezervaţie naturală
4 Pruteţul Bălătău 24,89 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip acvatic
4316 ha
Rezervaţie naturală
5 Râul Prut (211 km 0,1825 Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip acvatic
lungime râu)
Rezervaţie naturală
6 Acumularea Chiriţa 78,00 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip acvatic
Acumularea Rezervaţie naturală
7 50,00 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Pârcovaci de tip acvatic
Fâneţele seculare Rezervaţie naturală
8 46,36 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Valea lui David de tip floristic
Poiana cu Rezervaţie naturală
9 9,20 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Schit de tip floristic
Sărăturile din Rezervaţie naturală
10 5,90 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Valea Ilenei de tip floristic
Pădurea Cătălina - Rezervaţie naturală
11 7,60 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Cotnari de tip forestier
Făgetul Secular Rezervaţie naturală
12 73,30 0,0003 Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Humosu de tip forestier
Rezervaţie naturală
13 Pădurea Frumuşica 97,30 0,0004 Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip forestier
Pădurea Rezervaţie naturală
14 203,30 ha 0,0008 - HCJ 8/1994
Ghiorghiţoaia de tip forestier
Pădurea Rezervaţie naturală
15 11,60 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Icuşeni de tip forestier
Lunca Mirceşti Rezervaţie naturală
16 26,30 0,0001 Lg.5/2000 HCJ 8/1994
(Vasile Alexandri) de tip forestier
Rezervaţie naturală
17 Pădurea Medeleni 102,00 ha 0,0004 - HCJ 8/1994
de tip forestier
18 Pădurea Pietrosu Rezervaţie naturală 83,00 0,0003 Lg.5/2000 HCJ 8/1994

Pagina 33
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Ponderea Statut Legal


ANP din Interes naţional Interes
Nr. Denumire Categ. ANP Suprafaţă
suprafaţa (Lg. 5/2000 judeţean
României (%) H.G. 2151/2004 (HCJ/HCL)
de tip forestier
Rezervaţie naturală
19 Poieni -Cărbunăriei 9,20 Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip forestier
Rezervaţie naturală
20 Pădurea Roşcani 34,60 0,0001 Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip forestier
Rezervaţie naturală
21 Pădurea Tătăruşi 49,90 0,0002 Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip forestier
Rezervaţie naturală
22 PădureaUricani 68,00 0,0002 Lg.5/2000 HCJ 8/1994
de tip forestier
Rezervaţie naturală
Punctul fosilifer
23 de tip geologic- 3,23 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Băiceni
paleontologic
Rezervaţie
Bohotin - naturală de tip
24 0,90 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Pietrosu geologic-
paleontologic
Rezervaţie naturală
Locul fosilifer
25 de tip geologic- 6,80 - Lg.5/2000 HCJ 8/1994
Dealul Repedea
paleontologic
Rezervaţie naturală
26 Şcheia de tip geologic- 1,00 - HG 2151/2004 -
paleontologic
Pârâul Pietrei Rezervaţie naturală
27 Bazga Răducăneni de tip geologic 0,50 - HG 2151/2004 -
paleontologic

Zonele declarate în anul 2007 ca situri de importanţă comunitară - SCI (OM 1964/2007) şi
situri de protecţie avifaunistică (HG 1284/2007), parte a reţelei Natura 2000, sunt prezentate
în Tabelul 2-6. Acestea includ o bună parte din rezervaţiile prezentate anterior.

Tabel nr. 2-6 Situri incluse în reţeaua Natura 2000


Suprafaţă Suprafaţă
Nr. Denumire Cod totală în Jud. Localizare
(ha) Iaşi
Judeţul Iaşi comunele: Andrieşeni, Coarnele
Eleşteele Jijiei şi Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote,
1 ROSPA0042 19.425 19.425
Miletinului Ţigănaşi, Popricani, Probota, Trifeşti,
Victoria şi Vlădeni
Judeţele Iaşi, Neamţ şi Bacău
Lunca Siretului În judeţul Iaşi – comunele: Stolniceni-
2 ROSPA0072 10.455 7.000
Mijlociu Prăjescu, Mogoşeşti Siret, A.I. Cuza,
Hălăuceşti, Mirceşti, Răchiteni şi Butea
Judeţele Iaşi şi Vaslui
3 Pădurea Bârnova ROSPA0092 12.887 12.600 În judeţul Iaşi – comunele: Bârnova, Ciurea,
Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca

Pagina 34
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Suprafaţă Suprafaţă
Nr. Denumire Cod totală în Jud. Localizare
(ha) Iaşi
şi Tomeşti
Judeţul Iaşi – comunele: Ciorteşti şi
4 Pădurea Micleşti ROSPA0096 8.474 5.600
Dolheşti
Dealul lui Judeţul Iaşi – comunele: Leţcani, Movileni,
5 ROSCI0058 569,6 569,6
Dumnezeu Rediu, Româneşti
Judeţul Iaşi – comunele: Voineşti,
6 Fânaţele Bârca ROSCI0077 159,4 159,4
Mogoşeşti-Iaşi
7 Făgetul Humosu ROSCI0076 79,8 79,8 Judeţul Iaşi – comuna Deleni
8 Lunca Mirceşti ROSCI0107 28,3 28,3 Judeţul Iaşi –comuna Mirceşti
Pădurea Bârnova- Judeţul Iaşi – comunele: Bârnova, Ciurea,
9 ROSCI0135 12.428,4 12.427
Repedea Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca
Pădurea
10 ROSCI0150 113,8 113,8 Judeţul Iaşi – comuna Mădârjac
Frumuşica
Pădurea
11 ROSCI0152 243,6 243,6 Judeţul Iaşi – comuna Sineşti
Gheorghiţoaia
12 Pădurea Homiţa ROSCI0159 51,4 51,4 Judeţul Iaşi – comunele Cristeşti, Moţca
13 Pădurea Icuşeni ROSCI0160 9,6 9,6 Judeţul Iaşi – comuna Golăieşti
14 Pădurea Medeleni ROSCI0161 128 128 Judeţul Iaşi – comuna Golăieşti, Victoria
15 Pădurea Roşcani ROSCI0167 64,7 64,7 Judeţul Iaşi – comuna Roşcani
Pădurea şi pajiştile
16 ROSCI0171 232,1 232,1 Judeţul Iaşi – comunele Rediu, Popricani
de la Mârzeşti - Iaşi
17 Pădurea Tătăruşi ROSCI0176 48,4 48,4 Judeţul Iaşi – comunele Tătăruşi, Cristeşti
18 Pădurea Uricani ROSCI0181 112,9 112,9 Judeţul Iaşi – comuna Miroslava
Judeţul Iaşi comunele Bivolari, Trifeşti,
19 Râul Prut ROSCI0213 12.511 7.500 Probota, Victoria, Golăieşti, Ungheni,
Ţuţora, Prisăcani, Grozeşti, Gorban
Sărăturile din Judeţul Iaşi – comuna Dumeşti, Leţcani,
20 ROSCI0221 158,9 158,9
Valea Ilenei Româneşti
Sărăturile Jijia
Inferioară – Prut
Judeţul Iaşi – comunele: Andrieşeni,
(include siturile
Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa,
21 propuse Balta ROSCI0222 10.997 10.997
Movileni, Şipote, Ţigănaşi, Popricani,
Bălătău şi Gârla
Probota, Trifeşti, Victoria şi Vlădeni
veche a bălţii Teiva
Vişina)
22 Valea lui David ROSCI0265 222,9 222,9 Judeţul Iaşi – comuna Miroslava

Localizarea pe hartă a acestor situri este prezentată în figura următoare.

Pagina 35
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 2-2 Situri Natura 2000 în judeţul Iaşi

Pagina 36
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.1.3 Infrastructura

Reţeaua de drumuri

Judeţul Iaşi este străbătut de drumul european E 58 Halmeu - Iaşi - Sculeni.


Lungimea totală a drumurilor publice în judeţul Iaşi era în anul 2006 de 2.353 km, din care 414
km drumuri modernizate, 587 km drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Lungimea
drumurilor naţionale în acelaşi an era de 344 km, iar lungimea drumurilor judeţene şi comunale
de 2.009 km.

Tabel nr. 2-7 Situaţia drumurilor publice în judeţul Iaşi la 31 decembrie 2005
Drumuri naţionale Drumuri judeţene şi comunale
Total Cu Cu
drumuri Total Modernizate îmbrăcăminţi Total Modernizate îmbrăcăminţi
ușoare rutiere ușoare rutiere
România 79.904 15.934 14.374 1.253 63.970 6.774 19.662
Reg. NE 13.387 2.656 2.357 258 10.731 1.000 2.540
Iaşi 2.353 344 316 28 2009 98 545
Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

Căile rutiere sunt repartizate neuniform pe raza judeţului. La Iaşi se intersectează mai multe
drumuri modernizate, care apropie oraşul de Tg. Frumos, Roman, Paşcani, Botoşani, Hârlău
după cum urmează: DN 28 - Roman-Tg Frumos-Iaşi-Albiţa, DN 28 A – Tg. Frumos-Paşcani-
Moţca, DN 28 B – Tg. Frumos-Hârlău-Botoşani.
În figura următoare este prezentată infrastructura rutieră principală a judeţului Iaşi, relevantă
pentru analiza soluţiilor de transport a deşeurilor.

Pagina 37
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 2-3 Principalele artere rutiere din Judeţul Iaşi

Reţeaua de căi ferate

Lungimea totală a căilor ferate aflate în exploatare era în anul 2005 de 292 km, din care 136
km căi ferate electrificate.
Principala arteră feroviară este reprezentată de magistrala 600 Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna
- Vaslui - Iaşi - Ungheni (395 km). Din ea se desprind linii secundare, cum ar fi Iaşi-Tg
Frumos-Paşcani (76 km), Iaşi-Hârlău (64 km).
Pe teritoriul judeţului, din această linie ferată derivă traseele secundare: Mărăşeşti-Iaşi,
Bucureşti Nord-Iaşi, Iaşi-Vatra Dornei şi Galaţi-Tecuci-Iaşi, care deservesc atât localităţile de
pe văile afluente mai importante ale Prutului şi Siretului, cât şi nevoile industriei lemnului şi
turismului.

Pagina 38
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-8 Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2005


Total Din care cu ecartament normal Linii cu Densitatea
Anul 2005 Din care Cu două ecartament liniilor la 1000
Total Cu o cale
electrificate căi larg km2 de teritoriu
România 10.948 3.999 10.816 7.806 3.010 57 45,9
Reg. NE 1.634 611 1.623 1.059 564 11 44,3
Iaşi 292 136 286 146 140 6 53,3
Sursa: Anuarul Statistic al României 2005

Transporturile aeriene

În apropierea municipiului Iaşi, în partea de nord-est a acestuia, se află Aeroportul Iaşi, care
asigură legăturile aeriene cu restul României, precum şi cu alte ţări. Primele curse aeriene au
operat pe Aeroportul Iaşi începând cu anul 1905, iar din anul 1969 Aeroportul Iaşi este
modernizat ca parte a unui program naţional de reabilitare a multor obiective strategice.
În acest moment Aerportul Iaşi este echipat cu un sistem de apropiere NDB asistat de un
Radar de Apropiere cu Precizie, un balizaj CAT I cu lumini pentru apropiere pentru pistele 15
şi 33 beneficiind astfel de cel mai modern terminal pentru pasageri dintre aeroporturile
regionale.

Transportul public

Principalul prestator de servicii de transport public urban în Judeţul Iaşi este unitatea RATP
Iaşi (Regia Autonomă de Transport Public).
În zona Iaşului se constată o reţea bine dezvoltată de linii de transport persoane întrucât
municipiul dispune de o varietate de trasee. În ceea ce priveşte transportul electric nu este
majoritar deoarece numărul de troleibuze este net depăşit de numărul de autobuze şi maxi-taxi.

Tabel nr. 2-9 Transportul urban de pasageri


Lungimea liniei Numărul vehiculelor în inventar Număr de pasageri
Teritoriu simple (km) (nr) transportaţi (mii)
Autobuze şi
Tramvaie Troleibuze Tramvaie Troleibuze Autobuze Troleibuze
microbuze
România* 925,5 700,5 1.733 6.126 847
Reg. NE** 98,8 137,8 177 659 78 74.875,7 24.550
Iaşi** - - 145 204 28 49208 2523
*Date din 2004 - Anuarul Statistic al României 2005
** Date din 2005 – Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Pagina 39
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Utilităţi

Alimentare cu apă şi canalizare


Conform datelor existente la nivelul Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi, în anul 2006 în
judeţul Iaşi doar 50 de localităţi (din care 5 municipii şi oraşe) beneficiau de sistem centralizat
de distribuţie a apei potabile şi doar 14 de localităţi (din care 5 municipii şi oraşe) dispuneau de
reţele de canalizare.
RAJAC Iaşi reprezintă principalul furnizor al serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare,
asigurând atât alimentarea cu apă potabilă şi industrială în cadrul judeţului Iaşi, în regim
continuu (24ore/24ore), cât şi colectarea apelor uzate prin reţeaua de canalizare, epurarea
acestora şi tratarea nămolurilor.

Tabel nr. 2-10 Reţeaua de alimentare cu apă, anul 2006


Volum de apă potabilă distribuită Număr localităţi cu instalaţii de
Lungimea totală simplă
consumatorilor (mii mc) alimentare cu apă potabilă
Judeţul a reţelei de distribuţie a
Din care: pentru uz Din care: municipii şi
apei potabile (km) Total Total
casnic oraşe
Iaşi 1.185,0 43.393 23.250 50 5
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel nr. 2-11 Reţeaua de canalizare publică, anul 2006


Lungimea totală simplă a Număr localităţi
Judeţul conductelor de canalizare Din care:
Total
publică (km) municipii şi oraşe
Iaşi 561,5 14 5
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Comparativ cu nivelul de extindere a reţelei de distribuire a apei potabile, este evident că


reţeaua de canalizare este sub necesităţi, acoperind un număr mult mai mic de localităţi.
Dacă cele 5 localităţi urbane ale judeţului dispun de reţele centralizate de distribuţie a apei
potabile şi de canalizare, în schimb asigurarea centralizată a apei potabile în localităţile rurale
este încă mult sub nivelul dorit, aici situaţia fiind şi mai nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte
existenţa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare.
Trebuie menţionat faptul că municipiul Iaşi dispune de una dintre cele mai mari staţii de
epurare din judeţul Iaşi, ea preluând un debit de 4,2 mc/s. De asemenea staţia de epurare este
dimensionată pentru un debit total de 4.200 l/s şi 8.400 l/s pe timp de ploaie.
Având în vedere dezvoltarea insuficientă şi starea ridicată de uzură a majorităţii reţelelor de
alimentare cu apă şi de canalizare existente, sunt necesare eforturi financiare substanţiale atât
pentru reabilitarea, cât şi pentru extinderea acestora, atât în mediul urban, cât mai ales în

Pagina 40
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

localităţile rurale.
În judeţul Iaşi s-a obţinut finanţare în cadrul Programului ISPA, Măsura nr. 2005 16 PPA 001-
02 - Asistenţă Tehnică pentru pregătirea proiectului de modernizare a infrastructurii de
apă/apă uzată în judeţul Iaşi – Fonduri de Coeziune. Având în vedere necesităţile şi mărimea
judeţului Iaşi, MMDD a decis ca pentru Iaşi se vor aloca cca. 120 mil Euro.
În scopul implementării acestei măsuri au fost identificate în cadrul judetului Iaşi 5 aglomerări
urbane (nu neapărat identice cu organizarea teritorial administrativă a localităţilor), acestea
fiind :

• AU Iaşi – include municipiul Iaşi şi comunele Rediu, Valea Lupului, Miroslava, Ciurea,
Dancu, Holboca, Tomeşti, Aroneanu;

• AU Paşcani – include municipiul Paşcani şi localităţile Lunca, Hărmăneşti, Sodomeni,


Boşteni, Găsteşti;

• AU Tg. Frumos – include oraşul Tg. Frumos şi localităţile Războieni şi Prigoreni;


• AU Hârlău – include oraşul Hârlău şi localităţile Deleni, Parcovaci, Feteşti, Scobinţi;

• AU Podu Iloaie – include oraşul Podu Iloaie şi localităţile Budai şi Scobilţeni.


Alocarea financiară propusă pentru judeţul Iaşi în cadrul acestei măsuri este după cum
urmează:

• 82 milioane euro pentru tratarea apelor uzate (treapta terţiară a SEAU Dancu Iaşi,
extindere reţele de canalizare şi reparaţii reţele canalizare existente în cele 5 AU
menţionate;

• 42 milioane euro pentru extindere reţele alimentare cu apă şi înlocuire reţele alimentare cu
apă în cele 5 AU menţionate.

Sisteme de încălzire
Numărul de localităţi în care se distribuie energie termică în sistem centralizat şi gaze naturale
în judeţul Iaşi este foarte scăzut.
În localităţile urbane ale judeţului Iaşi sistemul de încalzire predominant este cel de termoficare
în regim centralizat, principalii furnizori de energie termică fiind:

• pentru municipiul Iaşi –S.C. CET S.A. Iaşi;


• pentru municipiul Paşcani – R.A.G.C.L. Paşcani;
• pentru oraşul Târgu-Frumos – S.C. TERMOSERV S.A Târgu-Frumos.
SC CET Iaşi reprezintă principalul furnizor în ceea ce priveşte producţia de energie electrică,
producţia de energie termică, distribuţia şi furnizarea energiei termice la consumatorii urbani
şi industriali din municipiul Iaşi.

Pagina 41
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Cu excepţia S.C. CET S.A. Iaşi, care utilizează mai multe tipuri de combustibil, ceilalţi
furnizori de energie termică utilizează numai gaze naturale.
De asemenea în localităţile urbane care dispun de reţele de termoficare, în ultimii ani s-a
manifestat fenomenul de debranşare a populaţiei sau a unor agenţi economici (sedii
administrative, comercianţi etc.) de la sistemul centralizat de încălzire, aceştia trecând la
încălzirea în sistem individual, în marea lor majoritate utilizând centrale termice pe gaz natural.
În judeţul Iaşi există resurse importante de lemn şi deşeuri lemnoase, acestea fiind încă doar
parţial utilizate în scopuri energetice, în principal în centralele termice ale unităţilor de
prelucrare a lemnului.
În mediul rural, încălzirea populaţiei se realizeză individual, principalul combustibil utilizat
fiind lemnul.

Tabel nr. 2-12 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite, la 31 decembrie


Localităţi în care se distribuie Lungimea simplă Volumul gazelor naturale
Regiune gaze naturale a conductelor de distribuite (mii mc)
/Judeţ Din care: distribuţie a Din care: pentru
Total Total
municipii şi oraşe gazelor (km) uz casnic
ANUL 2003
România 1.221 182 23.917 10.294.577 3.476.292
Reg.1 N-E 67 22 2.117 1.311.452 668.199
Iaşi 15 3 540 354.590 192.411
ANUL 2004
România 684 205 25.879 12.733.986 2.744.664
Reg. 1 N-E 70 28 2.306 1.652.388 276.148
Iaşi 19 4 607,1 389.408 70.184
ANUL 2005
Iaşi 21 5 632,2 340.660 79.672
Sursa: Anuarul Statistic al României şi Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel nr. 2-13 Localităţi în judeţul Iaşi în care se distribuie energie termică, la 31 decembrie
2005 2006
Localităţi în care se distribuie energie termică 5 3
Din care municipii şi oraşe 2 2
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

2.1.4 Date demografice

Populaţia stabilă a judeţului Iaşi


În anul 2007 judeţul Iaşi avea o populaţie de 825.100 locuitori, ceea ce reprezenta cca 3,8% din
populaţia totală a României. La nivelul judeţului în acelaşi an, 47,68% din totalul populaţiei

Pagina 42
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

locuia în mediul urban, iar 52,32% în mediul rural. Trebuie menţionat faptul că faţă de 1 iulie
2006, populaţia urbană a scăzut cu 4.136 persoane.
Datorită întinderii mari a zonelor de câmpie şi de podiş, densitatea medie a populaţiei se
situează la un nivel destul de ridicat, respectiv 148,4 loc/km2.
În privinţa densităţii populaţiei pot fi identificate trei zone:

• Municipiul Iaşi cu o densitatate a populaţiei în zona urbană de 53,73 loc/ha;


• Municipiul Paşcani cu o densitatate a populaţiei în zona urbană de 60,91 loc/ha;

• Oraşul Hârlău cu o densitatate a populaţiei în zona urbană de 39,37 loc/ha.

14000

DELENI

12000

PASCANI

10000

IASI

8000

6000

4000

2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000

Figura nr. 2-4 Densitatea populaţiei (date din recensământul 2002) în judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-14 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Iaşi în perioada 2001 - 2007

Anul Total persoane Locuitori pe km2


2001 842.126 153,8
2002 805.330 147,1
2003 816.003 149,0
2004 821.621 150,0
2005 813.943 148,6

Pagina 43
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Anul Total persoane Locuitori pe km2


2006 824.083 148,0
2007 825.100 150,6
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Populaţie totală judeţ

845.000

840.000

835.000

830.000
nr. loc.

825.000

820.000

815.000

810.000

805.000

800.000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Figura nr. 2-5 Evoluţia populaţiei totale a judeţului Iaşi în perioada 2001 - 2007

Analiza pe medii de rezidenţă relevă următoarele aspecte:

• La nivelul anului 2001, populaţia urbană şi cea rurală erau aproape egale;
• La nivelul anului 2002 se înregistrează o scădere accentuată a populaţiei judeţului, scădere
manifestată în mediul urban. În mediul rural se înregistrează o uşoară creştere a numărului
de locuitori. Ponderea populaţiei în mediul urban devine 46,2%, în ;

• În anul 2006, localitatea Podu Iloaiei a devenit oraş, contribuind la creşterea populaţiei
urbane a judeţului;

• Dinamica populaţiei în ultimii ani nu permite stabilirea cu exactitate a unui tendinţe.


O dinamică a numărului populaţiei pe cele două medii (rural / urban) este prezentată în
Tabelul nr. 2-15 şi Figura nr. 2-6.

Pagina 44
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-15 Evoluţia populaţiei în mediul urban şi rural în perioada 2001 - 2007, la 1 iulie

Mediu U.M. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


Total Nr. loc. 842.126 805.330 816.003 821.621 813.943 824.083 825.100
Nr. loc. 420.237 372.158 381.624 386.072 376.155 394.696 393.389
Urban % din populaţia
49,90 46,21 46,77 46,99 46,21 47,90 47,68
totală
Nr. loc. 421.889 433.172 434.379 435.549 437.788 429.387 431.711
Rural % din populaţia
50,10 53,79 53,23 53,01 53,79 52,10 52,32
totală

440000

430000

420000

410000

400000
nr. loc.

Urban
Rural
390000

380000

370000

360000

350000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Figura nr. 2-6 Distribuţia populaţiei în judeţul Iaşi pe medii urban / rural

În judeţul Iaşi numărul persoanelor decedate în anul 2006 (7.895 persoane) a fost cu 251
persoane mai mic decât în anul 2005, scădere reflectată şi în diminuarea ratei mortalităţii
generale de la 10,1‰ în 2005 la 9,7‰ în 2006. Scăderea ratei mortalităţii infantile (decedaţi
sub 1 an la 1000 născuţi-vii) a continuat şi în anul 2006 (13,7‰ faţă de 14,4‰ în 2005),
înscriindu-se în tendinţa ultimilor ani şi menţinându-se sub media pe ţară( 13,9‰).
Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii a determinat, în anul 2006, un spor natural pozitiv (+2.229
persoane), ceea ce corespunde unei rate de 2,8 persoane la 1000 locuitori, în creştere faţă de
anul 2005 (2,5‰) şi situând judeţul Iaşi pe primul loc între judeţele ţării.

Pagina 45
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-16 Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă la 1 iulie în judeţul Iaşi
Pe grupe de vârstă
Anii Total
0-14 ani 15-59 ani 60 şi peste
2001 842.126 171.469 533.487 137.170
2002 805.330 162.939 506.744 135.647
2003 816.003 158.142 522.251 135.610
2004 821.621 153.317 533.127 135.177
2005 813.943 149.302 530.460 134.181
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel nr. 2-17 Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2006
Plecaţi Sosiţi Sold
Total 10.473 9642 -831
Urban 4.880 3.527 -1.353
Rural 5.593 6.115 522
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

2.1.5 Aşezări umane

În anul 2006 judeţul Iaşi număra 2 municipii, 3 oraşe, 93 de comune şi 418 sate.
Judeţul Iaşi prezintă următoarea organizare administrativ – teritorială:
• 2 municipii: Iaşi - municipiu reşedinţă de judeţ şi Paşcani;
• 3 oraşe: Tg Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei;
• 93 comune, cu 418 sate.
Reamintim faptul că localitatea Podu Iloaiei a devenit oraş în anul 2006.

Pagina 46
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 2-7 Organizarea administrativă a judeţului Iaşi

Tabel nr. 2-18 Organizarea administrativă a teritoriului în judeţul Iaşi, la 1 iulie

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


Număr oraşe
4 4 4 4 4 5 5
şi municipii
Număr
2 2 2 2 2 2 2
municipii
Număr
85 85 85 94 93 93 93
comune
Număr sate 420 420 420 420 418 418 418
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel nr. 2-19 Populaţia stabilă pe localităţi urbane în judeţul Iaşi în perioada 2001 - 2007, la 1
iulie

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


Municipiul Iaşi 348705 303714 313444 317812 307377 316716 315214
Municipiul Paşcani 46096 43521 43202 43074 43380 42805 42758
Oras Hârlau 11869 11522 11522 11756 11856 11625 11784
Oras Târgu Frumos 13567 13401 13456 13430 13542 13472 13471
Oras Podu Iloaiei 1) - - - -1 - 10078 10162
1) Localitatea Podu Iloaiei a devenit oraş începând cu anul 2006
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Pagina 47
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Localităţi izolate

Conform prevederilor directivei europene 1999/31/EC şi ale HG 349/2005 privind


depozitarea deşeurilor, localitatea izolată este definită ca o aşezare cu un număr de maximum
500 de locuitori şi cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distanţă de cel puţin 50 km faţă de
cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu
acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de condiţii meteorologice
aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an.

Tabel nr. 2-20 Media numărului de locuitori în mediul rural, anul 2005
Nr. comune sub 500 Nr. comune între 500 - Nr. comune peste
locuitori 5000 locuitori 5000 locuitori
Nr. comune - 66 28

Ordinul nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile
municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG
nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare, nu include în această
listă localităţi din judeţul Iaşi.

2.1.6 Dezvoltare economică

Principalele surse economice

Structura şi repartiţia principalelor activităţi economice în judeţul Iaşi sunt determinate de


poziţia geografică, varietatea resurselor naturale, precum şi de tradiţia existentă în prelucrarea
acestor resurse.

Principalele ramuri economice în judeţul Iaşi sunt reprezentate de comerţ şi tranzacţii


imobiliare.

Tabel nr. 2-21 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe
activităţi şi clase de mărimi, anul 2006
Din care: pe clase de mărime, după
Activităţi Total numărul de salariaţi
0-9 10-49 50-249 250 şi peste
Judeţul Iaşi 14.862 12.982 1.506 316 58
Industrie extractivă 8 6 2 - -
Industrie prelucrătoare 1.708 1.203 335 137 33
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 11 4 1 1 5
Construcţii 977 747 170 53 7

Pagina 48
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,


7.317 6.637 620 58 2
reparaţii şi întreţinere auto
Hoteluri şi restaurante 576 470 98 8 -
Transport, depozitare şi comunicaţii 886 795 69 16 6
Intermedieri financiare 2.621 2.437 143 37 4
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi
activităţi de servicii prestate în principal 72 61 11 - -
întreprinderilor
Învăţământ 1) 271 253 17 1 -
Sănătate şi asistenţă socială 1) 415 369 40 5 1
Alte activităţi de servicii colective,
8 6 2 - -
sociale şi personale
1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate
ca societăţi comerciale.
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Iaşi

Tabel nr. 2-22 Numărul societăţilor comerciale active la sfârşitul anului 2005
Număr total Întreprinderi cu
Întreprinderi de stat
întreprinderi capital privat
1.691 14 1.677
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistcă Iaşi

Agricultura. Judeţul Iaşi dispune de următorul potenţial agricol:

• suprafaţa agricolă – 381.396 ha;

• suprafaţa arabilă – 253.243 ha;


• suprafaţa păşunilor – 88.110 ha;
• suprafaţa fâneţelor – 19.608 ha;
• suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 8.142 ha.
În judeţul Iaşi există preocupări legate de dezvoltarea agriculturii ecologice prin utilizarea
biofertilizatorilor şi a îngrăşămintelor organice. Acestea au fost distribuite pe o suprafaţă
16.100 ha, reprezentând 6,27 % din suprafaţa arabilă.
De asemenea în judeţul Iaşi există 4 ferme ecologice înfiinţate în comunele Răducăneni,
Scânteia, Rediu şi Strunga.

Pagina 49
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-23 Suprafaţa cultivată cu principalele culturi în judeţul Iaşi (hectare)

Suprafaţa Cereale Grâu Sfeclă


Orz şi Plante Floarea
Anul cultivată pentru şi Porumb de Cartofi Legume
orzoaică uleioase soarelui
- total boabe secară zahăr
2001 252.121 178.193 50.406 7.191 114.783 19.633 17.561 2.639 9.395 12.603
2002 253.493 172.816 46.409 7.477 113.454 23.137 19.036 3.303 9.551 13.494
2003 248.840 154.583 25.466 1.640 122.350 34.614 26.995 3.333 9.633 13.582
2004 236.783 172.473 39.461 2.266 127.262 31.406 25.067 1.111 8.993 11.6511
2005 238.669 160.055 39.129 4.685 111.294 37.837 29.210 1.661 9.031 11.7731
2006 223.182 144.482 33.298 3.365 102.59 305.48 20.916 4.299 9.484 12.9401
1)
În total legume este inclusă şi suprafaţa grădinilor familiale

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Zootehnia este un sector important prin ritmicitatea veniturilor pe care le asigură,


valorificarea resurselor agricole aflate în gospodăriile populaţiei, locuitorii judeţului având o
bogată tradiţie în creşterea animalelor.
O contribuţie importantă la dezvoltarea zootehniei în judeţul Iaşi o are suprafaţa mare de
păşune existentă în zona montană, în luncile râurilor, precum şi existenţa terenurilor mai slab
productive, care sunt folosite exclusiv pentru păşunat.

Tabel nr. 2-24 Efectivele de animale la sfârşitul anului


Bovine Porcine Ovine
Anii Din care vaci, Din care scroafe Din care oi Caprine
Total Total Total
bivoliţe şi junici de prăsilă şi mioare
2001 112.320 61.056 98.646 7.935 336.321 265.977 7219
2002 115.548 62.097 119.767 10.043 321.218 252.772 9102
2003 117.710 60.414 139.161 9.889 320.286 241.151 10.847
2004 106.584 66.311 185.688 12.267 267.441 227.460 10.857
2005 107.337 61.954 180.560 18.194 259.880 221.547 11.629
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole


Cotnari-Hârlău, Iaşi-Răducăneni. Dintre speciile pomicole, predomină mărul (24.770 t în anul
2006), prunul (13.186 t în anul 2006), cireşul şi vişinul (12.922 t în anul 2006 ), părul şi nucul.
Silvicultura. La sfârşitul anului 2006, suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră
a judeţului Iaşi era de 75.683 ha.
În ceea ce priveşte regenerarea pădurilor, la nivelul anului 2006 în judeţul Iaşi existau 399 ha
regenerate, din care 219 ha regenerări naturale şi 180 ha împădurite.

Pagina 50
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Turism

Elementul natural cel mai atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu păduri, în
special cele care sunt în apropierea oraşelor din judeţ.
În preajma municipiului Iaşi se face turism de agrement în ariile împădurite de la Păun,
Repedea, Bîrnova, Ciric, Breazu, Cetăţuia. Traseul DN24 de la ieşirea din municipiul Iaşi
înspre Pietrăria –Poieni – Schitu Duca este considerat ca fiind un traseu deosebit de pitoresc.
Municipiul Paşcani se bucură de frumuseţea codrilor de la Moţca, iar oraşul Hârlău este în
apropierea ariilor forestiere din perimetrul Dealului Mare.
Se mai pot adauga pădurile din preajma localităţilor Voineşti, Tomeşti, Zona Strunga –
Miclăuşeni – Trei Iazuri, etc.
În plus, o atracţie deosebită a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale ce au loc
aici: pictarea icoanelor (cca. 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeierea ouălelor (60
de ateliere de artizanat), meşteşugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie, 52 sculptori în
lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiţionale), olărit (în special olăritul cu argilă
neagră, cunoscut în întreaga lume), sculptura în piatră, ţesutul şi lucrăturile din piele, blănărie,
măşti populare.
Turismul balnear. Apele minerale constituie o resursă extrem de importantă, de valoare
naţională sau internaţională, dar insuficient valorificată, cu însuşiri remarcabile, atât curative
cât şi alimentare.
Apele de adâncime de pe teritoriul judeţului Iaşi sunt puternic mineralizate datorită dizolvării
sărurilor din sedimente. De exemplu, forajele de adâncime executate în punctul Nicolina - Iaşi
(1032m) au pus în evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu
o mineralizaţie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11 - 43g/kg
NaCl şi 16-30 g/kg CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl2, SO4Ca şi
Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenţa a încă două
complexe acvifere, unul în formaţiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentraţie mare
în săruri, şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo - iodurate,
bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentraţie mare în săruri.
Pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear format
din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare
şi tratament şi o plajă amenajată. Rezerva exploatabilă de apă subterană minerală de la
Nicolina, confirmată de către Comisia de Rezerve Geologice în 1979, s-a ridicat la valoarea de
299 mc/zi.
În prezent, necesarul de apă minerală pentru nevoile de tratament sunt de circa 260 mc/zi,
ceea ce impune o utilizare raţională a acestor resurse. Ape minerale similare s-au semnalat şi în
forajul Deleni-Hârlău.

Pagina 51
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-25 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică


Capacitate de cazare
Sosiri Înnoptări Indici de utilizare netă a
An Existentă În funcţiune (mii (mii) (mii) capacităţii în funcţiune (%)
(locuri) locuri - zile)
2001 3198 1) 699,6 104,9 258.3 36.9
2002 3406 1) 778,3 109,6 255.5 32.8
2003 3325 1) 756,0 122,0 261.6 34.6
2004 2996 1) 690,8 133,5 278.7 40.3
2005 3428 1) 717,6 138,4 289.7 40.4
1) Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

9000

8000

7000

6000
nr persoane

5000 Capacităţi de cazare


Sosiri(mii de pers)
4000 Înnoptări(mii de pers)
3000

2000

1000

0
2001 2002 2003 2004 2005 2006

Figura nr. 2-8 Evoluţia activităţii de cazare turistică

Se constată o creştere a capacităţilor de cazare şi a numărului de vizitatori.

Tabel nr. 2-26 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică


Judeţul Iaşi 2005 2006
Total 68 54
Hoteluri şi moteluri 19 18
Cabane turistice 2 1
Campinguri şi unităţi tip căsuță 7 2
Vile turistice şi bungalouri 14 2
Tabere de elevi şi preşcolari 6 6
Pensiuni turistice 16 18
Pensiuni agroturistice - -

Pagina 52
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Judeţul Iaşi 2005 2006


Hoteluri pentru tineret 3 4
Hosteluri 1 1
Popasuri turistice 68 54
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Distribuţia forţei de muncă şi rata şomajului

În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe categorii socio-profesionale, în perioada 2000-2004


s-au înregistrat următoarele:

• populaţia ocupată s-a diminuat de la 318,0 mii persoane la 302,8 mii persoane (-15,2 mii);
• numărul mediu de salariaţi a scăzut de la 166,4 mii persoane în 2000 la 159,5 mii persoane
în 2002 (-6,9 mii), în 2004 înregistrându-se o uşoară tendinţă de creştere (+347 persoane în
luna august 2004 faţă de media anului 2003);

• numărul de şomeri a scăzut de la 39,0 mii persoane în 2000 la 32,5 mii persoane în 2002 (-
6,5 mii) şi 25,3 mii persoane în 2004 (-13,7 mii persoane în luna august 2004 faţă de
sfârşitul anului 2000); în aceeaşi perioadă, rata şomajului s-a diminuat de la 10,9% în 2000
la 7,5% în luna august 2004.

Tabel nr. 2-27 Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfâşitul anului)
Judeţul Iaşi (mii pers) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total, din care: 302,8 298,2 290,5 296,4 291,7 302,8 298,2
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 115,4 110,0 100,7 102,5 97,0 115,4 110,0
Pescuit şi piscicultură 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
Industrie: 71,2 67,2 61,3 55,8 52,9 71,2 67,2
- Industrie extractivă 0,1 0,1 - 0,1 - 0,1 0,1
- Industrie prelucrătoare 66,1 62,3 56,7 51,2 48,4 66,1 62,3
- Energie electrică şi termică, gaze şi apă 5,0 4,8 4,6 4,5 4,5 5,0 4,8
Construcţii 13,3 14,4 13,2 17,7 18,8 13,3 14,4
Comerţ 27,8 28,7 29,9 32,9 34,5 27,8 28,7
Hoteluri şi restaurante 2,0 2,6 4,0 4,1 4,0 2,0 2,6
Transport, depozitare şi comunicaţii 12,3 11,8 11,4 12,0 13,2 12,3 11,8
Intermedieri financiare 1,8 1,8 2,1 2,4 2,2 1,8 1,8
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 9,5 11,2 13,2 12,5 14,1 9,5 11,2
Administraţie publică şi apărare 3,8 4,0 4,0 4,7 4,9 3,8 4,0
Învăţământ 21,3 21,3 22,6 22,7 21,8 21,3 21,3
Sănătate şi asistenţă socială 17,8 18,3 19,2 18,9 18,8 17,8 18,3
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 6,4 6,7 8,7 10,0 9,3 6,4 6,7
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Pagina 53
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-28 Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale
Judeţul Iaşi (nr. pers.) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total, din care: 159514 159247 147620 153242 152538 159514 159247
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 5304 4606 4511 5040 4784 5304 4606
Pescuit şi piscicultură 247 157 179 159 205 247 157
Industrie: 62853 59351 50990 47232 43007 62853 59351
- Industrie extractivă 100 71 8 48 33 100 71
- Industrie prelucrătoare 57490 55096 46445 42715 38591 57490 55096
- Energie electrică şi termică, gaze şi
5263 4184 4537 4469 4383 5263 4184
apă
Construcţii 10425 11362 9117 11862 12580 10425 11362
Comerţ 19817 19576 20029 23000 24364 19817 19576
Hoteluri şi restaurante 1387 2122 2569 2739 2651 1387 2122
Transport, depozitare şi comunicaţii 10546 10310 8739 9496 9714 10546 10310
Intermedieri financiare 1645 1610 1511 1877 2024 1645 1610
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 5759 6205 7391 7548 8881 5759 6205
Administraţie publică şi apărare 3710 3879 3720 4425 4558 3710 3879
Învăţământ 19245 20466 19448 18946 19203 19245 20466
Sănătate şi asistenţă socială 14448 15184 14779 15837 14924 14448 15184
Celelalte activităţi ale economiei
4128 4419 4637 5081 5643 4128 4419
naţionale
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

La acest moment se cunoaşte faptul că rata şomajului în judeţul Iaşi la sfârşitul anului 2006 a
fost de 6,3%, în scădere faţă de anul 2002 ( 9,7 %).

Tabel nr. 2-29 Evoluţia Ratei Şomajului


Şomerii înregistraţi la Ag. pt. Din care: Rata Rata
Jud. Iaşi ocuparea forţei de muncă (nr. femei şomajului şomajului
persoane) (nr. persoane) - total (%) - femei (%)
2000 38993 17795 10,9 10,1
2001 32949 15612 9,4 9,2
2002 32506 16244 9,7 9,7
2003 31294 11506 9,5 7,3
2004 22289 7679 7,1 5,1
2005 23117 7995 7,2 5,4
2006 20231 7043 6,3 4,8
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Venitul mediu

Privitor la câştigul salarial trebuie subliniată tendinţa de creştere înregistrată pentru intervalul
2003 – 2006 pentru salariul mediu pe economie în judeţul Iaşi. Creşterile cele mai mari se
înregistrează în domeniile intermedieri financiare, administraţie publică şi apărare, învăţământ,
energie electrică şi termică, gaze şi apă. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în domeniile

Pagina 54
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

hoteluri şi restaurante, pescuit şi piscicultură, comerţ şi construcţii.

Tabel nr. 2-30 Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale

Judeţul Iaşi 2002 2003 2004 2005* 2006*


Total economie 3381814 4384017 5712000 703 792
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 2965733 3964377 5149490 552 696
Pescuit şi piscicultură 2309954 3169071 3968808 449 505
Industrie 3135589 4096202 5373900 657 -
Industrie extractivă 4554849 5788275 4156250 681 743
Industrie prelucrătoare 2890318 3815359 5037989 596 664
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 5783251 7758980 8801266 1242 1330
Construcţii 2805751 3888010 4826471 585 659
Comerţ 2329874 3275397 4223837 488 507
Hoteluri şi restaurante 1900384 2720916 3166331 400 495
Transport, depozitare şi comunicaţii 4989921 6256442 7629013 878 859
Intermedieri financiare 7434534 9600617 12917525 1537 1563
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3041654 3954087 4866788 648 727
Administraţie publică şi apărare 5074032 7274205 9584628 1169 1591
Învăţământ 4190000 5037069 7111394 973 1150
Sănătate şi asistenţă socială 3626336 4574234 5920582 752 858
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 3325292 3811226 5322613 592 690
*) în RON
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

PIB

Evoluţia PIB în ultimii 5 ani, inclusiv anul de referinţă 2005, defineşte influenţa venitului
asupra generării deşeurilor atât cantitativ cât şi calitativ.

Tabel nr. 2-31 Produsul intern brut la nivelul judeţului Iaşi


PIB/an 2001 2002 2003 2004 2005
PIB total (milioane lei) judeţ Iaşi 3605,8 4512,4 6128,3 7358,0 8720,4
PIB pe locuitor (lei) judeţ Iaşi 4281,8 5603,2 7510,2 8955,5 10713,8
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Principalele centre de atracţie

Judeţul Iaşi reprezintă atât din punct de vedere natural cât şi al obiectivelor istorice şi culturale
un teritoriu cu un potenţial imens, parţial nevalorificat. O listă a principalelor atracţii turistice

Pagina 55
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

este prezentată în tabelul următor.

Tabel nr. 2-32 Principalele atracţii turistice


Denumire Localitatea
Muzeul de Istorie a Moldovei Municipiul Iaşi
Muzeul Științei și Tehnicii ,,Ștefan Procopiu” Municipiul Iaşi
Muzeul de Artă Municipiul Iaşi
Muzeul Etnografic al Moldovei Municipiul Iaşi
Casa memoriala Vasile Pogor Municipiul Iaşi
Casa Memorială Otilia Cazimir Municipiul Iaşi
Muzeul Teatrului Municipiul Iaşi
Bojdeuca ,,Ion Creangă’’ Municipiul Iaşi
Casa Memorială ,,George Topârceanu’’ Municipiul Iaşi
Casa Memorială ,,Nicu Gane’’ Municipiul Iaşi
Casa Memorială ,,Mihai Codreanu’’ Municipiul Iaşi
Casa Memorială “Mihail Sadoveanu’’ Municipiul Iaşi
Casa Dosoftei Municipiul Iaşi
Muzeul Mihai Eminescu Municipiul Iaşi
Muzeul de Istorie Naturală al Universității AL I Cuza Municipiul Iaşi
Muzeul Municipal Paşcani – Arheologie şi etnografie Municipiul Paşcani
Muzeul Viei şi Vinului – Hârlău Oraşul Hârlau
Biserica ,,Sf.Grigore Teologu’’–monument istoric Mădărjeşti
Punct muzeal ,,Ion Inculet’’ Bârnova
Muzeul sătesc şi monumente: beci de pe timpul lui Ştefan cel Mare şi biserica Cepleniţa
lui Ştefan din lemn
Parc dendrologic Cozia Costuleni
Dealul Cătălina – cetate traco-dacică, beciul domnesc Cotnari
Muzeul Arheologic Cucuteni şi situl, biserici monumente istorice Cucuteni şi Cucuteni
Băiceni, tabăra de creaţie pictură, sculptură, olărit
Muzeul Satului Poiana, 2 biserici, o mănăstire, conac boieresc Deleni
Rezervaţie naturală Golăeşti
Schitul de la Poiana cu Cetate Grajduri
Casa Memorială ,,V. Alecsandri’’, biserica de lemn Mirceşi
Cetatea dacica + biserica catapeteasmă sec.XVII Moşna
Conacul Lascăr Catargi, rezervaţie naturală – pârâul Hemeiosu Răducăneni
Muzeu etnografie-atheologie, biserica 1650 Vasile Lupu Scheia
Casa Memorială “Costache Negruzzi” Trifeşti
Muzeul satului “Petre Carp” Ţibăneşti

Pagina 56
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2 DATE SPECIFICE REFERITOARE LA GENERAREA ŞI GESTIONAREA


DEŞEURILOR

Situaţia existentă reprezintă punctul de referinţă şi ajută la identificarea necesităţilor pentru


dezvoltările ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor.
Autorităţile pentru protecţia mediului din România colectează date privind gestionarea
deşeurilor încă din anul 1991, primul set de date complet la nivel naţional datând din anul
1995. Până în anul 2003 colectarea de date privind gestionarea deşeurilor s-a realizat de către
agenţiile judeţene de protecţia mediului pe bază de chestionare statistice, datele fiind prelucrate
de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM
Bucureşti în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (INS). În anul 2004, în cadrul
proiectului de asistenţă tehnică PHARE RO 0107.04.03, a fost realizată ancheta statistică pilot
pentru deşeuri, fiind îmbunătăţite şi metodologia şi chestionarele de anchetă. Începând cu anul
2005 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu Institutul Naţional de Statistică
realizează cercetare statistică anuală.
În ceea ce priveşte deşeurile municipale, ancheta statistică se realizează exhaustiv, pe baza a
două chestionare:

• AS-GD-MUN „Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de


salubritate”;

• AS-GD-TRAT „Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor”.


Conform menţiunilor din publicaţia statistică privind deşeurile, calitatea datelor privind
gestionarea deşeurilor este influenţată în mare măsură de o serie de condiţii existente la nivelul
unităţilor raportoare, şi anume:

• disponibilitatea condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor (în principal lipsa


cântarelor la depozitele de deşeuri);

• organizarea managementului deşeurilor;


• înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici;
• competenţa şi angajamentul responsabilităţilor pentru completarea chestionarelor
statistice.
Datele prezentate în acest capitol se referă la deşeuri menajere, deşeuri comerciale similare cu
cele menajere, deşeuri voluminoase, deşeuri din grădini, parcuri şi pieţe şi deşeuri stradale.

Pagina 57
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2.1 Generarea deşeurilor

Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de către
operatorii de salubritate şi se bazează în mare măsură pe estimări şi nu pe date precise,
obţinute prin cântăriri.
În cadrul grupurilor de lucru, în etapa de elaborare a PJGD, au fost analizate datele privind
generarea deşeurilor municipale deţinute de către APM, date rezultate din raportările statistice.

2.2.1.1 Cantităţi de deşeuri municipale generate

Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau
selectiv), cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile colectate reprezintă deşeurile generate
care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deşeurile necolectate sunt reprezentate de
deşeurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (populaţie urbană şi rurală
care nu beneficiază de servicii de salubritate).
Indicatorii de generare deşeuri menajere în mediul urban şi rural recomandaţi de Metodologie
sunt 0,9 kg/loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediul rural (în judeţ nu au fost realizate
până în prezent măsurători).
În tabelul următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale generate la nivel de judeţ,
conform datelor puse la dispoziţie de APM Iaşi.
Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de către
operatorii de salubritate pe baza chestionarelor de anchetă statistică (date bazate în mare
măsură pe estimări şi nu pe date precise, obţinute prin cântăriri).
Deoarece colectarea selectivă a fost introdusă începând cu anul 2006, nu au fost considerate
cantităţi de deşeuri municipale colectate selectiv. Cantităţile declarate de agenţii de salubritate
ca deşeuri municipale colectate separat au fost adăugate la cantităţile de deşeuri asimilabile din
comerţ, industrie, instituţii, colectate în amestec.
Cantitatea de deşeuri generate şi necolectate a fost calculată pe baza populaţiei nedeservite de
servicii de salubritate şi utilizând un indice de generare de 0,9 kg/locuitori x zi în mediu urban
şi 0,4 kg/locuitor x zi în mediu rural.

Tabel nr. 2-33 Cantităţi de deşeuri municipale generate în perioada 2001 – 2005 în judeţul Iaşi

Cantitate de deşeuri (tone)


Tipuri de deşeuri
2001 2002 2003 2004 2005
Deşeuri municipale (deşeuri
menajere şi asimilabile din
1.
comerţ, industrie, instituţii),
192.141 207.890 208.753 228.239 241.258
din care:

Pagina 58
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Cantitate de deşeuri (tone)


Tipuri de deşeuri
2001 2002 2003 2004 2005
Deşeuri menajere colectate în
1.1
amestec de la populaţie
121.238 134.279 134.944 152.474 164.372
Deşeuri asimilabile din comerţ,
1.2 industrie, instituţii, colectate în 4.617 7.912 8.385 8.641 8.969
amestec
Deşeuri municipale (menajere şi
asimilabile) colectate separat, din 0 0 0 0 0
care:
− hârtie şi carton 0 0 0 0 0
1.3 − sticlă 0 0 0 0 0
− plastic 0 0 0 0 0
− metale 0 0 0 0 0
− lemn 0 0 0 0 0
− biodegradabile 0 0 0 0 0
1.4 Deşeuri voluminoase 0 0 0 0 0
1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 1.407 737 602 1.060 1.200
1.6 Deşeuri din pieţe 1.876 982 801 1.414 1.600
1.7 Deşeuri stradale 1.407 737 602 1.060 1.200
Deşeuri menajere generate şi
1.8
necolectate
61.596 63.243 63.419 63.590 63.917

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, rapoarte statistice anuale ale operatorilor de salubritate

300.000
Deseuri municipale generate

250.000

200.000

150.000
t

100.000

50.000

0
2001 2002 2003 2004 2005

Figura nr. 2-9 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale în perioada 2001 - 2005

Analiza datelor prezentate anterior (date furnizate de APM IAŞI conform raportărilor statistice)
arată o creştere a cantităţile de deşeuri municipale generate anual.

Pagina 59
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2.1.2 Indice de generare a deşeurilor municipale

Indicatorii de generare a deşeurilor municipale, exprimaţi în kg/locuitor x an, reprezintă un


parametru important atât de verificare a plauzabilităţii datelor, cât şi pentru calculul prognozei
de generare.
Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale, cât şi pentru deşeurile
menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei. În următorul tabel se prezintă variaţia
indicatorilor de generare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor menajere colectate în
amestec de la populaţie, în perioada 2001 - 2005, indicatori calculaţi pe baza datelor din
Tabelul 2-32.
Indicatorii de generare prezintă o creştere în perioada 2001 - 2005 corelată cu datele raportate
privind cantităţile de deşeuri municipale generate şi deşeuri menajere colectate în amestec de la
populaţie. Se poate observa însă că valoarea indicelui de generare a deşeurilor la nivelul anului
2005 (296 kg/locuitor x an) este mai mică decât media la nivel naţional (364 kg/locuitor x an
conform raport EUROSTAT). O posibilă explicaţie privind calitatea datelor raportate şi gradul
de incertitudine al acestora este faptul că raportările s-au bazat pe estimări şi nu pe cîntăriri.

Tabel nr. 2-34 Indicatori de generare a deşeurilor

2001 2002 2003 2004 2005


Deşeuri municipale generate (t) 192.141 207.890 208.753 228.239 241.258
Deşeuri menajere colectate în
121.238 134.279 134.944 152.474 164.372
amestec de la populaţie (t)
Populaţia totală (nr. locuitori) 842.126 805.330 816.003 821.621 813.943
Populaţie deservită (nr. locuitori) 329.909 329.909 329.909 329.909 363.982
Indicator deşeuri municipale
228 258 256 278 296
generate (kg/loc x an)
Indicator deşeuri menajere
367 407 409 462 452
colectate (kg/loc x an)

Pagina 60
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

500
Indicele de colectare
450
400
350
kg/loc an

300
250
200
150
100
50
0
2001 2002 2003 2004 2005

Figura nr. 2-10 Evoluţia indicatorului deşeurilor menajere colectate în amestec în perioada
2001 – 2005

2.2.1.3 Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate la nivelul anului 2005


(anul de referinţă)

Pe baza analizei datelor prezentate anterior, a indicatorilor statistici de generare a deşeurilor şi


a datelor deţinute de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, au fost estimate cantităţile de
deşeuri municipale generate la nivelul anului 2005 în judeţul Iaşi.
Cantităţile de deşeuri menajere colectate şi necolectate de la populaţie au fost calculate pe baza
datelor disponibile privind aria de acoperire cu servicii de salubrizare (secţiunea 2.2.2.1) şi a
indicilor de generare de 0,9 kg/locuitor x zi în mediul urban şi 0,4 kg/locuitor x zi în mediul
rural. În ceea ce priveşte calculul cantităţilor de deşeuri menajere generate şi colectate, faţă de
numărul populaţiei deservită cu servicii de salubritate prezentată în Tabelul nr. 2-41 a fost
considerat în plus un număr de aproximativ 37.000 locuitori echivalenţi, reprezentaţi de
stundenţii din Municipiul Iaşi (populaţie flotantă).
Analizând datele raportate şi datele rezultate în urma calculelor (Tabelul nr. 2-34) se poate
constata faptul că datelele raportate în perioada 2001 – 2005 privind cantitatea de deşeuri
menajere colectate de la populaţie sunt supraestimate. În ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri
menajere necolectate, acestea sunt subestimate pe întreaga perioadă.

Pagina 61
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-35 Deşeuri menajere generate colectate şi necolectate în perioada 2001 – 2005
conform datelor raportae şi a celor estimate
Cantitate de deşeuri (tone)
2001 2002 2003 2004 2005
Date raportate
Deşeuri menajere colectate
121.238 134.279 134.944 152.474 164.372
în amestec de la populaţie
Deşeuri menajere generate
61.596 63.243 63.419 63.590 63.917
şi necolectate
Date estimate
Deşeuri menajere colectate
120.381 120.381 120.381 120.381 131.574
în amestec de la populaţie
Deşeuri menajere generate
91.417 77.270 80.556 82.188 68.064
şi necolectate

Pe baza datelor prezentate anterior, dar şi a celor existente în baza de date a ANPM, au fost
estimate cantităţile de deşeuri municipale generate în anul 2005, ce reprezintă baza de calcul a
prognozei de generare a deşeurilor pentru perioada 2006 - 2013.

Tabel nr. 2-36 Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale generate în anul 2005 în judeţul
Iaşi
Cantitate de deşeuri (tone)
Nr. Cod 2005 2005
Tipuri de deşeuri 2005
crt. deşeu (date raportate, (date
Date ANPM
cf. Tabel 2-30) estimate)
Deşeuri municipale (deşeuri
20
1. menajere şi asimilabile din comerţ, 241.258 341.192 238.958
15 01
industrie, instituţii) din care:
Deşeuri menajere colectate în amestec
1.1 20 03 01 164.372 300.050 131.574
de la populaţie
Deşeuri asimilabile din comerţ,
1.2 industrie, instituţii colectate în 20 03 01 8.969 26.630 25.000
amestec
Deşeuri municipale (menajere şi 20 01
1.3 0 167 170
asimilabile) colectate selectiv 15 01
1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 0 51 50
1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 20 02 1.200 2.343 2.300
1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 1.600 1.690 1.600
1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 1.200 10.261 10.200
Deşeuri menajere generate şi 20 01
1.8 63.917 - 68.064
necolectate 15 01

Pe baza cantităţilor de deşeuri estimate pentru anul 2005 au fost recalculaţi indicatorii de
generare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor menajere colectate în amestec de la
populaţie.

Pagina 62
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-37 Indicatori de generare a deşeurilor la nivelul anului 2005


2005 2005
(cf. datelor raportate) (cf. datelor estimate)
Deşeuri municipale generate (t) 241.258 238.958
Deşeuri menajere colectate în
164.372 131.574
amestec de la populaţie (t)
Populaţia totală (nr. locuitori) 813.943 813.943
Populaţie deservită (nr. locuitori) 363.982 363.982
Indicator deşeuri municipale
296 294
generate (kg/loc x an)
Indicator deşeuri menajere colectate
452 361
(kg/loc x an)

2.2.1.4 Compoziţia deşeurilor menajere

Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită, definind potenţialul


pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare.
Compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile la nivelul judeţului Iaşi, existentă în baza de date
GD-MUN pentru anul 2005, este prezentată la nivelul întregului judeţ, fără a fi defalcată pe
mediul urban şi mediul rural. Compoziţia deşeurilor menajere este estimată pe baza datelor din
chestionarele de anchetă statistică completate de operatorii de salubritate, nefiind determinată
prin măsurători. De asemenea nu au fost disponibile date privind ponderea materialelor de
deşeuri de ambalaje în deşeurile menajere la nivelul judeţului Iaşi.
Începând cu anul 2008 va fi necesar a se determina compoziţia deşeurilor prin
măsurători, separat pentru mediul urban şi rural. Totodată va trebui determinată prin
măsurători compoziţia deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere.

Tabel nr. 2-38 Compoziţia estimată a deşeurilor menajere pentru anul 2005 – sursa de date GD
MUN
Anul 2005
Compoziţia
Cantitate (tone) %
Hârtie şi carton 17.385,6 5,3
Textile 12.488,7 3,8
Plastic 4.117,2 1,3
Sticlă 24.408,3 7,5
Metale 8.471,9 2,6
Biodegradabile 208.234,7 63,7
Deşeuri inerte 3.553,1 1,1
Altele 48.237,1 14,7
Total 326.896,6 100

Pagina 63
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est este prezentată compoziţia


medie a deşeurilor menajere în anul 2003, atât pentru mediul urban cât şi pentru mediul rural,
estimată pe baza datelor din chestionarele de anchetă statistică completate de operatorii de
salubritate.

Tabel nr. 2-39 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivelul
Regiunii 1 Nord-Est – sursa de date PRGD
Ponderea (%)
Material
Zona urbană (%) Zona rurală (%)
Hârtie şi carton 11 9
Sticlă 5 4
Plastic 10 6.5
Metale 5 4
Textile 4 3
Deşeuri biodegradabile 51 62
Altele 14 11.5
TOTAL 100 100

În tabelul nr. 2-40 este prezentată compoziţia deşurilor menajere în judeţul Iaşi la nivelul anul
2005, conform datelor puse la dispoziţie de APM Iaşi.

Tabel nr. 2-40 Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2005 la nivelul
judeţului Iaşi – sursa de date APM Iaşi
Mediul urban Mediul rural
Pondere (%) Pondere (%)
Material Cantitate Cantitate
Din care Din care
(kg/loc) Total (kg/loc) Total
ambalaje ambalaje
Hârtie şi carton - 7,68 60,0 - 5,0 20,0
Sticlă - 4,35 25,0 - 3,5 15,0
Plastic - 6,17 80,0 - 5,5 75,0
Metale - 1,78 10,0 - 2,5 5,0
Lemn - 1,00 5,0 - 0 0
Textile - 3,16 5,0 - 2,5 10,0
Biodegradabile - 47,15 - - 64,0 -
Altele - 28,71 - - 17,0 -

2.2.1.5 Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

În vederea determinării cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale generate este necesară


cunoaşterea ponderii acestor deşeuri atât în deşeurile menajere (pe medii şi cu evidenţierea
ponderii deşeurilor alimentare, de grădină, deşeurilor de hârtie, carton, lemn), cât şi în deşeurile
asimilabile din comerţ, industie, instituţii, în deşeurile voluminoase, din grădini şi parcuri, din
pieţe şi în deşeurile stradale.

Pagina 64
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Astfel de date nu sunt disponibile în prezent la nivelul judeţului, pentru calculul prognozei
privind generarea deşeurilor biodegradabile fiind utilizate datele din Planul Regional de
Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord – Est (capitolul 4.3).
Începând cu anul 2008 este necesar a se determina ponderea deşeurilor biodegradabile prin
măsurători, separat pentru mediul urban şi rural.

2.2.2 Colectarea şi transportul deşeurilor

Serviciul de salubrizare al localităţilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare şi eliminare


deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor
publice locale.
Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:

• gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimente


specializate organizate în cadrul consiliului local sau

• gestiune delegată - când autorităţile administraţiei publice locale pot apela pentru realizarea
serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează (în
baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi
administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea
realizării acestora.
Activităţile de colectare şi transport al deşeurilor municipale din judeţul Iaşi sunt organizate
diferit, în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de
proprietate.

2.2.2.1 Organizarea colectării deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi şi gradul de acoperire


cu servicii de salubrizare

În prezent, municipalităţile sunt acoperite de servicii de salubritate, dar nu în totalitate.


Operatorii de servicii de salubritate facturează şi colectează taxele de la gospodării pentru
ridicarea deşeurilor. Taxele sunt în general stabilite în funcţie de numărul locuitorilor dintr-o
gospodărie sau de numărul de pubele descărcate.
În zonele rurale nu sunt organizate sisteme de salubritate publice. În unele zone există doar o
taxă anuală care acoperă anumite servicii de întreţinere a spaţiilor de depozitare.
La nivelul anului 2005, populaţia deservită cu servicii de salubritate reprezenta aproximativ
44,7 % din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban aria de acoperire fiind de
96,5 %, iar în mediul rural de 0,2 %. La nivelul anului 2006, populaţia deservită cu servicii de
salubritate era de 92 % în mediul urban şi 2,5 % în mediu rural, reprezentând aproximativ 45,4
% din numărul total de locuitori.

Pagina 65
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În tabelul şi graficul următor este prezentată evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
în judeţul Iaşi în perioada 2001 – 2005.

Tabel nr. 2-41 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Număr de locuitori
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total populaţie 842.126 805.330 816.003 821.621 813.943 824.083
Total deservit (nr.) 329.909 329.909 329.909 329.909 363.982 373.768
Total deservit (%) 39,2 41,0 40,4 40,2 44,7 45,4
Total nedeservit (nr.) 512.217 475.421 486.094 491.712 449.961 450.315
Total nedeservit (%) 60,8 59,0 59,6 59,8 55,3 54,6
Populaţie urbană 420.237 372.158 381.624 386.072 376.155 394.696
Populaţie urbană deservită (nr.) 329.097 329.097 329.097 329.097 363.170 363.170
Populaţie urbană deservită (%) 78,3 88,4 86,2 85,2 96,5 92,0
Populaţie urbană nedeservită (nr.) 91.140 43.061 52.527 56.975 12.985 31.526
Populaţie urbană nedeservită (%) 21,7 11,6 13,8 14,8 3,5 8,0
Populaţie rurală 421.889 433.172 434.379 435.549 437.788 429.387
Populaţie rurală deservită (nr.) 812 812 812 812 812 10.598
Populaţie rurală deservită (%) 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 2,5
Populaţie rurală nedeservită (nr.) 421.077 432.360 433.567 434.737 436.976 418.789
Populaţie rurală nedeservită (%) 99,8 99,8 99,8 99,8 99,8 97,5

120,0 Populatie rurala deservita (%)


Populatie urbana deservita (%)
Total deservit (%)
100,0

80,0
%

60,0

40,0

20,0

0,0
2001 2002 2003 2004 2005 2006

Figura nr. 2-11 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în judeţul Iaşi în
perioada 2001 - 2006

Pagina 66
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În ceea ce priveşte sistemele de colectare selectivă existente la nivelul judeţului, în 2006 şi 2007
erau implementate astfel de sisteme în Municipiul Iaşi. Situaţia sistemelor de colectare
selectivă, precum şi numărul populaţiei implicate, este prezentată în Tabelul nr. 2-41.

Tabel nr. 2-42 Sisteme de colectare selectivă a deşeurilor existente în judeţul Iaşi la nivelul
anilor 2006 şi 2007
Nr. locuitori Nr.
Nr. locuitori Nr. locuitori Nr. locuitori
care locuitori Observaţii
care care care
colectează care (se va specifica dacă este
colectează colectează colectează
Localitate separat colectează proiect pilot finanţat de
separat separat separat
deşeuri de separat ECOROMAMBALAJE sau
deşeuri de deşeuri de deşeuri
hârtie şi deşeuri de este serviciul salubrizării)
plastic sticlă biodegradabile
carton metal
Proiect pilot
„ERACOLECT”,
Municipiul desfăşurat de către S.C.
11.000 11.000 - - -
Iaşi SALUBRIS S.A. Iaşi în
colaborare cu
ECOROMAMBALAJE 1)
Municipiul 2)
50.000 50.000 - - -
Iaşi

1)
Colectarea selectivă a deşeurilor menajere a început în municipiul Iaşi în anul 2006, printr-un
proiect pilot intitulat „ERACOLECT”, care s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni (iunie 2006
- mai 2007) şi a cuprins un perimetru delimitat de următoarele repere: campusul universitar
Copou-Codrescu, Bulevardul Independenţei (numere impare), B-dul Carol I (numere pare),
Str. Oastei, Str. Sărărie (numere impare). Populaţia care a beneficiat de acest proiect a numărat
11.000 locuitori, iar fracţiunile colectate separat au fost: hârtie/carton şi PET . Proiectul a fost
derulat de către S.C. SALUBRIS S.A. Iaşi în colaborare cu ECOROMAMBALAJE şi a avut o
valoare de 60.000 EURO (38.500 EURO contribuţie ECOROMAMBALAJE şi 21.500
EURO co-finanţare SALUBRIS).
Cantitatea totală de deşeuri colectată în cele 12 luni a fost de 5,537 tone hârtie/carton şi
3,449 tone PET.
2)
În anul 2007 s-a extins colectarea selectivă în 5 cartiere mari ale municipiului Iaşi (Alexandru
cel Bun, Dacia, Mircea cel Bătrân, Galata şi Nicolina I), iar cantităţile colectate au fost: 35,762
tone hârtie/carton şi 122,241 tone PET.

2.2.2.2 Date privind agenţii de salubrizare

Activităţile de colectare şi transport al deşeurilor municipale din judeţul Iaşi sunt organizate
diferit, în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de
proprietate.

Pagina 67
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În unele zone rurale, autorităţile locale operează prin propriile sisteme de salubritate publice,
ce nu deţin autorizaţii ANRSCUP. Echipamentul folosit este vechi şi în stare precară, iar
operaţiile desfăşurate sunt simple.
În tabelul următor este prezentată situaţia operatorilor de salubritate din judeţ la nivelul anului
2007.

Pagina 68
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-43 Situaţia operatorilor de salubritate din judeţul Iaşi în anul 2006
Forma de proprietate
Număr Integral Publică
Autohton Autorizaţie
Denumire Localităţi deservite locuitori Integral Majoritar Majoritar privat cu de
integral ANRSCUP
deserviţi de stat de stat privat capital interes
privat
mixt local
Municipiul Iaşi şi
S.C. SALUBRIS S.A. IAŞI cartierele-satelit
325.000 X X
(Dancu, Lunca-
Cetăţuii şi Tomeşti) *
R.A.G.C.L. PAŞCANI Municipiul Paşcani 28.000 X X

S.C. TERMOSERV S.A. În procedură


Oraşul Tg. Frumos 13.456 X
TG. FRUMOS de autorizare
Oraşul Hîrlău 6.500
SERVICIUL PUBLIC DE
X
SALUBRITATE HIRLĂU Suburbia Pircovaci 812
Total urban 363.170
Total rural * 10.598
* Conform datelor puse la dispoziţie de Direcţia Judeţeană de Statistică, în anul 2006 populaţia Municipiului Iaşi era de 315.214 locuitori. S-a
considerat că Municipiul Iaşi este acoperit în procent de 100% cu servicii de salubritate, diferenţa pâna la 325.000 locuitori deserviţi de Salubris fiind
considerată ca acoperire în mediul rural.

Pagina 69
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2.2.3 Dotarea agenţilor de salubrizare

Până în prezent, practica curentă de colectare a deşeurilor menajere este colectarea în amestec.
Colectarea selectivă a deşeurilor menajere nu este încă implementată la scară largă, realizându-
se în prezent în anumite zone ale Municipiului Iaşi sau prin achiziţionare contra cost a unor
materiale cu valoare de piaţă ridicată.
În cele ce urmează se prezintă dotarea agenţilor de salubritate existenţi la nivelul judeţului, atât
în ceea ce priveşte colectarea în amestec şi selectivă a deşeurilor, cât şi în ceea ce priveşte
transportul acestora.

Tabel nr. 2-44 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere în
amestec – anul 2007

Operator de salubritate Tip recipienţi de colectare Număr recipienţi


Europubelă 240 l 7.262
2.261 (pentru populaţie)
Eurocontainer 1100 – 1200 l
S.C. SALUBRIS S.A. IAŞI 752 (pentru agenţi economici)
115 (pentru populaţie)
Container 4000 - 5000 l
704 (pentru agenţi economici)
Altele 390
R.A.G.C.L. PAŞCANI Eurocontainer 1100 - 1200 l 120
Container 4000 - 5000 l 78
S.C. TERMOSERV S.A. TG.
Container 4000 - 5000 l 42
FRUMOS
SERVICIUL PUBLIC DE Europubelă 240 l 42
Container 4000 - 5000 l 44
SALUBRITATE HÎRLĂU
Altele 9

Tabel nr. 2-45 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea selectivă a deşeurilor
menajere – anul 2007
Operator de Tip deşeu Tip recipienţi de Număr
Locaţie
salubritate colectat selectiv colectare recipienţi
S.C. SALUBRIS Eurocontainere 1100 l 43
S.A. IAŞI Populaţie Containere plasă
6
metalică 4000 l
Şcoli Europubele 240 l 218
Eurocontainere 1100 l 76
Unităţi hoteliere - -
Hârtie/carton Eurocontainere 1100 l 5
Unităţi spitaliceşti Containere plasă
2
metalică 4000 l
Cămine studenţeşti Eurocontainere 1100 l 1
Eurocontainere 1100 l 2
Alte unităţi Containere plasă
5
metalică 4000 l

Pagina 70
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Operator de Tip deşeu Tip recipienţi de Număr


Locaţie
salubritate colectat selectiv colectare recipienţi
Eurocontainere 1100 l 31
Populaţie Containere plasă
80
metalică 4000 l
Europubele 240 l 216
Containere plasă
36
Şcoli metalică 1500 l
Containere plasă
2
metalică 4000 l
Containere plasă
4
metalică 1500 l
Unităţi hoteliere
Containere plasă
1
metalică 4000 l
Containere plasă
5
metalică 1500 l
Unităţi spitaliceşti
Plastic Containere plasă
3
metalică 4000 l
Containere plasă
5
metalică 500 l
Containere plasă
Cămine studenţeşti 2
metalică 1500 l
Containere plasă
4
metalică 4000 l
Containere plasă
1
metalică 500 l
Eurocontainere 1100 l 3
Alte unităţi Containere plasă
3
metalică 1500 l
Containere plasă
7
metalică 4000 l
R.A.G.C.L. Hârtie/carton +
Populaţie Eurocontainere 1100 l 57
PAŞCANI Plastic

Tabel nr. 2-46 Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor menajere – anul
2006
Capacitatea
Operator de salubritate Tip utilaj Număr
utilajului (mc)
Autogunoieră
19 15
compactoare
S.C. SALUBRIS S.A. IAŞI Transportor containere 12 4
Tractor cu remorcă 10 4
Altele 8 -
Autogunoieră
1 18
compactoare
Transportor containere 3 4
R.A.G.C.L. PAŞCANI
Tractor cu remorcă 5 4
Autocamioane
3 12
basculante
S.C. TERMOSERV S.A. TG.
Transportor container 1 4
FRUMOS

Pagina 71
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Capacitatea
Operator de salubritate Tip utilaj Număr
utilajului (mc)
SERVICIUL PUBLIC DE Transportor container 1 4
SALUBRITATE HÎRLĂU Tractor cu remorcă 1 4

2.2.2.4 Date privind staţiile de transfer

În judeţul Iaşi nu există în prezent staţii de transfer în funcţiune. Date privind proiectele
existente la nivelul judeţului care includ şi construirea de staţii de transfer sunt prezentate în
Capitolul 6.

2.2.3 Valorificarea şi tratarea deşeurilor

2.2.3.1 Sortarea deşeurilor municipale

Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilor valorificabile
material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, metalele şi lemnul.
În prezent în judeţul Iaşi nu există instalaţii de sortare în funcţiune. Date privind proiectele
existente la nivelul judeţului care includ şi construirea de astfel de instalaţii sunt prezentate în
Capitolul 6.

2.2.3.2 Valorificarea deşeurilor municipale

Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă la scară largă, cantităţile
de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.
Agenţii economici tip REMAT existenţi în judeţ achiziţionează, de la persoane fizice şi juridice
autorizate, deşeuri reciclabile (ex. hârtie şi carton, metale, mase plastice) pe care le tratează în
vederea reciclării şi apoi le trimit la unităţile valorificatoare, după o prelucrare prealabilă
(sortare, dezmembrare, mărunţire, presare, balotare).
În Anexa 3 sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unităţi ce desfăşoară
activităţi de colectare şi tratare deşeuri reciclabile, dotările şi capacităţile de prelucrare de care
dispun, prcum şi date ale unităţilor ce desfăşoară activităţi de valorificare (reciclare) a acestor
deşeuri.

2.2.3.3 Compostarea deşeurilor

În instalaţiile de compostare pot fi prelucrate deşeurile biodegradabile municipale colectate


selectiv, precum şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti. În urma procesului

Pagina 72
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

de compostare rezultă compostul, care poate avea diferite utilizări, funcţie de calitatea acestuia
(agricultură, remedierea terenurilor degradate etc.).
În judeţul Iaşi nu există în prezent unităţi de compostare a deşeurilor.

2.2.3.4 Tratarea mecano - biologică

În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale printr-o combinaţie


de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate
mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar deşeurile reziduale sunt inertizate
biologic.
În judeţul Iaşi nu există staţii de tratare mecano - biologică a deşeurilor.

2.2.3.5 Tratarea termică

La nivelul judeţului Iaşi, precum şi la nivelul Regiunii 1 Nord – Est, nu există instalaţii de
tratare termică a deşeurilor municipale nepericuloase.
În judeţul Iaşi există nu există în prezent incineratoare pentru deşeuri periculoase.
La nivelul Regiunii 1 Nord-Est există două incineratoare pentru deşeuri periculoase (SC
Mondeco SRL Suceava şi SC Super Star Com SRL Rădăuţi) şi o instalaţie de co-incinerare, în
judeţul Neamţ (fabrica de ciment CARPATCEMENT HOLDING SA – Sucursala Bicaz).
În tabelul următor sunt prezentate date despre instalaţiile de tratare termică existente în
regiune.

Pagina 73
Plan Judeţean De Gestionare A Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-47 Instalaţii de tratare termică existente în Regiunea 1 Nord-Est


Distanţa Autorizaţie de Cantităţi (t)
Tipuri de Temp. de
Agent economic/ Tip faţă de mediu
deşeuri incinerare
Date de identificare incinerator zone Număr/ 2006 2005 2004 2003 2002
incinerate (°C)
locuite (m) valabilitate
18.01.13* -
1,6
18.01.01 - 18.02.02* -
2 0,8
18.01.02 - 18.01.09 -
20 32,5
18.01.03* - 18.01.03* - 18.01.07 -
18.01.03*- 9,8 9,5 1
S.C. Mondeco S.R.L.
103 18.01.08* - 18.01.04 - 07.05.14 -
Str. 22 Decembrie nr. 27, Da 18.01.01 -
18.01.06 - 16,3 62,752 11,5
Suceava Meri FM 18.01.01 -
Nr. 27
18.01.08* - 18.01.10 -
Tel/fax: 0230 519398 850 - 1200 500 Val. 31.01. 18 18.01.09 - 20.01.28 -
40 18.01.10 4,209 92,188
e-mail: 2005 - 18.01.09 - 58,1 15,1
62,5 18.01.06* - 18.01.09 - 02.01.02 - T= 92,188
mondeco@mondeco.ro 31.01.2007
25,4 59,782 0,1
Ing. Ştefan Dumitru T=183,5 18.01.07 - 20.01.01 -
5,3 T=136,243 2,3
18.01.04 - 20.01.11 -
54,3 0,2
18.01.08* -
T=191,3 0,1
T=65,2
S.C. Mondeco S.R.L. Incinerator
Str. 22 Decembrie nr.27, deşeuri
02, 03, 04,
Suceava periculoase
05, 06, 07,
Autorizaţie
Tel/fax: 0230 519398 industriale integrată de
08, 09, 10, 1500 - - - - -
e-mail: şi mediu nr.
12, 13, 14, 15,
mondeco@mondeco.ro spitaliceşti 14/20.07.2007
16, 18, 20
Ing. Ştefan Dumitru tip MERI
(proiect finanţat din Fm - 6

Pagina 74
Plan Judeţean De Gestionare A Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Distanţa Autorizaţie de Cantităţi (t)


Tipuri de Temp. de
Agent economic/ Tip faţă de mediu
deşeuri incinerare
Date de identificare incinerator zone Număr/ 2006 2005 2004 2003 2002
incinerate (°C)
locuite (m) valabilitate
Fondul de Mediu) G500
18.01.03*-
63
18.01.01 -
20
SC Super Star Com SRL 02.01.02 18.01.03*- 02.02.03 - 02.01.02 -
Str. Frâncei nr. 24, 02.02.02 298,2 70 228
Rădăuţi Incinerator 18.01.02 Da 02.01.02 - 18.02.02* - 02.02.02 -
Tel/Fax: 0230 560629 Ecologic 18.02 Nr. 1206 466 5,8 707
850 - 1150 1000 - -
e-mail: Tip IE 18.01.03* Val. 18.12.2003 - 18.01.02 - 02.02.02 - 07.05.13* -
superstarradauti@ 1000 02.06.01 18.12.2008 7,9 134 303
yahoo.com 02.02.03 02.01.01 -
Ing. Daniliuc Mihaela 15.01.02 T=772,1 136 T=1238
18.02.03 –
14

T=442,8

Pagina 75
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

2.2.4 Eliminarea deşeurilor

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare.
Conform Planului de implementare şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, la
nivelul judeţului Iaşi există patru depozite neconforme pentru deşeuri nepericuloase
(clasa „b”) aferente localităţilor urbane. Datele la care îşi vor înceta activitatea aceste
depozite, conform Calendarului de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru
depozitele de deşeuri existente (HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor), sunt
prezentate în Tabelul nr. 2-48.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării,
depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei
1999/31/CE, într-o perioada de maximum 2 ani după sistarea depozitării.
Suprafaţa ocupată de aceste depozite este de aproximativ 37,49 ha. Depozitele sunt operate de
companii aparţinând municipalităţilor, care sunt în general principalii colectori de deşeuri.
Doar o parte din depozite au autorizaţii de funcţionare şi programe de monitorizare a
mediului.
Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deşeurilor depozitată este înregistrată prin
numărarea containerelor care intră în unitate şi prin cantitatea medie de deşeuri din containere.
O parte din depozite nu sunt îngrădite şi nu sunt prevăzute cu sisteme de colectare a
levigatului şi a gazului de depozit.
În prezent în judeţul Iaşi nu există depozite conforme pentru eliminarea deşeurilor.
În tabelele următoare sunt prezentate date generale privind depozitele neconfome din zona
urbană a judeţului Iaşi, precum şi evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate (atât deşeuri
municipale, cât şi deşeuri industriale nepericuloase şi deşeuri din construcţii şi demolări
acceptate la depozitare).

Tabel nr. 2-48 Depozite de deşeuri – date generale (anul 2005)


Data de Suprafaţa Capacitate Capacitate
Denumire
Tipul începere/sistare proiectată proiectată disponibilă 2005
depozit/localitate
a operaţiunilor (ha) (mc) (m3)
Iaşi - Tomeşti b 1968/2009 29,98 3.000.000 500.000
Paşcani –Valea Seacă b 1979/2009 3,5 800.000 200.000
Hirlău b 1962/2009 2 500.000 150.000
Tg. Frumos - Adîncata b 1982/2012 2 100.000 25.000
Total judeţ Iaşi 4 37,49 4.400.000 875.000
Sursa: APM Iaşi, PRGD Regiunea 1 Nord-Est

Pagina 76
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 2-49 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate


Cantitate depozitată (t/an)
Depozit/ localitate
2001 2002 2003 2004 2005
Iaşi - Tomeşti 106.201 117.569 119.536 136.224 146.751
Paşcani –Valea Seacă 14.605 14.539 14.899 14.212 15.295
Hirlău 3.652 4.456 4.640 5.285 5.822
Tg. Frumos - Adîncata 6.085 6.124 6.259 6.482 6.618
Total 130.543 142.688 145.334 162.203 174.486

200.000
180.000
160.000
140.000
120.000
tone

100.000
80.000
60.000
40.000
20.000
0
2001 2002 2003 2004 2005

Figura nr. 2-12 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate

În judeţul Iaşi în anul 2006 localitatea Podu Iloaiei a fost transformată în oraş. Depozitul
existent în această localitate nu a fost luat în considerare la relizarea Planului de implementare,
pentru solicitarea perioadei de tranziţie. Conform prevederilor legale, spaţiile de depozitare din
zonele rurale trebuie să sisteze activitatea şi să fie ecologizate până la data de 16 iulie 2009.
Deoarece depozitul de deşeuri din această localitate nu este cuprins în Anexa 5 - Calendarul de
sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente din HG nr.
349/2005, el va trebui să înceteze activitatea şi să fie închis până la 16 iulie 2009.
Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor elaborat anterior, în mediul rural
există un număr de aproximativ 420 spaţii de depozitare care, în general, sunt terenuri
neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de către primării.
Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, toate
spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin
salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform
„Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”.
Suprafaţa totală a depozitelor neamenajate din mediul rural nu este însă cunoscută cu
exactitate, în cursul anului 2008 fiind necesară o reinventariere a acestora. Se estimează o
suprafaţă de cel puţin 1 ha în fiecare comună (suprafaţă totală minim 90 ha).
Nu au fost disponibile date privind spaţii de depozitare din mediul rural închise sau
ecologizate.

Pagina 77
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE


3 DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

3.1 PRINCIPII
Principiile de bază ale politicii de mediu a României sunt stabilite în conformitate cu
prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii
biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.
Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi în Planul Naţional de
Gestionare a Deşeurilor, care stau la baza activităţilor de gestionare sunt cele enumerate mai
jos:
• Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al
conceptului de „dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza
utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe
utilizarea materiilor prime secundare.

• Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare


tehnologică în corelaţie cu cerinţele de protecţia mediului şi cu măsuri fezabile din punct
de vedere economic.

• Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a deşeurilor, ierarhie


care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor, tratarea în
vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi
sanătatea populaţiei.
• Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi
cel al responsabilităţii utilizatorului stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi
economic adecvat, în aşa fel încât costurile de gestionare a deşeurilor să poată fi acoperite
de generatorii de deşeuri.

• Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii


prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.

• Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei, stabileşte că deşeurile trebuie


tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate.

• Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut


nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel
regional şi naţional.

Pagina 78
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

• Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă


din activităţile social-economice care le generează.
Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a
priorităţilor:

• prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează


deşeuri;

• reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de
activitate generator de deşeuri;

• valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;


• eliminarea – prin incinerare şi depozitare.

3.2 OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE


Principiile enumerate mai sus sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale, precum
şi a obiectivelor şi ţintelor stabilite la nivelul judeţului Iaşi.
Obiectivele se împart în două categorii:

• Obiective cu caracter politic, decizional (politica de mediu şi cadrul legislativ, aspecte


instituţionale şi organizatorice, resurse umane, finanţare, informarea şi conştientizarea
părţilor implicate, etc.).

• Obiective cu caracter tehnic, cuantificabile prin măsuri şi indicatori bine definiţi, cu ţinte şi
termene legislative (date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe măsurători -
cantităţi şi compoziţie; prevenirea generării deşeurilor, colectarea, transportul, tratarea,
valorificarea şi eliminarea deşeurilor, obiective pentru fluxuri speciale de deşeuri, cum ar fi
ambalaje şi deşeuri de ambalaje, deşeuri biodegradabile, deşeuri din construcţii şi demolări,
nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti, deşeuri de echipamente electrice şi electronice,
vehicule scoase din uz, deşeuri voluminoase, deşeuri periculoase din deşeuri menajere,
etc.).
Obiectivele stabilite în cadrul PJGD trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

• Să urmărească principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul


Plăteşte, Principiul Prevenirii, Principiul Proximităţii, Principiul Eficienţei Economice,
Principiul Subsidiarităţii, Principiul Aplicabilităţii, Principiul BATNEEC etc.;

• Să se bazeze pe următoarele priorităţi: prevenirea generării deşeurilor la sursă, reutilizarea


şi reciclarea acestora, utilizarea deşeurilor ca sursă de energie, eliminarea finală a deşeurilor
prin incinerare sau depozitare;

• Să urmărească transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de rezolvat;

Pagina 79
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

• Să ia în considerare observaţiile şi comentariile relevante primite din partea publicului şi în


special a segmentului care urmează să participe la realizarea obiectivelor propuse
(generatori de deşeuri, prestatori de servicii, investitori potenţiali, organe de control etc.);

• Să fie în concordanţă cu obiectivele stabilite la nivel naţional (Strategia Naţională de


Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor), la nivel regional
(Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord-Est) şi cu legislaţia
europeană şi naţională.
Ţintele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

• Să exprime fiecare obiectiv stabilit într-o formă cuantificabilă (cantitate şi timp);


• Să fie cel puţin egale cu ţintele stabilite la nivel regional şi naţional;
• Faţă de ţintele stabilite la nivel regional şi naţional, la nivel judeţean pot fi stabilite şi ţinte
intermediare.
În alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor municipale trebuie
să se ţină cont de specificul judeţului.
La introducerea colectarii deşeurilor în mediul rural trebuie să se ţină seama de caracteristicile
locale, de infrastructura de drumuri existentă, de amplasarea localităţilor unele faţă de altele şi
respectiv faţă de staţiile de transfer şi de depozitele zonale existente sau cele proiectate.

Tabel nr. 3-1 Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen / Ţinte


1. Politica şi cadrul legislativ privind gestionarea deşeurilor
1.1.1 Elaborarea de acte normative specifice la nivel
judeţean şi local în concordanţă cu politica de gestionare
a deşeurilor şi cu legislaţia naţională, pentru a implementa
un sistem integrat, eficient din punct de vedere economic
1.1. Elaborarea cadrului şi ecologic
legislativ şi organizatoric 1.1.2 Încurajarea autorităţilor locale şi a celor judeţene de
la nivel judeţean necesar a elabora împreună cu sectorul privat o strategie comună Permanent cu
implementării unui sistem în vederea organizării managementului integrat pe tot revizuiri periodice
integrat de management lanţul, de la colectare, colectare selectivă, tratare şi până la
al deşeurilor eliminarea finală
1.1.3 Conştientizarea factorilor de decizie şi a populaţiei
că un management adecvat al deşeurilor este de cea mai
mare importanţă pentru sănătatea populaţiei
1.2. Creşterea eficienţei 1.2.1 Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi
Permanent
de aplicare a legislaţiei în controlul acesteia
domeniul gestionării 1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea
deşeurilor aplicării legislaţiei

Pagina 80
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen / Ţinte


1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la
nivel judeţean şi local, printr-o definire clară a
responsabilităţilor
1.2.4. Informarea tuturor factorilor interesaţi/implicaţi
referitor la legislaţia de protecţie a mediului în general şi
cea de gestionare a deşeurilor în particular
1.2.5. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare
şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM,
APM, Garda de Mediu, în concordanţă cu
responsabilităţile acestora
2. Aspecte instituţionale şi organizatorice
2.1 Adaptarea şi 2.1.1 Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor
dezvoltarea cadrului instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de
instituţional şi gestionare a deşeurilor
organizatoric în vederea
Permanent
îndeplinirii cerinţelor 2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor
naţionale şi guvernamentale la nivelul instituţiilor judeţene şi locale cu
compatibilizarea cu competenţe şi responsabilităţi în aplicarea legislaţiei
structurile europene
3. Resurse umane
3.1. Asigurarea resurselor 3.1.1. Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit
umane ca număr şi profesional şi de dotări corespunzătoare la nivel judeţean Începând cu 2008
pregătire profesională şi local
4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor
4.1. Crearea şi utilizarea 4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a
de sisteme şi mecanisme deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, Permanent
economico-financiare transport, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare finală
pentru gestionarea
deşeurilor în condiţiile 4.1.2. Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi
respectării principiilor internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în
generale, cu precădere a domeniul gestionării deşeurilor (Fondul pentru mediu, Permanent
principiului “poluatorul fonduri private, fonduri structurale şi de coeziune,
plateşte” şi a principiului instituţii bancare etc)
subsidiarităţii 4.1.3. Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor
prin elaborarea unor mecanisme economico-financiare
care să permită organizarea unui management integrat 2008 cu atenţie
bazat pe taxe covenabile pentru cetăţeni, care de permanentă
asemenea, să acopere costurile de colectare, tratare şi
depozitare controlată
4.1.4. Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor
economico-financiare în vederea promovării colectării
2008 cu atenţie
selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor
permanentă
periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor
electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz

Pagina 81
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen / Ţinte


4.1.5. Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile
Permanent
pentru deşeurile reciclabile
5.Informarea şi conştientizarea părţilor implicate
5.1.1. Intensificarea comunicării între toţi factorii
Permanent
implicaţi
5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de
5.1. Promovarea unui Permanent
educaţie şi conştientizare la toate nivelele
sistem de informare,
conştientizare şi motivare 5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-
pentru toate părţile media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru
implicate informarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a
Permanent
publicului şi pentru conştientizarea grupurilor ţintă
(autorităţi şi cetăţeni) cu privire la măsurile de
implementare a PJGD
5.2.1 Elaborarea de materiale informative şi realizarea de
5.2 Campanii publice campanii de conştientizare a populaţiei privind Permanent
referitoare la gestionarea gestionarea deşeurilor
deşeurilor şi
îmbunătăţirea calităţii 5.2.2 Informarea publicului asupra efectelor nocive
vieţii cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor Permanent
prin depozitarea necontrolată a acestora
6. Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor
6.1.1. Îmbunătăţirea sistemului judeţean de colectare,
procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind
Permanent
generarea şi gestionarea deşeurilor (inclusiv a fluxurilor
specifice de deşeuri)
6.1. Obţinerea de date şi
informaţii corecte şi 6.1.2. Îmbunătăţirea raportării directe, prin mijloace IT, a
complete, adecvate datelor colectate la nivel judeţean şi transmiterea acestora
Permanent
cerinţelor de raportare la la nivel local (APM Iaşi), regional (ARPM Bacău) şi
nivel naţional şi european naţional (ANPM)
6.1.3. Îmbunătăţirea sistemului de validare a datelor
primite, creşterea responsabilizării întregului personal Permanent
implicat în colectarea, procesarea şi validarea datelor
7. Prevenirea generării deşeurilor
7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea
7.1. Maximizarea Permanent
principiului prevenirii deşeurilor la producători
prevenirii generării
deşeurilor 7.1.2. Promovarea, încurajarea şi implementarea
Permanent
principiului prevenirii deşeurilor la consumator
8.Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1. Exploatarea tuturor 8.1.1. Dezvoltarea unei pieţe viabile pentru materiile
posibilităţilor de natură prime secundare şi susţinerea promovării utilizării Permanent
tehnică şi economică produselor obţinute din materiale reciclate

Pagina 82
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen / Ţinte


privind valorificarea 8.1.2. Reducerea cantităţilor de deşeuri municipale
deşeurilor depozitate utilizând capacităţi optime de selectare a Permanent
deşeurilor colectate
8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială
(reciclare) şi reciclarea deşeurilor menajere altele decât
Permanent
cele de ambalaje, în măsura posibilităţilor tehnice şi
8.2. Dezvoltarea economice
activităţilor de valorificare
materială şi energetică 8.2.2 Promovarea valorificării energetice prin co-
incinerare şi incinerare în cazul în care valorificarea
Permanent
materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-
economic
9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor


2013
9.1. Asigurarea de municipale în mediul urban – aria de acoperire 100%
capacităţi de colectare şi 9.1.2 Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor
de sisteme de transport 2009
municipale în mediul rural – arie de acoperire minim 90%
adaptate numărului de
locuitori şi cantităţilor de 9.1.3 Licenţierea agenţilor de salubrizare din judeţ 2009
deşeuri generate 9.1.4 Asigurarea infrastructurii necesare şi modernizarea
Permanent
sistemelor de colectare şi transport
9.2.1 Implementarea sistemelor de colectare selectivă a
materialelor valorificabile astfel încât să se asigure
Permanent
atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de
9.2. Asigurarea celor mai ambalaje şi deşeurile biodegradabile
bune opţiuni de colectare
şi transport a deşeurilor 9.2.2 Colectarea separată a deşeurilor periculoase
Permanent
corelate cu activităţile de existente în deşeurile municipale
reciclare şi depozitare 9.2.3 Introducerea unor mecanisme financiare pentru
finală (sistem integrat de Permanent
stimularea colectării selective
colectare şi transport al
deşeurilor) 9.2.4 Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de
fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a
2008 - 2012
depozitelor existente, în cadrul cărora să se realizeze şi
operaţii de sortare a deşeurilor

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Promovarea tratării


10.1.1. Încurajarea tratării deşeurilor în vederea:
deşeurilor în vederea
valorificării (materiale şi energetice), diminuării
asigurării unui Permanent
caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri
management ecologic
eliminate final
raţional

Pagina 83
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen / Ţinte

11. Deşeuri biodegradabile

11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile


municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală 2010
(exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 în judeţ
11.1. Reducerea cantităţii 11.1.2. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
de deşeuri municipale municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală 2013
biodegradabile depozitate (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 în judeţ
11.1.3. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
municipale depozitate la 35% din cantitatea totală 2016
(exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 în judeţ
12. Deşeuri de ambalaje
12.1.1 Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs
Permanent
12.1. Prevenirea ambalat
producerii deşeurilor de 12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea
ambalaje deşeurilor de ambalaje, în sensul unei bune organizări a Permanent
colectării selective
12.2.1 Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi
minimum 50 % pentru metal, din greutatea fiecărui tip de 31 decembrie 2008
material conţinut în deşeurile de ambalaj generate în judeţ
12.2.2 Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi lemn,
din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile 31 decembrie 2011
12.2. Valorificarea şi de ambalaj generate în judeţ
reciclarea deşeurilor de 12.2.3 Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de
ambalaje raportate la incinerare cu recuperare de energie a minium 50 % din 31 decembrie 2011
cantităţile de ambalaje greutatea deşeurilor de ambalaje generate în judeţ
introduse pe piaţă 12.2.4 Reciclarea a minimum 55 % din greutatea totală a
materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de
31 decembrie 2013
ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum
22,5% pentru plastic
12.2.5 Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de
incinerare cu recuperare de energie a minium 60 % din 31 decembrie 2013
greutatea deşeurilor de ambalaje
12.3 Crearea şi
12.3.1 Organizarea de sisteme de colectare separată a
optimizarea schemelor de
deşeurilor de ambalaje în vederea atingerii ţintelor la Permanent
colectare şi reciclare a
termenele stabilite
deşeurilor de ambalaje
13. Deşeuri din construcţii şi demolări

13.1. Gestionarea 13.1.1 Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi


corespunzătoare a demolări, pe categorii (deşeuri periculoase şi deşeuri Începând cu 2008
deşeurilor din construcţii nepericuloase)

Pagina 84
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen / Ţinte


şi demolări, cu 13.1.2. Tratarea deşeurilor periculoase din construcţii şi
respectarea principiilor demolări în vederea scăderii potenţialului periculos şi Permanent
strategice şi a minimizării eliminării în condiţii de siguranţă
impactului asupra
mediului şi sănătăţii 13.1.3. Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Permanent
umane 13.1.4. Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu
Începând cu 2008
pot fi valorificate

14. Deşeuri voluminoase

14.1. Gestionarea 14.1.1. Înfiinţarea de puncte speciale pentru colectarea


Începând cu 2008
corespunzătoare cu deşeurilor voluminoase de la populaţie
respectarea principiilor 14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă la
strategice şi a minimizării Începând cu 2008
perioade bine stabilite
impactului asupra
mediului şi sănătăţii 14.1.3. Valorificarea potenţialului util din material şi
Începând cu 2008
umane valorificarea energetică a deşeurilor voluminoase

15. Nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneti


15.1. Gestionarea 15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale şi a deversării
corespunzătoare a Permanent
nămolului în apele de suprafaţă
nămolului provenit de la
staţiile de epurare, cu 15.1.2. Promovarea prioritară a valorificării în agricultură
respectarea principiilor Permanent
în condiţiile respectării prevederilor legislative
strategice şi a minimizării
impactului asupra 15.1.3. Promovarea tratării prin presare/deshidratare în
mediului şi sănătăţii Permanent
vederea co-incinerării
umane
16. Vehicule scoase din uz (VSU)
16.1. Crearea şi 16.1.1. Asigurarea funcţionării punctelor de colectare
dezvoltarea unei reţele de Permanent
VSU şi trimiterea la tratare a tuturor VSU colectate
colectare, valorificare,
reciclare a vehiculelor 16.1.2. Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor
scoase din uz provenite de la vehiculele scoase din uz şi valorificarea Permanent
energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate
16.1.3. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din Începând cu
greutatea vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980 01.01.2007
16.1.4. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din Începând cu
masa vehiculelor fabricate după 01.01.1980 01.01 2007
16.1.5. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa Începând cu
vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980 01.012007
16.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 80% din masa Începând cu
vehiculelor fabricate după 01.01.1980 01.01.2007

Pagina 85
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen / Ţinte


16.1.7. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din Începând cu
masa tuturor vehiculelor scoase din uz 01.01.2015
16.1.8. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa Începând cu
tuturor vehiculelor scoase din uz 01.01.2015

17. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

17.1.2. Asigurarea funcţionării punctelor de colectare


Permanent
DEEE conform prevederilor legale
17.1.3. Organizarea colectării selective a deşeurilor din
echipamente electrice şi electronice şi a componentelor
acestora, cu o ţintă (rată medie anuală) de cel puţin:
• 2 kg/locuitor şi an (obiectiv intermediar) 31.12.2006
• 3 kg/ locuitor şi an (obiectiv intermediar) 31.12.2007
17.1. Colectare separată, • 4 kg/ locuitor şi an 31.12.2008
reutilizare, reciclare şi
valorificare 17.1.3. Îndeplinirea obiectivelor de valorificare,
reutilizare şi reciclare a deşeurilor din echipamente
Permanent
electrice şi electronice colectate selectiv conform
prevederilor HG nr. 448/2005
17.1.4. Încurajarea şi facilitarea reutilizării, a
dezmembrării, reciclării deşeurilor din echipamente
Permanent
electrice şi electronice şi a componentelor şi materialelor
din care sunt realizate

18. Deşeuri periculoase din deşeuri municipale

18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor în vederea


18.1.Implementarea colectării separate a componentelor periculoase din Începând cu 2008
serviciilor de colectare şi deşeurile menajere
transport pentru deşeurile
periculoase 18.1.2. Instalarea unor de puncte de colectare a deşeurilor
Începând cu 2008
periculose din deşeurile menajere
18.2.1. Tratarea deşeurilor periculoase în vederea reciclării
18.2. Eliminarea Permanent
şi utilizării în procese tehnologice
deşeurilor periculoase în
mod ecologic raţional 18.2.2 Asigurarea de capacităţi şi instalaţii în conformitate
Permanent
cu standardele europene

19. Eliminarea deşeurilor


19.1. Eliminarea 19.1.1 Încetarea activităţii sau conformarea celor 4 Etapizat până în
deşeurilor în depozite neconforme clasa “b” din zona urbană a 2012, conform HG
conformitate cu cerinţele judeţului Iaşi 349/2005
legislaţiei în domeniul Corelat cu
19.1.2 Închiderea şi monitorizarea post închidere a
gestiunii deşeurilor în calendarul de
depozitelor neconforme
scopul protejării sănătăţii încetare a activităţii

Pagina 86
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiective Obiective subsidiare / ţinte Termen / Ţinte


populaţiei şi a mediului 19.1.3 Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de Până la 16 iulie
depozitare din zona rurală 2009
19.1.4 Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea
deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de Permanent
eliminare la nivel zonal

Pagina 87
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

4. PROGNOZA DE GENERARE A
4 DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI
DEŞEURILOR DE AMBALAJE
A

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi


instituţii şi a deşeurilor de ambalaje este realizată pentru întreaga perioadă de planificare.
Principalii factori care pot influenţa prognoza sunt:

• evoluţia populaţiei la nivelul judeţului;

• schimbările în economia judeţului;


• schimbări privind cererea şi natura bunurilor de larg consum;

• schimbări în tehnologiile de producţie.


Pe baza cantităţilor estimate a se genera se vor calcula capacităţile de colectare, transport,
valorificare şi eliminare a deşeurilor necesare a fi realizate.
Prognoza privind generarea deşeurilor este realizată pentru:

• deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (inclusiv deşeuri de


ambalaje de la populaţie şi din comerţ şi instituţii);

• deşeurile biodegradabile municipale;

• deşeurile de ambalaje.
Pe baza prognozei de generare a deşeurilor sunt cuantificate ţintele privind deşeurile
biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje.

Pagina 88
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

4.1 TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PRIVIND GENERAREA


DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE

4.1.1 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi


asimilabile din comerţ, industrie, instituţii

Evoluţia populaţiei

Unul din factorii relevanţi care influenţează cantitatea totală generată de deşeuri municipale
este evoluţia demografică.
Metodologia recomandă pentru calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale luarea
în considerare a variantei medii ca şi scenariu de prognoză a populaţiei, datele privind evoluţia
populaţiei obţinându-se din studiile pe medii (urban şi rural) elaborate de către Institutul
Naţional de Statistică. La nivelul Direcţiei Judeţene de Statistică nu au fost disponibile date
privind prognoza populaţiei pentru perioada 2007 – 2013.
Un document public disponibil cu privire la prognoza populaţiei în judeţul Iaşi pentru
intervalul de planificare (2005 – 2013) este Raportul final pentru Regiunea Nord-Est elaborat
de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în
cadrul proiectului „Provision of the development of regional labour market studies for
estimation 2013 TVET supply accoding to demand Technical and vocational education and
Training ID no. RO2002/000-586.01.02.02.01-2”. Conform acestui document, în intervalul de
timp mai sus amintit, pentru judeţul Iaşi se estimează o scădere medie a populaţiei cu cca.
0,7%, respectiv o scădere medie de 0,08% pe an. Trebuie făcută precizarea că prognoza
efectuată aici nu poate ţine cont de migraţia populaţiei din zona rurală în zona urbană, precum
şi de eventuala transformare (în intervalul 2007 – 2013) a unor localităţi rurale în oraşe.
Deşi evoluţia din ultimii ani arată o creştere a populaţiei judeţului Iaşi, ţinând cont de tendinţa
generală de scădere o numărului populaţiei ţării şi de estimările documentului mai sus amintit,
în calculul prognozei populaţiei judeţului s-a utilizat coeficientul de scădere de 0,08% pe an.

Tabel nr. 4-1 Prognoza populaţiei în judeţul Iaşi pentru perioada 2005 - 2013
Populaţia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 813.943 824.083 825.100 824.440 823.780 823.121 822.463 821.805 821.147
Rural 437.788 429.387 431.711 431.366 431.021 430.676 430.331 429.987 429.643
Urban 376.155 394.696 393.389 393.074 392.760 392.446 392.132 391.818 391.505

Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate s-a realizat pe medii (urban
şi rural), pe baza datelor privind situaţia existentă din anul 2005 şi ţinând seama de obiectivele

Pagina 89
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

şi ţintele care trebuie atinse în anul 2009, conform prevederilor HG 349/2005 privind
depozitarea deşeurilor. Art. 3 alin. (7) prevede că spaţiile de depozitare a deşeurilor din zona
rurală trebuie să fie reabilitate până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi
reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere. Acest fapt înseamnă implicit că
în zona rurală la acea dată trebuie să existe un sistem de colectare a deşeurilor, prin care să se
asigure transportul către staţiile de transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate.
Ţinând cont de aceasta, de prevederile Metodologiei privind elaborarea Planurilor Judeţene de
Gestionare a Deşeurilor, de recomadările MMDD şi ANPM şi de situaţia existentă la nivelul
judeţului în anul 2005, în cadrul PJGD Iaşi s-a propus ca ţintele referitoare la gradul de
acoperire cu servicii de salubritate în anul 2009 să fie de 90 % în mediul rural, urmând ca în
anul 2013 să se asigure un grad de acoperire cu servicii de 100 % la nivelul întregului judeţ.
Estimările evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului
prognozei de generare/colectare a deşeurilor menajere s-au realizat considerând o creştere
liniară.
Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare la nivelul judeţului se calculează pe
baza gradului de acoperire din mediu urban şi rural şi al evoluţiei populaţiei.

Tabel nr. 4-2 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)


2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Urban 96,5 92 94,0 96,0 98,0 100,0 100,0 100,0 100
Rural 0,2 2,5 30,0 60,0 90,0 93,0 95,0 98,0 100
Total 44,7 45,4 60,5 77,2 93,8 96,3 97,4 99,0 100

Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor

Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale este determinată, în principal,


de schimbările economice (evoluţia PIB), schimbările privind consumul de bunuri de larg
consum, schimbări în tehnologiile de producţie etc. Astfel, stabilirea tendinţei acestui indicator
este un proces complex, care se realizează pe baza datelor statistice disponibile şi ţinând seama
de prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord - Est şi Planului
Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
Conform Metodologiei, deoarece în Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor elaborate
în anul 2006 s-a considerat o creştere anuală de 0,8 % a indicelui de generare a deşeurilor
municipale, creştere utilizată şi în calculul prognozei din Planul Naţional de Gestionare a
Deşeurilor elaborat în anul 2004, se va folosi şi în PJGD-uri acelaşi indice de generare. De
asemenea, a fost considerat că pentru fiecare tip de deşeu din categoria deşeurilor municipale
şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii indicele de generare va avea aceeaşi creştere
anuală de 0,8 %.

Pagina 90
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Astfel, în ceea ce priveşte indicele de generare a deşeurilor menajere colectate de la populaţie


s-a considerat o creştere anuală de 0,8 %, pornind de la indicii de generare din anul 2005,
respectiv 0,9 kg/loc x zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc x zi în mediul rural.

Tabel nr. 4-3 Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere


Indicator de generare deşeuri
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
menajere (kg/loc x zi)
Indicator generare mediul urban 0,90 0,91 0,91 0,92 0,93 0,94 0,94 0,95 0,96
Indicator generare mediul rural 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42 0,43

4.1.2 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje

Ca şi în cazul deşeurilor municipale şi asimilabile, principalii parametrii care pot influenţa


generarea deşeurilor de ambalaje sunt schimbările economice, schimbările privind cererea şi
natura bunurilor de larg consum şi schimbările în tehnologiile de fabricare a ambalajelor.
Astfel, ca şi în cazul indicelui de generare a deşeurilor municipale, variaţia anuală a cantităţii de
deşeuri de ambalaje este greu de stabilit.
În lipsa unor date relevante la nivelul judeţului, conform Metodologiei, pentru perioada
prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje, au fost luate în calcul următoarele procente:

• creştere anuală de 10% pentru anul 2006;


• creştere anuală de 7 % pentru perioada 2007 - 2009;

• creştere anuală de 5% pentru perioada 2010 - 2013.


O problemă deosebită în cazul prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje este
reprezentată de faptul că la nivelul judeţului nu există date relevante privind consumul de
ambalaje şi implicit nici date privind cantităţile de deşeuri de ambalaje generate care provin de
la populaţie.
Pentru determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ în anul de
referinţă (2005) a fost utilizat modelul de calcul recomandat de Metodologie.
Pentru determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ se porneşte de
la cantităţile de deşeuri de ambalaje determinate la nivelul regiunii în anul de referinţă.
Conform informaţiilor existente în baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje,
gestionată de ANPM, cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţă la nivel naţional în anul
2005 a fost de 1.140.844,1 tone.
Metoda de determinare la nivel de regiune conduce la următoarea formulă:
Qr = Cr/Ct x Qt
Qr = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul de referinţă

Pagina 91
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Qt = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în România în anul de referinţă


Cr = cheltuielile populaţiei din regiune pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri
nealimentare şi servicii în anul de referinţă
Ct = cheltuielile populaţiei României pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare
şi servicii în anul de referinţă
Cr = populaţia regiunii * x Chelt.tot.per loc* x Σ(ponderea cheltuielilor pentru achiziţia de
alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii)*
Ct = ΣCr
S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi
serviciile achiziţionate de către populaţie.
Datele privind populaţia, cheltuielile pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri
nealimentare şi servicii şi ponderea acestora din cheltuilile totale ale populaţiei au avut ca sursă
Anuarul Statistic al României, 2006.

Tabel nr. 4-4 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în Regiunea 1 Nord – Est în anul
2005

Cheltuieli Ponderea Cheltuieli băneşti Cantitate de


totale cheltuielilor băneşti aferente produselor deşeuri de
Regiunea Populaţie
(lei/pers. x aferente produselor ambalate (lei/pers. ambalaje generată
lună) ambalate (%) x luna) în anul 2005 (tone)
1 Nord - Est 3.734.546 365 58,8 215 172.542

În lipsa altor date statistice relevante privind consumul de ambalaje la nivelul populaţiei pe
judeţe şi ţinând cont de faptul că, de regulă, consumul din resurse proprii nu generează
deşeuri de ambalaje, determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ
s-a realizat în funcţie de câştigul salarial nominal mediu net lunar şi numărul mediu al
salariaţilor din judeţ.
Qj = Vj/Vr x Qr
Qj = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în judeţ în anul de referinţă
Vj = Venituri salariale totale în judeţ
Vr = Venituri salariale totale în regiune
Vj = Câştigul salarial nominal mediu net lunar* x Număr mediu al salariaţilor*
Vr = ΣVj
Datele privind numărul mediu al salariaţilor, câştigul salarial nominal mediu net lunar şi
veniturile salariale au avut ca sursă Anuarul Statistic al României, 2006.

Pagina 92
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-5 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generată la nivelul judeţului Iaşi în anul 2005
Câştig Câştig Cantitate de Cantitate de
salarial salarial Număr Venituri Venituri deşeuri de deşeuri de
Număr
nominal nominal mediu salariale salariale ambalaje ambalaje
mediu
mediu net mediu net salariaţi totale în totale în generată în generată în
salariaţi
lunar în lunar în în judeţ regiune regiune în judeţ în
în judeţ
judeţ regiune regiune (lei) (lei) anul 2005 anul 2005
(lei/salariat) (lei/salariat) (tone) (tone)
703 663 153.200 566.400 107.699.600 375.523.200 172.542 49.485

4.2 PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE


Prognoza privind generarea deşeurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate
pentru anul de referinţă 2005 (prezentate în Capitolul 2 – Prezentarea situaţiei existente,
secţiunea 2.2.1.3), defalcat pe tipuri de deşeuri, în funcţie de provenienţă, luând în calcul
evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale prezentată mai sus.
Calculul cantităţii de deşeuri municipale generate anual s-a realizat astfel:

• deşeurile menajere colectate în amestec şi deşeurile menajere generate şi


necolectate de la populaţie – cantitatea a fost calculată diferenţiat pe medii (urban şi
rural) pe baza evoluţiei populaţiei, a gradului de acoperire cu servicii de salubritate,
respectiv a populaţiei nedeservite de servicii pentru deşeurile generate şi necolectate, şi a
indicatorului de generare. În ceea ce priveşte indicatorul de generare s-a considerat o
creştere anuală de 0,8 %. Indicatorul de generare în anul 2005 a fost considerat de 0,9
kg/locuitor x zi în mediul urban, iar în mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi;

• deşeurile asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii – cantitatea a fost calculată


pornind de la cantitatea estimată pentru anul 2005 şi considerând o creştere anuală de 0,8
%. Cantitatea din anul 2005 reprezintă atât deşeurile colectate în amestec, cât şi deşeurile
colectate separat. S-a considerat că întreaga cantitate de deşeuri colectată selectiv
reprezintă deşeuri asimilabile, întrucât la nivelul anului 2005 nu era implementat un sistem
funcţional de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie;
• deşeurile din grădini şi parcuri, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale – cantităţile
au fost calculate pornind de la cantităţile estimate pentru anul 2005 şi considerând o
creştere anuală de 0,8 %.
Cantitatea totală de deşeuri municipale generate a fost calculată ca sumă a cantităţilor
prognozate de deşeuri menajere colectate, deşeuri menajere generate şi necolectate, deşeuri
asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi
deşeuri stradale.
În tabelul următor se prezintă cantităţile de deşeuri municipale prognozate a se genera în
perioada de planificare.

Pagina 93
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-6 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale


Cantitate de deşeuri (tone)
Tip deşeu
2005 2006 2007 2008 2009 2010
2011 2012 2013
Deşeuri
municipale
(deşeuri menajere
şi asimilabile din 238.958 245.773 247.648 249.472 251.309 253.159 255.024 256.902 258.794
comerţ, industrie,
instituţii), din
care:
Deşeuri menajere
(colectate în amestec 131.574 134.071 154.988 178.109 201.555 207.661 210.483 213.999 216.886
de la populaţie)
Urban 131.456 132.491 135.776 139.407 143.084 146.807 147.873 148.947 150.029
Rural 118 1.580 19.213 38.702 58.470 60.854 62.610 65.052 66.857
Deşeuri asimilabile
din comert,
industrie, instituţii 25.220 25.422 25.625 25.830 26.037 26.245 26.455 26.667 26.880
(colectate în amestec
şi separat)
Deşeuri din grădini
2.300 2.318 2.337 2.356 2.374 2.393 2.413 2.432 2.451
şi parcuri
Deşeuri din pieţe 1.600 1.613 1.626 1.639 1.652 1.665 1.678 1.692 1.705
Deşeuri stradale 10.200 10.282 10.364 10.447 10.530 10.615 10.699 10.785 10.871
Deşeuri menajere
generate şi 68.064 72.068 52.708 31.091 9.161 4.580 3.295 1.328 0
necolectate
Urban 4.266 10.456 7.878 5.290 2.664 0 0 0 0
Rural 63.799 61.612 44.830 25.801 6.497 4.580 3.295 1.328 0

300.000

250.000
Deseuri municipale (deseuri
menajere si asimilabile din
200.000 comert, industrie, institutii)
Deseuri menajere (colectate
tone

150.000 in amestec si separat)

Deseuri menajere generate si


100.000 necolectate

50.000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura nr. 4-1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în perioada 2005 - 2013

Pagina 94
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

4.3 PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE


MUNICIPALE

Definiţie deşeuri biodegradabile municipale

Directiva 1999/31/EC şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc deşeurile


municipale şi deşeurile biodegradabile astfel:

• deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natură sau compoziţie,
sunt similare cu deşeurile menajere”;

• deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum
ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”.
Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi în HG nr. 349/2005 se referă la deşeuri
biodegradabile municipale.
Legislaţiile europeană şi naţională nu definesc în mod explicit deşeurile biodegradabile
municipale, dar, pe baza definiţiilor de mai sus, acestea reprezintă practic fracţia biodegradabilă
din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din
deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri
stradale şi deşeuri voluminoase.
Conform Raportului „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, elaborat de
Agenţia Europeană de Mediu în anul 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este
reprezentată de: deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn,
precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

Pentru determinarea prognozei de generare a deşeurilor biodegradabile municipale este


necesar să se cunoască ponderea acestora în deşeurile municipale la nivel de judeţ.
Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale trebuie determinată pe bază de
măsurători, defalcat pe tipuri de deşeuri. Pentru a putea stabili măsuri adecvate de gestionare a
deşeurilor biodegradabile municipale, se recomandă să se evidenţieze atât ponderea deşeurilor
alimentare şi de grădină, cât şi a deşeurilor de hârtie, carton, lemn şi textile din deşeurile
menajere. La momentul elaborării PJGD Iaşi nu au fost disponibile astfel de date, însă
începând cu anul 2008 va fi necesară determinarea ponderii deşeurilor biodegradabile în
deşeurile municipale prin măsurători.
Pentru determinarea prognozei de generare a deşeurilor biodegradabile municipale s-au utilizat
ponderile existente în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 Nord – Est
elaborat în anul 2006, precum şi compoziţia deşeurilor menajere pusă la dispoziţie de APM
Iaşi.

Pagina 95
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-7 Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

Ponderea deşeurilor biodegradabile


în deşeurile municipale (%)
Deşeuri menajere
Urban 59
deşeuri alimentare şi de grădină 47
hârtie+carton, lemn, textile 12
Rural 72
deşeuri alimentare şi de grădină 64
hârtie+carton, lemn, textile 8
Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii
60
(colectate în amestec şi separat)
Deşeuri din grădini şi parcuri 90
Deşeuri din pieţe 80
Deşeuri stradale 20

Prognoza generării deşeurilor biodegradabile municipale

Cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale au fost calculate pe baza prognozei de


generare a deşeurilor municipale şi ţinând seama de ponderea deşeurilor biodegradabile în
deşeurile municipale.

Tabel nr. 4-8 Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale


Cantitate de deşeuri (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total deşeuri
biodegradabile din
146.285 150.193 151.383 152.495 153.615 154.743 155.879 157.024 158.177
deşeuri municipale ,
din care:
Deşeuri biodegradabile
din deşeurile menajere
77.630 79.286 93.831 109.908 126.212 130.112 131.996 134.376 136.305
colectate în amestec de
la populaţie:
Urban 77.546 78.156 80.094 82.236 84.405 86.601 87.230 87.864 88.502
deşeuri alimentare
61.981 62.470 64.018 65.731 67.464 69.219 69.722 70.229 70.739
şi de grădina
hârtie+carton,
15.564 15.687 16.076 16.506 16.941 17.382 17.508 17.635 17.763
lemn, textile
Rural 85 1.130 13.737 27.672 41.806 43.511 44.766 46.512 47.803
deşeuri alimentare
76 1.011 12.296 24.769 37.421 38.947 40.070 41.633 42.788
şi de grădina
hârtie+carton,
9 118 1.441 2.903 4.385 4.564 4.696 4.879 5.014
lemn, textile

Pagina 96
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Cantitate de deşeuri (tone)


2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Deşeuri biodegradabile
din deşeurile
15.132 15.253 15.375 15.498 15.622 15.747 15.873 16.000 16.128
asimilabile din comerţ,
industrie, instituţii
Deşeuri biodegradabile
din deşeurile din 2.070 2.087 2.103 2.120 2.137 2.154 2.171 2.189 2.206
grădini şi parcuri
Deşeuri biodegradabile
1.280 1.290 1.301 1.311 1.321 1.332 1.343 1.353 1.364
din deşeurile din pieţe
Deşeuri biodegradabile
2.040 2.056 2.073 2.089 2.106 2.123 2.140 2.157 2.174
din deşeurile stradale
Deşeuri biodegradabile
din deşeurile menajere 48.132 50.220 36.701 21.568 6.217 3.275 2.356 949 0
generate şi necolectate
Urban 2.516 6.168 4.647 3.121 1.571 0 0 0 0
deşeuri alimentare
2.011 4.930 3.715 2.494 1.256 0 0 0 0
şi de grădina
hârtie+carton,
505 1.238 933 626 315 0 0 0 0
lemn, textile
Rural 45.616 44.053 32.053 18.448 4.645 3.275 2.356 949 0
deşeuri alimentare
40.831 39.432 28.691 16.513 4.158 2.931 2.109 850 0
şi de grădina
hârtie+carton,
4.785 4.621 3.362 1.935 487 344 247 100 0
lemn, textile

4.4 PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE


Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje se realizează pe baza variaţiei anuale a
cantităţii de deşeuri de ambalaje generate şi ţinând seama de:

• Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare;


• Structura deşeurilor de ambalaje;
• Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie.

Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare

Deşeurile de ambalaje (cod 15.01 din Lista europeană a deşeurilor) pot proveni atât de la
populaţie, regăsindu-se în deşeurile menajere, precum şi din activităţile industriale, comerciale
şi de la instituţii. Ponderea în funcţie de provenienţă se determină pe baza informaţiilor din
baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi ţinând seama de specificul judeţului.
Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a datelor
statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, la
nivelul anului 2006 s-a estimat că 60 % din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la

Pagina 97
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

populaţie şi 40 % de la industrie, comerţ şi instituţii.


Astfel, conform Metodologiei, ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare
(%) la momentul elaborării PJGD se estimează a fi de:

• 40% pentru industrie, comerţ, instituţii;


• 60% pentru populaţie.

Structura deşeurilor de ambalaje

Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje generate se consideră a fi aceeaşi cu


structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe piaţă.
Conform informaţiilor existente în baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje,
gestionată de ANPM, structura pe tip de material a deşeurilor de amabalaje în anul 2005 a fost
următoarea:

• Hârtie şi carton: 23,6 %;


• Plastic: 29 %;
• Sticlă: 21,8 %;

• Metale: 9 %;
• Lemn: 12 %;
• Altele: 4,6 %.
Deoarece nu au fost disponibile prognoze privind modificările viitoare în structura deşeurilor
de ambalaje, aceasta a fost considerată ca fiind constantă pentru întreaga perioadă de
prognoză.
Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie pe tip de material se determină pe baza
compoziţiei deşeurilor menajere la nivelul judeţului. Compoziţia deşeurilor menajere trebuie să
reflecte ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în deşeurile menajere. Se recomandă ca
această compoziţie să fie determinată din măsurători.
Deoarece la nivelul judeţului Iaşi nu au fost disponibile astfel de date, pentru structura pe tip
de material a deşeurilor de ambalaje de la populaţie s-au utilizat datele din PRGD Regiunea 1
Nord – Est elaborat în anul 2006, conform indicaţiilor Metodologiei.
Începând cu anul 2008 este necesară determinarea compoziţiei deşeurilor de ambalaje din
deşeurile menajere prin măsurători.

Pagina 98
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-9 Structura pe tip de material a deşeurilor de ambalaje de la populaţie


Ponderea materialelor de deşeuri Structura deşeurilor de ambalaje ce
de ambalaje în deşeurile menajere se regăsesc în deşeurile menajere
(%) (%)
Hârtie şi carton 3,2 22,10
Plastic 7,1 48,52
Sticlă 3,0 20,49
Metale 1,3 8,89
Lemn 0 0,00
Total 14,6 100,00
Sursa: ARAM, pe baza studiilor efectuate de ICIM

Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate

Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate se calculează în funcţie de


variaţia anuală a cantităţii stabilită:
1. 10% pentru 2006;
2. 7 % pentru 2007 - 2009;
3. 5% pentru 2010-2013.
Aceşti indicatori de creştere au fost stabiliţi de reprezentanţii MMDD, ANPM şi ARAM pe
baza creşterii indicatorilor de comerţ cu amănuntul şi a raportărilor privind ambalajele şi
deşeurilor de ambalaje.

Tabel nr. 4-10 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje


creştere 10 %/an creştere 7 %/an creştere 5 %/an
Judeţ
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Iaşi 49.485 54.434 58.244 62.321 66.683 70.018 73.518 77.194 81.054

Cantităţile de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se genera se calculează din


cantitatea totală prognozată, în funcţie de structura deşeurilor de ambalaje.

Tabel nr. 4-11 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material
Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 49.485 54.434 58.244 62.321 66.683 70.018 73.518 77.194 81.054
Hârtie şi carton 11.678 12.846 13.746 14.708 15.737 16.524 17.350 18.218 19.129
Plastic 14.846 16.330 17.473 18.696 20.005 21.005 22.056 23.158 24.316
Sticlă 10.788 11.867 12.697 13.586 14.537 15.264 16.027 16.828 17.670
Metale 4.454 4.899 5.242 5.609 6.002 6.302 6.617 6.947 7.295
Lemn 5.938 6.532 6.989 7.479 8.002 8.402 8.822 9.263 9.726

Pagina 99
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generate de la populaţie

În vederea stabilirii măsurilor de implementare este necesar să se cunoască cantităţile de


deşeuri de ambalaje în funcţie de sursele de generare (deşeuri de ambalaje provenite de la
populaţie şi deşeuri de ambalaje provenite din comerţ, industrie şi instituţii).
Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera de la populaţie se calculează în
funcţie de cantitatea totală de ambalaje prognozate a se genera şi ponderea deşeurilor de
ambalaje de la populaţie din cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate.
Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a datelor
statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, 60
% din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la populaţie şi 40 % de la industrie, comerţ
şi instituţii.
În anul 2003 Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM
Bucureşti a realizat la solicitarea Asociaţiei Române de Ambalaje şi Mediu un studiu privind
ponderea deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere (date sintetizate în tabelul nr. 4-9).
Cunoscând ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în total deşeuri menajere se
determină structura deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere
Cantităţile de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se genera de la populaţie se
calculează din cantitatea totală generată de populaţie, în funcţie de structura deşeurilor de
ambalaje de la populaţie.

Tabel nr. 4-12 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie


Cantitate de deşeuri de ambalaje de la populaţie (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 29.691 32.660 34.946 37.393 40.010 42.011 44.111 46.317 48.632
Hârtie şi carton 6.562 7.218 7.723 8.264 8.842 9.284 9.749 10.236 10.748
Plastic 14.406 15.847 16.956 18.143 19.413 20.384 21.403 22.473 23.596
Sticlă 6.084 6.692 7.160 7.662 8.198 8.608 9.038 9.490 9.965
Metale 2.640 2.903 3.107 3.324 3.557 3.735 3.921 4.118 4.323
Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pe baza prognozei populaţiei se determină indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje la


populaţie.

Tabel nr. 4-13 Indicatori de generare deşeuri de ambalaje de la populaţie

Indicator de generare deşeuri de ambalaje de la populaţi (kg/locuitor x an)


2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 36 40 42 45 49 51 54 56 59
HC 8 9 9 10 11 11 12 12 13
Plastic 18 19 21 22 24 25 26 27 29

Pagina 100
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Indicator de generare deşeuri de ambalaje de la populaţi (kg/locuitor x an)


2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sticlă 7 8 9 9 10 10 11 12 12
Metale 3 4 4 4 4 5 5 5 5
Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată din industrie, comerţ şi


instituţii

Cantităţile pe tip de material de deşeuri de ambalaje prognozate a se genera din industrie,


comerţ şi instituţii se calculează prin diferenţa dintre cantităţile totale de deşeuri de ambalaje
prognozate a se genera şi cantităţile de ambalaje prognozate a se genera de la populaţie.

Tabel nr. 4-14 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje din industrie, comerţ şi
instituţii
Cantitate de deşeuri de ambalaje din industrie, comerţ, instituţii (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 19.794 19.814 21.201 22.685 24.273 25.486 26.761 28.099 29.504
Hârtie şi carton 5.117 5.628 6.022 6.444 6.895 7.240 7.602 7.982 8.381
Plastic 439 483 517 553 592 622 653 685 720
Sticlă 4.704 5.174 5.537 5.924 6.339 6.656 6.989 7.338 7.705
Metale 1.814 1.996 2.135 2.285 2.445 2.567 2.695 2.830 2.971
Lemn 5.938 6.532 6.989 7.479 8.002 8.402 8.822 9.263 9.726

4.5 CUANTIFICAREA ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE BIODEGRADABILE


MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE

4.5.1 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale

Directiva 1999/31/EC şi HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele


ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:
a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie
2001;
b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie
2001;
c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie
2001.

Pagina 101
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul
1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai
mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor
menţionate mai sus cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.
În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se
menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de
reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor
prevăzute la art. 5(2) lit. a şi b din Directivă, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2)
privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani,
până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la
termenul prevăzut în Directivă, respectiv 16 iulie 2016.
Astfel, ţintele naţionale privind deşeurile biodegradabile municipale sunt următoarele:

• 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată de deşeuri biodegradabile municipale trebuie să se


reducă la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995;

• 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată de deşeuri biodegradabile municipale trebuie să se


reducă la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995;

• 16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată de deşeuri biodegradabile municipale trebuie să se


reducă la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.
Conform Planului de implementare a Directivei privind depozitarea deşeurilor, cantitatea
totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone.
Deoarece la nivel regional şi judeţean nu se cunoaşte cantitatea de deşeuri biodegradabile
municipale generate în anul 1995, aceasta a fost calculată pe baza populaţiei la nivel naţional şi
judeţean din anul 1995.
Astfel, cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale generate în judeţul Iaşi în anul 1995 a
fost de 173.060 t.
Cuantificarea ţintelor care reprezintă cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile municipale
care poate fi depozitată este realizează pe baza cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale
generate în anul 1995 la nivelul judeţului. De asemenea, cantitatea de deşeuri biodegradabile
municipale ce trebuie redusă la depozitare este deosebit de importantă, pe baza acesteia
determinându-se capacităţile instalaţiilor necesare a se realiza.
În tabelul de mai jos se prezintă cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile
municipale, conform celor prezentate anterior.

Pagina 102
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 4-15 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale


2010 2013
Cantitate generată de deşeuri biodegradabile municipale (tone) 154.743 158.177

Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale care


129.795 86.530
poate fi depozitată (tone)
Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie
24.948 71.647
redusă de la depozitare (tone)

4.5.2 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje

România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE


privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, cu excepţia
ţintelor de reciclare pentru hârtie şi carton şi metale.
Tratatul de aderare a României prevede următoarele:
• România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile
de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în conformitate
cu următoarele obiective intermediare: 32% din masă la 31 decembrie 2006, 34% în anul
2007, 40% în anul 2008, 45% în anul 2009 şi 48% în anul 2010.

• România este obligată să atingă obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalaţiile
de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2013 în conformitate
cu următoarele obiective intermediare: 53% din masă în anul 2011 şi 57% în anul 2012.

• România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în


conformitate cu următoarele obiective intermediare: 8% din masă la 31 decembrie 2006,
10% în anul 2007, 11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010.

• România este obligată să atingă obiectivul global de reciclare la 31 decembrie 2013 în


conformitate cu următoarele obiective intermediare: 26% din masă la 31 decembrie 2006,
28% în anul 2007, 33% în anul 2008, 38% în anul 2009, 42% în anul 2010, 46% în anul
2011 şi 50% în anul 2012.

• România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, în


conformitate cu următoarele obiective intermediare: 21% din masă la 31 decembrie 2006,
22% în anul 2007, 32% în anul 2008, 38% în anul 2009, 44% în anul 2010, 48% în anul
2011 şi 54% în anul 2012.

• România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a plasticului, luând în considerare


exclusiv materialul reciclat sub formă de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu
următoarele obiective intermediare: 16% din masă în anul 2011 şi 18% în anul 2012.

• România este obligată să atingă obiectivul de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, în

Pagina 103
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

conformitate cu următoarele obiective intermediare: 4% din masă la 31 decembrie 2006,


5% în anul 2007, 7% în anul 2008, 9% în anul 2009 şi 12% în anul 2010.
Pentru obiectivul de reciclare a deşeurilor de hârtie şi carton şi metale România nu a solicitat
perioadă de tranziţie, urmând să atingă aceste obiective la termenele stabilite de directivă, şi
anume:

• la 31 decembrie 2008 - reciclare hârtie şi carton 60 %;


• la 31 decembrie 2008 - reciclare metale 50 %.
Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje
generate în anul respectiv şi se împart în trei categorii:

• Ţinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj;


• Ţinte globale de reciclare;
• Ţinte globale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de
energie.
Ţintele de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje stabilite la nivelul judeţului Iaşi sunt
egale cu ţintele stabilite prin Tratatul de aderare a României, respectiv prin legislaţie.
În tabelul următor sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerarea
în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform Tratatului de aderare a României.

Tabel nr. 4-16 Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje

Ţinte de reciclare/valorificare (%)


2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie şi carton 53,8 55,7 60 60 60 60 60 60
Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5
Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60
Metale 37,8 39,2 50 50 50 50 50 50
Lemn 4 5 7 9 12 15 15 15
Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55
Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

În HG nr. 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea ambalajelor,


reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje sunt definite astfel:

• „reciclarea deşeurilor de ambalaje reprezintă operaţiunea de reprelucrare într-un proces de


producţie a deşeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul iniţial sau pentru alte
scopuri. Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie”;

• „valorificarea reprezintă orice operaţie aplicabilă deşeurilor de ambalaje, prevăzută în


anexa nr. II B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări

Pagina 104
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

şi completări prin Legea nr. 426/2001cu modificările şi completările ulterioare”.


Astfel, valorificarea include atât reciclarea, cât şi valorificarea energetică.
Cuantificarea ţintelor privind ambalajele se calculează pe baza prognozei de generare a
deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare.

Tabel nr. 4-17 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de material
Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie şi carton 6.911 7.656 8.825 9.442 9.914 10.410 10.931 11.477
Plastic 1.306 1.747 2.057 2.401 2.941 3.529 4.168 5.471
Sticlă 2.492 2.793 4.348 5.524 6.716 7.693 9.087 10.602
Metale 1.852 2.055 2.804 3.001 3.151 3.308 3.474 3.647
Lemn 261 349 523 720 1.008 1.323 1.389 1.459
Total reciclare 14.153 16.308 20.566 25.340 29.407 33.818 38.597 44.580
Total valorificare 17.419 19.803 24.928 30.008 33.608 38.965 44.001 48.632

Observaţie: Cantitatea care reprezintă cuantificarea ţintei de reciclare globală este inclusă în
cantitatea care reprezintă cuantificarea ţintei de valorificare sau incinerare în incineratoare cu
recuperare de energie.

Pagina 105
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI


5 (SITUAŢIE EXISTENTĂ, METODE
DE GESTIONARE)

5.1 DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE


Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale şi codul aferent acestora, conform
Listei europene a deşeurilor, ce fac obiectul PJGD sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 5-1 Tipuri de deşeuri periculoase din deşeurile municipale


Cod deşeu
Tip deşeu
(cf. HG nr. 856/2005)
20 01 13* Solvenţi
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Fotochimice
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini care conţin substanţe periculoase
20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele
20 01 35*
menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23, conţinând componente periculoase
20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

Categoriile 20 01 21*, 20 01 23* şi 20 01 35* reprezintă deşeuri de echipamente electrice şi


electronice şi sunt tratate în secţiunea 5.2.

Colectarea deşeurilor municipale periculoase

În prezent, la nivelul judeţului Iaşi deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi
deşeuri asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot
îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi,
în final, pot polua apa freatică.

Pagina 106
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni. Aceasta
poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula
conform unui program stabilit, prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de
returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o
constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. În tabelul următor sunt prezentate
principalele opţiuni de colectare.

Tabel nr. 5-2 Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării
Opţiune Comentariu Estimare
Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de
locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru
colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit
sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile
periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 până


la 5 000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700 000 Colectarea deşeurilor
1. Colectare de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor
periculoase provenite
prin unităţile periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu
din gospodării prin
mobile depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în unităţile mobile
taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene.

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura


colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase.

Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ


35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.
Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o
dată prin telefon.
Această opţiune nu
2. Colectare Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură
este recomandată
directă de la gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare.
datorită costurilor prea
gospodării
mari.
Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date
privind procentul de colectare.
Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi
Se recomandă una sau
pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul
două locaţii în oraşele
comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de
reşedinţă de judeţ în
funcţionare.
combinaţie cu punctele
3. Punctele de
de colectare pentru
colectare a Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care
reciclare şi în judeţe în
deşeurilor de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind
cooperare cu
periculoase personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru
depozitele de deşeuri.
clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv,
Pot fi colectate toate
numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri
tipurile de deşeuri
periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în
periculoase.
raport cu structura aşezărilor.

Pagina 107
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Opţiune Comentariu Estimare


Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe
categorii în spaţii nesupravegheate este riscantă. Din experienţa acumulată
până acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri
4. Containere uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, nu au avut
pentru succes în Europa Centrală. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost Aceasta reprezintă o
colectarea pe cauzele principale pentru aceasta. soluţie numai în
categorii a combinaţie cu
deşeurilor Din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie protejate. Acest opţiunile 3 sau 5.
periculoase lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care
comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5)
sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).
Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de Aceasta reprezintă o
maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt soluţie recomandată
5. Colectarea răspunzătoare pentru colectarea acestor articole.
pentru colectarea
prin magazine
medicamentelor
sau companii După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este aprobată
expirate, a uleiurilor
specializate colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine
uzate, a bateriilor de
specializate. maşină şi a bateriilor.

Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale


trebuie demobilizate, ceea ce înseamnă încorporarea într-o mixtură de ciment. Acestea vor fi
eliminate sub formă de blocuri de ciment.
Baterii, acumulatori şi uleiuri uzate. Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de
magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri
ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase.
Se recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. De
asemenea, trebuie susţinute activităţile de reducere a conţinutului de mercur.
Colectarea bateriilor auto se realizează în principal prin sistemul depozit.
Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi a staţiilor de carburanţi.
Medicamente expirate. Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult
mai periculoase decât cele încă în termen. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui
colectate de farmacii, ceea ce reprezintă o practică obişnuită la nivel european.
Medicamentele expirate pot fi eliminate prin incinerare/co-incinerare sau prin depozitare în
depozitele de deşeuri periculoase.

Cantităţi generate

La momentul elaborării PJGD, deşeurile periculoase din deşeurile municipale nu sunt colectate
separat, prin urmare nu se cunoaşte cantitatea generată. Estimarea cantităţii generate se poate
realiza pe bază de indicatori statistici de generare din alte ţări europene, şi anume:

• 2,5 kg/persoană x an în mediul urban;

Pagina 108
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

• 1,5 kg/persoană x an în mediul rural.

Tabel nr. 5-3 Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate


Indicator de Populaţia judeţului Cantitate de deşeuri menajere
generare (nr. locuitori) periculoase generată (tone)
(kg/loc x an) 2005 2006 2005 2006
Urban 2,5 376.155 394.696 940,4 986,7
Rural 1,5 437.788 429.387 656,7 644,1
Total judeţ - 813.943 824.083 1.597,1 1.630,8

În ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale, la început eficienţa


acesteia va fi destul de scăzută şi va creşte doar prin educaţie continuă. Sunt necesare campanii
prelungite de conştientizare a publicului în legătură cu riscurile.

Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi


completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au ca obligaţie să asigure
„colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor,
inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare”. De asemenea trebuie să asigure „spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a
deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi
funcţionalitatea acestora”.
În prezent la nivelul Regiunii 1 Nord-Est există posibilităţi de tratare şi eliminare a deşeurilor
periculoase municipale.
În regiune există un incinerator pentru deşeuri periculoase (SC Mondeco SRL Suceava)
autorizat să preia aceste tipuri de deşeuri, precum şi o instalaţie de co-incineare în judeţul
Neamţ (fabrica de ciment CARPATCEMENT HOLDING SA – Sucursala Bicaz).

Pagina 109
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

5.2 DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE


În tabelul următor sunt prezentate tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice
care fac obiectul PJGD.

Tabel nr. 5-4 Tipuri de DEEE ce fac obiectul PJGD

Cod deşeu
Tip deşeu
(conform HG nr. 856/2002)
20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur
20 01 23* Echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorocarburi)
Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele
20 01 35* specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi
periculoşi
Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele
20 01 36
specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

Prevederi legislative

Obiectivele Directivei nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi


electronice (DEEE) sunt:

• prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea,


reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a reduce în cea
mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;

• îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al


echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod
special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice
sşi electronice.
Echipamentele electrice şi electronice (EEE) sunt echipamentele care funcţionează pe bază de
curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare, transport şi de
măsurare a acestor câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A din HG
448/19.05.2005 şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1000 volţi curent
alternativ şi 1500 volţi curent continuu.
DEEE sunt acele echipamente electrice şi electronice care constituie deşeuri conform OUG
nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificări şi completările ulterioare, inclusiv toate
componenetele, ansamblele şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în
momentul în care acestea devin deşeuri.
Directiva prevede măsuri ce au ca scop:

• crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea deşeurile

Pagina 110
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

de echipamente electrice şi electronice (DEEE) gratuit către punctele de colectare;

• asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a


deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de acelasi tip şi în aceeaşi cantitate cu
echipamentul/echipamentele furnizate;

• asigurarea unei rate a colectării selective de cel putin 4 kg/loc x an de deşeuri de


echipamente electrice şi electronice din gospodăriile populaţiei;

• asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării a punctelor de colectare


necesare, ţinând cont în special de densitatea populaţiei;

• atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament şi de


75% valorificare materiala pentru: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, distribuitoare
automate;

• atingerea unor obiective de valorificare de 75% din greutatea medie pe echipament şi de


65% valorificare materială pentru: echipamente informatice şi de telecomunicaţii,
echipamente de larg consum;

• atingerea unor obiective de valorificare de 70% din greutatea medie pe echipament şi de


50% valorificare materială pentru: aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente de
iluminat, unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari
dimensiuni), jucării, echipamente sportive şi de agrement, instrumente de supraveghere şi
control;

• pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificării materiale va fi de 80% din greutate.

Conform legislaţiei naţionale în vigoare, persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu arunca


deşeurile de echipamente electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda
distribuitorilor în cazul achiziţionării unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda
DEEE către punctele de colectare organizate de autorităţile locale (cf. prevederilor HG
448/2005, art. 5 alin. 2) şi alin. 6)).
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la
gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru
înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a acestora (HG 448/2005 art. 5 alin. 1).
În aceste spaţii, producătorii trebuie să asigure înfiinţarea a cel puţin: un punct de colectare în
fiecare judeţ, un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100.000 de locuitori, un punct de
colectare în fiecare oraş cu peste 20.000 de locuitori (HG 448/2005 art. 5 alin. 3).
De asemenea, conform art. 5 alin. 12 al HG 448/2005, producătorii sunt obligaţi să
urmărească ca toate DEEE colectate la punctele municipale să fie transportate la instalaţiile de
tratare autorizate, cu excepţia cazului în care aparatele sunt refolosite în întregime.
Producătorii, terţii care acţionează în numele lor sau organizaţiile colective trebuie să asigure
celel mai potrivite măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de colectare, valorificare, reutilizare

Pagina 111
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

şi reciclare a DEEE colectate selectiv (art. 7 al HG 448/2005).


Producătorii pot să îşi îndeplinească obligaţiile individual sau prin transferarea responsabilităţii
către organizaţii colective, autorizate conform OM 1225/2005. În prezent există patru sisteme
autorizate care preiau responsabilităţile de colectare şi reciclare ale producătorilor de EEE:
RoREC România (pentru produse din categoriile 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10), ECOTIC (IT&C,
categoriile 3, 4, 7, 9), RECOLAMP (echipamente de iluminat, categoriile 5b, c, e, f),
ENVIRON (categoriile 1 – 10, cu excepţia 5b, c, d).
Producătorii au obligaţia finanţării sistemelor de colectare, tratare, valorificare şi eliminare
nepoluantă a DEEE provenite din gospodăriile populaţiei, conform obligaţiilor prevăzute de
art. 8 alin. 1 al HG 448/2005.
Producătorii care nu participă la un sistem colectiv vor trebui să depună, începând cu 1
ianuarie 2007, o garanţie care să poată asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe
piaţă după această dată, în cazul în care îşi încetează activitatea (faliment, lichidare,etc.).
Organizaţiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE, proporţional cu răspunderea
producătorilor afiliaţi, de la punctele de colectare înfiinţate de autorităţi. În funcţie de
posibilităţile de reciclare, se vor desfăşura următorele operaţiuni:

• transport direct către reciclatorii din România (posibil în special pentru electrocasnicele
mari, în situaţia în care sunt bine separate la punctul de colectare);

• transport către un centru de sortare şi stocare temporară unde DEEE vor fi sortate pe
categorii de echipamente în funcţie de posibilităţile de reciclare. Deşeurile care se pot
recicla în România vor fi transportate către reciclatori; cele care vor trebui exportate
pentru reciclare vor fi stocate temporar până când vor exista cantităţi suficiente care să
justifice operaţiunea de export.

• export pentru reciclare.

Gestionarea DEEE
Punctele de colectare a DEEE stabilite până în prezent în judeţul Iaşi sunt prezentate în
tabelele următoare. Conform HG 448/2005, aceste locuri de depozitare, inclusiv depozitare
temporară, a DEEE înainte de tratarea lor (fără să aducă atingere prevederilor OUG nr.
78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare), trebuie să
satisfacă următoarele condiţii:

• suprafeţe impermeabile pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalaţii de colectare a


pierderilor prin scurgere şi, daca este cazul, cu decantoare şi epuratoare-degresatoare;

• prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.

Pagina 112
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-5 Puncte judeţene de colectare DEEE

Societatea care
Amplasament punct de
Amenajare punct de colectare administrează punctul Autorizare Observaţii
colectare
de colectare
Hârlău - Str. Hatman Luca
Arbore (Coloana Auto - Primăria Hârlău (prin
Suprafaţă 250 mp, platformă betonată
Serv. Public Hârlău ) Serviciul Public de Nu Operaţional
acoperită
Stabilit prin HCL Hârlău nr. Salubrizare)
30/27.04.2006

Tabel nr. 5-6 Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 100.000 locuitori
Societatea care
Amplasament punct de
Amenajare punct de colectare administrează Autorizare Observaţii
colectare
punctul de colectare
Iaşi - Depozitul Tomeşti (la Suprafaţă 300 mp, betonată, acoperită şi
Autorizatia de mediu nr.
intrarea în depozit, lângă împrejmuită
S.C. SALUBRIS S.A. 226/14.08.2006 - numai
Pavilionul administrativ) Cântar, energie electrică Operaţional
IAŞI pentru punctul de colectare
Stabilit prin HCL Iaşi nr. Compartimentat pentru cele 10 categorii de
de la Depozitul Tomeşti
248/28.07.2006 DEEE reglementate prin H.G. nr.448/2005

Tabel nr. 5-7 Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 20.000 locuitori
Societatea care
Amplasament punct de
Amenajare punct de colectare administrează punctul de Autorizare Observaţii
colectare
colectare
Paşcani - Incinta Staţiei
Suprafaţă 200 mp, acces la utilităţi
REIZER
Cântar, energie electrică
(Str. Gării) Primăria Paşcani Nu Operaţional
Compartimentat pentru cele 10 categorii de
Stabilit prin HCL Paşcani nr.
DEEE reglementate prin H.G. nr.448/2005
84/31.05.2006

Pagina 113
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-8 Alte puncte de colectare DEEE – oraşe cu mai puţin de 20.000 locuitori

Societatea care
Amenajare punct de
Amplasament punct de colectare administrează punctul de Autorizare Observaţii
colectare
colectare
Hârlău - Incinta fostei Centrale Suprafaţă 200 mp Primăria Hârlău (prin Serviciul
Nu Operaţional
Termice Cântar, energie electrică Public de Salubrizare)
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

Pagina 114
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

În ceea ce priveşte tratarea DEEE, la nivelul judeţului nu există nicio astfel de instalaţie.

Cantitatea totală de DEEE colectată de la gospodăriile particulare în judeţul Iaşi în anul 2006 a
fost de 11,375 tone (în baza raportărilor conform Ord. 1223/2005, Anexa 5), iar în perioada
ianuarie – octombrie 2007 de 53,563 tone (conform raportărilor periodice către ANPM). Nu a
fost disponibilă defalcarea acestei cantităţi pe categorii de DEEE.

Tabel nr. 5-9 Cantitatea totală de DEEE colectată de la gospodăriile particulare

Cantitate de DEEE colectată de la gospodăriile particulare (tone)

Localitate Anul 2006 Anul 2007


În anul 2006, prin punctele de În perioada ianuarie - octombrie
colectare, în baza raportărilor conform 2007, conform raportărilor periodice
Ord. 1223/2005, Anexa 5 către ANPM
Iaşi 11,375 48,983
Paşcani - 2,83
Hirlău - 0,75
Tg. Frumos - 1,00

Evaluarea cantităţii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care vor fi


generate, precum şi a cantităţii colectabile

Cantitatea de DEEE ce trebuie colectată începând cu 2006 a fost stabilită, pentru statele
membre, la 4 kg/locuitor şi an. Având în vedere imposibilitatea atingerii acesteia, România a
solicitat o perioadă de tranziţie de 2 ani. Situaţia României nu este singulară, toate statele din
Europa Centrală şi de Est, precum şi statele baltice care au aderat în 2004 au solicitat şi obţinut
derogări temporare pentru aceeaşi perioadă. Motivele solicitărilor sunt legate în mod special de
gradul mai scăzut de dotare cu echipamente electrice şi electronice al populaţiei decât în
vechile state membre, durata mai mare de utilizare a acestora din cauza nivelului veniturilor
precum şi faptul că populaţia care locuieşte în zonele rurale are o pondere mai mare, ceea ce
înseamnă dificultăţi în crearea unei infrastructuri de colectare.
România a stabilit în anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare
intermediare de 2, respectiv 3 kg/locuitor şi an pentru 2006 şi 2007. Aceste obiective s-au
bazat pe informaţiile existente la acea dată privind cantităţile de echipamente puse pe piaţă,
precum şi pe prezumţia ca acestea vor fi utilizate cât durata medie de viaţă indicată de
producător.
În ultimii 2 ani, situaţia a evoluat foarte mult, iar informaţiile disponibile sunt semnificativ mai
precise decât în 2004. Aplicarea directivei în statele membre a condus la înfiinţarea a peste 30
de organizaţii colective non-profit, grupate în WEEE Forum, care acoperă cea mai mare parte
a statelor membre. Ţinând cont de experienţa acestora, precum şi de condiţiile din România,

Pagina 115
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

se poate face o evaluare mult mai bună a cantităţii de colectabile de DEEE.


Din statistica prezentată în planul de implementare, precum şi informaţiile furnizate de
industrie (CECED România) s-a estimat următoarea cantitate de EEE, din categoria 1, puse
pe piaţă la nivel naţional în 2002, 2003, 2004, 2005.

Tabel nr. 5-10 Număr de echipamente din categoria 1 puse pe piaţă

Produs 2005 2004 2003 2002


Frigidere şi congelatoare 450.000 530.000 672.000 357.000
Maşini de spălat 420.000 405.000 535.000 296.000
Cuptoare 325.000 265.000 358.000 200.000
Hote 160.000 152.000 200.000 120.000
Maşini de spălat vase 4.000 3.400 3.000 2.000
Total 1.359.000 1.355.400 1.768.000 975.000

Evaluarea se bazează pe datele privind producţia, importul şi exportul de echipamente electrice şi electronice din Planul
de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum şi pe datele privind piaţa de electrocasnice furnizate de CECED
România

Tabel nr. 5-11 Masa medie a echipamentelor puse pe piaţă (kg)

Echipament kg
Frigidere 62
Maşini de spălat rufe 50
Cuptoare 35
Hote 20
Maşini de spălat vase 50

Evaluarea se bazează pe datele din Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum şi pe datele privind
masa medie a electrocasnicelor furnizate de CECED România

Tabel nr. 5-12 Masa totală a echipamentelor din categoria 1 puse pe piaţă în România (kg)

Produs 2005 2004 2003 2002


Frigidere şi congelatoare 27.900.000 32.860.000 41.664.000 22.134.000
Maşini de spălat 21.000.000 20.250.000 26.750.000 14.800.000
Cuptoare 11.375.000 9.275.000 12.530.000 7.000.000
Hote 3.200.000 3.040.000 4.000.000 2.400.000

Pagina 116
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Produs 2005 2004 2003 2002


Maşini de spălat vase 200.000 170.000 150.000 100.000
Total 63.675.000 65.595.000 85.096.003 46.434.000
kg/locuitor şi an 2,89 2,98 3,87 2,11

Pentru a determina cantitatea colectabilă de DEEE din categoria 1 se poate considera o durata
medie de utilizare a acestor echipamente de 15 ani. Aceasta a fost stabilită ţinând cont de
evaluarea efectuată de CECED (Bruxelles) la nivel european, pentru mai multe mărci de
electrocasnice mari, din care a rezultat că durata medie de utilizare, în statele membre UE, a
echipamentelor din acestă categorie este de 13 ani. Este rezonabil, poate chiar optimist să se
presupună că aceasta durată este doar cu 2 ani mai mare în România.
Acest lucru înseamnă că echipamentele puse pe piaţă în 1991 vor fi colectate în 2006, cele
puse pe piaţă în 1992, 2007, etc. Dacă se are în vedere eficienţa celor mai performante sisteme
de gestionare a DEEE din Europa, aparţinând membrilor WEEE Forum, cantitatea
colectabilă este de 58% din cantitatea de DEEE estimată a fi generată (conform datelor
WEEE Forum).
Cantitatea de echipamente pusă pe piaţă între 1991 şi 2001 a fost calculată prin extrapolarea
datelor din anul de maxim (2003), luând în considerare o creştere anuală a pieţei de 7 % din
1991 până în 2003.

Tabel nr. 5-13 Cantitatea de echipamente din categoria 1 puse pe piaţă (kg/locuitor şi an)

An 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991

Cantitate pusă pe piaţă 3,87 3,62 3,38 3,16 2,95 2,76 2,58 2,41 2,25 2,11 1,97 1,84 1,72

Tabel nr. 5-14 Cantitatea colectabilă de DEEE din categoria 1 în cazul în care sistemul din
România ar avea eficienţa celor mai bune sisteme europene (kg/locuitor şi an)

An 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006
Cantitatea colectabilă pentru deşeurile
din categoria 1 dacă sistemul de
colectare ar avea eficienţa celor mai 1,96 1,83 1,71 1,6 1,5 1,4 1,31 1,22 1,14 1,07 1
performante sisteme existente în
statele membre

Conform structurii DEEE a membrilor WEEE Forum, deşeurile din categoria 1 au o pondere
de 46% din total. Pe baza acestor date s-a estimat cantitatea totală de DEEE ce se va genera
începând cu 2006 precum şi cantitatea colectabilă, ţinând cont de rata de colectare de 58% din

Pagina 117
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

cantitatea generată a celor mai eficiente sisteme.

Tabel nr. 5-15 Cantitatea de DEEE generate în România (kg/locuitor şi an)

An 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006
Cantitatea totală de
7,35 6,87 6,42 6 5,61 5,24 4,9 4,58 4,28 4 3,74
DEEE generate

Tabel nr. 5-16 Cantitatea totală colectabilă de DEEE (kg/locuitor şi an)

An 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006
Cantitatea colectabilă de DEEE
dacă sistemul de colectare ar
avea eficienţa celor mai 4,26 3,98 3,72 3,48 3,25 3,04 2,84 2,65 2,48 2,32 2,17
performante sisteme existente
în statele membre

Tabel nr. 5-17 Cantităţile colectabile de DEEE în judeţul Iaşi

An 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013


Populaţia judeţului 824.083 825.100 824.440 823.780 823.121 822.463 821.805 821.147
Cant. colectată dacă se
atinge rata de colectare 1.788 1.914 2.047 2.188 2.339 2.500 2.674 2.858
evaluată (tone) *
Cant. de DEEE colectată
dacă se ating ţintele
1.648 2.475 3.298 3.295 3.292 3.290 3.287 3.285
legislative (HG 448/2005)
(tone)
* Estimarea are la bază datele din tabelele nr. 5-13 şi 5-14, precum şi prognoza privind evoluţia populaţiei în judeţ

Aşa cum menţionam anterior, cantitatea totală de DEEE colectată de la gospodăriile


particulare în judeţul Iaşi în anul 2006 a fost de 11,375 tone (în baza raportărilor conform Ord.
1223/2005, Anexa 5), iar în perioada ianuarie – decembrie 2007 de 53,563 tone (conform
raportărilor periodice către ANPM). Comparând aceste date cu ţintele de colectare se poate
constata că acestea sunt departe de a fi atinse.
Pentru a se putea atinge ţintele în anii următori este necesar ca toate serviciile de salubrizare să
intensifice colectarea separată a DEEE provenite de la gospodăriile particulare, prin stabilirea
unui calendar de colectare ce va fi adus la cunoştinţa populaţiei şi prin acţiuni intense de
informare şi conştientizare a acesteia.

Pagina 118
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

5.3 VEHICULE SCOASE DIN UZ


Politica în domeniul gestiunii VSU

Prevenirea generării deşeurilor are la bază responsabilitatea producătorilor de autovehicule de


a utiliza în procesul tehnologic de producţie cele mai bune tehnici disponibile.
Producătorii de componente şi de materiale, în vederea minimizării impactului asupra mediului
generat de deşeurile de VSU, trebuie să ia măsurile necesare pentru:

• limitarea şi reducerea pe cât posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia


vehiculelor, începând din faza de proiectare, pentru a evita poluarea mediului, facilitării
reciclării componentelor şi materialelor, precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
(toate fluidele, metalele grele şi părţile pirotehnice);

• conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea în considerare a posibilităţilor de


dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora;

• dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse.
Materialele şi componentele vehiculelor pot fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb,
mercur, cadmiu şi crom hexavalent.
Minimizarea cantităţilor de deşeuri rezultate din VSU se poate realiza şi prin campanii şi
acţiuni de conştientizare a publicului în vederea unei bune gestionări a acestor categorii de
deşeuri.

Prevederi legislative

Activitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz este reglementată de HG nr. 2406/2004


privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată de HG nr. 1313/2006.
Prevederile acestei hotărâri stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor,
şi în special ale agenţilor economici direct implicaţi în tratarea vehiculelor scoase din uz.
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii:

• să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şi/sau lichide ale
acestora, pe sol, în apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale;

• să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de


colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz.
Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi,
preluarea de la ultimul deţinător al vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când

Pagina 119
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

acestea devin vehicule scoase din uz (art.9, (1) din HG 2406/2004). Producătorii de vehicule
trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi a minimum (art.9, (2) din HG
2406/2004):

• un punct de colectare în fiecare judeţ;


• un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100 000 de locuitori.
În ceea ce priveşte gestionarea VSU există o serie de ţinte ce trebuie realizate.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol:

• reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 % din masa vehiculelor fabricate înainte de 1


ianuarie 1980;

• reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 % din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980;

• reutilizarea şi reciclarea a 70 % din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;

• reutilizarea şi reciclarea a 80 % din masa vehiculelor fabricate începând cu data de 1


ianuarie 1980.
Începând cu 01.01.2015, agenţii economici trebuie să asigure realizarea următoarelor ţinte:

• reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz;
• reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz.
Gestionarea VSU se poate realiza atât individual cât şi prin transferarea responsabilităţii către o
persoană juridică autorizată în acest scop.
Operatorii economici implicaţi în implementarea Directivei 2000/53/EC sunt: producătorii şi
importatorii de autovehicule, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurări, agenţii
economici care dezmembrează vehicule, reciclatorii sau alţi operatori de tratare a vehiculelor
scoase din uz, inclusiv a componentelor şi materialelor acestora, autorităţile competente
(MMDD, ANPM, MEC, RAR).

Gestionarea VSU

La nivel naţional există o reţea de societăţi comerciale (peste 100) răspândite relativ uniform în
teritoriu, care au desfăşurat şi desfăşoară operaţiuni de colectare, dezmembrare şi valorificare a
vehiculelor scoase din uz în scopul comercializării
În Bucureşti există un shredder aparţinând societăţii S.C. Remayer S.A. cu o capacitate de
8.000 tone/lună. Acesta însă nu funcţionează la întreaga capacitate din cauza numărului redus
de vehicule care sunt scoase din uz şi predate pentru tratare.

Pagina 120
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Din cauza costurilor de transport, în restul ţării, vehiculele scoase din uz se tratează prin
dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea exportării materialului
feros.
În prezent, eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din
cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa
vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare.
Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze VSU, în mod special în ceea ce priveşte
evacuarea fluidelor şi dezmembrarea acestora. Acestea trebuie să încheie contracte cu unităţile
de tratare în ceea ce priveşte perioadele de preluare a vehiculelor, în scopul evitării prejudiciilor
produse mediului de stocarea prelungită a acestora şi al evitării blocării activităţii de colectare.
Aceste prevederi nu se aplică agenţiilor economici care sunt autorizaţi să desfăşoare activităţi
de colectare şi tratare.
La nivelul judeţului Iaşi activităţile de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz sunt
desfăşurate de către agenţi economici autorizaţi. Situaţia acestora la nivelul anului 2007 este
prezentată în tabelul următor.

Tabel nr. 5-18 Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz la nivelul anului
2007
Date de identificare
Localizare Activitate desfăşurată Autorizaţie
operator economic autorizat
3710-3720-5157-
REMAT SA Iaşi Dimineţii, nr. 32 Iaşi AM 197/19.06.2008
3832-4677-3831-9002
REMAT SA Iaşi Iaşi-Tomeşti, km 1 3710-3720-5157 AM 393/13.11.2006
REMAT SA Hârlău Viilor nr. 13, Hârlău 3710-3720-5157 AM 391/13.11.2006
REMAT SA Paşcani Gării, nr. 50 3710-3720-5157 AM 392/13.11.2006
REMAT Botoşani SA Iaşi-Tomeşti, km 1 3710-3720-5157 AM 395/14.11.2006
PREDEMET Podu Iloaiei Scobălteni, nr. 2 3710-3720-5157 AM 172/04.10.2005
LUCA’S SRL Trecătoarea Păun, nr. 2 3710-3720-5157 AM 125/14.06.2006
GOOD LUCK SRL Letcani, jud. Iaşi 3710-3720-5157 AM 81/19.02.2007
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

În tabelul următor sunt prezentate date privind numărul de VSU colectate, tratate şi aflate în
stoc la nivelul judeţului Iaşi. Numărul VSU în funcţie de anul de fabricaţie este disponibil doar
pentru anii 2006 şi 2007, în anii anteriori fiind cunoscut doar numărul total de VSU.

Pagina 121
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-19 Evoluţia numărului total de VSU colectate, tratate şi aflate în stoc în perioada
2003 – 2007 în judeţul Iaşi
Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate Nr. VSU în stoc
An Fabricate Fabricate Fabricate Fabricate Fabricate Fabricate
înainte de 1980 după 1980 înainte de 1980 după 1980 înainte de 1980 după 1980
2003 169 169
2004 240 240
2005 606 351 255
2006 417 874 396 874 21
2007 206 358 470 596 8 34

În judeţul Iaşi nu există instalaţii de valorificare a deşeurilor provenite din


dezmembrarea/tratarea VSU.
Din dezmembrarea VSU pot rezulta acumulatori cu Pb, uleiuri de motor, de transmisie şi de
ungere, lichide (exclusiv combustibilul), filtre de ulei, catalizatori, componenete metalice,
anvelope, sticlă, materiale feroase şi neferoase, alte materiale provenite din depoluare.
La nivelul Regiunii există posibilităţi şi facilităţi de reciclare pentru mase plastice în defavoarea
celorlalte materiale pentru care piaţa de reciclare este foarte redusă, respectiv sticla de parbriz,
echipamente electrice, metale. Anvelopele uzate pot fi valorificate energetic prin coincinerare
în cadrul SC Carpatcement Holding SA Sucursala Bicaz, judeţul Nemţ.
Monitorizarea obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare se face conform HG nr.
2406/2004 modificată şi completată de HG nr. 1313/2005 şi conform Metodologiei pentru
urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin.(1) şi
(2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobată prin Ordinul
625/2007 al MMGA. Monitorizarea s-a realizat începând cu data de 1 ianuarie 2006.

5.4 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI


În tabelul următor sunt prezentate tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac
obiectul PJGD.

Tabel nr. 5-20 Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări

Cod deşeu
Tip deşeu
(conform HG nr. 856/2002)
17 01 01 Beton
17 01 02 Cărămizi
17 01 03 Ţigle şi materiale ceramice

Pagina 122
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Cod deşeu
Tip deşeu
(conform HG nr. 856/2002)
Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau
17 01 06*
materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase
Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau
17 01 07
materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01 06
17 02 01 Lemn
17 02 02 Sticlă
17 02 03 Materiale plastice
Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate
17 02 04*
cu substanţe periculoase
17 04 01 Cupru, bronz, alamă
17 04 02 Aluminiu
17 04 03 Plumb
17 04 04 Zinc
17 04 05 Fier şi oţel
17 04 06 Staniu
17 04 07 Amestecuri metalice
17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

Prevederi legislative

OUG nr. 78/200 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede
următoarele în privinţa deşeurilor din construcţii şi demolări:

• deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea


construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută
lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;
• primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. (1),
modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta;

• producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea


deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate,
în vederea valorificării sau eliminării acestora. Livrarea şi primirea deşeurilor de producţie,
deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în
vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.
Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor, care a abrogat
începând cu luna martie a anului 2007 OUG nr. 87/2001 privind serviciile publice de

Pagina 123
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

salubrizare a localităţilor, introduce ca activitate în cadrul serviciului de salubrizare al


localităţilor (serviciu public local de gospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat,
condus, monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale) şi activitatea de
„colectare, transport şi depozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi
demolări” ca activitate separată de ”precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor
municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere”.

Cantităţi generate

Conform cerinţelor Metodologiei, cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări generate la


nivelul judeţului trebuie prezentate pe o perioadă de 5 ani, defalcate pe coduri de deşeuri (17
01, 17 02, 17 04), cu evidenţierea cantităţii de deşeuri periculoase din cantitatea totală generată.
În prezent această defalcare nu poate fi realizată, datele deţinute de autorităţi referindu-se doar
la cantitatea totală colectată, obţinută din raportările statistice anuale ale agenţilor de
salubritate.

Tabel nr. 5-21 Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de
salubritate la nivelul judeţului Iaşi
Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate (tone)
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
3.806 4.216 5.083 6.701 7.225 8.546 11.636
Sursa: APM Iaşi

Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de generare a deşeurilor din construcţii
şi demolări sunt de ordinul sutelor de kilograme pe locuitor şi an. Se poate observa astfel că
datele prezentate anterior, provenite din raportările statistice anuale ale agenţilor de salubritate,
sunt mult subestimate, astfel încât nu pot fi considerate relevante pentru situaţia generării
deşeurilor din construcţii şi demolări la nivelul judeţului.
O primă măsură care se impune este proiectarea şi gestionarea unei baze de date pentru
deşeurile din construcţii şi demolări.

Gestionarea deşeurilor din construcţii si demolări

La nivelul judeţului Iaşi nu există instalaţii de sortare, tratare, reciclare a deşeurilor din
construcţii şi demolări.
Pe baza evoluţiei din ultimii ani a cantităţilor din acest tip de deşeuri şi ţinând cont de creşterea
continuă a sectorului de construcţii, şi în perioada următoare se previzionează creşterea
cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări generate. Este necesară găsirea unor soluţii

Pagina 124
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

pentru ca aceste deşeuri să ajungă în cantităţi cât mai mici în depozitele municipale, eliminarea
lor în acest mod contribuind la epuizarea mult mai rapidă a capacităţilor disponibile de
depozitare a deşeurilor municipale.
Principalele măsuri ce pot fi aplicate pentru gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt
următoarele:
• Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi deșeuri periculoase şi
nepericuloase;

• Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări;


• Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora;
• Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform
reglementărilor în vigoare.
Autorităţile administraţiei locale vor trebuie să ia măsuri pentru controlul acestui flux de
deşeuri, prin Regulamentele locale de salubrizare (măsuri pentru control fluxului de deşeuri în
scopul menţinerii unei evidenţe a cantităţilor generate, reutilizate, reciclate şi eliminate), prin
condiţiile de autorizare a lucrărilor de construcţii (clauze legate de spaţiile de depozitare
specifice acestui tip de deşeuri), prin asigurarea de capacităţi de procesare şi prin amenajarea de
depozite pentru aceste tipuri de deşeuri.
În schema următoare se prezintă principalele moduri de gestionare a deşeurilor (în special
moloz) rezultate de la demolări.

Pagina 125
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

MOLOZ
din demolări

STAŢII DE
Reziduuri SORTARE

Materiale de Reutilizare:
construcţii • Direct la locul de producere;
reciclabile • La construcţia depozitelor;
Eliminare • Depozitare în subteran;
• Altele

Valorificare:
• În construcţii civile;
• Construcţii de drumuri;
• Altele.

Figura nr. 5-1 Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate din demolări

5.5 NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAŢIILE DE EPURARE ORĂŞENEŞTI


Situaţia existentă

Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, la nivelul anului 2006 în
judeţ existau 10 staţii de epurare a apelor uzate menajere, dintre care cinci în localităţile urbane
şi cinci în localităţi rurale ale judeţului. În tabelul următor sunt prezentate principalele
caracteristici ale acestor staţii, precum şi cantităţile de nămol rezultate.

Pagina 126
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-22 Staţii de epurare orăşeneşti


Cantitate de nămol
Număr
Denumirea staţiei Capacitate rezultată (t/an)
Operator locuitori Tip staţie
de epurare (m3/h) substanţă
deserviţi umed
uscată
Mecanic
Iaşi RAJAC Iaşi 650.000 7.560 15.512 3.878
Biologic
Mecanic
Târgu Frumos RAJAC Iaşi 6.109 277 117 17,55
biologic
Mecanic
Hârlău RAJAC Iaşi 5.222 162 102,7 22,59
biologic
Mecanic
Podu Iloaiei RAJAC Iaşi 2.750 155 198 39,6
biologic
Mecanic
Paşcani DAC Pascani 17.683 1.475 7.260 1.452
biologic
Mecanic
Belceşti RAJAC Iaşi 663 126 26 5,2
biologic
Mecanic
Hălăuceşti RAJAC Iaşi 365 22 2,7 0,54
biologic
Mecanic
Răducăneni RAJAC Iaşi 1.075 108 31,8 7,95
biologic
Mecanic
Ţibăneşti RAJAC Iaşi 634 94 24,6 6,15
biologic
Mecanic
Vlădeni RAJAC Iaşi 603 90 23,7 4,74
biologic
Sursa: APM Iaşi
* Conform SR 12702/1997 Nămoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafaţă şi epurarea apelor
uzate, „substanţa uscată (solide totale)” reprezintă „substanţa rezultată din nămol prin uscarea acestuia
la 105°C”.

Proiecte privind staţiile de epurare orăşeneşti

În vederea stabilirii de măsuri adecvate pentru perioada de planificare, este necesară


identificarea proiectelor existente privind realizarea, reabilitarea sau extinderea staţiilor de
epurare orăşeneşti şi prognozate cantităţile de nămol ce urmează a se genera.
În anii următori însă va avea loc o dezvoltare continuă a infrastructurii privind alimentarea cu
apă şi canalizare, ceea ce va conduce la o creştere a numărului staţiilor de epurare orăşeneşti şi,
implicit, la creşterea cantităţii de nămol care va fi generată. În acest moment este foarte dificilă
cuantificarea cantităţilor de nămoluri de la staţiile de epurare pentru orizontul de timp al
PJGD.
Principalele proiecte privind dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare identificate în
judeţul Iaşi sunt prezentate în tabelul următor.

Pagina 127
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 5-23 Staţii de epurare orăşeneşti – planificare


Denumirea Stadiul
Proiect Sursa de finanţare
staţiei de epurare implementării
Canalizare şi epurare ape uzate satul
Andrieşeni FEADR Execuţie
Andrieşeni
Sistem integrat de alimentare cu apă şi
Buget local şi Buget
Aroneanu canalizare din sursa RAJAC a localităţilor Proiect
de stat
Dorobanţi, Şorogari, Aroneanu
Canalizare şi staţii de epurare în loc. Guvernul României,
Bivolari Execuţie
Bivolari şi Soloneţ, com. Bivolari Ord. 7/2007
Alimentare cu apă, canalizare şi staţie de
Cristeşti Buget local Execuţie
epurare
Proiect integrat alimentare cu apă şi
Deleni FEADR Execuţie
canalizare
Guvernul României,
Focuri Instalaţie de canalizare şi staţie de epurare Proiect
Ord. 7/2007
Canalizare în sistem centralizat a satelor Guvernul României,
Ion Neculce Execuţie
Războieni, Prigoreni, Ion Neculce Ord. 7/2007
Sistem integrat de alimentare cu apă,
Surse proprii şi
Movileni canalizare şi staţie de epurare pentru Proiectare
guvernamentale
comuna Movileni
Sistem integrat pentru alimentarea cu apă,
15% surse proprii Faza de proiectare
Plugari canalizare şi epurare ape uzate în comuna
+85% de la MMDD încheiată
Plugari
Proiectul va fi depus
pe Programul
Popeşti Apă, canalizare şi staţie de epurare Proiect
Naţional de
Dezvoltare Rurală
Guvernul României, Realizat în proporţie
Ruginoasa Reţea de canalizare şi staţie de epurare
Ord. 7/2007 de 50%
Guvernul României,
Scobinţi Sistem centralizat de canalizae a apei Execuţie
Ord. 7/2007
Sistem de alimentare cu apă, canalizare şi
Şipote F.E.A.D.R. Proiect
staţie de epurare
Stolniceni-Prăjescu Sistem de canalizare şi epurare a apelor H.G. 577/1997 Proiectare
Sistem de canalizare şi epurare a apelor
Trifeşti H.G. 904/2007 Proiectare
uzate

Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti

În prezent în judeţul Iaşi nu există instalaţii de tratare/valorificare (compostare, fermentare


anaerobă, co-incinerare) a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, acestea
fiind eliminate prin depozitare.
Principalele modalităţi de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare sunt
reprezentate de valorificarea în agricultură şi valorificarea energetică.
În ceea ce priveşte valorificarea în agricultură, condiţia promovării nămolului ca fertilizator
este ca solul să nu fie afectat în mod negativ de componentele acestuia. Limitele permise
pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură sunt conform prevederilor Ordinului 344/2004

Pagina 128
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se
utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.
Aceasta presupune un continuu control al nămolului şi solului. Nămolul de la epurarea apelor
uzate are un conţinut de 97 % apă. Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate fi
micşorat la 70 – 80 %. Procesul de deshidratare este o precondiţie pentru un transport
economic şi o posibilă depozitare / eliminare.
Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90 %, pentru a
asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la reutilizare.
Toate tipurile de valorificări energetice, precum co-incinerarea în fabricile de ciment sau
incinerarea cu recuperare de energie, necesită o putere calorifică suficientă a nămolului.
Aceasta presupune ca procesul de uscare să se producă într-o instalaţie separată sau în
combinaţie cu un incinerator.

Pagina 129
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR
TEHNICE PRIVIND
6 GESTIONAREA DEŞEURILOR
MUNICIPALE

6.1 SITUAŢIA ACTUALĂ ÎN JUDEŢUL IAŞI


Aşa cum a fost prezentat în secţiunea 2.2, sistemul actual de gestiune a deşeurilor include:

• Pre-colectare şi colectare preponderent în amestec a deşeurilor municipale;


• Populaţia deservită cu servicii de salubritate (la nivelul 2005) reprezenta aproximativ 44,7
% din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban aria de acoperire fiind de
aproximativ 96,5 %, iar în mediul rural de doar 0,2 %;

• Transport direct al deşeurilor către depozite neconforme;

• Un număr de 4 depozite neconforme în mediul urban al căror program etapizat de sistare


a activităţii este până în anul 2012;

• Un număr de aproximativ 420 spaţii de depozitare în mediul rural ce trebuie închise şi


ecologizate până pe data de 16 iulie 2009;

• În judeţul Iaşi nu există în prezent nicio staţie de transfer funcţională;


• Nu există staţii / platforme colective de compostare a deşeurilor biodegradabile;
• Nu există instalaţii de tratare mecano-biologică.

Pe baza elementelor prezentate mai sus şi în capitolele anterioare am enunţat următorul set de
priorităţi:

• Creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate, îndeosebi în mediul rural,


astfel încât să se atingă ţintele stabilite;

• Introducerea şi extinderea colectării selective, pentru cel puţin 50% din populaţie până
în anul 2013, astfel încât să permită atingerea ţintelor stabilite (vezi capitolul 7);

• Închiderea depozitelor neconforme din mediul rural şi urban cu desfăşurarea lucrărilor


de ecologizare necesare;

• Realizarea cel târziu în anul 2012 a cel puţin încă unei celule a depozitului zonal Iaşi, a
cărui primă celulă va fi realizată prin fonduri guvernamentale obţinute de către Primăria

Pagina 130
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Municipiului Iaşi;

• Asigurarea compostării fracţiilor biodegradabile pretabile atât în mediul rural şi într-o cât
mai mare măsură în mediul urban.

6.2 PROIECTELE REFERITOARE LA GESTIONAREA DEŞEURILOR


EXISTENTE LA NIVELUL JUDEŢULUI

6.2.1 Proiecte în derulare

Proiectele aflate în derulare în prezent în judeţul Iaşi sunt prezentate în Tabelul nr. 6-1 şi
localizate pe teritoriul judeţului în Figura nr. 6-1.
Identificarea proiectelor aflate în implementare a fost necesară pentru:

• Considerarea viziunilor locale privind gestiunea deşeurilor;


• Excluderea facilităţilor prevăzute în aceste proiecte din capacităţile necesare
determinate pentru întreg judeţul, astfel încât să nu se realizeze o suprapunere a
necesarului de investiţii.
Existenţa acestor proiecte este o iniţiativă lăudabilă care indică existenţa unui interes local
pentru problematica gestiunii deşeurilor. Ca o recunoaştere a acestor eforturi, zonele
respective au fost considerate ca nuclee importante în proiectarea sistemului integrat judeţean.

Pagina 131
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-1 Proiecte privind gestionarea deşeurilor identificate în judeţul Iaşi

Nr Localizare/nr. Perioada de
Sursa de finanţare Denumirea proiectului Beneficiar Capacităţi proiectate
crt. locuitori implementare
• Închidere depozit actual Tomeşti
• Depozit nou Ţuţora:
 drum de acces, terasamente, lucrări de etanşare
pentru primul compartiment, sistem de drenaj
pentru apa pluvială, sistem de evacuare levigat,
sistem de colectare a gazului de depozit, incintă de
depozitare, sistem de monitorizare, foraje de
observaţie;
 capacitate totală: 8.700.000 mc, capacitate anuală:
120.000 mc, suprafaţă totală: 50 ha, suprafaţă
totală de depozitare: 45 ha, durată de funcţionare:
aprox. 20 ani;
 capacitatea primului compartiment de depozitare:
16 ha, suprafaţă arie de servicii: 5 ha.
Managementul integrat al
1 Grant guvernamental • Staţie de sortare (capacitate 10.500 t/an):
deşeurilor în Iaşi
încărcător cu cupă pentru alimentarea primei
benzi preselectare, deschizător de saci, separarea
ambalajelor tetrapak, selectarea ambalajelor de
plastic, separarea materialelor feroase, separarea
materialelor neferoase, îndepărtarea materialelor
rebutate, zonă de expediere (depozitare temporară
a produselor reciclabile), zonă de expediere.
• Staţie de compost (capacitate 10.000 t/an): buncăr
de alimentare a materiilor organice, bandă
magnetică, tocător, buncăr de amestec, zona
grămezilor (platformă), utilaj de răsturnare, sistem
de ventilaţie, cameră de tratare a gazului, biofiltru,
sită rotativă, masa densimetrică, încărcător frontal
cu cupă.

Pagina 132
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Nr Localizare/nr. Perioada de
Sursa de finanţare Denumirea proiectului Beneficiar Capacităţi proiectate
crt. locuitori implementare
• Construcţia şi amenajarea unei staţii de transfer
pentru depozitarea temporară a deşeurilor
colectate din zona ţintă a proiectului
• Construcţia în 57 de puncte de colectare a 57
platforme şi achiziţionarea a 228 eurocontainere
de 1,1 mc
Sistem de colectare Hârlău, Deleni, • Achiziţionarea a două maşini de transport 20 luni din
selectivă şi amenajare staţie Consiliul Scobinţi / autocompactoare momentul
2 Phare CES 2005 de transfer pentru deşeuri Local 30.010 locuitori • Achiziţionarea de echipamente de procesare a începerii
în zona oraşului Hârlău, Hârlău şi 373 agenţi deşeurilor în staţia de transfer: boxe pt. reciclare proiectului
judeţul Iaşi economici 1000x1000x1000 mm – 5 buc, microstaţie de (01.02.2008)
epurare, cameră de recepţie deşeuri, bandă
nervurată de primire, bandă de sortare, bandă de
alimentare, cabină de sortare, presă de balotat,
containere, cântar basculă, separator de
hidrocarburi, încărcător frontal, excavator pe roţi
pt. deşeuri organice
Sistem ecologic de Consiliul Răducăneni / • Construire platforme betonate şi dotate pentru
3 OUG 7/2006 gestionare economică a Local aprox. 7700 selectare deşeuri, construire hală sortare deşeuri, În execuţie
deşeurilor menajere Răducăneni locuitori rampă descărcare, racorduri utilităţi

Sistem ecologic de
Consiliul Gropniţa / • 100 platforme de colectare a deşeurilor în 6 sate,
gestionare economică a
4 OUG 7/2006 Local aproximativ autocompactoare, staţie de sortare, balotare În execuţie
deşeurilor menajere în
Gropniţa 3.400 locuitori deşeuri recuperabile
comuna Gropniţa

Pagina 133
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 6-1 Localizarea proiectelor în derulare privind gestiunea deşeurilor

Proiectele prezentate anterior au fost luate în calcul în proiectarea capacităţilor necesare (capitolul
7) şi evaluarea costurilor (capitolul 8). Subliniem însă că aceste proiecte includ viziuni de
organizarea gestiunii deşeurilor la nivel local. În etapa următoare va trebui efectuată o analiză
privind extinderea acestor iniţiative la nivelul zonelor de arondare propuse în cadrul acestui plan.

6.2.2 Proiecte în pregătire

În afara proiectelor aflate în implementare, la nivelul judeţului Iaşi există o serie de autorităţi
locale care au realizat studii de fezabilitate pentru proiecte de gestiune a deşeurilor. Proiectele îşi
propun crearea şi îmbunătăţirea elementelor de infrastructură în domeniul gestiunii deşeurilor
municipale, îmbunătăţirea standardelor de management al deşeurilor în conformitate cu ierarhia
opţiunilor pentru gestionarea deşeurilor (prevenire, valorificare, reciclare, tratare şi eliminare),
colectarea selectivă a deşeurilor şi asigurarea de capacităţi de transport adaptate numărului de
locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate. Pentru aceste proiecte nu există însă surse sigure de
finanţare, ele urmând a fi utilizate în activităţi viitoare de pregătire a proiectelor de investiţii în
domeniul managementului deşeurilor. Proiectele în pregătire identificate sunt următoarele:

• Consiliul Local Paşcani – „Modernizarea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor


menajere colectate de la populaţie şi agenţi economici din municipiul Paşcani” (Studiu de

Pagina 134
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

fezabilitate, analiză cost-beneficiu, studii de teren, studiu de evaluare a impactului asupra


mediului). Proiectul vizează înfiinţarea Staţiei de transfer care va prelua deşeurile din zonă,
realizarea unui Centru de triere care va selecta deşeurile ce nu sunt colectate separat la sursă,
le va compacta şi ambala pentru expediere, implementarea colectării selective şi în zonele
suburbane, înfiinţarea unei baze logistice de întreţinere şi reparaţii, realizarea unei staţii pilot
de compost.

• Consiliul Local Târgu-Frumos – „Sistem de colectare selectivă a deşeurilor”. Proiectul vizează


amenajarea de puncte de precolectare a deşeurilor, dotarea cu mijloace şi echipamente
adecvate pentru colectarea şi transportul deşeurilor.

• Consiliul Local Podu Iloaiei – „Reabilitarea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în


oraşul Podu Iloaiei”. Prin proiect se intenţionează achiziţionarea de containere cu capacitatea
de 1,1 mc, autocompactoare de 18 mc, semiremorcă autocompactoare de 72 mc, tractor.

• Consiliul Local Probota – „Staţie de transfer şi colectare selectivă a deşeurilor pentru


comunele Probota, Roşcani şi Trifeşti”. Proiectul presupune achiziţionarea de containere şi
mijloace de colectare şi transport şi realizarea platformei staţiei de transfer.

• Consiliul Local Şipote – „Sistem ecologic de gestionare economică a deşeurilor menajere”.


Proiectul presupune colectarea direct la sursă, în gospodării, depozitarea în containere de 1,1
mc, aşezate pe platforme betonate cu suprafaţa de 15mp fiecare. Se doreşte realizarea a 100
de platforme în cele 6 sate ale comunei. Selectarea finală se va face într-o hală dotată cu bandă
de selectare, maşini de balotat şi concasor mobil.

• Consiliul Local Scânteia – „Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor menajere în comuna


Şipote”. Proiectul vizează implementarea colectării selective prin construirea de platforme
betonate şi achiziţionarea de containere pentru colectare.

6.3 ORGANIZAREA STRATEGICĂ A SISTEMULUI JUDEŢEAN DE GESTIUNE A


DEŞEURILOR

Conform angajamentelor asumate de România în proceseul de aderare la UE, pentru judeţul Iaşi
a fost prevăzută realizarea unui singur depozit ecologic de deşeuri municipale nepericuloase.
Organizarea sistemului integrat de gestionarea a deşeurilor municipale din judeţul Iaşi trebuie să
plece deci de la localizarea viitorului depozit ecologic zonal din localitatea Ţutora, singurul pentru
care au fost demarate până în prezent lucrări de proiectare şi de obţinere a avizelor şi acordurilor.
Plasarea depozitului Ţuţora este dezavantajaosă la nivelul teritoriului judeţului (la limita estică a
acestuia), dar convenabilă pentru principalul centru urban: Municipiul Iaşi. Viitorul depozit de la
Ţuţora este localizat la distanţe mai mari de 100 km (pe căile rutiere de acces) faţă de localităţile
din estul judeţului.

Pagina 135
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Figura nr. 6-2 Direcţii principale de transport al deşeurilor către depozitul ecologic Ţuţora

Pentru organizarea sistemului de colectare – sortare – transport al deşeurilor este necesară crearea
mai multor zone la nivelul judeţului, care să permită aplicarea unor soluţii pe plan local pentru
fracţiile valorificabile şi transportarea în mod eficient a deşeurilor nevalorificabile la depozitul
Ţuţora.
Zonele vor grupa localităţile arondate unor centre de facilităţi, care vor include instalaţii pentru
sortarea şi compactarea deşeurilor, iar după caz platforme de compostare. Amplasarea acestor
centre se va face în funcţie de localizarea principalelor centre urbane, de poziţia faţă de viitorul
depozit Ţuţora şi de infrastructura de transport existentă.
Pentru analizarea opţiuniilor disponibile a fost realizată o aplicaţie pe platformă GIS, care a
permis, pe baza calculului cantităţilor de deşeuri menajere şi municipale generate, a infrastructurii
rutiere existente şi a distanţelor faţă de depozit, formularea unor alternative privind organizarea
zonelor mai sus amintite. S-a constatat astfel necesitatea înfiinţări a nouă zone, din care una de
arondare directă la viitorul depozit Ţuţora. Principalele caracteristici ale zonelor propuse sunt
descrise în tabelul 6-2 şi prezentate grafic în figura nr. 6-3.

Pagina 136
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-2 Caracteristicile zonelor de arondare


Număr de Deşeuri Distanţa faţă de
Locaţia propusă pentru
Zona locuitori municipale depozitul
centrele de facilităţi
deserviţi generate (t) Ţuţora (km)
1 Paşcani 103.546 28.491 89,3
2 Târgu Frumos 59.152 13.892 63,8
3 Hârlău 45.710 10.913 91,7
4 Gropniţa 42.248 7.710 52,3
5 Podu Iloaiei 50.226 11.388 43
6 Voineşti 53.624 9.786 40
7 Popricani 31.814 5.806 35
8 Răducăneni 29.720 5.424 32
9 Ţuţora 400.870 146.361 -

Figura nr. 6-3 Zonele de arondare şi locaţiile propuse pentru centrele de facilităţi

În cadrul fiecărei zone de arondare vor fi organizate sisteme de colectare selectivă a deşeurilor. Se
propune colectarea deşeurilor municipale în cinci fracţii în mediul urban:

• Hârtie/carton;
• Sticlă;
• Plastic/metal;
• Biodegradabile;
• Fracţii nevalorificabile.

Pagina 137
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Pentru mediul rural s-a considerat oportun, pentru perioada de planificare (până în 2013) alegerea
soluţiei compostării individuale în gospodării şi deci a colectării deşeurilor în patru fracţii (fără
fracţia biodegradabilă).
Colectarea selectivă a deşeurilor se va efectua în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare
respectând normele privind recipienţii acceptaţi şi codurile de culori corespunzătoare.
Dimensionarea numărului şi a tipului de recipenţi se va face în urma unor studii de specialitate
întocmite la nivel local / zonei de arondare.
În vederea atingerii ţintelor asumate pentru deşeurile de ambalaje şi biodegradabile se propune
dotarea centrelor de facilităţi aferente fiecărei zone după cum urmează:

Zona Locaţia propusă Dotări necesare


1 Paşcani Sortare Transfer Compostare
2 Târgu Frumos Sortare Transfer Compostare
3 Hârlău Sortare Transfer -
4 Gropniţa Sortare Transfer -
5 Podu Iloaiei Sortare Transfer -
6 Voineşti Sortare Transfer -
7 Popricani Sortare Transfer -
8 Răducăneni Sortare Transfer -
9 Ţuţora Sortare Depozitare Compostare

O soluţie alternativă pentru zona Răducăneni este aceea de transport direct a deşeurilor
nevalorificabile la depozitul Ţuţora. Decizia va putea fi luată în urma elaborării unui studiu de
fezabilitate.
Instalaţiile de sortare şi trasfer vor fi dimensionate astfel încât să acopere necesarul întregii zone
de arondare în care se găsesc. Facilităţile de compostare vor fi dimensionate astfel:

• Staţia de compost din Paşcani va prelua şi deşeurile biodegradabile generate în oraşul Hârlău;
• Staţia de compost din Târgu Frumos va prelua şi deşeurile biodegradabile generate în oraşul
Podu Iloaiei.

6.4 ANALIZA COMPARATIVĂ A TEHNICILOR APLICABILE


6.4.1 Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor

Identificarea alternativelor privind gestiunea deşeurilor municipale a fost realizată pe baza:

• Obiectivelor şi ţintelor formulate în capitolul 3;


• Opţiunilor tehnice disponibile şi agreate la nivel naţional şi regional;

• Particularităţilor de natură socio-economică şi naturală a judeţului Iaşi (vezi capitolul 2).


Pentru fiecare etapă din gestiunea deşeurilor municipale pot fi identificate numeroase opţiuni
tehnice ce pot fi selectate / grupate în cadrul unor alternative. Găsim necesar a prezenta aici o

Pagina 138
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

schemă conceptuală generală privind opţiunile de gestiune a deşeurilor municipale (Figura 6-4).
Situaţia existentă în prezent în judeţ precum şi limitările impuse de ţintele asumate fac imposibilă
selectarea unei „opţiuni unice”. Aşa cum vom arăta în cele ce urmează, analiza alternativelor are
menirea de a asigura în primul rând atingerea ţintelor! Se va arăta deci că uneori este necesar a
selecta mai multe alternative în cadrul aceleaşi etape (precolectare, colectare etc) pentru a ne
asigura că ţintele vor fi atinse.

Figura nr. 6-4 Schemă simplificată asupra opţiunilor de management al deşeurilor municipale
Alternativele luate în calcul sunt prezentate în Tabelul nr. 6-3.

Pagina 139
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-3 Alternative privind gestiunea deşeurilor municipale

Etapa Alternative
1.1 Pre-colectare individuală (din poartă în poartă) în amestec
1.2 Pre-colectare individuală pentru două fracţii (reciclabile şi reziduuri)
1.3 Pre-colectare individuală pentru patru/cinci fracţii (hârtie/carton, alte
reciclabile, biodegradabile, reziduuri)
1. Pre-colectare 1.4 Pre-colectare în amestec prin aport individual la platforme comune
1.5 Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru două fracţii
(reciclabile şi reziduuri)
1.6 Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru patru/cinci
fracţii (hârtie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri)
2.1 Utilizarea autogunoierelor de mici capacităţi
2. Colectare şi
2.2 Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate
transport
2.3 Utilizarea tractoarelor cu remorcă
3. Sortare 3.1 Înfiinţarea de staţii de sortare pentru fiecare punct de transfer al deşeurilor
3.2 Staţie de sortare de capacitate mare aferentă viitorului depozit Iaşi
4.1 Compostare individuală
4.2 Platforme comune pentru compostare
4. Gestiunea 4.3 Staţii de compostare de capacităţi medii în cele opt subzone
deşeurilor 4.4 O Staţie de compostare de mare capacitate în vecinătatea Municipiului Iaşi
biodegradabile 4.5 Staţie de tratare mecano-biologică (de preferat în vecinătatea Muncicipiului
Iaşi)
4.6 Incinerare

6.4.2 Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor

Criteriile utilizate pentru evaluarea alternativelor au fost selectate în cadrul celei de-a doua întâlniri
a grupului de lucru. Prezentarea lor şi calificativele utilizate în evaluarea alternativelor se găsesc în
Tabelul 6-4.

Pagina 140
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-4 Criterii pentru evaluarea alternativelor


Criteriu de evaluare
Atingerea Confortul /
Impact asupra Implicarea
Calificativ ţintelor Cerinţă legislativă Aplicabilitate Costuri siguranţa
mediului cetăţenilor
asumate cetăţenilor
Criterii de performanţă
Pozitiv
Asigură
Cerinţă expresă semnificativ Lipsa oricărui
+2 atingerea Totală (orice condiţii) Reduse Implicare activă
(obligativitate) (direct, imediat, risc
ţintelor
sustenabil)
Pozitiv (indirect,
Poate permite Parţială (urban /
Menţionată în după un anumit Confort
+1 atingerea rural, funcţie de căile Suportabile Conştientizare
legislaţie timp, doar asupra acceptabil
ţintelor de acces etc)
anumitor aspecte )
Irelevant /
0 Irelevant Nemenţionat Neconcludent Irelevant Irelevant Irelevant
neconcludent
Există riscul
-1 neatingerii Anumite limitări Dificil de aplicat Impact negativ Costuri mari Confort precar Implicare redusă
ţintelor
Nu permite
Impact negativ Existenţa unor Imposibilitatea
-2 atingerea Neconform Neaplicabil Costuri foarte mari
semnificativ riscuri implicării
ţintelor

Pagina 141
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

6.4.3 Evaluarea alternativelor fezabile pentru judeţ

Procesul de selectare a alternativelor s-a făcut prin:

• Propunerea şi dezbaterea alternativelor în cadrul grupului de lucru;

• Analiza multicriterială a alternativelor urmată de dezbaterea rezultatelor în cadrul grupului de


lucru.

Prezentăm în continuare principalele rezultate ale dezbaterilor din grupul de lucru:


1. Utilizarea platformelor de pre-colectare cu recipienţi de 1,1 m3 pentru colectare selectivă
este soluţia cel mai des utilizată (vezi şi proiectele în derulare). Este în măsură să asigure cele
mai mici costuri investiţionale şi de operare, contribuie la implicarea cetăţenilor, este
echitabilă în condiţiile utilizării taxei şi nu a tarifelor. Dezavantajele constau în utilizarea
greşită a recipienţilor dedicaţi diferitelor fracţii (un grad scăzut de puritate al deşeurior
colectate selectiv), fapt datorat în primul rând unor campanii ineficiente de conştientizare a
populaţiei.
2. Trebuie acordată prioritate acelor măsuri care permit atingerea ţintelor asumate.
Factorii de iniţiativă şi decizie trebuie să se concentreze asupra extinderii rapide a serviciilor
de salubritate prin colectare selectivă.
3. Un aspect important este acela al alegerii locaţiilor diferitelor facilităţi de colectare,
depozitare temporară, sortare a deşeurilor. Alegerile greşite / insuficient fundamentate vor
întârzia punerea în aplicare a viziunii strategice şi implicit ratarea ţintelor asumate.

Pagina 142
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-5 Rezultatele evaluării alternativelor

Atingerea Impact Confortul


Cerinţă Implicarea Punctaj
Alternative ţintelor Aplicabilitate asupra Costuri /siguranţa
legislativă cetăţenilor total
asumate mediului cetăţenilor

1.1 Pre-colectare individuală în amestec -1 -1 1 1 -1 2 -2 -1


1.2 Pre-colectare individuală pentru două fracţii 1 2 0 1 -1 1 -1 3
1.3 Pre-colectare individuală pentru patru fracţii 2 2 -1 1 -2 1 0 3
1.4 Pre-colectare în amestec prin aport individual -1 -1 2 2 2 1 0 5
1.5 Precolectare prin aport individual două fracţii 1 2 2 2 1 -1 1 8
1.6 Precolectare prin aport individual patru fracţii 2 2 1 2 1 -1 2 9
2.1 Utilizarea autogunoierelor de mici capacităţi 0 0 2 1 -1 0 0 2
2.2 Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate 0 0 1 2 1 0 0 4
2.3 Utilizarea tractoarelor cu remorcă 0 -2 1 -1 -2 0 0 -4
3.1 Sortare pentru fiecare staţie de transfer 1 0 2 1 -1 0 0 3
3.2 Sortare doar la depozitul Iaşi 1 0 1 1 -1 0 0 2
4.1 Compostare individuală 2 1 1 1 2 2 1 10
4.2 Platforme comune pentru compostare 1 1 1 1 1 1 2 8
4.3 Staţii de compostare de capacităţi medii 2 1 1 1 -1 0 0 4
4.4 O Staţie de compostare de mare capacitate 2 1 2 1 -1 0 -1 4
4.5 Staţie de tratare mecano-biologică 2 1 1 1 -2 0 -2 1
4.6 Incinerare 1 1 0 -1 -2 0 -2 -3

Pagina 143
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

6.4.4 Alternativele optime pentru judeţul Iaşi

O evaluare sumară a rezultatelor din tabelul de mai sus ar indica „reţeta” pentru gestiunea
deşeurilor în Judeţul Iaşi:

• Pre-colectarea selectivă a deşeurilor menajere prin aport individual pe patru fracţii;


• Colectarea şi transportul deşeurilor menajere cu autogunoiere de mare capacitate;
• Compostarea individuală a fracţiei biodegradabile;

• Prevederea unor instalaţii de sortare în cadrul staţiilor de transfer propuse.

Pentru o înţelegere corectă a opţiunilor privind managementul deşeurilor municipale în judeţul


Iaşi trebuie însă făcute următoarele precizări:

• Alternativele selectate mai sus nu pot şi nu trebuie să fie aplicate pe întreg teritoriul
judeţului. Ele trebuie văzute ca opţiuni prioritare şi acolo unde nu este posibilă aplicarea
lor trebuie selectată următoarea opţiune (vezi rezultatele evaluării) sau acea opţiune ce
poate fi aplicată cu succes la nivel local;

• Aplicarea multora dintre opţiunile analizate aici presupune orizonturi diferite de timp
(planificare, proiectare, obţinere finanţare, realizarea investiţiei). Aceste intervaluri de timp
trebuie corelate cu ţintele asumate pentru a identifica momentul necesar punerii în aplicare
a uneia sau alteia dintre opţiuni.

În selectarea alternativelor relevante trebuie ţinut cont de cel puţin două aspecte privind
atingerea ţintelor asumate:

• Atingerea ţintelor privind reciclarea


În tabelul următor este prezentat numărul şi procentul corespunzător din populaţia totală a
judeţului care trebuie să colecteze separat diferitele fracţii pentru a se putea atinge ţintele
asumate. Populaţia minimă reprezintă populaţia cu care în condiţii ideale s-ar putea atinge
ţintele. În realitate, o sumă de factori ce ţin de „disciplina colectării selective” afectează
eficienţa cu care aceste materiale sunt recuperate şi valorificate. Astfel, populaţia minimă a fost
majorată cu 50% pentru a se asigura un prag optim pentru care se consideră că se pot atinge
ţintele asumate.

Pagina 144
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 6-6 Populaţie implicată în schemele de colectare selectivă a materialelor reciclabile
(nr. locuitori şi % din populaţia totală a judeţului)
Fracţia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Populaţie Plastic, 54.000 67.500 93.000 240.000 255.000 285.000 375.000 465.000 525.000
optimă sticlă,
6,6 8,2 11,3 29,1 31,0 34,6 45,6 56,6 63,9
care metal
trebuie
Hârtie 262.500 277.500 315.000 405.000 420.000 435.000 450.000 495.000 540.000

/
colecteze
carton 32,3 33,7 38,2 49,1 51,0 52,8 54,7 60,2 65,8
separat
Populaţie Plastic, 36.000 45.000 62.000 160.000 170.000 190.000 250.000 310.000 350.000
minimă sticlă,
4,4 5,5 7,5 19,4 20,6 23,1 30,4 37,7 42,6
care metal
trebuie 175.000 185.000 210.000 270.000 280.000 290.000 300.000 330.000 360.000
Hârtie

/
colecteze
carton 21,5 22,4 25,5 32,7 34,0 35,2 36,5 40,2 43,8
separat

Concluzia acestui calcul este aceea că, de exemplu, la nivelul anului 2009, pentru atingerea
ţintelor aproximativ 51% (procent necesar pentru atingerea ţintelor pentru hârtie/carton) din
populaţia judeţului trebuie să colecteze separat (minim 3 fracţii ).

• Atingerea ţintelor privind deşeurile biodegradabile


În tabelul următor au fost identificate şi cuantificate acele componente ale deşeurilor
municipale generate ce pot contribui la atingerea ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile depozitate:

• Fracţia pretabilă pentru reciclare (culoarea maro) este alcătuită din:


o Hârtie/carton şi lemn din atingerea ţintelor pentru deşeurile de ambalaje;
o Hârtie şi carton din deşeurile menajere colectare în mediul urban (altele decât
cele din ambalaje).

• Fracţia pretabilă pentru compostare în mediul rural (culoarea ocru, maro deschis) este
alcătuită exclusiv din deşeuri alimentare şi de grădină. Au fost luate în calcul atât cantităţile
generate şi colectate, cât şi cele generate şi necolectate, în proporţie de 70 %.

• Fracţia pretabilă pentru staţia de compostare este alcătuită din:


o Deşeuri din parcuri şi grădini (a fost luată în calcul o cantitate de 75% din
cantitatea totală de deşeuri din grădini şi parcuri generată);
o Deşeuri din pieţe (a fost luată în calcul o cantitate de 60% din cantitatea totală
de deşeuri din pieţe generată);
o Deşeuri stradale (a fost luată în calcul o cantitate de 50% din cantitatea totală

Pagina 145
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

de deşeuri stradale generată);


o Deşeuri alimentare şi de grădină din deşeurile menajere colectate în mediul
urban (a fost luată în calcul o cantitate de 30% din cantitatea totală generată).
Observaţie: Datele raportate pentru anul 2005 privind cantităţile de deşeuri din grădini şi
parcuri, deşeurile din pieţe şi deşeurile stradale, date pe baza cărora s-a realizat prognoza de
generare a acestor fluxuri de deşeuri pentru perioada de planificare, pot fi subestimate, la
nivelul judeţului existând poteţial pentru colectarea unor cantităţi mai mari. Un grad de
colectare mai ridicat şi o mai bună gestionare a acestor tipuri de deşeuri pot conduce la
creşterea cantităţilor de deşeuri compostabile.

Tabel nr. 6-7 Componente ale deşeurilor municipale generate ce pot contribui la atingerea
ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

2008 2009 2010 2011 2012 2013


HC, lemn din atingerea ţintelor pt.
9.348 10.163 10.923 11.734 12.320 12.936
amabalaje
Deşeuri din grădini şi parcuri 1.603 1.616 1.629 1.642 1.655
Deşeuri din pieţe 793 799 806 812 819
Deşeuri stradale 632 637 642 647 652
Rural_deşeuri alimentare şi de grădină
28.897 29.105 29.315 29.525 29.738 29.952
colectate şi necolectate
Urban_HC nonambalaje 4.121 4.049 4.049 3.880 3.700 3.508
Urban_deşeuri alimentare şi de grădină 20.239 20.766 20.917 21.069 21.222
TOTAL (tone) 66.584 68.104 69.132 69.927 70.743

Reciclare 13.469 14.212 14.972 15.613 16.020 16.444


Compostare individuală rural 28.897 29.105 29.315 29.525 29.738 29.952
Compostare - Staţie de compostare 23.267 23.818 23.993 24.169 24.347

Ţinte reducere biodegradabil de la


24.948 71.647
depozitare (tone)

Analiza valorilor prezentate în tabelul de mai sus pune în evidenţă următoarele:

• Atingerea ţintei stabilite pentru anul 2010 poate fi realizată prin soluţiile disponibile
(reciclare + compostare individuală + stații de compostare). Reamintim faptul că proiectul
din municipiul Iaşi presupune realizarea unei staţii de compostare cu o capacitate de
aproximativ 10.000 t/an. Vor fi însă necesare eforturi pentru punerea sa în funcţiune în
cursul anului 2009;

• Ţinând cont de observaţiile anterioare privind calitatea datelor pe baza cărora s-a realizat

Pagina 146
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

prognoza (cantităţi subestimate de deşeuri verzi), atingerea ţintei stabilite pentru anul 2013
ar putea fi realizată prin asigurarea realizării integrale a celor trei componente: reciclare +
compostare individuală rural + staţii de compostare urban !!! Ţinând însă cont de ţintele ce
vor trebui atinse în anul 2016, va fi necesară şi găsirea unei alte soluţii pentru atingerea
ţintelor. Aceasta poate consta în tratarea mecano-biologică sau tratarea termică a deşeurilor
municipale. Oricare din cele două opţiuni implică costuri ridicate de investiţie şi operare,
capacităţi mari şi trebuie privită în context regional.
Concluzionând toate cele afirmate anterior, propunem următoarea schemă privind
alternativele optime de gestiune a deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi.

Tabel nr. 6-8 Alternative optime de gestiune a deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi

Etapa /
Rural Urban Observaţii
componenta
Colectare din poartă în
Aport individual la puncte de poartă pentru deşeurile
Precolectare colectare selectivă (4 sau mai depozitabile şi aport -
multe fracţii) individual pentru
reciclabile
Mijloace adecvate condiţiilor
Autogunoiere de mare
Transport din teren (preferabil -
capacitate
autogunoiere)
Toate proiectele aflate
în fază de
Instalaţii de sortare pentru subzonele de arondare, implementare
Sortare
precum şi la depozitul zonal Iaşi identificate în judeţul
Iaşi prevăd instalaţii
de sortare
O staţie de
compostare va fi
Biodegradabile Compostare individuală Staţii de compost realizată în cadrul
proiectului de la Iaşi
(10000 t/an)
Pentru asigurarea
Biodegradabile
Staţie TMB (nivel regional) atingerii ţintelor
/ reciclabile
aferente anului 2016
Există un decalaj între
anii de închidere a
depozitelor existente
Eliminare Depozitare finală în viitorul depozit ecologic zonal Iaşi
şi cel al punerii în
funcţiune al viitorului
depozite conform
După atingerea
Valorificare Valorificare energetică (ex: coincinerare) ţintelor privind
reciclarea ambalajelor

Pagina 147
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR
NECESARE PENTRU
7 GESTIONAREA DEŞEURILOR
MUNICIPALE

Scopul acestui capitol este de a stabili, pentru alternativa aleasă, tipul şi numărul
echipamentelor şi facilităţilor pentru gestionarea deşeurilor, cum ar fi: recipienţi de precolectare
şi/sau containere, camioane de colectare, transportoare de mare capacitate, staţii de transfer,
instalaţii de sortare, instalaţii de compostare, instalaţii de tratare mecano-biologică şi terenuri de
depozitare care, odată construite şi operabile, vor permite atingerea obiectivelor şi ţintelor
impuse în PJGD.

7.1 COLECTARE ŞI TRANSPORT


Principalele constrângeri pentru calculul echipamentelor de colectare şi transport sunt legate
de ţintele stabilite de HG nr. 621/2005 privind deşeurile de ambalaje, precum şi de necesitatea
extinderii sistemului de colectare a deşeurilor în zona rurală până la jumătatea anului 2009 la
un procent de 90 %, datorat necesităţii închiderii şi ecologizării spaţiilor de depozitare din
zona rurală (conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor).

7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare

Pentru atingerea ţintelor stabilite privind gradul de acoperire servicii de salubritate, acesta ar
trebui să evolueze conform tabelului de mai jos.

Figura nr. 7-1 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate


Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Urban 96,5 92,0 94,0 96,0 98,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Rural 0,2 2,5 30,0 60,0 90,0 93,0 95,0 98,0 100,0
Total 44,7 45,4 60,5 77,2 93,8 96,3 97,4 99,0 100,0

La nivelul judeţului Iaşi principala problemă legată de gradul de acoperire cu servicii de

Pagina 148
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

salubritate apare în mediul rural.


Conform datelor existente, în mediul urban gradul de acoperire cu servicii este de peste 90%,
astfel încât nu ar trebui să existe probleme privind atingerea ţintelor. Aspectele care trebuie
urmărite aici ţin de îmbunătăţirea serviciilor şi implementarea colectării selective a deşeurilor.
În ceea ce priveşte mediul rural însă, gradul de acoperire cu servicii era de 0,2% la nivelul
anului 2005 şi de aproximativ 2,5% în 2006. Proiectele existente aflate în faza de implementare
vor asigura o creştere cu aproximativ 7% a gradului de acoperire cu servicii în mediul rural la
nivelul anului 2008, departe de ţinta ce trebuie atinsă. Deoarece până la data de 16 iulie 2009
spaţiile de depozitare a deşeurilor din zona rurală trebuie să fie reabilitate, acest fapt
însemnând implicit că în zona rurală la acea dată trebuie să existe un sistem de colectare a
deşeurilor, prin care să se asigure transportul către staţiile de transfer sau depozitele autorizate
cele mai apropiate, s-a propus ca ţinta referitoare la gradul de acoperire cu servicii de
salubritate în mediul rural în anul 2009 să fie de 90 %. Acest lucru înseamnă că până la această
dată vor trebui asigurate servicii de colectare a deşeurilor pentru încă 80,5% din populaţia
rurală.
Concluzionând trebuie spus că proiectele aflate în implementare:

• Nu permit atingerea ţintelor din 2009 privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate
în mediul rural;

• Au însă o contribuţie valoroasă la extinderea colectării selective şi la atingerea ţintelor


privind deşeurile de ambalaje (facilităţi de sortare) şi deşeurile biodegradabile (facilităţi de
compostare).

7.1.2 Colectarea selectivă a materialelor reciclabile

Pentru colectarea cantităţii de deşeuri de ambalaje dintr-o anumită categorie de material


provenind din deşeurile menajere şi asimilabile este necesară identificarea pentru început a
surselor de generare (populaţie, servicii, comerţ, industrie etc.).
Stabilirea modului în care trebuie implementate sistemele de colectare selectivă (pe două sau
mai multe categorii de materiale de ambalaj), astfel încât să se realizeze ţintele prevăzute în
plan, se face în funcţie de situaţia specifică judeţului.
Cuantificarea ţintelor privind ambalajele, calculate pe baza prognozei de generare a deşeurilor
de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare, a fost realizată în Capitolul 4.
În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor de ambalaje generate de industrie, comerţ şi instituţii
s-a utilizat ipoteza că un procent de 95 % din cantităţile generate pot fi colectate. Pentru
colectarea deşeurilor de ambalaje de la servicii, comerţ, industrie etc. se va stabili metoda
optimă de colectare împreună cu toţi factorii implicaţi.
Pentru calculul numărului de locuitori care trebuie implicaţi în colectarea selectivă în vederea

Pagina 149
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

atingerii ţintelor s-au utilizat următoarele ipoteze:

• calculul s-a efectuat în primul rând pentru stabilirea numărului de locuitori de la care se
poate colecta cantitatea de deşeuri de ambalaje din hârtie necesară pentru atingerea ţintei
de reciclare stabilită pentru anul 2008;

• pentru restul materialelor (sticlă, plastic, metale) - numărul populaţiei care trebuie să
colecteze separat este stabilit ca valoare maximă a populaţiei care asigură îndeplinirea
ţintelor pentru fiecare material;

• se ţine cont de faptul că îndeplinirea ţintelor de reciclare pe tip de material nu asigură şi


îndeplinirea ţintelor globale de reciclare/valorificare. Astfel, la stabilirea numărului de
locuitori care trebuie să colecteze separat s-a urmărit îndeplinirea tuturor ţintelor de
reciclare/valorificare (ţinte pe material şi ţinte globale);

• s-a considerat conţinutul de ambalaje din fiecare categorie de material de ambalaj existent
în deşeurile menajere aşa cum au fost descrise în Capitolul 4;

• s-a ţinut cont de faptul că nu toată populaţia dintr-o zonă în care este introdusă colectarea
selectivă participă efectiv la aceasta. S-a considerat că pentru perioada 2008 - 2013 cel mult
70% dintre locuitorii zonelor în care se va organiza colectarea selectivă vor respecta
regulamentele de salubrizare;

• după stabilirea numărului de locuitori necesari pentru colectarea cantităţii de hârtie/carton


necesară atingerii ţintei stabilite pentru anul 2008, s-a mărit acest număr cu 50% pentru a
se compensa efectele colectării de impurităţi în recipientele destinate colectării selective.

Tabel nr. 7-1 Populaţie implicată în schemele de colectare selectivă a materialelor reciclabile
(nr. locuitori şi % din populaţia totală a judeţului)
Fracţia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Populaţie Plastic, 54.000 67.500 93.000 240.000 255.000 285.000 375.000 465.000 525.000
optimă sticlă,
6,6 8,2 11,3 29,1 31,0 34,6 45,6 56,6 63,9
care metal
trebuie
Hârtie 262.500 277.500 315.000 405.000 420.000 435.000 450.000 495.000 540.000

/
colecteze
carton 32,3 33,7 38,2 49,1 51,0 52,8 54,7 60,2 65,8
separat

7.1.3 Capacităţi de colectare şi transport

Pentru determinarea facilităţilor necesare colectării selective a deşeurilor s-a considerat


următorul scenariu:

• Colectarea a patru fracţii în mediul rural (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă şi reziduuri,


considerând că fracţia biodegradabilă se va composta individual în gospodării), respectiv

Pagina 150
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

cinci fracţii în mediul urban (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodegradabil şi deşeuri


depozitabile);

• Pentru o analiză unitară s-a luat în calcul exclusiv utilizarea de recipienţi de colectare cu
capacitatea de 1,1 m3;

• Facilităţile estimate reprezintă minimul necesar pentru a asigura colectarea selectivă a


deşeurilor generate la nivelul fiecărei localităţi. Studii ulterioare pot determina în funcţie de
cerinţele locale un număr mai mare de recipienţi/puncte de colectare care să permită
creşterea confortului cetăţenilor şi/sau o colectare mai facilă;

• S-a ţinut cont de asemenea de cerinţele privind frecvenţa colectării, în special a deşeurilor
depozitabile şi a fracţiei biodegradabile (colectare zilnică în sezonul cald). Pentru celelalte
fracţii s-a considerat o frecvenţă de colectare săpămânală pentru hârtie/carton şi sticlă şi la
trei zile pentru plastic/metal;

• Numărul punctelor de colectare s-a calculat considerând ca referinţă fracţia plastic/metal.


În această situaţie o platformă de colectare poate conţine până la două containere pentru
deşeuri depozitabile, iar în acelaşi mod containerele pentru sticlă;

• Numărul vehiculelor de transport reprezintă numărul minim de autovehicule necesare


transportului cantităţilor de deşeuri generate şi colectate conform specificaţiilor anterioare;

• Necesarul s-a determinat ţinând cont de dotările existente şi de cele prevăzute în proiectele
în implementare.

Tabel nr. 7-2 Capacităţi minim necesare de colectare şi transport


Recipienţi de Vehicule de
Depozit / Staţie de Puncte de
Subzona colectare colectare
transfer colectare
(1,1 mc) (14 – 16 mc)
Subzona 1 Paşcani 535 15 165
Subzona 2 Tg. Frumos 133 5 43
Subzona 3 Hârlău 221 7 70
Subzona 4 Gropniţa 175 6 55
Subzona 5 Podu Iloaiei 344 11 97
Subzona 6 Voineşti 140 5 44
Subzona 7 Popricani 276 10 80
Subzona 8 Răducăneni 126 4 40
Subzona 9 Ţuţora (Iaşi) 329 11 104
Total 2.279 74 698

Modalitatea de calcul aleasă aici a considerat exclusiv utilizarea recipienţilor de 1,1 m3.
Alegerea recipienţilor (tip şi număr) se va face însă în cadrul studiilor de fezabilitate pentru
proiectele de investiţii, în urma analizării condiţiilor şi cerinţelor particulare ale fiecărei zone
unde se doreşte întroducerea / extinderea / revizuirea sistemului de colectare selectivă a

Pagina 151
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

deşeurilor (zonă geografică, infrastructură, număr localităţi, număr gospodării, structură


gospodării etc).

7.1.4 Staţii de transfer

În categoria sistemelor care pot fi incluse în etapa de transport a deşeurilor sunt şi staţiile de
transfer. Staţiile de transfer sunt locuri special amenajate în care deşeurile sunt colectate şi
transferate apoi în alte vehicule de transport de capacitate mai mare, acest fapt micşorând
costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multiple depozite, fapt care este
foarte costisitor.
În urma estimărilor realizate pe parcursul elaborării Planului Judeţean de Gestionare a
Deşeurilor – judeţul Iaşi şi a dezbaterilor din Grupul de lucru, a fost stabilit un necesar de 8
staţii de transfer cu zonele aferente de arondare (vezi Capitolul 6 şi Anexa 3), respectiv
Paşcani, Tg. Frumos, Hârlău, Gropniţa, Podu Iloaiei, Voineşţi, Popricani şi Răducăneni.
Proiectele existente în acest moment la nivelul judeţului prevăd doar realizarea Staţiei de
transfer de la Hârlău (proiect cu finanţare Phare CES 2005 în implementare). Ţinând cont de
faptul că în anul 2009 va trebui sistată depozitarea în depozitele de deşeuri din oraşele Paşcani,
Hârlău şi Podu Iloaiei şi în spaţiile de depozitare din zonele rurale, realizarea staţiilor de
transfer devine o prioritate la nivelul judeţului. Este recomandabil ca în cadrul acestora să
se realizeze şi operaţiuni de sortare a deşeurilor reciclabile. De asemenea trebuie analizată
oportunitatea realizării în cadrul unora dintre staţiile de transfer şi a unor staţii de compostare
de capacitate mică sau medie. Aceste decizii vor fi însă luate în cadrul Studiilor de fezabilitate
ce vor fi elaborate pentru realizarea investiţiilor.

7.2 TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR


7.2.1 Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje

Pentru atingerea ţintelor privind deşeurile de ambalaje este necesară parcurgerea următorilor
paşi:

• Extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate să se facă prin introducerea


colectării selective (de preferat patru fracţii);

• Aferent fiecărei staţii de transfer, dar şi viitorului depozit conform, să se realizeze instalaţii
de sortare care să proceseze fracţiile reciclabile.
Facem din nou menţiunea că există deja surse de finanţare pentru realizarea de instalaţii de
sortare în cadrul proiectelor de la Iaşi (capacitate 10.500 t/an) şi de la Hârlău. De asemenea
proiectele de la Răducăneni şi Gropniţa prevăd şi ele realizarea de facilităţi de sortare a

Pagina 152
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

fracţiilor reciclabile.
Calculul capacităţilor viitoarelor staţii de sortare va fi realizat în cadrul studiilor de fezabilitate, în
funcţie de metoda de colectare selectivă aleasă. Se recomandă realizarea acestor instalaţii pe
aceleaşi amplasamente cu staţiile de transfer.

7.2.2 Tratarea deşeurilor biodegradabile municipale

O analiză privind opţiunile de atingere a ţintelor privind reducerea cantităţilor de deşeuri


biodegradabile depozitate este prezentată în tabelul nr 6-6, Capitolul 6.
Conform acestei analize, ţinta stabilită pentru anul 2010 poate fi atinsă prin realizarea celor trei
soluţii disponibile (reciclare, compostare individuală în mediul rural, stații de compostare). Se
estimează că staţia de compostare de la Iaşi, care va funcţiona până la acea dată, va fi suficientă
pentru atingerea ţintei din anul 2010.
O situaţie delicată se va înregistra la nivelul anului 2013. Aici, contribuţia tuturor celor trei
opţiuni: compostare individuală în rural (ipoteza compostării în rural de 100%), compostare în
toată zona urbană şi reciclarea reuşeşc să atingă o valoare puţin sub ţintă. Ţinând cont de
observaţiile anterioare privind calitatea datelor pe baza cărora s-a realizat prognoza (cantităţi
subestimate de deşeuri verzi), atingerea ţintei stabilite pentru anul 2013 ar putea fi realizată
prin asigurarea realizării integrale a celor trei componente: reciclare + compostare individuală
rural + staţii de compostare urban. Pentru asigurarea atingerii ţintei, în condiţiile unor reţineri
majore privind performanţele compostării atât în mediul rural cât şi în cel urban, precum şi în
perspectiva ţintelor ce trebuiesc atinse în anul 2016, se impune găsirea unei alte soluţii pentru
reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile de la depozitare. Va fi necesară luarea în
considerare a realizării unei instalaţii de tratare mecano-biologică. Această investiţie trebuie
însă privită în context regional.
Concluzionând cele afirmate mai sus, calendarul de implementare al măsurilor necesare
atingerii ţintelor privind deşeurile biodegradabile trebuie să includă:

• Asigurarea compostării individuale (sau platforme comunale) în mediul rural pentru cel
puţin 60% din populaţia rurală în anul 2010 şi pentru 100% din populaţia rurală în 2013;
• Existenţa unei staţii de compostare în vecinătatea municipiului Iaşi (pentru aceasta există
deja proiect) şi a mai multor staţii de compostare de capacitate mică şi medie realizabile în
intervalul 2010 – 2013. Aşa cum aminteam anterior, trebuie analizată oportunitatea
realizării acestor staţii de compostare aferente staţiilor de transfer.;
• Realizarea unei staţii de tratare mecano – biologică (opţiunea trebuie analizată la nivel
regional !).

• O alternativă la tratarea mecano – biologică este o instalaţie de tratare termică cu


valorificare energetică. Aceasta însă presupune costuri mai mari şi este fezabilă tot în

Pagina 153
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

context regional. Cu privire la alternativa tratării termice a deşeurilor municipale trebuie


făcute de asemenea două precizări:
o Planul naţional privind gestionarea deşeurilor (HG 1470/2004) precizează că realizarea
de incineratoare pentru deşeuri menajere se va face după atingerea ţintelor de colectare
selectivă a deşeurilor biodegradabile şi reciclabile şi că aceasta va succede valorificării şi
depozitării deşeurilor municipale. Acelaşi document prevede ca cerinţă, realizarea unor
capacităţi de minim 150.000 t/an.
o Costurile unei instalaţii de tratare termică pot depăşi 80 mil Euro.

Facem precizarea că evoluţiile în intervalul de planificare (2007 – 2013) pot evidenţia siuaţii
mai favorabile decât cele analizate aici. Această afirmaţie se bazează pe reţinerile privind
calitatea unora din datele pe care s-a realizat prognoza.

7.3 DEPOZITARE DEŞEURI


În conformitate cu Planul de implementare al Directivei privind depozitarea deşeurilor,
angajamentele asumate de România în procesul de negociere pentru aderare la Uniunea
Europeană şi prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor - Regiunea 1 Nord-
Est, în judeţul Iaşi este prevăzută realizarea unui singur depozit conform pentru deşeuri
municipale.
Proeictul „Managementul integrat al deşeurilor în Iaşi” realizat de Primăria Municipiului Iaşi
prevede realizarea primei celule a depozitului ecologic. Acesta va fi construit în localitatea
Ţuţora şi include realizarea drumului de acces, a lucrărilor de terasamente, lucrărilor de
etanşare pentru primul compartiment, sistemului de drenaj pentru apa pluvială, sistemului de
evacuare levigat, sistemului de colectare a gazului de depozit, incintei de depozitare, sistemului
de monitorizare, forajelor de observaţie. Capacitatea totală a depozitului va fi de 8.700.000 mc,
iar cea anuală de 120.000 mc. Suprafaţă totală ocupată va fi de 50 ha, din care suprafaţa totală
de depozitare se va dezvolta pe 45 ha, iar aria de servicii pe 5 ha. Durată de funcţionare va fi
de aprox. 20 ani. Capacitatea primului compartiment de depozitare, pentru care a fost obţinută
finanţarea, va fi de 16 ha.

Pentru stabilirea cantităţilor de deşeuri ce necesită depozitare a fost efectuat următorul calcul:
Qdep/an =Qan – Qsort/an – Qcomp – QTMB – Qinc + Qr
unde:
Qdep/an reprezintă capacitatea de depozitare necesară în fiecare an, exprimată în tone
Qan reprezintă cantitatea de deşeuri municipale generată anual, exprimată în tone

Pagina 154
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

reprezintă capacitatea de calcul a staţiilor de sortare din judeţ în anul pentru care se face
Qsort/an
calculul, exprimată în tone
reprezintă cantitatea de deşeuri tratate anual prin compostare, care pentru raţiuni de
Qcomp
calcul poate fi egală cu cantitatea de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate diferenţiat
reprezintă cantitatea de deşeuri tratate anual mecano-biologic, care pentru raţiuni de
QTMB calcul poate fi egală cu cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie procesată prin
tratamente mecano-biologice
Qinc reprezintă cantitatea de deşeuri tratată termic (co-incinerare, incinerare etc.)
reprezintă suma cantităţilor de deşeuri care constituie refuzuri la staţiile de sortare,
Qr
staţiile de compostare, instalaţiile de tratare mecano-biologică sau la incineratoare.

Valorile determinate sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 7-3 Cantităţi estimate de deşeuri municipale depozitate


2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cantitatea de deşeuri municipale
Qan 249.472 251.309 253.159 255.024 256.902 258.794
generată (t/an)
Cantitatea reciclată de materiale de
ambalaje altele decât hârtie/
Qsort/an 13.977 15.339 16.906 20.265 23.921 26.974
carton sau lemn din deşeurile
municipale (t/an)
Cantitatea de deşeuri
biodegradabile reciclată
42.367 43.317 44.286 45.139 45.758 46.396
sau reutilizată în
Qcomp
gospodăriile rurale (t/an)
Cantitatea de deşeuri
0 23.267 23.818 23.993 24.169 24.347
compostate (t/an)
Cantitatea de deşeuri
QTMB 0 0 0 0 0 0
tratate mecano-biologic (t/an)
Cantitatea de deşeuri
Qinc 0 0 0 0 0 0
tratată termic (t/an)
Cantitatea de deşeuri
Qr 10.548 16.916 17.669 18.848 20.082 21.138
reziduale (t/an)
Cantitatea de deşeuri
Qdep/an 203.676 186.302 185.819 184.476 183.136 182.215
depozitată (t/an)

Aspectul critic privind gestiunea deşeurilor în judeţ este acela al obligativităţii sistării activităţii
de depozitare pentru toate depozitele urbane neconforme la 16 iulie 2009, cu excepţia
depozitului Tg. Frumos (ce are ca an de sistare a activităţii 2012). În acest an se va înregistra o
situaţie critică, deoarece cel mai probabil prima celulă a depozitului de la Ţuţora nu va fi gata la
acea dată. Astfel vor trebui găsite soluţii tranzitorii până la deschiderea depozitului ecologic şi
de asemena vor trebui începute cât mai rapid demersurile pentru obţinerea de fonduri pentru
realizarea celui de-al doilea compartiment al depozitului (minim 10 ha din cele 29 ha rămase
disponibile). Acesta va trebui realizat până cel târziu în anul 2012, când se va închide şi
depozitul de la Tg. Frumos.

Pagina 155
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

8 8.ESTIMAREA COSTURILOR
8.1 INTRODUCERE
În acest capitol este prezentată o evaluare sumară a costurilor aferente investiţiilor necesare
pentru implementarea măsurilor prevăzute în PJGD. Scopul evaluării costurilor este acela de
a estima consecinţele economice ale investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada de
planificare.
Un nivel mai crescut de siguranţă în privinţa estimării costurilor va putea fi atins în faza
ulterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de
schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentelor, cât şi de caracteristicile particulare ale
instalaţiilor.
Rolul acestui capitol nu este acela de a face recomandări specifice în ceea ce priveşte tarifele
pentru gestionarea deşeurilor sau aspecte financiare complexe.

8.2 ESTIMAREA COSTURILOR INVESTIŢIONALE PENTRU PJGD IAŞI


Costurile investiţionale au fost calculate pe baza capacităţilor identificate în capitolul anterior.
Facem şi aici menţiunea că aceste costuri corespund condiţiilor minime necesare atingerii
obiectivelor şi ţintelor asumate şi se referă doar la orizontul de planificare. Un alt aspect
important de subliniat este acela că, acolo unde a fost posibil, investiţiile prevăzute în
proiectele aflate în derulare nu au mai fost luate în calcul pentru această estimare.
Costurile unitare utilizate au fost selectate din PRGD Regiunea 1 Nord Est şi informaţiile
existente la nivelul proiectelor existente în judeţul Iaşi.

Pagina 156
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 8-1 Costurilor investiţionale estimative pentru PJGD Iaşi

Cost total
Cost total
Investiţii
Unitatea de Costuri pentru
Element de infrastructură Unităţi prevăzute
măsură unitare perioada 2008
în PJGD
– 2013 (Euro)
(Euro)
Depozite urbane ce vor fi nr. 3
închise Suprafaţa (ha) 7,5 250.000 1.875.000 1.875.000
Depozite rurale ce vor fi nr. 490
închise Suprafaţa (ha) 90 15.000 1.350.000 1.350.000
nr. 1
Depozit zonal
Suprafaţa (ha) 29 4.373.000 43.730.000 15.087.500
Recipienţi colectare - total nr. 2.279 300 683.700 683.700
Vehicule de colectare - total nr. 74 100.000 7.400.000 7.400.000
Puncte de Colectare nr. 698 1.000 698.000 698.000
Staţii de Transfer + sortare nr. 7 1.500.000 10.500.000 10.500.000
Staţii de Compostare nr. 2 600.000 1.200.000 1.200.000
nr. 0 0
Incineratoare
t/an
Instalaţii de Tratare Mecano- nr. 0 0
Biologică t/an
Neprevăzute 10% 6.743.670 3.879.420
TOTAL 74.180.370 42.673.620

Valoarea investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele legislative este de 74.180.370


euro. Ponderea diferitelor categorii de costuri în valoarea investiţiilor este prezentată în figura
nr. 8-1.
Atragem atenţia însă că din principalul capitol de cheltuieli „depozit zonal”, în perioada de
planificare (2007 – 2013) nu vor putea fi realizate decât o parte din lucrări (o a doua celulă a
depozitului zonal Tuţora cu o suprafaţă de aproximativ 10 ha).

Pagina 157
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Depozite urbane
ce vor fi inchise ;
Neprevazute;
1.875.000
3.879.420 Depozite rurale ce
Statii de vor fi inchise ;
Compostare ; 1.350.000
1.200.000

Statii de Transfer
+ sortare; Depozit zonal;
10.500.000 15.087.500

Puncte de
Recipienti
Colectare; 698.000
colectare - total;
Vehicule de
683.700
colectare - total;
7.400.000
Figura nr. 8-1 Structura costurilor investiţionale în perioada de planificare

8.3 ESTIMAREA COSTURILOR OPERAŢIONALE ŞI DE ÎNTREŢINERE


În estimarea costurilor de operare şi întreţinere au fost luate în calcul categoriile de cheltuieli şi
costurile unitare propuse de Metodologia de elaborare a PJGD. Categoriile de cheltuieli sunt
următoarele:

• Activităţile de colectare şi transport;


• Activităţile de sortare;

• Compostarea;
• Costurile cu depozitarea deşeurilor;
• Alte costuri (include transportul deşeurilor de la staţiile de transfer la depozite).
Scenariul de calcul a luat în considerare calendarul de realizare al investiţiilor (închidere
depozite actuale, deschiderea un ei noi celule de depozitare, realizare staţii de transfer şi
sortare, atingerea ţintelor privind gradul de acoperire cu servicii etc). Facem şi aici menţiunea
că în realitate costurile pot fi mult mai mici, scenariul propus de noi, deşi în acord cu cerinţele
legislative şi obectivele acestui plan, este unul optimist.

Pagina 158
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 8-2 Costuri de operare şi întreţinere

Activităţi Unitate de măsură Cost unitar (€)


Activităţi de colectare şi transport Preţ/t 22
Sortare Preţ/t 30,72
Compostare Preţ/t 33,63
Tratare mecano - biologică Preţ/t 32,02
Depozitare Preţ/t 3
Material inert depozitat Preţ/t 2
Altele (Transport de la Staţia de transfer) Preţ/t 2,53

Perioadele de amortizare a diferitelor echipamente şi construcţii a fost selectată pe baza duratei


medii de funcţionare indicată de HG 2139/2004.
Costurile privind investiţiile aferente PJGD Iaşi sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 8-3 Costurile privind investiţiile aferente PJGD Iaşi

Valoarea netă actualizată Euro


VNA @5% Costuri investiţionale 35.965.596,93
VNA @5% Costuri operaţionale şi de întreţinere 21.761.112,80
VNA @5% Costuri totale 55.969.824,73

8.4 SUPORTABILITATE
Suportabilitatea este înţeleasă ca fiind capacitatea utilizatorilor de servicii de gestionare a
deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii fără a renunţa la alte nevoi de bază.
Pentru a putea evalua suportabilitatea economică a serviciilor de salubrizare (solvenţa
consumatorului) a fost necesară indentificarea „capacităţii de plată” a utilizatorilor. Altfel spus,
s-a dorit identificarea măsurii în care venitul cetăţenilor este suficient pentru a acoperi costurile
în creştere ale serviciilor de salubrizare fără a prejudicia capacitatea acestora de a plăti pentru
nevoile de bază.
Potrivit metodologiei de realizare a PJGD, pragul de suportabilitate acceptabil pentru serviciile
de salubrizare este de aproximativ 1.5% din nivelul mediu al veniturilor unei gospodării
(tarifele trebuie să acopere întregul ciclu al serviciilor de salubrizare -colectare, transport,
sortare, tratare, depozitare).
Pentru estimarea suporatabilităţii la nivel judeţean au fost făcut aprecieri generale asupra
nivelului tarifelor practicate în prezent pentru servicile de salubritate. Informaţiile disponibile

Pagina 159
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

privind venitul mediu sunt la nivelul regiunii şi au fost prezentate în capitolul 2.1.
Este evident că tarifele variază şi vor varia în cadrul judeţului, funcţie de structurile diferite de
cost ale prestatorilor de servicii. Scopul acestui plan judeţean nu este acela de a detalia
aspectele legate de fezabilitatea financiară şi a modului în care aceasta influenţează tarifele la
nivel local.

8.4.1 Capacitătea de plată pentru serviciile de salubrizare

Conform PRGD Regiunea 1 Nord Est, disponibilitatea de plată pentru servicii de gestiune a
deşeurilor în Regiunea 1 va creşte de la 1,35 euro în 2004 la 2,14 euro în 2013.

2,14
2,2
2,04
1,94
2 1,85
1,75
euro/pers x luna

1,8 1,65
1,55
1,6 1,46
1,38
1,35
1,4

1,2

1
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Tabel nr. 8-4 Disponibilitatea de plată pentru serviciile de gestiune a deşeurilor

8.4.2 Compararea capacităţii de plată cu costurile investiţionale

Pentru evaluarea suportabilităţii populaţiei faţă de costurile investiţionale propuse în PJGD au


fost calculaţi indicatorii de cost pe tona de deşeu generată, tona de deşeu colectată şi pe cap de
locuitor deservit. Aceşti indicatori sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Pagina 160
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 8-5 Estimări privind impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor
(valori medii)

VNA investiţii (investiţie + operare în perioada 2008 – 2013) – rata de


55.969.824,73 euro
actualizare 5%
Impactul investiţiei fără finanţare UE
VNA investitii / t deşeuri generate 43,79 euro
VNA investitii / t deşeuri colectate 45,55 euro
VNA al investiţiei suplimentare necesare / pers si lună 1,41 euro
Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 74,16%
Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 100,02%
Impactul investiţiei cu finanţare UE
Contribuția UE 70 %
VNA al investitiei suplimentare necesare / pers si luna (euro) 0, 42 euro
Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 22,25 %
Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 48,11 %

Investiţiile propuse în cadrul acestui plan au o valoare mare. Pentru ca această valoare să poată
fi absorbită în nivelul disponibilităţii de plată al populaţiei pentru investiţiile propuse trebuie
atrase surse de finanţare de minim 70%.

8.4.3 Impactul investiţiilor asupra tarifelor existente

Analiza impactului investiţiilor propuse asupra tarifelor existente suferă de o limitare majoră
dată de lipsa unei evidenţe centralizate privind tarifele / taxele percepute pentru serviciile de
salubrizare în mediul rural. Nivelul mediu al tarifelor de salubritate a fost calculat pe
informaţiile existente din principalele centre urbane ale judeţului.

Tabel nr. 8-6 Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Iaşi (2008)
Tarif colectare şi transport
Localitatea Persoane fizice Persoane juridice
(lei/pers/lună) (lei/mc)
Iaşi 3,7 37
Paşcani 3,78 30,27
Hârlău 17,37 17,37
Tg. Frumos 3,5 -
Podu Iloaiei 2,5 2,5

Se constată faptul că, în condiţiile obţinerii sprijinului UE pentru finanţarea investiţiilor


prevăzute aici, evoluţia tarifelor pentru gestionarea deşeurilor se va menţine în intervalul 2008
– 2013 sub pragul disponibilităţii de plată al cetăţenilor judeţului Iaşi.

Pagina 161
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Disponibilitatea de plata
3,50 Tarife necesare fara sprijin UE
Tarife necesare cu sprijin UE
Tarif mediu actual
3,00

2,50
euro/pers x luna

2,00

1,50

1,00

0,50

0,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura nr. 8-2 Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune a deşeurilor în Judeţul
Iaşi pentru perioada 2007 – 2013

8.4.4 Ajustări ale PJGD pentru a nu se depăşi capacitatea de plată

Nu considerăm că există argumente pentru ajustarea măsurilor propuse. Facem această


afirmaţie pe baza următoarelor considerente:

• Măsurile propuse aici reprezintă efortul minim necesar pentru atingerea obiectivelor şi
ţintelor asumate;

• Proiectele în derulare, cele în pregătire, precum şi oportunităţile de finanţare existente


sunt argumente solide pentru asigurarea finanţării necesare şi astfel a menţinerii
tarifelor sub pragul de disponibilitate de plată a populaţiei.

Pagina 162
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE
9 (PLAN DE ACŢIUNE)

Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor necesită stabilirea unei serii de


măsuri (plan de acţiune). Fiecare dintre obiectivele/obiectivele subsidiare stabilite în plan
trebuie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice de implementare.
Dat fiind sistemul de reglementări în vigoare privind gestiunea deşeurilor în România, există
două categorii de obiective, aşa cum au fost stabilite şi în Capitolul 3 Obiective şi ţinte:

• Pentru unele dintre acestea sunt definite foarte clar şi precis indicatori specifici, ţinte de
atins şi termene (de ex:. închiderea depozitelor de deşeuri neconforme, valorificarea/
reciclarea deşeurilor de ambalaje, valorificarea/recuperarea materialelor de la vehiculele
scoase din uz etc.);
• Pentru cea de-a doua categorie, nu există niciun tip de indice, obiectivele având un caracter
general abordând domenii precum cel instituţional ori cel al resurselor umane, financiar
sau tehnologic etc.
Pornind de la această situaţie, formularea măsurilor de implementare trebuie să se realizeze în
două moduri:

• În primul caz măsurile de implementare vor privi direct necesitatea atingerii ţintelor cel
mai târziu la termenul prevăzut de legislaţie;

• În cel de-al doilea caz măsurile de implementare trebuie alese dintre cele mai potrivite
măsuri astfel încât să conducă la atingerea fiecărui sub-obiectiv.
În continuare sunt prezentate obiectivele/obiectivele subsidiare şi ţintele şi măsurile de
implementare aferente acestora, responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor.

Pagina 163
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Politica şi cadrul legislativ privind gestionarea deşeurilor, Aspecte instituţionale şi


organizatorice, Resurse umane

Elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric la nivel judeţean necesar implementării


unui sistem integrat de management al deşeurilor
Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii
cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene
Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Stabilirea orientării judeţene în domeniul gestiunii
deşeurilor, crearea cadrului organizatoric, precum şi a Consiliul Judeţean Iaşi 2008
instrumentelor de implementare a acesteia
Consiliul Judeţean Iaşi,
Luarea de decizii în vederea implementării măsurilor şi
Autorităţile Administraţiei
atingerii ţintelor prevăzute în Planul Judeţean de Începând cu 2008
Publice Locale, ARPM,
Gestionare a Deşeurilor
APM, Garda de Mediu
Realizarea aplicaţiei/aplicaţiilor pentru obţinerea
finanţării în vederea realizării sistemului integrat de
gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului (elaborare
Master Plan, Studiu de fezabilitate, Analiză financiară, Consiliul Judeţean Iaşi 2008 - 2010
Analiză cost-beneficiu, Analiză instituţională, Evaluarea
impactului asupra mediului pentru accesarea Fondurilor
Structurale şi de Coeziune)
Consiliul Judeţean Iaşi,
Întărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în Autorităţile Administraţiei
Permanent
aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor Publice Locale, ARPM,
APM, Garda de Mediu
Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format
din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Iaşi, ARPM
Consiliul Judeţean Iaşi 2008
Bacău, APM Iaşi, Comisariatul Judeţean al Gărzii de
Mediu
În primul trimestru
Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD Grup de monitorizare PJGD al fiecărui an
(începând cu 2009)
Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit Consiliul Judeţean Iaşi,
profesional în domeniul gestionării deşeurilor şi dotări Autorităţile Administraţiei
Începând cu 2008
corespunzătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, Publice Locale, ARPM,
cât şi în sectorul privat APM, Garda de Mediu

Pagina 164
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru


gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a
principiului “poluatorul plateşte” şi a principiului subsidiarităţii

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi
internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în Consiliul Judeţean Iaşi,
domeniul gestionării deşeurilor (Fondul pentru mediu, Autorităţile Administraţiei Permanent
fonduri private, fonduri structurale şi de coeziune, Publice Locale
instituţii bancare etc)
Realizarea unei liste de investiţii prioritare la nivel
judeţean şi local şi alocarea de resurse finaciare necesare Consiliul Judeţean Iaşi,
pentru: pregătirea de aplicaţii, realizarea de Studii de Autorităţile Administraţiei Începând cu 2008
fezabilitate aferente proiectelor de investiţii, Publice Locale
finanţarea/cofinanţarea investiţiilor
Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor
Consiliul Judeţean Iaşi,
care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, 2008 cu atenţie
Autorităţile Administraţiei
valorificare, reciclare, tratare şi eliminare finală (sistem permanentă
Publice Locale
integrat de management al deşeurilor) la nivelul judeţului
Consiliul Judeţean Iaşi,
Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile pentru 2008 cu atenţie
Autorităţile Administraţiei
deşeurile reciclabile permanentă
Publice Locale

Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile


implicate
Campanii publice referitoare la gestionarea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Organizarea şi susţinerea de campanii de informare şi conştientizare Consiliul Judeţean
a publicului privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea Iaşi, Autorităţile
selectivă a deşeurilor municipale generate (deşeuri reciclabile, Administraţiei Permanent
DEEE, VSU, deşeuri biodegradabile municipale, deşeuri Publice Locale,
voluminoase, deşeuri periculoase din deşeuri municipale) ARPM, APM
Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-
uri, seminarii, evenimente) pentru informarea autorităţilor
Consiliul Judeţean
administraţiei publice locale şi a publicului şi pentru conştientizarea Permanent
Iaşi, APM Iaşi
grupurilor ţintă (autorităţi şi cetăţeni) cu privire la măsurile de
implementare a PJGD
Realizarea de seminarii de instruire pentru municipalităţi în vederea
Consiliul Judeţean
familiarizării cu opţiunile tehnice şi administrative de creştere a Permanent
Iaşi, APM Iaşi
reciclării/valorificării
Actualizarea paginii de internet a APM IAŞI astfel încât să cuprindă: APM Iaşi Permanent

Pagina 165
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor; stadiul realizării


măsurilor prevăzute în plan; documente informative privind
prevenirea deşeurilor şi opţiuni de gestionare a acestora; acte
normative privind managementul deşeurilor; lista punctelor de
colectare şi colectare selectivă pentru toate fluxurile de deşeuri; lista
agenţilor economici autorizaţi implicaţi în gestioarea deşeurilor
(colectare, transport, reciclare, tratare, valorificare, eliminare)
Consiliul Judeţean
Realizarea de ghiduri practice privind colectarea selectivă a
Iaşi, Autorităţile
deşeurilor menajere, compostarea individuală a deşeurilor
Administraţiei Permanent
biodegradabile, deşeurile electrice şi electronice, deşeurile
Publice Locale,
periculoase din deşeurile menajere, deşeurile voluminoase
ARPM, APM

Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor

Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare la


nivel naţional şi european

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Îmbunătăţirea sistemului judeţean de colectare, procesare şi
analiză a datelor şi informaţiilor privind generarea şi
APM Iaşi, Operatori Permanent
gestionarea deşeurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de
deşeuri)
Realizarea de întâlniri de informare cu societăţile implicate
în gestionarea deşeurilor privind modul de raportare a ARPM Bacău, APM Iaşi Permanent
datelor privind deşeurile
Autorităţile Administraţiei
Realizarea de măsurători privind compoziţia deşeurilor
Publice Locale, Agenţii de În fiecare
municipale, precum şi determinarea indicatorului de
salubritate, Operatorii anotimp
generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural
depozitelor de deşeuri
ARPM Bacău, APM Iaşi, CJ
Proiectarea unei baze de date, realizarea unei metodologii Iaşi, Autorităţile
Începând
de colectare a datelor şi colectarea propriu-zisă a datelor Administraţiei Publice
cu 2008
referitoare la deşeurile din construcţii şi demolări Locale, Companii de
construcţii, persoane fizice
Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase şi deşeuri Autorităţile Administraţiei
periculoase municipale colectate şi raportarea datelor la Publice Locale, Agenţii de Permanent
APM salubritate

Pagina 166
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Prevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Măsuri de implementare Responsabili Termen


CJ Iaşi, Autorităţile
Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii
Administraţiei Publice
deşeurilor la producători prin organizarea de sesiuni de Permanent
Locale, APM Iaşi, agenţi
conştientizare şi informare
economici
Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului prevenirii CJ Iaşi, Autorităţile
deşeurilor la consumator prin organizarea de campanii de Administraţiei Publice Permanent
conştientizare şi informare Locale, APM Iaşi

Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea


deşeurilor
Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Măsuri de implementare Responsabili Termen


CJ Iaşi, Autorităţile
Dezvoltarea unei pieţe viabile pentru materiile prime secundare
Administraţiei Publice
şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din Permanent
Locale, APM Iaşi, agenţi
materiale reciclate
economici
CJ Iaşi, Autorităţile
Organizarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor Administraţiei Publice
Permanent
reciclabile Locale, Operatori de
salubritate
Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare) şi reciclarea CJ Iaşi, Autorităţile
deşeurilor menajere altele decât cele de ambalaje, în măsura Administraţiei Publice Permanent
posibilităţilor tehnice şi economice Locale, Operatori
Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare şi CJ Iaşi, Autorităţile
incinerare în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă Administraţiei Publice Permanent
din punct de vedere tehnico-economic Locale, Operatori

Pagina 167
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Colectarea şi transportul deşeurilor

Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de


locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate
Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelate cu
activităţile de reciclare şi depozitare finală (sistem integrat de colectare şi transport al
deşeurilor

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi Consiliul Judeţean Iaşi,
extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în Autorităţile administraţiei 2008
mediul urban şi rural publice locale
Consiliul Judeţean Iaşi,
Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în
Autorităţile administraţiei 2009
mediul rural – arie de acoperire minim 90%
publice locale
Consiliul Judeţean Iaşi,
Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în
Autorităţile administraţiei 2013
mediul urban – aria de acoperire 100%
publice locale
Autorităţile administraţiei
Licenţierea agenţilor de salubrizare din judeţ 2009
publice locale, Operatori
Identificarea unei soluţii tranzitorii pentru atingerea
Consiliul Judeţean Iaşi,
obiectivelor privind colectarea până la implementarea
Autorităţile administraţiei 2008
proiectului privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor
publice locale
la nivelul judeţului
Asigurarea transportului deşeurilor municipale colectate către
Autorităţile administraţiei Începând
viitoarele staţii de transfer sau depozitele funcţionale cele mai
publice locale cu 2008
apropiate
Consiliul Judeţean Iaşi,
Identificarea surselor de finanţare şi a demersurilor necesare 2008 -
Autorităţile administraţiei
pentru realizarea staţiilor de transfer propuse 2009
publice locale
Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea
Consiliul Judeţean Iaşi,
funcţionării eficiente a sistemelor de colectare selectivă a
Autorităţile administraţiei
materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure atingerea Permanent
publice locale, Garda de
obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi
Mediu
deşeurile biodegradabil
Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea Autorităţile administraţiei Începând
colectării selective publice locale cu 2008
Realizarea şi exploatarea corespunzătoare a punctelor de
Autorităţile administraţiei
colectare deşeuri reciclabile, DEEE, VSU, deşeuri Permanent
publice locale, Operatori
voluminoase, deşeuri periculoase din deşeuri municipale
Consiliul Judeţean Iaşi,
Asigurarea infrastructurii necesare şi modernizarea sistemelor
Autorităţile administraţiei Permanent
de colectare şi transport
publice locale

Pagina 168
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic


raţional

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării (materiale şi
energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării Agenţi economici,
cantităţii de deşeuri eliminate final Asociaţii profesionale,
Utilizarea potenţialului tehnologic existent pentru valorificarea, ARPM/ APM, Consiliul
Permanent
reciclarea, tratarea deşeurilor Judeţean Iaşi, Autorităţile
Încurajarea construirii de capacităţi noi de tratare administraţiei publice
Încurajarea dezvoltării unei pieţe viabile de recuperare/ locale
valorificare/reciclare/tratare a deşeurilor municipale

Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Promovarea şi stimularea compostării individuale în gospodării Autorităţile administraţiei
Permanent
şi/sau pe platforme publice locale
Consiliul Judeţean Iaşi,
Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri Începând cu
Autorităţile administraţiei
din parcuri, grădini şi pieţe) 2008
publice locale
Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile
Autorităţile administraţiei Începând cu
rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi
publice locale 2008
pieţe
Autorităţile administraţiei
Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din Începând cu
publice locale, Operatori
parcuri, grădini, cimitire, pieţe) 2008
depozite
Consiliul Judeţean Iaşi,
Asigurarea capacităţilor pentru tratarea a minim 25.000 t deşeuri
Autorităţile administraţiei 2013
biodegradabile la nivelul judeţului
publice locale
Consiliul Judeţean Iaşi,
Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor
Autorităţile administraţiei Începând cu
biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde
publice locale, Operatori 2008
alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există
depozite

Pagina 169
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Deşeuri de ambalaje

Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje


Crearea şi optimizarea schemelor de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje
Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de ambalaje
introduse pe piaţă
Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în
conformitate cu prevederile legislative

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Producătorii şi
Optimizarea cantităţii de ambalaje pe produs ambalat importatorii de ambalaje Permanent
şi produse ambalate
Producătorii şi
Aplicarea măsurilor de prevenire a generării deşeurilor de
importatorii de ambalaje
ambalaje prevăzute în Ghidul “Prevenirea producerii deşeurilor Permanent
şi produse ambalate,
de ambalaje” şi în practica internaţională
consumatorii
Producătorii şi
Aplicarea sistemului depozit pentru ambalajele reutilizabile, de la
distribuitorii de produse Permanent
producător până la consumatorul final
ambalate
Adoptarea de măsuri în vederea funcţionării eficiente a Consiliul Judeţean Iaşi,
sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile, Autorităţile administraţiei
Permanent
astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative publice locale, Garda de
referitoare la deşeurile de ambalaje Mediu
Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie
a deşeurilor reciclabile (plastic, sticlă şi metal): Consiliul Judeţean Iaşi,
− de la minim 240.000 locuitori Autorităţile administraţiei 2008
publice locale
− de la minim 375.000 locuitori 2011
− de la minim 525.000 locuitori 2013
Implementarea unui sistem de colectare selectivă de la populaţie
a deşeurilor de hârtie şi carton: Consiliul Judeţean Iaşi,
− de la minim 405.000 locuitori Autorităţile administraţiei 2008
publice locale
− de la minim 4500.000 locuitori 2011
− de la minim 540.000 locuitori 2013
Operatori economici
Încredinţarea pentru reciclare/valorificare a întregii cantităţi de
generatori de deşeuri de Permanent
deşeuri de ambalaje generate
ambalaje
Producători şi
Asigurarea posibilităţilor de reciclare/valorificare a deşeurilor de
importatori de ambalaje Permanent
ambalaje
şi produse ambalate
Producători şi
Valorificarea energetică a deşeurilor cu putere calorifică ridicată
importatori de ambalaje Permanent
care nu pot fi reciclate
şi produse ambalate

Pagina 170
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Deşeuri din construcţii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări, cu respectarea


principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Elaborarea unei Strategii la nivel judeţean privind
gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în CJ Iaşi, APM Iaşi, Consiliile
2009
conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi Locale, companii de construcţii
europene
Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi
Persoane fizice şi agenţi Începând cu
demolări, pe categorii (deşeuri periculoase şi deşeuri
economici generatori 2008
nepericuloase)
Autorităţile administraţiei
Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare a deşeurilor Începând cu
publice locale, Industria
din construcţii şi demolări 2008
responsabilă
Asigurarea de capacităţi de eliminare corespunzătoare a
Autorităţile administraţiei
deşeurilor din construcţii şi demolări ce nu pot fi Permanent
publice locale
valorificate
Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor din Autorităţile administraţiei
Permanent
construcţii şi demolări publice locale, Garda de mediu

Deşeuri voluminoase

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării


impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Amenajarea, acolo unde spaţiul permite, a unor puncte de Autorităţile administraţiei
Începând cu
colectare prevăzute cu dotări şi pentru preluarea publice locale, Operatori de
2008
deşeurilor voluminoase de la populaţie salubritate
Autorităţile administraţiei
Organizarea unor proiecte pilot de colectare selectivă „din Începând cu
publice locale, Operatori de
uşă în uşă” la perioade bine stabilite 2008
salubritate
Autorităţile administraţiei
Valorificarea potenţialului util din material şi valorificarea Începând cu
publice locale, Operatori de
energetică a deşeurilor voluminoase colectate separat 2008
salubritate

Pagina 171
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

Gestionarea corespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare, cu respectarea


principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Elaborarea unei Strategii la nivel judeţean privind
CJ Iaşi, APM Iaşi, Consiliile
gestionarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare
Locale, operatorii staţiilor de 2009
orăşeneşti, în conformitate cu prevederile legislaţiei
epurare
naţionale şi europene
Operatorii staţiilor de epurare
Prevenirea depozitării ilegale şi a deversării nămolului în
Garda de Mediu, Consiliile Permanent
apele de suprafaţă
Locale
Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în
Operatorii staţiilor de epurare Permanent
condiţiile respectării prevederilor legislative
Utilizarea nămolurilor necontaminate pentru reabilitarea
terenurilor degradate şi acoperirea depozitelor existente, Operatorii staţiilor de epurare Permanent
conform prevederilor legislative
Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea
Operatorii staţiilor de epurare Permanent
co-incinerării

Vehicule scoase din uz (VSU)

Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor


scoase din uz

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-
Producătorii/importatorii de
au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule Permanent
vehicule
scoase din uz
Asigurarea funcţionării şi întreţinerea corespunzătoare a
Operatorii punctelor de
punctelor de colectare VSU şi trimiterea la tratare a Permanent
colectare
tuturor VSU colectate
Păstrarea evidenţei privind VSU colectate/tratate în Operatorii punctelor de
Permanent
funcţie de anul de fabricaţie colectare
Începând cu
Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea şi Producătorii/importatorii de
1 ianuarie
valorificarea vehicule
2007
Predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a
Agenţii economici care
materialelor şi pieselor înlocuite, care constituie deşeuri,
efectuează operaţiuni de Permanent
către agenţii economici autorizaţi, potrivit prevederilor
întreţinere şi reparaţii auto
legislaţiei în vigoare

Pagina 172
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectarea separată, reutilizarea, reciclarea şi valorificarea DEEE

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Asigurarea funcţionării şi întreţinerea
corespunzătoare a punctelor de colectare Operatorii punctelor de colectare Permanent
DEEE conform prevederilor legale
Organizarea periodică de campanii de
colectare selectivă „din uşă în uşă” a
Autorităţile administraţiei publice locale,
DEEE de la populaţie şi informarea Permanent
Operatori de salubritate
permanentă a populaţiei privind
calendarul de colectare
Organizarea şi optimizarea sistemului de
Producătorii/importatorii EEE, Autorităţile
colectare selectivă a DEEE de la Începând cu
administraţiei publice locale, Operatori de
gospodăriile particulare, care să asigure 2008
salubritate
colectarea anuală a cel puţin 3.300 tone
Preluarea DEEE de la punctele de
Producătorii/importatorii sau organizaţiile
colectare şi asigurarea reciclării/
colective către care aceştia şi-au transferat Permanent
valorificării acestora cu atingerea ţintelor
responsabilitatea
din HG 448/2005
Asigurarea finanţării operaţiunilor de
preluare de la punctele de colectare, Producătorii/importatorii de EEE Permanent
tratare şi valorificare a DEEE
Producătorii/importatorii de EEE, Organizaţiile
Desfăşurarea de campanii de informare şi colective către care aceştia şi-au transferat
conştientizare a consumatorilor cu privire responsabilitatea, MMDD, MEC, ARPM Bacău, Permanent
la obligaţiile ce le revin privind DEEE APM Iaşi, Autorităţile administraţiei publice
locale, Operatori de salubritate

Deşeuri periculoase din deşeuri municipale

Implementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase


Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Implementarea unui sistem de colectare selectivă a Autorităţile administraţiei
Începând cu
deşeurilor periculoase din deşeurile menajere în publice locale, Operatori de
2008
conformitate cu prevederile legale salubritate
Tratarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale în Autorităţile administraţiei
vederea reciclării şi utilizării în procese tehnologice, în publice locale, Operatori de Permanent
instalaţii autorizate salubritate
Asigurarea de capacităţi şi instalaţii în conformitate cu Autorităţile administraţiei
standardele naţionale şi europene pentru eliminarea publice locale, Operatori de Permanent
deşeurilor municipale periculoase salubritate, Companii private

Pagina 173
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii


deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Măsuri de implementare Responsabili Termen


Sistarea activităţilor de depozitare în depozitele urbane
neconforme, conform prevederilor HG 349/2005: Autorităţile
1. Iaşi - Tomeşţi; administraţiei publice 1. Până în 2009
2. Paşcani – Valea Seacă; locale, Operatori de 2. Până în 2009
3. Hârlău; depozite 3. Până în 2009
4. Tg. Frumos. 4. Până în 2012
Autorităţile 1. Cel târziu în 2011
Închiderea şi monitorizarea post închidere a depozitelor
administraţiei publice 2. Cel târziu în 2011
urbane neconforme, corelat cu calendarul de încetare a
locale, Operatori de 3. Cel târziu în 2011
activităţii
depozite 4. Cel târziu în 2014
Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare Autorităţile
din zona rurală şi a depozitului neconform din administraţiei publice
Până la 16 iulie 2009
localitatea urbană Podul Iloaiei (devenit oraş în anul locale, Operatori de
2006) care nu este cuprins în HG 349/2005 depozite
Realizarea unui sistem tranzitoriu până la implementarea CJ Iaşi, Autorităţile
sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, care să administraţiei publice
Începând cu 2008
asigure transportul şi eliminarea deşeurilor din zonele în locale, Operatori de
care este sistată depozitarea la depozitele autorizate salubritate
CJ Iaşi, Autorităţile
Deschiderea depozitului conform zonal Iaşi administraţiei publice Cel târziu în 2010
locale
CJ Iaşi, Autorităţile
Deschiderea celei de a doua celule a depozitului
administraţiei publice Cel târziu în 2012
conform zonal Iaşi
locale

Pagina 174
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

1010.PLAN DE MONITORIZARE
Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor urmăreşte progresul judeţului în
realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite.
Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor include, în principal, următoarele:

• monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD;

• evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor cuantificabile din


PJGD;

• identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor întâmpinate în implementarea PJGD;


• monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză;

• recomandarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului.


Responsabilitatea evaluării indicatorilor urmăriţi şi întocmirii raportului anual de monitorizare
revine Grupului de monitorizare, ce va fi format din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean
Iaşi, Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bacău, Agenţiei pentru Protecţia Mediului
Iaşi şi ai Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Iaşi.
Raportul de monitorizare se va întocmi anual, în primul trimestru al anului. Primul Raport de
monitorizare va fi realizat în anul 2009.
Raportul de monitorizare anual va cuprinde următoarele capitole:
• Introducere – va cuprinde date privind componenţa Grupului de monitorizare şi a
întâlnirilor desfăşurate de acesta, anul pentru care se realizează monitorizarea, metodologia
de lucru, sursele de date utilizate etc;
• Monitorizarea îndeplinirii măsurilor de implementare – indicatori de monitorizare ai PJGD
Galaţi, date referitoare la valoarea indicatorilor pentru anul de monitorizare şi pentru anul
anterior anului de monitorizare, pe baza cărora se va stabili tendinţa fiecărui indicator, etc;

• Monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză – se va realiza evaluarea factorilor


relevanţi care au stat la baza calculului prognozei şi a cantităţilor prognozate;

• Evaluări asupra progresului înregistrat în îndeplinirea măsurilor de implementare – se vor


realiza în funcţie de valorile şi tendinţa indicatorilor. În cazul indicatorilor asociaţi
obiectivelor ce au ţinte ce trebuie atinse în anul pentru care se realizează monitorizarea,
valoarea acestora se va compara cu ţinta ce trebuia atinsă, acordându-se de asemenea
atenţie ţintelor ce trebuiesc atinse în anul următor celui pentru care se realizează

Pagina 175
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

monitorizarea. Este recomandată utilizarea pe cât posibil a reprezentărilor grafice;

• Identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor în procesul de implementare – se va


realiza pe baza evaluărilor din capitolul anterior şi se vor analiza indicatorii cu tendinţă
negativă sau fără nicio variaţie, cu identificarea cauzelor întârzierilor de implementare. Se
vor propune măsuri pentru remedierea problemelor;

• Concluzii şi recomandări – se vor prezenta concluziile Raportului de monitorizare, cu


evidenţierea obiectivelor şi măsurilor care au fost îndeplinite şi a celor care nu au fost
îndeplinite. Pentru cele din urmă vor fi propuse măsuri pentru remediere, astfel încât să fie
îndeplinite toate obiectivele. Se vor prezenta concuziile privind evoluţia factorilor relevanţi
pentru prognoză. În final se va stabili dacă Raportul de monitorizare recomandă
actualizarea sau revizuirea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.
Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru:

• determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor;


• determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie;
• ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare;

• informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea planului şi


despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor.
Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare, împreună cu sisteme adecvate de
feedback la nivel judeţean, regional şi naţional, vor influenţa planificarea viitoare şi îndeplinirea
eficientă a obiectivelor.
Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor este o competenţă oficială şi o
responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), a fiecărei Agenţii
Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) şi a fiecărei Agenţii locale pentru Protecţia
Mediului (APM). Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual către Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile, ANPM, agenţiile judeţene şi regionale pentru protecţia
mediului, consiliilor judeţene, publicului şi altor organizaţii interesate.
Raportul anual de monitorizare este prezentat Comitetului de Coordonare, care va decide
măsurile care urmează a fi luate în vederea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor stabilite, măsuri
ce vor fi incluse ca şi concluzii în raportul de monitorizare. Raportul de monitorizare aprobat
în forma finală de către Comitetul de Coordonare va fi transmis Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului şi tuturor factorilor cu responsabilităţi în implementarea măsurilor de
gestionare a deşeurilor (consilii locale, societăţi implicate în gestionarea deşeurilor etc.).
Pe baza Raportului de monitorizare se ia decizia privind revizuirea planului. Un
element important al Raportului de monitorizare este reprezentat de monitorizarea factorilor
relevanţi pentru prognoză. În cazul în care la monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai
mulţi factori relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul

Pagina 176
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

prognozei, se va decide revizuirea PJGD.

Metodologia de monitorizare
Pentru monitorizarea obiectivelor şi ţintelor prevăzute în PJGD se stabilesc indicatori de
monitorizare cuantificabili. Aceştia sunt atât indicatori generali pentru determinarea
progresului general al sistemului de gestiune a deşeurilor, cât şi indicatori asociaţi obiectivelor
şi ţintelor.
Pentru fiecare indicator vor fi specificate atât valoarea, cât şi tendinţa. Tendinţa reprezintă
variaţia indicatorului în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând
„Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează:
☺ Variaţie pozitivă faţă de intenţii;
 Variaţie negativă faţă de intenţii;
 Nici o variaţie.
Se va acorda o atenţie deosebită la stabilirea tendinţei indicatorilor de monitorizare. Nu
întotdeauna o creştere a valorii indicatorului faţă de anul precedent reprezintă o variaţie
pozitivă faţa de intenţii. Spre exemplu, pentru un indicator de tipul „cantitatea totală de
deşeuri municipale generate în judeţul Iaşi” variaţia pozitivă înseamnă scăderea cantităţii faţă
de anul anterior.
În tabelul următor este prezentată o propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD
Iaşi. În cadrul Grupului de monitorizare se poate propune introducerea de noi indicatori sau
renunţarea la unii dintre aceştia.

Pagina 177
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Tabel nr. 10-1 Propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD Iaşi


Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Tendinţă
Constituirea grupului de
monitorizare a PJGD, format
din reprezentanţi ai Consiliului
Crearea cadrului Judeţean Iaşi, ARPM Bacău,
organizatoric pentru APM Iaşi şi Garda de Mediu
stabilirea orientării Număr de întâlniri ale grupului
judeţene în domeniul de monitorizare PJGD
gestiunii deşeurilor,
Compararea datelor de bază
precum şi a
pentru prognoză din PJGD
instrumentelor de
(evoluţia PIB, populaţie, indice
implementare a acesteia
de generare) cu situaţia prezentă
Realizarea Raportului anual de
monitorizare a PJGD
Număr de hotărâri emise de
Consiliul Judeţean şi Consiliile
Luarea de decizii în
Locale pentru implementarea
Elaborarea cadrului legislativ şi vederea implementării
măsurilor PJGD
organizatoric la nivel judeţean măsurilor şi atingerii
ţintelor prevăzute în Realizarea aplicaţiei / aplicaţiilor
necesar implementării unui pentru obţinerea finanţării în
sistem integrat de management al Planul Judeţean de
vederea realizării sistemului
deşeurilor Gestionare a Deşeurilor
integrat de gestionare a
deşeurilor la nivelul judeţului
Număr de hotărâri emise de
Consiliul Judeţean şi Consiliile
Locale pentru îmbunătăţirea
gestionării deşeurilor
Numărul anual de sancţiuni
aplicate de Garda de Mediu
Creşterea eficienţei de
pentru gestionarea
aplicare a legislaţiei în
necorespunzătoare a deşeurilor
domeniul gestionării
deşeurilor Numărul anual de acţiuni
(seminarii, conferinţe, etc)
organizate de factorii implicaţi
(CJ, ARPM, APM, Garda de
Mediu, operatori, ONG-uri)
pentru creşterea importanţei
conformării la legislaţia specifică
Adaptarea şi dezvoltarea cadrului Întărirea capacităţii Definirea clară a
instituţional şi organizatoric în administrative şi a responsabilităţilor specifice în
vederea îndeplinirii cerinţelor responsabilităţii în Regulamentul de Organizare şi
naţionale şi compatibilizarea cu aplicarea legislaţiei privind Funcţionare a respectivelor
structurile europene gestionarea deşeurilor organizaţii
Asigurarea resurselor umane ca Asigurarea de personal Număr personal angajat/Număr
număr şi pregătire profesională suficient şi bine pregătit personal din schemă
profesional în domeniul Număr personal instruit în
gestionării deşeurilor şi cursul anului/Număr total
dotări corespunzătoare la personal
toate nivelele, atât în Numărul sesiunilor de instruire,
sectorul public, cât şi în durata şi tematica acestora

Pagina 178
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Tendinţă


sectorul privat Număr dotări/Număr total
personal
Optimizarea utilizării Numărul sesiunilor de instruire
fondurilor naţionale şi tematică privind oportunităţile
internaţionale disponibile de finanţare pentru gestionarea
pentru cheltuieli de capital deşeurilor municipale
Crearea şi utilizarea de sisteme şi în domeniul gestionării Număr proiecte depuse de
mecanisme economico-financiare deşeurilor (Fondul pentru Consiliul Judeţean şi Consiliile
pentru gestionarea deşeurilor în mediu, fonduri private, Locale
condiţiile respectării principiilor fonduri structurale şi de Număr proiecte
generale, cu precădere a coeziune, instituţii bancare aprobate/Număr proiecte
principiului “poluatorul plăteşte” etc) depuse
şi a principiului subsidiarităţii Analiza modului de
finanţare şi organizare a Raportul: cheltuieli/venituri ale
sistemului de gestionare a sistemului de gestionare a
deşeurilor municipale deşeurilor municipale
(tarife şi taxe)
Numărul campaniilor de
informare şi conştientizare
Numărul întâlnirilor anuale şi al
seminariilor organizate
Numărul materialelor
Organizarea şi susţinerea
informative, de conştientizare
Promovarea unui sistem de de campanii de informare
sau de sondare a opiniei publice
informare, conştientizare şi şi conştientizare şi
elaborate de către autorităţile
motivare pentru toate părţile programe de educare a
implicate (CJ, ARPM, APM,
implicate publicului privind
Autorităţi locale, agenţi
gestiunea deşeurilor
economici, ONG-uri)
Numărul Ghidurilor practice şi
Manualelor elaborate
Numărul paginilor Web cu
subiect gestionarea deşeurilor
Obţinerea de date şi informaţii Îmbunătăţirea sistemului Existenţa unor proceduri de
corecte şi complete, adecvate judeţean de colectare, asigurare/verificare a calităţii
cerinţelor de raportare la nivel procesare şi analiză a datelor colectate
naţional şi european datelor şi informaţiilor
privind generarea şi Număr întâlniri de
gestionarea deşeurilor informare/analizare privind
(inclusiv a fluxurilor modul de raportare a datelor
specifice de deşeuri) privind deşeurile cu societăţile
implicate în gestionarea acestora
Număr de analize privind
compoziţia deşeurilor menajere,
precum şi determinarea
indicatorului de generare a
deşeurilor menajere pentru
mediul urban şi rural efectuate
de către operatorii depozitelor şi
agenţii de salubritate

Pagina 179
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Tendinţă


Proiectarea unei baze de date şi
realizarea unei metodologii de
colectare a datelor referitoare la
deşeurile din construcţii şi
demolări
Existenţa unor proceduri de
asigurare/verificare a calităţii
datelor colectate
Monitorizarea cantităţii de
deşeuri voluminoase şi deşeuri
periculoase municipale colectate
Existenţa unor proceduri de
asigurare/verificare a calităţii
datelor colectate
Formulare de raportare
conforme cu cerinţele naţionale
şi europene pe domenii specifice
şi pe Directiva privind
Raportarea
Nr. sesiuni de conştientizare şi
informare privind promovarea,
încurajarea şi implementarea
Promovarea, încurajarea şi principiului prevenirii deşeurilor
Maximizarea prevenirii generării implementarea la producători
deşeurilor principiului prevenirii Nr. campanii de conştientizare şi
deşeurilor informare privind promovarea,
încurajarea şi implementarea
principiului prevenirii deşeurilor
la consumator
Nr. localităţi în care sunt
organizate sisteme de colectare
Exploatarea tuturor posibilităţilor Organizarea sistemelor de
selectivă
de natură tehnică şi economică colectare selectivă a
Nr. locuitori implicaţi în scheme
privind valorificarea deşeurilor deşeurilor reciclabile
de colectare selectivă a
deşeurilor reciclabile
Creşterea gradului de
valorificare materială Rata de reciclare %
Dezvoltarea activităţilor de (reciclare) şi energetică a
valorificare materială şi deşeurilor menajere altele
energetică decât cele de ambalaje, în
măsura posibilităţilor Rata de valorificare energetică %
tehnice şi economice
Asigurarea celor mai bune opţiuni Extinderea sistemului de Număr de locuitori din mediul
de colectare şi transport al colectare a deşeurilor rural deserviţi de servicii de
deşeurilor corelate cu activităţile astfel încât în anul 2009 salubritate
de reciclare şi depozitare finală aria de acoperire să fie de Gradul de acoperire cu servicii în
(sistem integrat de colectare şi minim 90 % în mediul mediul rural %
transport al deşeurilor) rural şi în 2013 să fie de
100 % la nivelul întregului Număr de locuitori din mediul
judeţ urban deserviţi de servicii de
salubritate

Pagina 180
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Tendinţă


Gradul de acoperire cu servicii în
mediul urban %
Nr. locuitori implicaţi în scheme
de colectare selectivă/ Nr. total
locuitori judeţ
Număr (capacitate) staţii de
transfer construite / Număr
(capacitate) necesară
Existenţa unor tarife diferenţiate
pentru colectarea în amestec şi
selectivă
Capacitate de colectare /
transport modernizată
Promovarea şi stimularea Nr. gospodării individuale în
compostării individuale în care se practică compostarea
gospodării şi/sau pe Nr. platforme comunale de
platforme compostare
Realizarea unui sistem de
compostare a deşeurilor Numărul şi capacitatea staţiilor
verzi (deşeuri din parcuri, de compostare
grădini şi pieţe)
Asigurarea capacităţilor
Reducerea cantităţii de deşeuri sau extinderea celor
existente pentru tratarea Numărul şi capacitatea
municipale biodegradabile
biologică a deşeurilor, instalaţiilor de tratare biologică
depozitate
altele decât deşeurile din
parcuri, grădini şi pieţe
Stabilirea unui concept
pentru taxa de depozitare
a deşeurilor
biodegradabile municipale Taxă diferenţiată de depozitare
şi aplicarea acestuia în pentru deşeurile biodegradabile
zonele unde alternativele
de tratare a acestor tipuri
de deşeuri deja există
Nr. localităţi în care sunt
Crearea şi optimizarea schemelor Implementarea sistemelor organizate sisteme de colectare
de colectare şi reciclare a de colectare selectivă de la selectivă
deşeurilor de ambalaje populaţie Nr. locuitori implicaţi în scheme
de colectare selectivă
Numărul şi capacitatea staţiilor
Atingerea ţintelor de valorificare de sortare a deşeurilor de
materială şi energetică a Asigurarea posibilităţilor ambalaje
deşeurilor de ambalaje în de sortare a deşeurilor de Rata de recuperare pe materiale
conformitate cu prevederile ambalaje (%)
legislative Rata de reciclare pe materiale
(%)

Pagina 181
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Tendinţă


Rata medie anuală de colectare
Colectarea deşeurilor de selectivă de DEEE pe cap de
Colectarea separată, reutilizarea,
echipamente electrice şi locuitor provenite de la
reciclarea şi valorificarea DEEE
electronice gospodăriile particulare în
conformitate cu cerinţele legale
Număr puncte de colectare şi
Crearea şi dezvoltarea unei reţele Asigurarea obiectivelor tratare VSU
de colectare, valorificare, reciclare legislative privind Nr. VSU colectate/tratate în
a vehiculelor scoase din uz reutilizarea şi valorificarea funcţie de anul de fabricaţie
Cantităţi VSU valorificate
Cantităţi anuale colectate
Cantităţi anuale tratate în
Colectarea separată a vederea eliminării
Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii Cantităţi anuale eliminate de
deşeurilor din construcţii şi şi demolări şi crearea de deşeuri din construcţii şi
demolări, cu respectarea capacităţi de tratare, demolări ce nu pot fi valorificate
principiilor strategice şi a valorificare şi eliminare Nr. şi capacitate instalaţii de
minimizării impactului asupra tratare valorificare
mediului şi sănătăţii umane Nr. şi capacitate instalaţii de
eliminare corespunzătoare
Interzicerea depozitării
Număr sancţiuni aplicate/
necontrolate a deşeurilor
Număr de controale
din construcţii şi demolări
Gestionarea corespunzătoare a Nr. puncte de colectare deşeuri
deşeurilor voluminoase cu voluminoase
Colectarea deşeurilor
respectarea principiilor strategice Nr. campanii de colectare „din
voluminoase de la
şi a minimizării impactului uşă în uşă”/an
populaţie
asupra mediului şi sănătăţii
Cantităţi colectate
umane
Prevenirea depozitării
ilegale şi a deversării Număr sancţiuni aplicate/
nămolului în apele de Număr de controale
Gestionarea corespunzătoare a
suprafaţă
nămolului provenit de la staţiile
Promovarea prioritară a
de epurare, cu respectarea
valorificării în agricultură Cantitate de nămol valorificată în
principiilor strategice şi a
în condiţiile respectării agricultură
minimizării impactului asupra
prevederilor legislative
mediului şi sănătăţii umane
Promovarea tratării prin
presare/deshidratare în Cantitate de nămol coincinerată
vederea co-incinerării
Nr. localităţi în care se
Implementarea unui colectează separat deşeurile
Implementarea serviciilor de sistem de colectare periculoase din deşeurile
colectare, transport şi eliminare selectivă a deşeurilor municipale
pentru deşeurile periculoase periculoase din deşeurile Nr. puncte de colectare/tip
municipale menajere în conformitate deşeu periculos
cu prevederile legale Cantităţi colectate, tratate şi
eliminate
Eliminarea deşeurilor în Sistarea activităţilor de Nr. spaţii de depozitare închise
conformitate cu cerinţele depozitare şi închiderea şi ecologizate în mediul rural

Pagina 182
Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Iaşi

Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Tendinţă


legislaţiei în domeniul gestiunii depozitelor neconforme Nr. depozite neconforme urbane
deşeurilor în scopul protejării care au sistat depozitarea
sănătăţii populaţiei şi a mediului Nr. depozite neconforme urbane
închise
Realizarea depozitelor Nr. depozite conforme în
conforme zonale funcţiune

Pagina 183