Sunteți pe pagina 1din 2

FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE STUDIU DE CAZ Constiinta istorica ia nastere din incercarea de a construi identitatea unui popor, a unei

natiuni, prin raportarea la alte popare, la alte natiuni, avand in atentie urmatoarele notiuni: situarea in timp si spatiu, evenimentele istorice, limba, cultura si civilizatia, mentalitatile. Scrisul cronicaresc, unul din cele mai importante genuri ale literaturii romane vechi, daca nu cumva cel mai important, cu texte examinate azi atat de istorici, cat si de cercetatorii inceputurilor fenomenului literar, trebuie privit in intreaga sa desfasurare in timp. Ideea istoriei intregi, a integralitatii restituirii, pare a domina gandirea celor ce reinvie trecutul in secolul al XVII-lea, (secol a lui Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino stolnicul), o integralitate care inseamna si povestirea faptelor de la inceputuri, dar si continuarea lucrarilor inaintasilor. Intelegerea partiei ca istorie, in care sunt depozitate faptele memorabile, capabile sa instruiasaca si sa mobilizeze, a dictat cronicarilor obligativitatea lucrului fara contenire. Astfel, istoria era chemata sa participe la constituirea viitorului. LTOPISEUL RII MOLDOVEI DE CND S-AU DESCLECAT ARA I DE CURSUL ANILOR I DE VIIAA DOMNILOR CAREA SCRIE DE LA DRAGO VOD PNLA ARON VOD Letopisetulu tarii Moldovei de cand s-au descalecat tara si de cursul anilor si de viiata domnilor carea scrie de la Dragos voda pana la Aron voda a lui Grigore Ureche este o constructie epica de tip linear, evoluand pe axa timpului istoric. In aria culturii nationale scrise nu avem o traditie modelatoare, dar el va institui un tipar narativ ce se va mentine pe durata unui secol. In modul de a povesti, acest prim cronicar de limba nationala se va orienta dupa naratiunea orala. In mentalitatea povestitorului isa se recunosc, pe de o parte, reminescente ale formatiei sale latine si ale lecturilor sale istorice, iar pe de alta parte, se resimte optica popilara, accentuat moralista in interpretarea istoriei. El precizeaza de la inceput faptul ca acel letopiset este rezultatul unei documentari de durata, impotrivindu-se raspandirii unor fapte nefondate, imaginare, ireale. Aceasta cronica relateaza evenimentele de la discalicatul tarii al doilea rand (1359) pana la a doua domnie a lui Aron-voda Tiranul (1594). In debutul sau sta scrisa legenda intemeierii Moldovei :...ca umblindu pastorii de la Ardeal, ce sa chiiama Maramoros, in munti cu dobitoacele, au dat de o fiara ce se chiama buor si dupa multa goana ce au gonit-o prin munti cu dulaii, au scos-o la sesul apei Moldovei. Acolea fiindu si fiara obosita, au ucis-o [...] Si cateaoa cu care au gonit fiara aceia au crapat, pre care o au chiemat-o Molda, iara apei de pre numele catelii, i-

au zis Molda, sau, cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea si tarii, dipre numele apei i-au pus numele Moldova. Intr-acei pastori ce au nemeritu locul acesta, fost-au si Dragos, carile au venitude la Maramoros, carile sa vediia si mai de cinste si mai de folos decitu toti, pre carile cu torii l-au pus mai mare si purtatoriu lor. Miron Costin LTOPISEUL RII MOLDOVEI DE LA AARON-VOD NCOACE, DE UNDE ESTE PRSIT DE URECHE, VORNICUL DE ARA DE GIOS, SCOS DE MIRON COSTIN, VORNICU DE ARA DE GIOS, N ORA N IAI, N ANUL DE LA ZIDIREA LUMIEI 7813, IAR DE LA NATEREA MNTUITORULUI LUMII, LUI IISUS HRISTOS 1675 MESEA... DNI Originalitatea lui Costin provine din aplecarea (pe care lui Ureche nu i-o permite nici firea, dar nici precaritatea documentelor) spre culisele istoriei. El ne comunica, de cate ori stie, ce se petrece in spatele evenimentelor, ce s-a discutat in cabinetele priccipilor sau ale ministriloe, zvonurile, barfele, sau conjuncturile diplomatice.daca la Ureche avem sub ochi numai fata covorului, la Costin avem, de multe ori, dosul lui, cu fire si cu noduri cu tot. O istorie nu intotdeauna eroica, dar vicleana, machiavelica si, mai presus de orice, politica... Nicolae Manolescu, Istoria cririca a literaturii romane ION NECULCE LETOPISEUL RII MOLDOVEI DE LA DABIJA VOD PN LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT PRECEDAT DE O SAMA DE CUVINTE Asezandu-si lucrarea de istoric in continuarea operei predecesorilor si lasand literaturii romane cea mai izbutita secventa din impresionanta serie a letopisetelor moldovenesti, Ion Neculce a simtit nevoia sa-i adnoteze pe inaintasi, producand o istorie paralela, alcatuita din cele 42 de povestit, adunate sub titlul O sama de cuvinte si plasata in fruntea letopisetului. El insusi afirma: Cine va vre sa le creada, bine va fi, iar cine nu le va crede, iarasi bine va fi, cine cum ii va fi voia, asa va face. Din punct de vedere literar, ceea ce se remarca in primul rand la Neculce este darul povestirii. Caci Neculce nu are multa carturarie, are un talent de prozator innascut, ca nimeni altcineva in intreaga noastra literatura medievala. Doua trasaturi sunt izbitoare in O sama de cuvinte (si vor fi si in letopiset.) intai, faptul ca aceste istorioare n-au mare lucru de legenda in ele, culegand intamplari dintre cele mai obisnuite, uneori chiar derizorii, si numai intamplarea ca sunt puse de obicei in sarcina unor personaje cu statut istoric la invaluie intr-un abur eroic. Altfel, infatisarea foarte pamanteasca a lucrurilot nar ridica nici o dificultate. In al doilea rand, istoriile cu pricina reprezinta un veritabil triumf al spiritului anecdotic: cic descriere, cici portret, cici comentarii: narativul pur, redus la esenta. (Nicolae Manolescu, Istoria cririca a literaturii romane)