Sunteți pe pagina 1din 98

lE

Pnor.or;

care croi tori i , esit r t r : cie i m incir r r r r ur( ( ) n: , t r ur l haineior poleite, sub care accll t't' ('()n{lur'( :,, adcvirata frintl,, ier un copil l'inr' ;r sl)un(,( :l RomAnia,in acegtiani, s-auvlizrrl tlrrrt t irr r c ( :url vizut un copil cu piliri<;ara, crctl t'i :l\'(,:r vi zut o fati cu ochi f bar t e t incr i ; r f r ur r r oyl, r trr cum ea a spus - ,,gaizcpicloi""
,,l l r N u a m cr e zu t ci a se n tcn cl t l r r t.t.tr t- i , l ) tr .r r r r r r r r l r . tt.r r tr n-ranciatelc p r ep cd i n te l u j Bi .scscr - rsc , \,( ) r l l t:u l ) ( ttr .r r . ,\r ( ..,,t1 r .l ) r l s u n t p 'i r i n r i i si b u n i ci i n o g tr i . Im a d n i l c l x,( .:r r ( . l ( . :r n \.r ,.u t ( u ( ( r c d r <>r a l c - a F c r st r e fu za t d r e p tr - r l[a vi u ti r l ,:r r Pt,r r r r r ( ;t r ,,r ,r r tr ,r t , , ,,,! t r c b u i e s i f a c i l o c a l to r a , cl u p i o n r cn tr r l i tr r r t.l tr l ,r r l :rl,n r i r l 'r u \:r /r r ( i n z i l c l e i n c ar e b i tr i n i i i Fi p l ,i n g e :r tr t:r r ;r t( ., n r ,u r l ;r ( u l 1 r t'r r si r l t. L l n r i u a p r ( ) x p e fl zi c. R ti m i n tu l b u r r i tr >l r r t'.N r r 1 r ,) t l ) .r ( .n t;r r :r l r ( . p i a t r i , n r - rm a i p o t sfr i g a . D r - r p i a ti tl t r r r l l r r r r :r r t, l ) ( .1 t1 .( .l :r,l l r r l ,) i .i ,., i n c o a c e , <1 a g i - m;i i m i e vo i e si l - i u r .r np i r : r r r r r ir r r l r r . N l :r r ,:i r r tl t.:;r r r r ;' a i e s l a c e i c a r e n e - a u cfe scl r t i n i l u zi l cr i r r c vr r l i r r ,r r :i Ir i r r t.-|.:r r ,:r r :r c l r a g o s t c a l o r p e n tr u n o i g i l a n te r cl l o r tr i str :l r . l ) ( ,n tr u t.:i st. r ,:r tl sr n e v i c l a ; ; ap i l a m a r e a su l e r i n tl i I ce l o r ctr l r r r r si r r r t tl l r r r ,r :r ( .( .( .:l c i n r - rl c p u t e m i n tr r a r ce m r i n i m i c cl i n cccl r cc l t( ,i l r r r tr r t. ( .t.t.:rr .a . s-a intimplat in anii mancl..ltclrr [,i 'I'rei.r.r lJist'sr-rr t.sl. t.t,l r.:ri sreu pret plitit - al rlispcrirrii pe tlc o p'Lrte, lil tlt.zlrin:irii 1rt.tit, :rll:r. B r u t t o , n e t t o p h - r s'[Vi \ a ce stl e stc p r - ctr r lc,n r Pl r ci r :i ti i , l :r yi r :i r i is:L r r al lipsci n()estre clc atcntic si r-rmenitutc,rr nolsrrli sl)un, l)(nrl', (':i, i n c e l m a i m i c s r a d <l er - i n 'vl 'i ti c, l r r r rl i sr r t c. c( '\'1 sr 1 i s. i .r r i r r 1 r l r .. ^ l :l Nrtui si celrtr alitr-rr:i cle ctrc lrlinr ;i l:irrr1:i t-:rrt'r,r,rrrrn:Li lr.iii.
l ,r llllr ( l,.r rl' lr l| \rrr

( llrll

,illl,.iltl ,l r llll '.1

t-.-

Nlarius Oprea ADI-]VAR/\TA FAJA ;\ Lt-lI TRf\IAN BASESCU

Copyright 2012 8i F-drtura Jurnalul Copyright text (@ Nlarius C)prea llustralie copcrt:i: Ion Barbu

Dedicalie
nu trd,gpentruil[itini. Clopote/e Cred cd rairt/ noslnt eplin ;i ir4qeriisunt obositi.

f)irector: Nlarius Tuci Director (]eneral: I)an Nlatlescu Tehnoreclactor:Nlihni Rugi Clorecturi: Oltrnpia Biloi

ca/cuhti dra.rtic,in careo trIai pe scltrt: cee-n /uvte Si-n ia/ci, ln econontia ca trei co]>ii pe pinit ii a de Lt guuern, an gauern gerneni, care line, femeie diilat de comandanta/sdu, o a/ocalie doar pentru unul. fi ea,prolestind po/i\t;ti, a 1is ccie mamti Ftirii singtrd intr-tm ordyl, inconjurati de Sase indoiald, tatdl ti1>hpkr nu estercruandantul Tiaun Bdselca"I)omnia sa are grila sa, DoariJite. $t de at,ott na "remai pune problema. I)omnia su ne-a auottat cu andreaua" I.isindu-ne pe un ceargaf: insingerat, pd/pnind incti uii, in ttteru/ mctmeinoastrem0drte. l\furniti fncri, de aoi, cei r;a ochii abia deschi,ri /t cer Pa/n,. Din caa3a aila, ca ptttiot rotnia, domnule Rdrcscu,iyi prouit diqreTu/
t7/etl.

Eclitura Jurnalul: SoseauaBucurcgii- Ploieqtinr. 15, Clddirea Iridex, et\ 3 4, sector 1, cocl po;tal 013(r.92 TeI 021 20..30.141 Fax 027-20.81.642 urnalui.ro Ir-rnaii: conract@)j ' l ip: r r ulr ' \ cc L rl :tt d t R ,,m p ri n t

,4,ra cttm ne-aidiqlreluit tu pe noi, deopotnud adulahtnsttu tupust ,fi nt sttnl singuraL,f tiu de rc te temi yi nu.rci.rctipa:dejadetatu istoiei. Din cauTaaceastd, catte. domnuleBti.rescu, ili dedica.r"ea.rtci

f)escrierea CIF a Bibliotecii Nationale a Rominiei OPREA, MARIUS Adevarata fald a tui Tt'tian Basescu / Nlarirls ()pree. Bucr-rreqti :Jurnalul, 2012 ISIIN 978 606'8239-05-7

Auloru/ i12"5| I (498) lSiisescu,T 91 (49 8:)"20" B is escu,T-" 929 Bdsescu,T

-.

'I-rLr.q,,r Nlarius Oprea (n" 22 rnai 196-1, rsrc) csrc ist()rid, P()et $i escist, membru al .\societiei Scriitorilor prottsionisti tlin Rominie. r\ stucliar ist()ria la tlnir,'ersitateaclin Bucuregti. ,\ fost membru 11cenaclului,,Llnivcrsit..rs,. condus cle proFesorul;i criticul litcrar Nlircc'.rr\I:rrtin. Ilsre aurorul unei teze cle cloctorat cu tema trlolu/ ;i etolutia .\'eruritiTii(1918 /96-t). In prezcnr cstu clircctor al I)epartamentr-rlui clc Investigaqii Specialc ciin caclrr_rl lnstitutului de Investisare a (-timelor (bmunismului gi Nfemoria Ilxilului Rominesc, insritut pe crre l-r crrncius intre 2005 Ei.2010. A debutat ca p()et in volumul PaaTtide resptralie, alituri de Simona Popescu, Caius Dobresc--u gi r\nclrei llocliu. r\ [ost consilier personai ll senatorr-rlui Constantin Ticu Dumitrescu, coautor al legii cle cleconspitarc a Sccurititii. c,n5lli". al Pregedintelui Emii C.onstantjncscu(1999-2000) ;;i al i)rim-Nlinistrului Cilin Popescu -firiceanu (2005-2010). A scris: ,\'a/o delatulnrinri,versuri, Ilcl. Paralela 15, 1999, Banalitated r,iuhi. O istoie a.leuhtilii in dout,nnente./ 949-1989, frd. Polirom,2()02,.\'ecarytii portidu/ai..\'eruicia/ de cadre a/ P(.R u po/ilie pa/itic.i. .\'tadiu ie u.,1 trhiwt Coni*n/ui N[anicipal rle Part'irl])nuot (coorclonato4, I1.1.Polirom, 2002, Ziaa L'dre n/./seail,i. / 5 Notenbrie / 987, Brqctv (coxlrtor Stejlrel Olaru), Ed. Polirorn, 2002, )'Io,rtenitoii .\'ecuritilii, trd. I-lurnanitas, 200,1, nalura contunisnului, CbPu/ nrtrlii: dialog nt L"/udinir Baktuski de,tpre ['.ci.[{umanites, 2006, E,cl. Pol-irom,2006, Zorha,ri Cotedra/t, escr-tri, Aderciralrt crilitoie u /ui Zahei. l'asi/e l."aicu/esra ,ri taina Rttgtt/ti '\pins, tt ,\'ecurittiTii (1948 I-c1.Humanitas, 2008, Bastionulcruiirtii: o i.rtorie / 961), EcI. Polirom, 201)8,,ldn Je/ui de a tnui, Ecl. Polirom, ?[199, intihtire ut Aposto/,versuri, Ed. Grinta, 2012. N{ariusOprea a fost decorat cu Otclinul Serviciul Creclincios in Gracl de Comandor (2000) gi a prirrLit Nledalia pentru Loialitate a Regelui Nlihai I (2012). Autorul igi asumi totala responsabilitate juridicd, a afitmafilor sale. Nu a fost gi nu este angai*t al Ttustului Intact.

Marius Oprea

ADEVARATA FATA A LUI


TRAIAN BASESCU

JuxN#L;gt

-._

Marius Oprea

ADEVARATA FATA A LUI TRAIAN BASESCU

-:r:-L

Ale vA n,r'r,r F,\r'\,\ Lr r'I'R A IA NB A sE S cu

N L r n rs r ()r,nr,r

Nimic nu e noll sub S()are.(leee cc se intrinrpli s-a mai vdzut. Atit cliversiuneacroitorilor, cit gi clestinul Imp,iratului go1, cle cAnd lumea pi povestea. NIie imi e mili dc impiratul Brsescu. De fapt, cine e el in economia istoriei? $i mai ales a sufletelor noastre? Anii in care ne-a condus ne-au disttus bruma de solidaritate ;i incredetea intre pirin;i gr copii, intre vechi prieteni" A distrus astfel, cu incetul, rdzind, in numele puteri-i pi veseliei sale,soliclaritateaunei nagiuni. El este creatotul (din riou) al cclor doui Romini-i - cea a lor, a boierilor de bani gi trufie, gi cea a noastrd, buni si plitim ca ei si aibi banri gi trufia de a ne conduce. Nu Bisescu e de vini. Vine e eici. in camera mea. Triiesc cu ea in fiecare zi.Yina e a mea, pentru ci anr tolerat atita vreme ca impdrarul sd se piimbe go1 printre noi qi si 6e ldsat in pace, in aplauzele sicofangilor sai. Vina e I nrea, pentru cd arr.rintdrzratsi public atata vreme aceste pagini in care schi;ez biografia acesfui personaj halucinant, c.arei-a ficut atita riu Rorniniei. O fac acum, pentru ci nu mai pcit da inapoi. i^i a.rr- toate riscurile - si {iu acuzat ci sunt plitit de $oguni, partide, agenturi sau multe alte asemenea.Am incercat multi vreme si imi pistrez cumpitul, gindincl aga: de ce si fiu acnz^t ci amestec poLiticul Ei istoria? N'l-am supus comoditd;ii de a nu fi criticat ci nu sunt ..obiectiv". Dar obiecrivitate este doar in capul marxigtilor. Nu existi istorie obiectivi; pe aceasta o scrie poate doar moartea, un zeu sau in inqer; iar aceste istorii nu se pot citi. Eu doar descriu, in aceste pagini, ce cred despre un personaj care mi-a inriurit destinul, alituri cu destinele altor milioane de oameni; din picate, nu in bine. Ag 6 fost primul fericit si pot dedica o odi faptelor sale;nu am cui gi nu em pentru ce. Am intfuz,iat gi dintr-un soi de lagi comoclitate intelectuaii, avind pricina in avdntul criticilor care mi-au fost adresate,afunci cind am publicat pasaje Iargi din carte in Obsertutorcultural, tarc a sizcluit foarte multe din paeinile ce ic aveqi acum sub c.,chiin

cirti (o carte ce nu ar {i existat tiri ajutorul cl<>amnei forme t.rr.rci Carnrc:rr Nlatci, Ovidru $imonca c)e b, Obserlator, ptetenior mei cle le (irr,rpul de Investigatii Politice, Nlugur Ciuvici, r\{ihai Bodiu gi Gabi Vartolomei, care m-au ajutat in publicare sau/si documentarea ri.ndurilor de fati). f)e fapt, ceeace m-a determinat sd public acLrm aceastdcarte este chiar avAntul critic la care mi ref-eream mai sus - mai ales ci.nd am v.izut cd acera. care md cdticau au devenit lie colonei, fie au fc.rst medaliati, fie au primit iefuri, bani, sinecuri gi diurne doar pentru a apl.ra o efigie -- cea ^ impiratului gol. Nli.car din acestemoti\,.ecartee a rimas, recuflosc, multi vreme o operi de sertar. Acum o public, penffu ci, nu-i a$a,care e diferenta dintre o cdrimidd 9i o poezie, intr,un ceas de fur:ie?Acum sunt furios. Nu numai pe impdratul cel gol, aie cirui efigii vor fi martelate ci.ndlz, mai devreme sau mai t6,rziu" chiar pi de fiii sustind.torilorlui de asrizi (nu e o judecati a mea, a$a s-a intimplat de-a lungul istoriei). Cit mai alespentru ci. nu mai vreau si tac gi si il las si defileze. Domnul Pre;erlinte, impdrarul, acela investit cle noi, care populeazd.fiecare ciintre iocurile in care ne migcirn, ne locuiegte gAndr.rrile,furia ori devogiunea csre un pcrsonaj fascinant. l_Jn aclevirat om ai istoriei. Nu existi, in uJtimit ant, o ,irazdin care sd nu se pomeneascd numele siu, in care si nu se evoce faptele sale. Eu nu il pot privi cu detagaregi nu il pot ierta. r\Ii.car pentru timpul pe care l-a inghigit ceas de ceas in accEti ani, irosind intre gilgdituri de ris istoria recenti a poporului siu. Dar mi-e mili de el. De aceeai-am cledicataceasti carte.

'},'
i tl

\t"s sss s i\
r '{\ 't\
5\

ca N -'
s h\ \t:

^s\ i ^
-\ >- M N

s: s"i !s r. * s
s $:
-slF't :-\ R s ''\i-a .: I *,i S *-

.*

s \-r:

: \sS{ r;:!\
i-3 r\ l 'i vtt
- \5 \\

\C .AN \

\ i,i

*.*

Sq^: \'$

iis{x F" \F= F

:s
,!:

^r

5 .\- S

NA'

r-,.'
A r ;r ,;l ,r i t,r r '.r l Al ,i A Ltj I T nr r ,r N BAs ESc L

l l l rH rr s {)pnl .'r

1-)

t'ut de rzr/(itt, eile c;N;tllit J-i dre dzu; ortodox, ndliond/itdted derhnthl es'fe trlenliltx(tte sunt Iniituhtl de ,\'Iainti cel stttrlii, Ciilti Ca ,,Mircea lite. seclia CotnerdaLi, abso/ttitciin / 976 i Bdtrin", Itacultatert de lx[autga{te, dertanagement in traaQarht/ uaiint, cursui/e dvdltsttte absohitecu o bar.rri a Acadentiei Rrya/e din lloraegia" Canoaste/irtbile eng/e7d ;i fanceryi. ttn,tprodigio,tsti. estu intre 1976 Si 'l981 aJbst .4ctiuitateasapro-t'esiona/i rfpr de xtainri, gradeleIII, tl ;i I, pe naaede m(tre tonal a/e l'trAL'ROt\[ Constanla, iar inlre 1981 Si 1987 cripitan de cursii /angri, comandanla/ - cea din urmti, naua nauelorARGE$, CB,I;'ANA ;i RIRtlIltilA anira/ a /lotei comerciale din Llondnia" L)in / 987, trece,,pe /./scat",mai intdi ca Sl al Agenliei l'[aurom de la Anuer.r, din Belgia, iar din /989 ca direclor genera/ al In$ecloratu/ui de ,S'tatperutra lrlautgape Ciuild din Nlinisteru/ Tran$orturi/or,.fancfte in careaueaasd-/ gdseavd iuenimentele 'l din decenbrie / 989. Din 990, at.unseaVica ntbsecretardc fiat Si ;(' al D ep aftame ntu/ai de'[ra nsport li aua / din NIi nisteru/'I rantportari /or, i ar in @ilie antt/ nrmdtor aJb.rtnumit dePetre Rortan ministru al tranrportai/or, portojoliu pe care/-a ocupatSi in limpu/ guuernelor.fto/ojan, Ciorbea, I.asi/e ani. ,4.vensianeasa estestrdns legatdde Si liirescu, uremede aproapeSase pre<eftltt politicti tot mai acfiua. Din 1992, aynge parlamentar, membru al Camerei l)eputaftlor, ales in circutztscnpltaL'ailui Pe h.rteleFrontului pe site-al a/icia/,,Partidu/ .f a/urini lxlaliontt/e(;i na cantgrell ,re ntenTioneaqii L)emocrat", adoptatddeI;"lf,i nrti tlryia). In 1996 denisionuqti denumire din Parlameal, renan{dnd/a irtanitate pentra aputea rtiryundeacuqa{iilorde coruplieitt do.raral,,Flota" gi este propu/sat in f:ancliapoliticd de coordonrttor prerydenlia/e. a/ catzpanieielectarale a lui Petrekoman, candidrttla ale.qeile Din / 996 pdnd in 2000 i{i reactrptilonr/ in Camera DeputaTi/or,find rea/es pe /isn/e denocralilor;laJ'e/;i porlofo/iul de in circunscnplitt'f,/aslui tln nllt srnespolitic, ninish'a al tran$tort'thlor. in 21t00, cunotsfe find tztai pre;edinte a/ orgtniTaliei Buntre,rti a Parrtdului I)emocrat; in iulie inldi ales scnrte;i percutttnte,aJb$ uotal acelryi an, in urrzta anei carzpanii eleclorale de bucure$enicapitnar dl Cdpildlei,fitnc{ie penlra carea pitztit, in ianie 2001, un al doi/eaytandat. tlscen.riuneu .rain ierarhia interncl a Partida/ui prerredinte L)tttocrat (t cilnlscut apo,geul al ln mai 2001, ilnd aJbsl a/es
'i $

p,rlirlu/ui, ior din 200) erte copretetlinte u/ t!/ionlei l)reptale ! Adeuir, int/tdatti intre Paftidal lVa{iona/ Iibera/ Si dentocrali.La /8 decettbie 'l'raian BtTsescu, candidatu/Alianlei D-A., a fo-rl alespre;edinte a/ 200'1, Koniniet. este istoia ofcialti. Dar,.se;tie,lndeobste, pe oarteniii atrrg tlceastct nici/e isloni din ryate/e scenei,celecare, adunate, dau consislen|d lapnlor de istoid tttt//ore. intor/,:artnacronici/ere/in in ega/ri relinute si consennate ntisard attit yiru/ batdliiktr ci;tigale, cdl {l namdra/ ibounice/or- m exceptia isloriilor de curte,fre$e, intodeaanadarnice in exemp/ede mrirefe si muh rtai disrele cafaptele c(tre re afd in $atele poue;tii eroice.Dar loctnai acestea din urmii sunt i.rcoditeSiJarinearyi mai malt decil irtoia in sine. 'fraian Biisesca au poateJace exaplie $ tocmai de rtceea dli{i aceste rdndui" (tilritoia sa spreputere, inceputripemare, continualti a\oi intr-wn catnioncu margainii, de unde a pins ain4i ln limuTinele ministeiale, ,ri-a rttiw linta. L'mian Brisescu epre;edinte/eKontiniei. I)ar, totodatti, a lual sJirSlt aceafii nilitoie, ceea protrtgonisht/ei, cit Sipe nai lte can nedamereste. ce,alil 1'te (.e se ta iatinp/a de Ltcil/t/incoht?inrotro se t,t indrepln pasiana/a r,'ocalie pentru ptttere a aceslui cbesliane nu .rfin nui ce Jiucinant om? La aceastri .rti .rpunr:xt,dar a r,liquns, ca ttni rle vi/e in arrnd, pttetu/ C,eorge Bacot.,itt, cind, find pa"r sti scie o paeiie de:preconstraireasocia/i.rrtului,a reTurtat tn intreg procesi$oric ittlr-un uers:,,ctit deQre ceeace M J|, deocatndatti e sablim". Dar sd ne intoarcext/rt 'l'raiaa Bdsesat si la pote$ea r.tscen.riunii .ra/e, /a cbipai/e et aitate oi atutnse, careseadunri tode in acest sittgtr sen.s a/ unti de.rttnde ex:ceplie. C.hiar dani nu e.rte istoia eroiri ;i exeruJ>Lrri a unil erau de batnt, idicat prin caliti1i ;i eJbrtui propii din pry'ill tlipi in ptrrpwd paten| ea are.f)tnueur/ ei apdrte, aritr)nd propiile rterile ale prohqoni-rtu/ui.,,lici, in Ba/cani, .ri tztai a/esde douii-trei suter/eaui lnnace, pulereaare ahe int,ekstri, iar ctii/e pin resorlurinuh Sre ea sanl nete7ite tttai bilgnlrne decit an Jbll noi inttipt1i, citind biagra/iile nai/or oaneni ai ),r/r,,riei uniuertole.'['raian Btiy.rcu na $te produsa/ anei /unzi obiyilre cu eroii, I ntai dagmhi til unui crepuscu/ cottunist, rtdrcal de htos norrtl Si /ipsari, rle runprtftmente arb)trare, discrelionare, r/e uutostt/icienlri {i trnti/ia{ri acceph.thi, rtt carepiacipa/ele cileii de rettitri au fbst rinttt

tf

$ d
s
:l

t!.

-J.*
1tl i{

A oevA n,r'r'rr,\r'i \ Lt t Tn.rteN B A sescrt

hl rrtrrs ()t,tru.t

15

a reryit.ri I geanto,rtdicd al uti elti I pe cine serrc$i.'l'rttitrn lJ,i.rL:-stu reg/tli, iqno/7;/tdu'/t r,ind l cre7nt cd e qung,i in aif fohinda-se de aceste care$ie ni tota/ epenui.r, rLtcdarei ca ce/ui cu deiinlo/ntra raTt/, na,-i.gand erteintztdeutxadepaftea inL,itt,qitoru/ai.Si a adeuriralxi fe, ;i cii dreptcttea uictoiei sa/e. reuft. Aceasttt ertepzuestea

pritlcnii sii c1cioacri clin Litslrebi, dar, ca oricc copil, irrintre hcrir-ni r lisat loc curitizititii pcnfrlr noile locuri si noii prietcrni c2rrc il ilitcptau :rcolcl.La lagt,-['raianB:isescue fost inscris in clasai printre linii, bastonasesi literclc gi e inccput aventuracunoatrterir alit.uri de copii care vorbear-r putin altfel clccit era altlbetului, jocuri 5i acelagiunjvers imeginrr, clar avelu aceleasi erlc>bignuit, aceia;i eroi ai virstei. populat cr"r f.eea ce trebuie reLinut clin top ace;ti ani e cd spiritul c^z,()nj impreqnrt cle trti in trd.siturilc comportementale alc copilului Traian, si-a ardtat mai intii roadele in anii ac'lolescenqei, cincl acesr:r a optat pentru a urma str"rdiile Facultitii cle Nlarina. L,.raastfcl pus in pmctici, cu splijrnul tati.lui pi peste inurijorarea mamei, visul oricirui copil, cr.ratit rnei mr.rlt al unrria ndscut la citev.;r zcci cle liilometri de mar:e- acela ciea devcni marinat, mai prccis o{rter clc marinir gi, cicce nu, cu munci, pile gi ,,spirit dc orientere", poate tocmai comlndant. Pini h a.pune picionrl pc () n:rli, drlrmul I tbst insi luns. Se gtia, in erpoci, cit clc qreu e si ajunr! stuclent la marini. Treian Bisescu a tlepisit insi toate accsrcriqori si e rjrrns si si vecli visul cu r.rchii. Drn ace$tiani, clatceziprimele informatii document:rrecu privire la'fraien Llisescu.Ille privcsc insi vocaua c r ,l ,.- .i r .l '.i " il plltefe sl compromts s1trafa ca ,.reccept,lt ^- -t " o c' ,1:rl 'r, rrrL cu 5t t 'r r r ir r t cr . Cum sc stie, existi o cale c1ea thce q;icompromisr,rrifafi compromitcre. L)ar'l'raian fJiscscunu a alcs,o ])e aceasta, ci I clr-rs prini la capit devotiunea fatri clc un reuim in faqaciruja alcgeaszise ?r-rchine, pentrLra i putea culegc apoi, pe krli sau pe turi;, roatlclc. Nici eclucatil din familie nr.rii Lisa o alti alcserc, cici valorile casei grar itaurin jurLrlr.alorilor olicializatca1erimpuhri, tiri. ce si cxiste incloialliaslrprx regiunilor ;i rctir,rnilorrcgimului comtinist. ,\poi, mal era r.orba ;i clc lructul dr-rlccal putcrii esclrnse cle a inrir_rri t-lcstinclc celorla.iti, precum si dc ar.antejele care clccurseau clintr-o colabotare cu cei ce plrtexu intluenta r,rnselt in c-arier:i. Conibrm unlri documcnt carc a fost iicut pubic in circnmstantcie unr-ri

Amintiri
Nu zdbovim asupra copilIriei lui'Iraian Biisescudin motive lesne cleinqeles;relevanta lor intr-o biogra{ie a ascensiunii politice nu estc tina majori, pe de o pafie, iar in ceea ce privegte datele asupra ei, ele sunt sumare gi inclirecte. Aga ci. ne putem mai degrabi doar imagina cum, p.recum mrjoritat.ea cekrr de virsta lui din Rasarabi, rnicul Traian sar-urarenumilii biscuigi cu crerni ,,Eugenia", inghegata ia cornet, renurruta halr,e ticuti de turcii din Cernavodi oti parizervl cu mu$tar gi piinc proaspdti, caldi, adus de tata cle la Constangu Cdci micile bucudj si supitdri ale copiliriei la 6nele anilor '50 gi inceputul anilor '(r0 s-xu petrecut intr-o familie dintr-un origel dobrogean, departe de muchiile tiioase ale unei epoci in cere pentru copiii altor familii, cu piringi soccrtigi ,,clugmaniai poporului" f-ericireaxdta- ca o felie de piine neagri, presirati cu zahd.t.Dar Familia llisescu triia relativ bine. 'fatil, Dumitru Bi.sescr-r, era locotenent in Reqimcntul 18 de Tancuri din Basarabi. Si mentionim doar ci., intimplarea a ficut ca el sd intersectezemerea istorie clemai tirziu, fiind sub comanda maiorului VasileNIilea,cel care intre 1953 gi 195(ra condus acest regiment. Dupi plecarea cle la unitatea de tancuri din Basarabi a celui care avex si devini ulterior ministru rl epiririi, pentrlr a sfirgi in propriul birou, impugcat sau sinucis in imprejuriri-le nrlburi ale evcnimentelor din decembrie 1989,Dumitru Bisescu a mai rimas la regiment r'reme de un an gi iumitate, dupi care a fost transf'eratintr-o alti unitate militari, tocmei la Iasi. F'ird incloiali, rniculr-rl Traian nu intel---^ ^*-. *'-it,'.li^ '15su1ilc plecirii clintre

-.:*
A-olvi:r,r i.r r:\ r'\ r\ r-Iir Tn-ql.rs BAsusr:u t\I,,rntusOpne.r

proces clerulat In 2004 gi asupra cdruia vorl rcvcni, cmis de ci.tre Unitatea Nlilitard 01150 (Arhiva) din caclrul Nlinisterului Apdririi Nagionale,'l'raian Bdsescu figureazi in er.identele pistrater ca fost colaborator al Directici de contraintormalii militare (Direclra a IV-a din cadrul Secr-rritS,tti), pe vremea cind era studcnt la lnsururul Nlarini de ,,Nlircea cel Rdtrin". Ce inseamni, practic, cele de mai sus? ,,Colaborator" al Securitipi, spre deoscbire de informator, era o persoani. care, fird a semna un angajament gi fiird a primi in mod obiigatoriu un numc conspimtir; furriza dc buni voie informagii unui ofiger ai Securitirii. Firi incloiald, la Instirurul cle Nlarind era un asemenea ,,ceist", cum era numit" prescurtat, ofigerul de contrainformagii al unitigii, care moniroriza atent atit cursantii, cit gi profesorii lnstitutului, sub aspecrlrl activitigii ior profesionale, clar, mai ales, al ceiui cu privire la fidelitatea fati cie reg1m.in g.rl.r., mennarii erau atent urmirigi, datoriti contactelor lor implicite cu striinii, contacte asupra cdrora regimul comunist din Rominia devenise de-a clreprr-rl paranoic, pe misuri ce Nicolae (Jeaugescu lisa deoparte orice scrupui in intirirea puterii personale gi instaurarea clictaturii. Cu atit mai mult, incd clin f-aza cle pregitire, trebuiau controlati ofigerii care eveau si. ii comande. A fost sau nu studentul'Iraian Bisescu de la Institutul de Nlrind un asemcrnea colaborator? [n oricc cx.z, c). o prim,i reactie, Tntan Bisescu, liderul de partid pi candidatul la Pregedintia Romi.niei, nu gi-a ascuns mai intii {uria fagi,cle publicarea acestor informagii despre trecutul siu. z\poi, cind firea sa aprinsi. s-a mai linigtit, a venit gi vremea explicatiiJor cumpinite, -keran Bisescu explicAncl ci a fost nevoit ca, in anul lI cle facultate, la pliml icsire pc mlre, si ,,dea cu subsemnatul" in fa;a ,,ceistului" unitigii, clar ci nu gi-a turnxt vrcun colcg, ci doar a rispr-rnsunor intlebiri benigne, care priveau mai dcgrabi propria viald gi ,,orientare", ca gi atmosfera cle acasd, clin famiLie, a;a cum, spune el, toEi colegii sii au fost siliti si o faci. Nu a fbst confirrnat de l'reunul dintre ei, iar in lista ,,colaboratorilor" Securititit, recoleti cu ecel prilej al verillcirii

stuclcngilorclin lnul Il cle la lnstitutul dc Nladn:i hgureazi cloar 'Iraian numcle sdu. l)ar dcsprc to,rte avatarurile rela;ii1or lui Birsescucu Securitatea,clepre intregul ri,zboi iucLiciar9i n-rcdiatic pe marginee ei, intr-un cxPlt()l separat. Acum, si ne cleclanpat intoarcem la Traian Bisescu, ca snrdent iu ultimri a.ni,in pragul absolvirii Instirurului de Nlanni,,t\Iircea cel Bitrin", Facultateade Nlerind.,secgiaNlarini Comerciali" (-ici clepre viaEasa de stuclent nu a vorbit prea mult, a$a cum nici colegii sau foEtii sii ptol'esori nu ru ficur-o. Era, firi indoiald, fericit. Purta, in plimbdrtie pe stri.zile Constan;ei costumul impecabil al studenplor Institutului, treselor cle ofi1er cu mineca sub care btagul tresdlte in aFtepta.rea q;i tiumoasi receplioneri pi sub apisarea caldi a Nlariei, o tinird de hotel, care in iarne er-rului 1975, cu pu5.in inaintea absolvirii Institutului de Nlarini ,,Nlircca cel B:itrin", avea si-i clevini sogie. Ne putem la Fel imagina, {irl, teama de a gregi prea mult, ca pi cum ne-am aminti in locul siu,.cum purta caschetar:aintr-o pozi clasici, trasi gmechere$tepe r.l ureche. I)in picate, atit. Celelalte mrrlte ceasuri ale aceior ant zac in penunlbra in care ,tamenii gi nlari de trecut. istoria atunci in Eecarezi a vtegi Lrucdqi

Pompierul
In biografia sa oficiald sc spune ci a absolvtt lnstitutul cie in 1976 gi cd cle la prima sa iegire in Nlarini ,,N{ircea cel Bittin" larg a fost ofiqer de marini ,,p nave de mare tonaj". [)ar cl primi ,,evcntutd pe mere" este relatati public abia durpi paseani de la primirea brevetului de o6ger. Prima consemnare a unui episocl clin cariera lui Traian Bi.sescu in flota comerciali a Rominiei socialiste a apirut chiar in presa vremii. in revista Li/acrira din 3l c'lecembrie 1982, Ia rubrica ,,Cel mai - cea mai", sub un titlu pompicristic, .,[rapte de croism. O navi gi un cchipaj in care filrtuna (gi Focul) lolegte ca intr-un mlrnte", articolul sernnat de (]abriela $tefdnescu ii arc ca

-'
18
r.\! \ \ rt I -I'u,u,tttB A sE S cu Atrev,i n.r.r'r
N [/\R l r i s ( ) Pl r ri n

-.

pr()ta,g()nist, pc iLrmlitatclclc sus il p,rginii ll, 1rc.'l'r'lilnflriscscr-r. ln aceca;i pauini mil cstc elLrciatefortul trirLnilor rlintr-un sat clin N[,lclor.a, care a. incLislrit apa ijiei, irr"rpicrlicinclrcvirsiri]e -f . lnu: rl L s i ..u n q c s t c l t' ,,m r' n i c " ,re s pccti i thpr:rr-rrrui rrnLrmc tovnr:rs l)umitru, aBat la cr-rrsuri de perfecti.narc la ,,$tefi.rn Gheorthi'", CX r ( : l re tu rn tl . g e e n fi C L t() tn t rc:umi rl r. Ir:rni C el t.iC X rc() pierclr-rse. L)ar iati ce l-a licut pe'Iiaien l]isescu si ajungi un superlatir-al anul'i 1982, ciin perspecriv,lreportcritei t1elt"ftlacara, care spune cd nu a ajuns din intimplare la Constanra. ,,Am dat curs uLnei ciucletcinvitaui, primiti prin pogtri, sernrrati de <un grup clemer:inari rominl>, ca in drumurile n'astre prin Constantasi ne iacem timp, dacir dorim si cunoa;;tem niste oameni frumo5i, si stinr de vorbli cu comanclanftrlnavei <(lrisanu, Tra:nn Bisescu. Dste, tni se spune, cel rnai tinir com..rn<lant dc pe peftoliercle girii, nici 31 cleani, cornanclant cir'ia i s-a incrcdintat, ca semn de pret.-rirepi increclere,a d<tua navi ca ml'irirner a tirii, navi ai cirei echipaj atlnge virsra meclie clc 27 de ani"" Ziar:ista cle la Fltcdnza tost cleindati cticeriti de marinarul cu vocee atlinci., cle costr-rmul siu impecabil, cle tinererea in rnocl piicr-rr gi clatoriti 'izibili pcpcii de comanciant,iniltati pe,stefrlrnte qi rrasii gmecheregtc pe o r-rreche, as:l cr-lm il veclem in j.otograhe care insofc;te ertic.lul clir-rrer,'ista f;/aairri clc acum 25 .le rni. A;a ci a dorit si etlc ,,mai m,-rltedespre omul Biscscr,r.,. Gabriela $tefinescu creclc c:li ,,nr-re fi>st c-lelocct intzimplare ci la ciurnneavoxstri nlr au mili tbst neccsari cei 8 ani nccesrrrip-cntru (naftcrc.l) Ltnui comendrrnt cie nar-i; ci, in sfirgit, azi slrnteti comanclantul ceh-ri clc-alrloilea petrolier ca mirime el tirii, rlcsi, ciupi cum spr_rne,ti, acleseori suntcti pus in situati:rsli r.i ariiteti brcvetul pentru ca si fiti crczi-rt, intr-eclcvdr".Prrirrspitul cornandant clc pe ,,(Jrigana., e:steins:i moclest. ,,N.[-abucr,rratnesplrs f,rptuj ci oamcnii alr ar-rt increclerein mine, n'mirea c'nranclantikrr rle na'e tdcincir-se prin t. { ).II i(-'rnitetr-rlO:rmenilor NIu'cii .r.n.l ;i cu semn:itura Navr'rnr-ilr-Li. Prin reparatii,,efcctnatccln mers", cei clin cchipaj au

1982, prisrnrfnava in exploatarepini la mijlocul lunii n<-tiembrie hotirire luatd, spune comandantui'Itaian Bisescu, pentru ci "o siqquri zi de scoaterea navci din exploatare inseamni intreruperea fiurului continuu cle aprovizionare a qdrii cu titei, insearnndvaluti piercluti". Este mengionati pi o asemeneareparagiepi sunt elogiagi pcfii mecanici ai navei, cxrc eu ec()n()mrslt estfel 10 000 de dolari, cit ar fi costat efectuarea ei intr-un atelier, pe iingi evitarea inti.zierii aferente. Tnian Bisescu nu r-riti, in acest cc)ntext, sdpi laude echipajul: ,,trebuie si vi spun ci echipajele petroiiere sunt cele mai disciplinate, cele maj binc pregitite profesional. Il drept, personalitatea echipajurlui o fbrmeazd, o mr.rdeleazd gi nava. Iar <(Jrigano, pe cit este de impunitoare, pe atit este dotati tehn,ic. F-urtuna lor,-egte in ea ca intr-un muntel" Comandantul Bisescu privea lumea, arunci, de ia ir-ril;imea navei, cit un bloc cu patru etaje, cu un sentiment de siguranta ;i irnphnire, spune el. ,,Siguranta provine din ingeleeerea.txlinci. a nevoii vitale a aducerii Latimp a gigeiului acasi". N{ai departe, este vorba ch,iar despre un foc. Subiectul, miezul articoiului este o anume intimplare; ci.ci scurta gi adus-o pe reporte(iga de la F/aciira ^ in Constanta se incheia astfel: ,,Nr.r uitagi si-l intreba,ti despre intimplarea cu incendiul cle pe nava <c'\reesub>, petr:ecuti undeva, in lume. pc vremex cincl nu impliruse inci 3() de ani>l'. l)ind curs invitatiei, tovar:dqaziarista l-a intrebat deci pe 'fraia.n Bisescu, care-i povestelite cele intimplate: ,,Ne a am intr-un port, pe Lrn mare fluviu" Descircam nafii, proci,rs clistilat din benzini. <Argegubr se afla in dana unei mari companii petroliere" Spre sf?rgitul descirciri-i, a izbucnit incendiul. Nr-r se ptia de la ce gi cum izbucnise. Se aflau in zond. 74 nave, sub tliverse pavilioane. Ardea fluviul in plinl zt". Fld"cirtle,po\-estesteBisescu, atinqeau 40 de metri gi, in mai pugin cleun minut, mai precis ,,in circa 45 de secunde ;1 neva noastri a fost prinsd in aceasti hori de l1iciri. NIai intii, am ordonat trccerea echipajului la posrurile de manevrd, cu enigmatica scrisoare c^re

-*Aocv,{rt,r r \ t. \ r ,\ \ t.t rt TzuttrtN BAsgsctl

N Lrurl rsOP na.l

21

nava clin 7'oni,.Yi7itu I cli nrr sltntem clecuplati intengia de a sco2rtc gi realizinci c-li nu putcm pleca (s-ar fr intimplet o adevdrati catasrrof;.) am hotiirit si rdmin cu echipajul Ia bord, in spcranta ci incendiul nu rra cleterminr cxplozia tancurilor cle marfi aie navei gi cu intenlia termi de a stinge incenciir:l de pe nava noastri ;i cie a o sxlva" Iichipajul a trecut deci la posturile de incendir-r". Lupta cu flicirile a durat doui orc, ia capitul ei echipajul de pe nava romineasci stingdnd qi fbcul de la bordul unui impingitor striin abandon'rt de echipaj gi ajuns in pupa ,,Arge;ului", cu tancurile de combustibil in lliciri. ,,Pericolul cre$reeaiarmant. Pe cle o parte, stingeem flacirile care ne cotropiseri, pe de alta, un nou generator de incendiu, aclus cle curent, ne amcninta. A fost o luptd titanicri. intreg."l echipaj a rimas Ia posturi". l\ccasra, cu toate ci nimeni gi nimic, sustine comandantul Bisescu, nu i-..r.r fi acvLz^t daci dirleau bir ctr fugitii . ,,Lr,ra situagiaclasici de abanclon a navei. Nimeni nu ne ar hacuztt cd intr-o asemeneaimprejurare am plrisit nava. De altfel, toate cele 14 nave clin zona incendiuiuri au tost abandonate"l. in r.'aUtat.,p( )\'cslcx xccsrui incen.[ir.r usic pulin r]itcnrR. a$a cum insugi 'l-raian Bisescu o corecta. S,a intimplat la 1'l am de la cr.enimente,mai exact pe 23 iunie 1998, in caclrul emisiunii ,,Stareacle veghc - in spatclc ugilor inchisc", moclerara cie Sorin Ro;ca Stinescr-r, Ie postr-rlcle televiziunc ,,Priml T\t". in emisiunc s-a abordat, printre altc'lc,subiectul colabctr'rriiiui 'lraian Bisescu, pe r nr nc i mi n i s rrtrrl tre n s p ,rrru ri l o r, crr fi rstr S ccuri tetc. Jntrcb:Lr esupra tipurilor de rapozrrteinaintatc organektr cie securitate ca etribupe dc scn-icru, in calitatealui de comand:rnt de navi, acesta a reiatat ccie petrercutela borclul navei,,2\r9eg", care, spunea el, au licut obiccrr.rlunei aserncncanote-rxp()rt, in:Lirtt:rtc Sccr-rr.itirii. Feptul, pi anumc incencliul clcrastator pomr:nit in rcprtrrejr-rl clin rcvista Ir/ruzims-,r pctreclrt in recla portului Ror-ien,in i:rrna anului
I Revistel;/ttctitzt, nr.52/l!)82, Jl tlccernbric1982,p. l2

l()8 l. f raian Biscscu sc afla, dupa cum a rchtat, de puqin ump la comancia navei, care a inregistrat o clefecpune gi r:n incendiu la bord, pc parcursul operafiunilor dc descircare a naftei, incircihrra incircitutii cle a clus la c'leversarea putcrnic inflamabili. Inciclcntr-rl qi alte 38 cle narc (iagi de 14,de pe navi. Dezastrui s-a produs poveEtii dtn l;/ac,ira) aflate in rada portului fnncez, au iuat foc. Dar iati ce spunee Traian Bisescu, despre cele petrecute in 19[J1,cAncl era comanclant pe nava ,,Argeg": ,,stlnt citeva episoade foarte interesante,ai spLlne,care au licut obiectul cleinteres al organelor de securitate din Rominia, in mod cert. Spre exemplu, cAnd eram comandant pe <<,\rges>, la trei luni de cind imi ob;inusem brevetul de comandant. Am luat foc in portul Rouen, nu numai eu, 38 de nave eu fost in incendiul din Rouen in Franla. Nava suspectati ca e generat poluarea, care a ficut ca tot bazinul portului Rouen gi Sena si {ie tot o fl.acird,pe o intindere de trei kilometrj a fost nzva mea, pentru ci ere nava cce mai mrre din zoni gi clescdrcam nafti in dana. rafindrrei <Shellfrancaise>. Am stat acolo 28 de zi-le in ancheti. Legisla;ia francezd.funcgic'nacorect. Adici nu trebuia si doveclesceti ci nu s-a produs poluarea de la mine, ci autoritigile franceze trebuiau si clovedeascdci s-a produs poluarea de la mine. in cele 28 cle zile, m-am prezenl.at li la tribunal, am fost gi in ancheta organelor de justiEie ftancezc gi, clupi 28 c1ezile, instanga s-a pronuntat ci nu poate fi probati vina navei <Aruep>. Am plccet, cler eu rimas un liugiu, o acuzatie la aclrese navei cle circa 12 milioane cle dolari, o cerere de claune". N{ai"mult, Tra'ian Bisescu a explicet la emisiunea respectivi ci l scipet de rispunderea presupusi de provocarea gi urmirile incendiului, a moclificat probele carc i-ar fi putut c,-rnducepe anchetatori-i ftancezila cauzelereale ale acestuia:,,acum, pot si o spun public, nu mai e nici un secret, am schimbat ceva in instalatie inainte si permitem accesul autoritigilor franceze ia bord, ceea ce a fdcnt imposibilli clemonstratia,rlemonstrareavinei n().lstre".intors in tari, a mai spus Bisescu, cl nu putea ,tinc inciclenrul secret fagacle

-**22
Auuvin.r'te FATAA LUt Ttt,tt rir Ii rsr;s<:t
lY-l \rrtl s ()l'RliA

'23

Sccuritate:,,a first un litigiu, xm expLicatorganel()r tle scctrritrttc ce s-a ifltampht cu noi ac()l()[. ]. N" puteam sd nu spun carc tl fost realitatea, micar armatorului INAVRONI - n.n.l, armatorul destui care griau ce s-a nu puteam si mi-l mint, iar in echipaj erar-r int im p l e t. A r fi fo s t u n ri s c f]c n trlr un cornan.l entsa nu spuni acolo. A ficut obiect de cauza.ace)eipoluari qi a.clramei pro<1use interes pentrr-rorganele de sccuritate acest incident, dar, din punct de vedere tehnic". Raportul 1aSecuritate,cum lasi si se ingeleagi Traian Bisescu in emisiunea de la Prima Tl a fost fi.cut de nevoie, atita vreme cit ,,noi eram sub controlul organelor de Securitate toti, de la ospdtar pAni la comandant, prin aceeaci anual primeam tn aviz de naviga,tie". Dar, cle ce aceasti recunoa$tere tirzie a culpei in ceea ce privegte incendierea portr,ilui Rouen? Nu poate {r vorba, a;;acum consideri uni-i ziarigti, care au reluat povestea dupd ce Traian Bisescu a ajuns pregeclinte2, cle prescriereaoriciror urmiri penale sau civile ale faptei, cici, in fond, ea rimine atunci. in 1998. de multi o fapti care nu face glorie niminui. Nlotivul cste unul mult mai prozaic. Fiind vreme in conflict cu lideri sindicali din navigetie, cere cunoitealr, ca rnai tot personalul din flota comerciali a Rominiei din anii '80, aceasti ispravi marinireasci a comanclanrului de pe ,,Argeg",'fraian Bisescu a aflat cleinten;ia 1or, cle altfel materiebztti. ulterior intr-un memoriu adresat procurorului general Nlircea Criste gi Ambasaclei Fra.ntei la Bucuresti, de a clepune o sesizarepenali, dezgropind astfel acest subiect sensibil. $i a ficut in a;;afel ca povesteasi fie aflati mai intii cle la el, in varianta cit mai convenabild.gi onorabili a confesitinii, lipsind dc pregnanti acuzlriile cu privire la caracterui incriminator al thptelor. .\stfel, arita prin acestgest cir nu s-a ferit si recunoasci intAmplarea de ia Rouen cle bunivoie, atunci cinci aceasta nu a
r Dan Birdea, ,,I):isescua incendiat Rouen,ul", in revista Bihnl, nr>tenbne

in r..rcnnfcl chunc statltlLlirotnin. Lln Scst, Illrl l)ulLtt Pro\'()Ca cavalercsc, clc asumarc chiar ;i tar<livi a cuiper, dac,i s iu sl)Lurc, accstscst nu ar h tbst ticut sub prcsiuncl dezvaluiriiiuciclentuluj de clitre altir. Dezvaluirea adc:'",:i.nluids*spre cele pL'trecutctnll N evLrt consecintc penale. In 28 septernbrie 1998, procurorul Ioan r\clam, cle la Sectia Urmirire Penali ;i Criminalisticd clin Parchctul (lencral, rispunclel mcmoriuluj tr:imis cle sindicali;tii clin iarna anului 1981, la bordui petrolierului ,,Arge$", constatindu,se ci. f'rpta nu estc previzuti. clelegeapenali din Rominia si, in consccintd,nu cxisti. Cu.m nu mai exista pe atunci nici nava, instriinati intr-unul <lintre contractele piguboase ale PI1-I'R()NIIN-ulur. Dar gi in 1982 lucrurile s-au incheiat cu bine. Suntem Ie finclc unui an, cit s-a scurs gi de la incendiul de pe nava,,r\rseq". (-omandantul B:iscscu este relaxat gr ii r.ispundc reporterilei rucerite cleh F/actira: cu incencliul, cintl ne-am ,,dupi <shinionLrb) intors in tari, intregului echipaj i s-a acorclat concecliu de oclihnri, chier gi celor care il ficuscrd cieja. tJn mod frumos, ornc:ncscclc rdsplatd pcrntru curajul clr carcrbiicgii de pe (Arce;i) s-ar.rllrptet, invinsincl. lmec1iat dup.i concecliu, mi s-a incrctlintat comanclfl nar.ci<(lri$anu. Vi spuneam ca cca lnai mare parte e ectripaju.lui m'a rirmat"r. Doi zrni mai 6tzit, in octontbrie l9ll4, 'Iraian Bisescu a primit comanclapetrolierLrlui",,LlirLLjntr'', nrrvelnriml a flcltr:i comerciale a Rominiei. Recompensele arat.i cd incidcnrr,ri Perrecut la Rouen a a\.Lrtclarul si-[ avansezc.lrdri incloiali, txptul de a fr el'itat acuzarea navei rom'inesti cle provocarea inccnclir:lui, lcrarrc pr<rbabil clin c^uz,ir preciLrititii instalapilor rehnice cle la borcl, cleseoricirpite, cLlm am vizut ci rclata chiar comanclantul R:iscscr,r, in cursr-rl lun{ilor trescc pc nrerc, i-a ;rtras admiraqia sr-rperiorilor,clar si lar,rc.lclc cclor cle la Sccuritatc. 'fraian Risescr,r a Fost socotit clupii inciclentul cle la Rouen Lrn cr()Ll, mai alcs in constinteni cu prir-ire la intimplirile

2005

Rcvista I'/,t;,irtr,ttr.52i 1982,3 I cleccnrtrricI 9fi2, p. 12

-Aorv'\8.1'r-.\ l';A'li r\ l.lrl l'tr rt,rru BAstisctj

i V lrrrrrs ()pnt;.r

in care autoritl;llc romine nll-fi revclliscri tltrlli un alt concligiile petreclrt cu rrei rrli itr ttrmi, crre incencliu,un adevirat clczastru, qi a indoliat fl<tta comccieli a financiare a proclus imense pegube Romdniei. itr t-ro"pt"'.,cle 14 spre 15 noiembrie a anuiui 1979, la 5 dimineaga, o cablosrami primitd la NAVRON{ din partea autoriti;ilor navalc turce anunta ci. petrolierul ,,Independcnta", nava-amiral a flotei comerciale rominegti, avAncl la bord pcste 90.000 tone de titei incdrcat in Iibia, cu care se indrepta sprc Constanta, s'.a scufunclat in strimtoarea Bosfor, in urma unei coliziuni cu un vas grecesc de tonaj mediu. E,ra un dezastru: petrolui scurs din tancurile vasului ardea pe mare pi avee sd ardi a$a vreme de o luni, iar uriaganavi, rupti in doui de explozii, se asezasepe fundul putin adinc al miri-i. Suprastructura rimasi la suprafati era contc)rsronati de temperatura incendiului izbucnit, care topise meta.lul. Forta exploziilor spirsesegeamurile mai multor clidiri de pe malui mirii, iar norii de fum au fost multd vreme r.izibili de departe, marcind locul tragediei. Vina pentru coliziune a apartinut, dupi curl s-a stabilit ulterior, clecitre un tribunal turc, in proportie de noui zecimi comandanfului neexperimentat al cargoului srecesc. I)incolo de consecingele erave in plan material pentru stanrl romin, care pierciea astfel nava-amiral a Ilotei sale comerciale, ailati abia Ia.il 19,lea voiaj, in cel de-al cloilea an cle exploatare, climensiunile umane ale tragediei i-au marcer etunci pe to;i marinarii flotei rctmine" ,,Independenta" se afla in acea noapte la comanda unui tAnir ofiter, cle 35 de ani, Nlihai Dorinel, cale pierit in clezastru, dupd ce a incercat, real,izind urmdrile ^ coliziunii gi a incendiului care i-a urmat, si-gi determine echipajul si piriseasci vasul. Doar trei dintre cei ce s-au incumetat, inci din primele momente, si sari de la o inikime cle 16 metri in mare s-au putut salva.Restul echipajrilui,42 de ormeni, nu pierit ersi, zclrobiti de sullul expioziilor sau inecagi intr-o mare de petrol in fliicari. Povestjrile supravieruitorilor au fost terifiante, iar jalea

gi ckrlitrl xll cotropit portlri (ionstanta, pe miisura ce catlavrcle: reclrpcrrte ale echipajului erau acluseacasi. 1 I clintre trupuri nu 2u gostgi si tc niciodat d. , , ( . eim : r i nr ulp r llnt r c, r lm cr u at r m ur it -1i inainte <le a siti in api", a povestit Drauop Voicescu, unul clintre suprar-ieguitori. ,,Creclci ai-rfost omoriti de suilul exploziilor, cdci pufni au fost cei gdsiti inecati"a. Nicolae Rornuius Nloise, cipitan de cursi lune5, tlirectorul intreprinderii de Explo^t^re a frlotei N{aritime NAVRONI, a fbst geful comisiei romine care s-e cieplasatIa locul dezastrr-rlui: ,,am fost puternic afectat gi impresiclnat de moartea merinarilor romani qi de pierderea unei asemeneanave. lmediat dupi stinserea incendiului, am urcat la bordul epavei" Ceea ce am vdzut m-a infriccigat.Am fost ingrozit cind am ingelesputerea exploziilor gi intensitateatemperaturilor foarte mari care au afectat nava"Las la o era pur gi simplu topiti, parte hublourile, de exempiu, a ciror sticld. dar tubulatura de pe centrul navei gi o partc clin suprastrur:ruri erau transformate in cenugd,ca $i cum nu af fi existat. Am fost coplegit cind mi-am imaginat srozlvi^ celor petrecute acolo, cie f'ehllin care au putut muri acei oameni. Nu se mai putea votbi de noLiuneade cabine, in sensul de a intra pe vrcro ugi, Peregii cle tabli despirtitori nu mai existau, se topiserd efectiv pind ia pulverizare, eraLr aga,doar nigte spa;ii goale $i lueubre; ca nigte cavouri. Nu n fost gisit vreun cadavru la bordul epavei. I-a asenrencatcmperrtturi degajatede puterea expioziilor si incencliuhd, cu rnult superioare punctul-ri cle topire a fierului, nici nu s-a mai pus problema gdsirii de cadavre.N{ai ales in partea dinspre prova cromertzii, acolo uncle a bitr"rt focul, toatc cabineie gi ce era in cetrinc 5-xp trrpit pr.rr gi simplu". Nlult mai alectat a fost Constantin Pred:r" comandantul
'*'ftrate citzrtele cu privire la clezastrulpetrolierului ,,Independenga"au fost extrasede pe site-ul rwwv.romaninlns.bc.ca,unde sunt pr,rbLicate inten-iuri cu supravicpritori gi alte mirturii cu prir-ire la acest dezastru, reaLizate de citre ziarisnrl constinrean Constanlin (iumpini.

-.-'
- IH ,r t,r x l l .\t) uv tR - \T A F AT ,! A t- ul r s r :s r :r M ,'IuU .s ( ) l ,R l ,:,\

care se alla le lirm, it-t corrcctlirr pctr()licrului ,,lnclcpenclerttx", tl navei sale si ii lisasc comautl:r voi:rj ultirn accstui irr tin-rpul Nlihai Dorinel. ltl a tost trimis si iclentifice caclavrclc secr-Lndului echipajului:,,in gari am trimis 31 de sicric.r\l;r 11 oamcni au fbst da,trclispi.rup,fie ci au first puh'criza;i cle explozii, {re ci nu elr ma1 fb s r q i s rri i n u rrn r rrp c re tj rrni l or tl c ci utrre. i n pl us, s-e pi crcl rrr intrcasa navi si toari incirc:itura. Au rimas atAtcatamilii indoiiate gi atigia copii orfirni. (lrcd ci cu am murit gi inviat pentru hecarc dintre cei 42 c'leoarneni morti, pentru fiecare mami, sogie,frate si s o ri , p c n tru fi e c l r,..c o p i o l rF e n| .l .C u cc etr.grcpioemcni i rcci e r ca si. moari. atit cleEroaznic?Vi-nchipui;i? Va intelege cincva cum s-a mLlrit acolo? [...] Am eisrt pi recuperat r,rnccainic gi o ceagci de alpaca,cu care trucdtarul na.u'ei avea o pl,icere cleosebiti si.-mi serveesciceaiul"Am recupcrat gi iimba clopotului de pe navi". F)ra cam tot ce rimisese rlin nava-amiral a flotei comerciale rc)menesd, in afari cle durerca e 42 de familii indoliate pi deruta autoritigilor nar,'ale romine, care gi-au revenit cu greu din pier<Jerea suFeriti. Toate mirfrrriile cle mai sus au fost consemnate i,"rdouizeci cle rni cie la tragii:ele er,-eninente.Atunci, in 1979, in secretomania lor absurcli, eutoritilile romine au decis si.pistreze ticerea asupra clezastrului. Pini gi numele navei, ,,Inclepenclendenta,., a dispirut cle pe rnacherar-rriasr-rlui pctrolier clin txrlul intreprinderii i\1\\R()Nt. Rominia socialisti trebuia si inregistreze numai succese. Pierclerile, chier sj mortii, trccexu sub ticerc. r\cestea sunt deci circumstantele carc cxplici mr>clulin care eut()rit.itile romine au privit tapta lui'frai..in llisescu c1e la Ro*en. Nu n'rnai ci a reupit si stinei pr'priul petrolier, la b,rclul ci.rcia izbucnise incenclir-r pi si il sah-eze, chiar clacria piercJuto mare 'n centrt,riea incircitr-rrii, clcr.crsate in ap.i. Iar daci astfel a incendiat celclalrenave clin raciaporttrf i Roucn, conta mai putin, arir,. vremc cit a reu;it si ,scape cu fagacurati clin anchctl aurorit:itilor fr,ncez.e care aLr inr.estig:rt car-rzcle clezastrului. S-a clecis tbarte probabil -fr:ai..rn inci tlc atunci ci IJisescr,r meriti, inrr-arlcriir, si devi.i ,,ccl

primind chiar ar,iz mai" cljn flotl comercial'i a Rominiei sor:ialiste, si poat:i povesti pentru presa socialisti, clar cu misuri (firi a da detalii clesprelocul gi data inciclentului) depre faptele sale la cirma nar,-ei ,,Areeg". Recompensarealui qi a ecfupajului de pe ,,'\rgep" ereu ul1semn al proclamirii oficiale a nevinovi;iei lor in provocarea incendiului drn portul Rouen. Consecinlele, in cazul clovedirii pentru armator OIAVROND culpei, ar {r purut si fie clezastru()ase ;i proprietar, care era statul rom6.n: fie plata a 12 milioane de dolari, fic arestareanavei, in condigiile in care nu trecuserdnici doi ani cle la pierderea tragici a ,,Inclependentei", nava-amiral a flcltei comerciaie a Romdniei. $i, si nu uitim, prioritatea economiei socialiste atunci era obtinerea gi nu pierderea de valuti, cici Nicolae Cleaugescu ingropa deja fiecare tlolar in Canalul l)r-rn,ire-N{areaNeagri gi la temelia (lasei Popon:lui, a cirei transformare din proiect faraonic in realitate tocmai incepuse, prin demolarea unui intreg cartier al Bucuregtiulrri"

Milionarul
Recompensele de cares^zr bucurat Traian Bisescu au venit rcpecl e. IIai i nri i, ile- e oFer itviege. in 6 dcccm bie 19T5,cu pur in inainte de plecarea in primul siu voiaj pe mare, s,a cisitorit crr Nlaria Andrugca, fiica unui fost subohqer din trupele cle securitate, devenit r,rlterior gef de post cle miligie. Ficincl ct ptrantez.d- aict, mediul familial in care a triit Traian Bisescu poate explic^ m re^ sa simpatie pentru haina militari" Insuflat mai intii cle tati, ofiter in armati, apoi sporit de propria op,tir-rnc, cie a imbrica uniforma de ofiter de marini, spiritul siu cazon se purea consolida pi in compania socrului. lntrat in Janclarmeria Romini inainte cle: rizboi (la izbucnirea celui cle-al doiiea rdz.b<t mondial, in 1939 era, la 20 de ani, elev la $coala cle subofigeri de janclarmerie cle la Drdgagani), Gheorghe Andrugca a reu$it si se mengini gi dupi ePurarea acesteia de citre comunisti. intrincl in rindul nou-

-!-

Auuv {.z ur .r eF A'l ,i {.l .l t'!'ttr tt:'tl },r s i l s t:r r M 'r ntus ( ) t'tl t'r

un r()l rlctlv pi rlcfirstin cfeatei(x'ligpe dc Scctrrjtlte (carcilu a\-Lrt in alte aclitrni rcPresivc). ce cr)lectivizlirii, 9i impunerca fbrlati 21 A ajuns apoi pef clc post cle mili;ic la Cajvana,in juclctul Suceevt, unclc localnicii igi" amintesc despre ,,dom' sil-' ci i-a b'igat la colectir,,ci ,,era iute la minte si ar,ra pici pc chiabr-rri".i,a 87 cle ani, cind a participat la festivititjle de ZistL Jandarmcriei, {irnd st-,colitveteran alJandarmeriei sucevene,Gheorehe Ancltugca s-a clovedit a fi un Bitrin credincios, dupd datini, cerinci clczlegare preotului atunci cind a fost si ciocneasci un pihirel de guici, La acel cees aniversarr. Dar si ne intoarcem Ia familia Bisescu" La mai pu;in de doi ani de la cisitorie, sotia, Nlaria, i-a ofcrit lui "lrairn B'isescu o prima bucurie in 1977, cind s a niscut primul lor copil, <>fati.botezati. Ioana. Trei ani mai td,rziu,a venit pe lume cel de al doilea copil al familiei Bisescu, tot o frti, Elena. $i nici inchiclem cxpitolul asupra viefi de familie a lui Tr:aian Bisescu, din respect pentru spaliul privat, in care pinl gi istoria trebr-iiesi priveasci cu pucloare. Bucuriile viegii de familist au fbst completate de recompensele materizrlecle care Traian Bisescu a avut parte din plin. A;a cum cleseorir rnirturisit r>, ,,a dus-o l'rine" in timpul reeimului comunist, fie de pe urma misiunilor pe mare, he ca la Anvets. ,,Domnuie, eu am avut bani, slavi Domnului, c:r lup dc mare, em xwrt bani gi inainte de Revolugic, cit am lucrat in Beluia, cieci, eu am venit in poliuci cu Aucli 80", se mindrea 'fraian Blsescu intr-un interviu clin AcaclemiaCaEavencu, ironizinclu-pi totoclati adversariipolitici.,,Sd hmpezim lucrurile. Nistase a venit in politici in Trabant. Pe bune, uite, Ndstase a intrat in politici cu Trabanrul, gi ila, din orsoliu nemisurat, i-a vopsit in negru, si par:i Ceaike. In ziua Rer-oh-rtrei, eu aveam r\utli 80, el un'Irabent"6. $irul recompenselot primite
' I jber/atea,4aprilic 200(r " ,4cadertia Culurcnur,m.22 cLn 2000

pentru rrctlvltlt(ia sa in marini au inceput cu un xpertllment, prin-rrtincri pc cind era ofiger, pe 1l) ianuarie 1980, prin rcp^rtl?,^re clin lista alocati intreprinderii cle fixpkratare a Irlorei Nlaritime tamilia Bdsescu ,,se clin ,,so!, sotie gi un copii", Ioana Bisescu, dar i s-a c()mpLrnct,I" N,{VR()NI rcp^rttz^t L1nepartemcnt cr-l4 camere plus cleplendinge, situat in AleeaZrneurei nr.2, bl. U, sc. ,\. I s-a ficut, firi indoiali, un mare a incilcat normele lesale in vigoare la ncea favor, cdci repa.rtizuea. vreme, dupi cere avea dreprul la doar 2 cantere,avind in r.edere numirul restransmembrilor de famrlie. Dupi 1989, mai precis in 26 mai.1992, pe cdnd era ministru al ransportririlor in guvernul "liaian Bisescu a cumpirat apartamcnrul respcctiq Stolc-rjan, pe baza contractului nr. 1415, achit/inclpe loc sr-rma dc 1,tr0"000 de lei; cam 6.10cle dol:rri, la vremea respectiv,i.. Blocul clepe Aleea Zmcu-retin carc a locuit familia Bdsescu cste unul ,,destu[ cie cenugiu". Vecinii lui Traian Risescr:, cJegi accstanu mai locuiegte cleani buni acolo (iar apartarnentul cu patru carnerea fost trccut din 1999 pc numele hicei sale, Ioana) sunt discrcgi. ,,i\Iai vinc gi ei pe aici, dar rlr", spune o r,ecini, scuflrrind o pituri de la balcon. iniuntru. pc crsx sc:irilor, ,,tcrm()panc, sc-rra e curati, opt din cele zece ugi sunt metalice". Ziaristui care inccarci si rcconstitr-rieun crimpci clin viala cuprlului lJ:isescu aici este relttzltt ferm cle o elt'i vecinli: ,,n-() sd vi spuni nimeni ntmic! Scric;i ci c cel mai cumsccacle vecin! Atitl". D:rr un vecin abscnt. Aclministratorul bioculr,ri se aratd cc\:a rnar gener()s clr intbrmatiile: ,,colocatarbun, plitcstc clirile rcglrlat [...]. Dc fept, vine trn vecin, ci ei ap:rr doar vare, la plejli"" Sunt con{lrmlte ;i ,,actlvlt.iti colaterelc"naviqirii pc nl2lreelc lLri'Iiaian lliscscu, carr: 1-aur()tlln,it sr-rbstantill venitr-u:ilc inainte cle 1989: ,,I)1, eclr-Lcea ligiri, bluui 1...]. {-e si zJc,mi md intretbri lurnea cum c si hu vccirrcu el, cirr cc si le sptrn? [.. I Pii, cc si nc firci, mii, si ne Constentx. Lt acca dati,

reprezentant ai NAVRONI

Al s v An- er r

F A- J I A r ,l r

'l 'u,r t.r r t i l ,( :;ti s c tj

N l q.ntc s ( ) t'ttt;.t

7l

r'irrtinc el?.,r.()mr,rlarc tlrcptate. Pe rUeeaZrncr-rrci, zu{ariveescd in penr-tnlbra vechi, acoPerind o ugi metalici inchisi Pestep()veFti unui apartament nektcuit in cea mai mafe parte a anului istoriile unei famihi gi preistoria unei cariere politice. ,\partrmcntul tlin Constangazrmai jucat un rol rctiv in viegalui taian Bisescu o singuri dati clupi plecareasa spre Bucuregti, in mar;ul cle cucerire a Capitalei pi a intregii Rominii. ln anul 1996,acestaa girat cu el un imprumut de la Banca r\gricoli al fratclui sirL, Nlircea, imirrumut despre care vom mai vorbi. Dar aparfamentul cu patru camere primit in 1980 de la NAVRONI este doar o mici parte a recomPensei.Traian Bisescu, ciupi cum insugi spunea,a cigtigat bani. F-oartemulti bnni. in iuiie 2002,in contextul in care in presi au apirut informagii catc aritau ci a investit brusc 2 rruliarclc de lei, cumpirAnd un tcren Fi un declaraci pini in 1990 adunasepe carnete autorurism Nlercedess, CEC un mi-lion de lei. O sumi impresionantd pentJu orice roman, care cunoa$te valoarea banului in ani-i comunismului, precum gi cit dc greu se c.igtigau, de citre cei mulEi. Dar, cum insugi lasi si se ingeleagi l'raian Bisescu, el se numira printre alepi, printre t-avori,t-ri sortii: ,,pe mine m-a gisit Revolu,tiacu bani. Dupi 12 ani de serviciu pe fiIare, clupi trei ani de serviciu in Belgia, eram un offl carecigtigasebani mulgi [...]. Daci mi ciutagi ta CIIC in vremurile acelea,l-edeagici aveam un milion cle lei f.,.]. Deci nu m-a gisit Revolugiasirac! Eu, inainte de a-mi cumpira Nlercedesul,am avut in iulie 2002, pcntru ,Jurnalui trei masini.Aucli".- declara 13dsescu, National"!). La acest milion, se adaugi, dupd cum tot el avea si precizeze intr-o aLti declara;ie pr-rblici, o sumi rnare in valuti, 9i
1 :'lcarlertia Calauencu, 14 f-ebruarie 2005 I (-oncluziile controlului ()ficiului Na;ional cle Prevenire gi Combatere a Spnlirii lJanilor ()NPCSB) din 18.10.2004 'Jartta/ul N,t{iond/,12iunie2002. Reluatin.lurnahlNaltonal,76 august2005

)()() tlc clolerir'r. Nr-rmai clrn():lsrcln xnllmc (;().( pc nrmcni carc sc p()a, aclrmulase, cri la vedcre, tiri Lir-rclr teami clc vcstira Lece 18 te a ci;tiqririlor ilicite, o asemcneaavere. f)upa curn se stie, sprc: [']lcnaCcausescu, cireia i s-aLr fiicut pubircc econorniile exemplr,r, pisrrate pc libretele CE(l care i lu first cohscrrtcin aprilic 1990 clc statul romin, 2vea cu ptitin mai mult cle un stcrt clin banij lui 'I'rnnn Bisescu, gi anritne 270.()01) cle lei. Pe linsa milionr-rl cle la carc nu a precizat in ce iorma ar-r CtrC ;i cei 60.000 ciolari,tlespr:e fost ,,econ()misiti" (fiind grcu cle crcz.Lltci autorititrle comuniste: i-ar fi permis un cont in valut.i cle asemeneaclimensiuni),'fraran Bisescu 9i familia sa mai aclunase inci aproape r-rnmilion cle lci, mai precis, echivalentr"r1 acLici, a 895.000 de lei, in buntLr:i dc vaioare. ,\stfel, intr-o cleclaralie de avere,spt'cificadrcpt valori clobindite in perio:rda 1975-1989bijutcrit (cercci"Lrritari, litrtisriare etc.) in valoarec'le 20.000 clecloiari,preclrm qi ccesrrri pi brichetein valoare clc 35.f100 clc dolari. De asenrenea, el a mri declarat tablor-rri in vrloare cle 17.0()0de euro, dobinclite inccpind ciin l985rr. [)cci, dupl propriile-i declaratii, 'Iiaian ll:isesclr p()ate fi socotit. firi inclojal'i, printre cci mai bogatr oameni cjin Rttntrinia -socialisti. Ecr,rnomiilesalc totelizau in jur cle 2"800.00(lcle lci. ("cl pulin cl-rp:i carnctclc CI-C, r-aluti, brjuterii, ceasuri,brichetc si tablor'lri, dr-rpicnrn insugi declarli,em tlc pestc zece rtri mei bocrt ca F.lene (leause scu. in cei trcisprczeceani gi patr,r luni cle nruncri,pini in dcccmbrie 1989,a pus deoparre,cluprio s<icotcalisimpld,in meclic 561 clc lci in fiecarc zi, inclusiv in perioadelcde conccriiu, 17.501) clc lci pe luni,210.000 cle lci pe an. A.cestea sunt cloar etvnt)ntile rea/i7ale de.fani/ia Bisescu inai;ttedc / 989,dr-rpi propriile rleclaretii ale lui Traian Risescu. Daci la suma declarari e e(:()nomiiloriemiliei :rdiugam chcltuicLile clrrente ale accsteia,calcuiate la Linritaclejos I mod.estici, la circa 3.000 ici pc luni, se eciauuri, le banii cleclarati
" 'V e z i r n a i j o s " l)r-rpri ..lrleniru/,clin l0 rnar20()5

Ir.r
N [,r ntus OPttt:'r

Aos v ,4.n- r r e F A'[,\ r \ Ll l 'l

R .\l ,\N l i 'r s t:s t:tt

lci. Ajungem deci [a i,28() nrilioerrc clfept econ()mii inci ,+80.000 lei venit net, adici aproape 822de leipe 2i,25'0(X)cic lci pc luni' 300.000 ile lei pe an, pentru ferici;ii locuitori ai apaftamcntului crr patru camere clin Aleea Zmevrei, Pentru intreaga perioadi Traian Bisescu igi lua in scursi cle la clata in carc capul famiJ-iei primrre breved de ofiger gi pind lc,z.iuain care Nicolae 9i Illena C.",rr....., igi luau zborul de pe Comitetul Central el Particlului cr>munist Romin cLin Bucuregti. un par.tid darnic cu clomnul aiuns preqedinte greutateacu care acest'r, Bisescu, ceeace expl-icd comunist in regirnul condamne al Rominiei, s-a lisat convins si care, in mod iustificat gi sincer, spunea ci a dus-o bine' r\Iai mult clecit bine. Este lesne de in;eles, daci e s5 ne aducem aminte ci o 3,50 lei, un kilogram de carne de porc era 35 de lei' franzeld.costa unul cle salam de vlr:d (t4 de lei, un litru de ulei sau un ki]oqram de mai pu,tin de 10 lei. Arunci cind se giseau' Dar esregreu de zo,hd"r presupus ci, evAn<lparte de atd;ia bani, familie Brisescua stlt la ori s-a,,bucurat" de politica,,iudicioasd"de,,rationalizare" coacl.i, e hranei. Cum spunea o lozinci a Fronrului Salvdrii Na$onale, paril<lul care a fost trambulina politici a lui'Iraian Bisescu, el ,,n-a mincat salamcu soia". (iomparativ cu acestevcninrri, ca pr,,fesor stagiar (cle istorie), alrtorul acestor tinduri avea un salariu lunar ,Je 21(t4 lei. LIn prieten, inginer pctfolist, la incheierca celor trei ani de stasiu, cigtiga 25(10lei pe luni. Salariul mamei, muncltoare texrilisti necalificati, cu peste 20 ani vechime era de 2644 let' [Jn lector universitar aiunuea la 3'000 lei lunar nct, iar un 9e[ de catedri universitari, cu vechime gi ma-ximui de titlurl acaclemice, h, (t.200 lei. La pafierul cel mai de ios in Rominia socialisti, un co()perator nu cil;tiga pe iuni., in cazurile cele mai bune, mai mult cie 800 iei pentru zilele-murnci prestate (mai pugin clecit J'raian Bisescu intr-o zl). Un muncitor sezoniet, firi calificare, la plata cu ora, primea (dupi grilele de salarizarea1eepocii) exact 6 lei gi 8 bani pc ori. Pentru a teabz"tveniturile lui, un asemenea mr,rncitorar fi trebuit si munceasci peste jumitate de mrlion de

ore, adicd nu mai putin de 22.452 de zile pi nopp, iar o sumi similara numai cu aceeaeconomisjti de'fraian Bisescu in acei ani, ar h fost ob$nutd de autorul acestor rinduri prin predatea istoriei Republicii Socialiste Rominia, neintrerupti, f5;d.vacante, vreme dc l 0B rni gi pat r u luni. Dar, tevenincl ia subiecrul nostru, cAt cdgtiga, de fapt, oftcia/, intr-o lund, intr-un an ofi1enrl, mai apoi comandantui gr mai apoi peful de reprezentanti comerciall Bi.sescu?Lln calcul nu este gteu de ficut gi aratd venituri legale de 1,3 milioane pentru perioada de uenit ls.n.l, adrci saiariul bani provenitl din :arse /ega/e 1,976-1.989, corespunzitor funqiilor deginute. Astfel, intre 1976 si 1981, cAt a tbst ol11er maritim gradele III, lI gi I pe nave de mare tonai la Constanta, a avut un salariul mediu lunar de aproximativ 3.500 lei, ceea ce ar inseamna cd veniturile sale totale s-au r:idicat, in acei ani,la 210.000lei. Apoi, cind in perioada 1981 1987Trcian Basescu a fbst cS.pitande cursd hmgi gi comandant cle navd /pe NA\ROM ,,Argeg", ,,Ci:gana" gi ,,I3iruin,ta'), salariul sdu era de aprclximativ 6.000 lei. in concluzie, cdgtjgrrile sale in acegti gaseani au fost de aproximativ 432.000 lei, la care se aclaugi diurna, calcr.rlati la r-loi dolari pe zi, presupunindu-se noud luni pe mare penlru fiecare an, deci3.240dolari. in ceamai bine retribuiti funcpe pe carea ocupat-o aproape trei ani, aceea de gef al Agengiei NAVRC)NI de la Anvets (Belgra),post ocupat in perioada 1987-1989,putem presupune ci a avut un salariu comparabil cu al unui clirectot genetai, care insi nu putea si depigeascd10.000de lei lunar, la cate estede presupus o indemnizagielunari in vaiuti, de aproximauv 1.000 de dolarrir. Veniturile sale legale pentru cei aproape 14 ani de activitate dinainte de 1989 nu puteau deci si depigeasci, in total, 1,3 milioane lei" Daci banii economisi;i proveneau din act-tvitatexsx .,pe mare", dupd cum a declarat in dese rinduri qi iuim in calcul ci toate cheltuieiile curente lunare a1e familiei Bisescri au tbst nr.14,noiembrie2005 '2Dupi reista Bi/an1,

A nuvi n,rr\ l \r \ \ r.i t']'tr,tr,ru B i snscu


N Lr ur t s ( ) t'nl l ,t

i;i lrtrrlclL toti banii la suport:Itcnumai dc sotje, in vrcmc cc s()lr.tl brichete 5i teblouri, CIEC, strinsea valuti sau cLimpilral>ijtrterii, cle aproape dor-ri nriLioane care nu o diferengd rimine t()t mai poate fi jusuiicati altfeI decit prin ,,rr*tr-iti;i colateralc" aceleia adici bignili cu ptoduse ciutate in Romini:r (caf'ea, clc nal'igatr-rr, grgiri, blugi, apar2lturi.electronici, bijuterii de aur). Este insi grcu de crezut ci Traian Bisescu ar fi putut aduna doui rnilioane clelei clin bignigi, fizrc 9i practic este imposibil - ar insemna ci familia Ildsescu a vindut in medie zilnic cAte trei carru$e de gigiri gi gase pungi de cafea, iar o dati la doui. zile o pereche de blugi, Firi nici un fel de c>preligti, vreme de aprozrpe 14 an\. Ceea ce lasi posibilitatea existentei unor venituri drn alte surse confrdentiale, ateta vreme cit nu se regisesc in s:rlariile gi ciiurna de marinar, in veniturile de 5ef de agen;ie la Anvers 9i nici micar in ceea ce 'ltaian Ildsescu a pus cleoparte din bignigi, cu roate ci. ultimul gen de venituri a fost probabil insemnat, dupi cum recuno$tea acesta: ,,am fost comandant pe navd. de un rnilion de barili care, oriunde acosta in lumea asta, primea ceea ce se nume$te cxpt pentru comenclant f . l. r\m ficut gi buf" Am fbst marinar yi nimic clin ceea cc fac rnarinarii nu imi este strdin". I}-rf-ul cleci, ceea ce in argoul marinarilor inseamni bi;;niti, contnfrrncl.r cu mrirfr,rriin genere care Lipseauintr-o Rorninie tot mai prifuiti gi apdsatdcle siricie asigura un -u-enit substantiai,clar pnrbabil nu din aceste ,,bufuri" gi a adunat Traian Biscscu milioanele, ci ;i prin alte metode, mult mai la indemina sa, in calitatc de comanclant de navi, deseori folosite pentru ,,umIlarea" n()tel()r c1cplati ale cdldtoriei. De la achizitionarea de alimente in portr.rri strdine, de calitate inf'erioari, dar penttu care se pliteru prcEuri e\ageratc, incasindu-se comisioane grese, in colaborare cu agentr-rl NAVRON{ din potul respectiv (ship-shandler).'Iot in intelegere cu agentul, naya sc apnrviziona cu cantitdfi cle motorinir gi r-rlei mult mai mici, pentru cafe se plitcau preflrfl mar mari, s.rlr sc incritcau, pe bazi cle con-rision, lucrlirile cle rcprrapi cfecturtc --

de navi. t()ittctceste ,,manevre" erau la inclemina t:omzrnclanlilof (-ici, numai din blugi si alte asemenea, llreu se puteau aduna milioanele, iar pentru ,,rrr rfd" e nevoie, de altfel, de bani - un cerc vicios, pe care marinarii flotei unei ldri care se zbitea in siricie pi lipsuri gi le aloca o diurnd cle numai doi dolari pe zi, trebuiau sa il stipdneasci. ()ricum" dupi celebrul $tefhnescu, zis pi ,,Bacchus", cei ce se imbogi;ise intre 1971 ii 1978 indoind vinul cu api qi din ,,activitateainfrac;ionali" pentru care a gi fost realiz.ase,,ilicit" in 1981nu mai pupn de 2.240.000 condamnatla moarte gi executat de iei gi ceva mai mult decit echivalend acestor bani in aur gi biiuterii, Traian Bisescr: era cel de-al doilea mi,lionar al Rominiei. legi-i.Dupi 1989, averea probleme in faEa Dar fard.sd aibi aceleagi sa, in bani gi imobile, a continuat si sporeasci.- cum, vegi vedea mai departe. in 2005, el mirturisea: ,,cred cd avem o avere care depigegte 600-700 de mii de dolari", insitAnd asupra faptului ci bunistarea sa igi are originea in anii reg.irnuluicomunist, cdci nu a intrat ,,sirac in democra;ie"1j. sa, experienga lui tntr-adevdr, cum t1e sugereazi ^vere 'fualan Bdsescu in afaceri gi bipnigd, despte care ",marjniregti" admite ci nu i-zru fost striine, la care trebuie si socotim cd s-au adiugat gi alte venituri confiriengiale,a ciror sursi numai 'fraian Bisescu o cunottste,a fost una extrem de benefici pentru cariera sa viitoare. Se pregitea, inci de atunci, pentru provocirile economiei de piatd de mai tdrziu. Pentru a impir;i la vremea cuvenitd, cu un profit bun, un camion cu mrrgarind.

Biruinla
La aproape trei ani dupi tragicui dezastru al navei-amiral ,,Independen9a", survenit in noiembrte I9'/9, in dimineaga de 13 octombrie 1982, la ora 9 gi un sfert o alti catastrofd avea
I:] Revista Ri/an1, 11 noiembrie 2005

lllr"d

Ai r tv r H r t.\

I \t\

\ t.t r I'tttt.t\

Il r tt

sct

N [,r tttt s ( ) t'ttt;,r

Nr\\'R()NI. l)tr rtslri tlrtti, trltr-rlsc sri pLrn2i pe iar conclLrccrcil la c16ipa;i: ,,in conclitii clc tnarc lini;titii 1r vizibilitatc petrecLrsc tdw <Unirea> s-l scutundat foarte buni, petrolierul de 150.(X)0 la circa 40 mile marine sud-sucl'estde Cap Caliakra, in Nlarea estc cie circa Neegra. r\dincimea aPei in zone de scufr.rnclere unei expkrzii in urma s'a proclus 1..100mctri"r-r. ScuFunderea mlsterioasela borcl. l)in fericirc, echipaiul a fost salvat de doui nave rominegti, ,,Nlotru" $i ,,Tg. Buior", aflate in zoni, ca gi de o navd sovietici. Un elicopter bulgar a reu$it, dupi opt ore de la scufundarea petrolierului, si-l recupereze in viaEi pe ultimul marinar al echipajului. S-a inregistrat Lrn singur mort. ,,lJnirea" doua din seria petrolierelor de 150.000 tdw pierdut era ce^ c1e-a dc flota comerciaii a Rominiei gi scufundareaei a fost considerati cea mai rnere pierdere navali clin anul 1982, pe pian morldial. Ca qi c'lezastruluidin Rosfbr, cind petrolierul ,,Indepencienga" in cazr-Ll pi marinarii cle la bordul siu 5i-au giisit sfirgirul, flraian Bdsescu a triit, ca om gi comanclant de cursi lungi in flota comerciald a Rominiei, clin plin tragismul acestormomente" in c,rzul scufundirii privirc la scufundarea petrolierului ,,Unirea", primcle informalii cr-r navei l-au alarmat cu atAt mai mult, pAn'i la ;titea c:i echipaiul a fbst salvat,cu cAt pe acest petrolicr se efla imbarcat ca ofiter frlrtelc sitl in cariera de om al mirii. mai mic, Nlircea Bisescu, care ii r.rrmase t)upd ,,Unirea" gi ,,Indcpendenga", prlmele douli mari petrolicre rominegti scufunclate,,,Biruinta" a fbst a treia nzrvddin seria cle mare tonaj (150.000 tdw) clin clotarca llotei maritime ctxreciale a naval cle Ia Galagi. Romdniei, produsi de gant"ierul la api a petroiierului ,,Birr-tinta",se spune' dupi La lans'.rrea cele doui nefericitc intimpliri cu petroliere de aceea;iclasi, nici un cipitan clenavi n-a avut cutajul sd preia comanda- 'ftaian Bisescu a tbst singurul care a indrdznt sd se urce la cArmi. Se intimpla
ra l)upd site-ul u'r'"'rv-.romenians.bc.ca, materiale reritza.te cle Constantin Cumpirni

rl e l a sculir nclar ea navci, , t lnir ca" in \ I ar ea Neaer i; i la l a cl oi rLni cinci cle la tra{riculsfi.rgital cchipajului st nm'cj ,.ln.lcpentlentr", in strimtoarea Bosfor. Atunci, in octombric 1984, cincl a urcrt la borclul ,,Biruinlei", clr trcscle de comandant pe umir, a Fost r\vea 33 dc ani inca neinrplinigi. glorie, ca nrarinar. momentul lui c{e Dar, cum mirrurisegte, aceientomente erau pi unele de ingrijorare maximi, clin doui mr.rtive. Nlar intir, era staree precari calitativ a echipamentelot navei, carc, degi abia iegiti din gantier, era cirpiti cu cchipamenteclc calitateproasti, ca intreaga economie a Rom/iniei, care trebuir si se brzeze, confcrrtn directivelor, pe materii primc, materiale gi aparaturi produsd in tari, importurile fiind'drastic Limitate.Se intreba, pe bund dreptate, cum evea si se descutce cu ditamai nava, firi si intre, 1apropriu, la apd. Apoi, mai ereptez.entl;^ anlrntati, c)noranti $i stresenti in eeali masuri, intr-ct viziti de lucru fulger, inainte de receptionarea rrriagului petrolier, TAnirul comandanr Bisescu nr-r a tovarigului Nicolae (icaugescu. a ezrtat si le spuni ,,inaltelor personalitip de partid pi de staf", prezentc la bordul ,"Biruintei", ctim stalr lucn:rile in realitate" Le-a vorbit deci despre na\.i: ,,m-am pi plins ;i la Cea.upescu, ;i la Discilescu de cAt cJeproaste erau unele echipamcnte((15. Pe atunci, flota comcrciald a Romzinieicregteanccontenir, pcntnr a ajungc,la finele aniior'80 la dimcnsiuni impresionante,in raport cu cei.lelti Ca tonaj, l1otaajunsese prrarnctn ai economiei socialiste. in preajma Revolugiei la aproximativ 17 milioane tclw, ocupind locul 7 in lumc gi depipind ca mirime flotele unor lriri precum Franta ;i Germuinia, iar valoarea de piati e acesteiaera estimati undeva intre 4 5i 6 mijrarde de dolari. () marji cie evaluare mare, cxplicabili prin calita.tee preclri a ulvclor, c,lre se stricatrrepede ;i aveautermene de exploatarereduse.Flota in cre;;tere exponenliali a Rominici a fictrt ca necesaml de ofigeri specializatigi mai alescle
1510 f-ebruarie20{)5, intervirr in Jttrndlu/ Nuliana/ (reiltzttt. cle Nlarius -fuci, C)anaStancu)

IT,-*

38

.,\ r;A.1 ADEV,IR-A.TA

r.ll -I'R,\r,\N BAstsct;

s t)l 'ut,r N l ,rH rr

J9

C.",,, cripitanr/com andanli de cursi lung:.t",i rr tcrminologia ,,C.1,. internatlonali, si nu fie acoperit de numdrul caclrclt>rdisponibile ale N.A\zRONI, zrdministratorul gi armatorul fiotci cornerciale a RSR. Chiar in perioada 1975-1,987,anii in care'fr.a:nn BXsescu a navigat ca oflger gi comandant de navi, promoliile Sec,tiei Civiie a Insdrutului Superior de Nlarini nu mai puteau face fagi' la cregtereaexploziva a numdrului de nave. Tocmai de aceea,s-a apelat pentru comanda lor fie la ofileri de marind militard, fie la avansarearapidi a unor ofileri tineri, eludindu-se gradele pe care acegtiaar fi trebuit sd le ob,tini in prealabil, intr-un Parcurs normal al carierei. Acestea erau imprejuririle in care Tratan Bisescu .l ajungea, in 981, coma.ndant de navi, la capdtul unui examen despre care se spune ci a durat numai 5 minute: nu doar datoritd capacitigiior sale gi a imprejurdrilor excepqionale d e s p re c ^ re a m v o rb i t, c i gi datori ti susE i neri i de care, se spunea printre colegii sdi, cd tAnirul ofiter se bucuti. Avea , ,p i l e " g i e ra u n u l d i n tre c ei care nu-gi punea ni ci un fel de cu reinnoitezr carnetului de navigator, p e rm i s u l a c o rd a t p ra c ti c d e S ecuri tate fi eci rui mari nar de iegire in larg, in apele internagionale.Dupi primirea brevetului problemi in legituri d e c o m a n d a n t, a l u a t i m e d i at comanda navei ,,A rgeg" , cu c a re s -a i n to rs i n g a ri g ra v avari eti , i n urma i ncendi ul ui de la Rouen, dar reugind si salveze RomAnia, prin falsificarea p ro b e l o r g i o b s tru c l i o n a re a cerceti ri l or, de l a pl ata unor d e s p i g u b i ri s u b s ta n g i a l e i n urma i nci dcntul ui , ceuzat de starea precari a echipamentelor navei. Aceea a fost, de fapt, prima ;i cea mai importantl dintre biruinEele sale. A fost apoi recompeflsat ;i promovat, trecand, cum am vdzut, dupi un c o n c e d i u d e o d i h n i , c u to t cu echi paj pe nava ,,C ri gana" . In iunie 1 984, Traian Bisescu era elogiat de organul part-idului, .\'cinteia, sub titlul ,,Patru clecenii de infiptuiri revolugionare. P o rtu l C o n s ta n l a g i r,a m e n ii l ui " , i ntre comandanl l i ,,a cd,ror

trtrrrri estc rc cunoscut i pe nem ir ur nir ea albast r li a m lir ilor si t lot a com er ciala I Ror niniei oc.:rrnckrr l umii""'. Pe : r t r . r nci, 271 navc, cu o capacit at e t ot ali de 3, 4 m ilioanc t du, '. nunr' .i rrr l )i mcnsi uni l e ei cr escuscr i dc. l0 de or i, in r apor t cu anul l 9(r4. A ceas t e avea si spor eascd subst ant ial in chiar lunile rrrnl i rtoare,cind i s- a acliuqat un pet r oljer ur ia9, de 150. 0( X) tone tcl u. b,,tczet , , Bir uinl: r ", pr , , br br l in spcr anr l ci r r vcnsi i nvi ngi ghi ni onul car e lovise celehlt e doui navc c'linaceeaqi cl es:i ,dej a gter st :clin cat ast if elef - lot ei" Atunci cind a urcat la bordul navei ,,Biruinga", 'Itaian Bds'escu era deja un biruit, rr. inr iEas. regulile jocului, clar gi cAt gi cum poate intinde coarda, perifru a-qi miri averea si creptc influenta. La nici "13de eni, era un om cu o Foartemare autoritate, cl-rpi. regulile timpului 9i ale loculi,ri. AtribuEiile cotnandantului, cipitan de cursd lungd, ficeau din el ornul cel mai puternic de pe navi, pruterecare se rdsfringea gi pe uscat,in porturile in clrc nxva anc()fe,sau in portul-mami. Era singurul inarmat cu arme de foc tle la bordul r-asului,avind dreptul legal de a le utiliza in apirarea ei, ca tcritoriu al Romliniei. Pe acexsti bucati cle gari, el putea sd hotirascd in oricc problemd, It:i ra l sc cons ult a cu nim cni, in lr gir ur i cu t - ( ) tccer cL'pnvr 'x nava. Putea oficia cisitorii, putea ,rresta$t incarcera membri ai echipajului,ca si nu mai vorbim clealtc sancqiun-i. llra cleciun fel de presedinte al ei, gi chiar mai rnult decdt at.4t,-era gi gr.rvernul, gi NfareaAdunare NaEionali, parlamcntr,rl ei. Ciascmn al puterii l ur suprcme, com r nt llnr r r l avt l dr cpr r r l si pur cr dt 'ci. lc chiar e$uareesau scr-rfunclarea navei. \rrcme de gapte ani, cit a fost cipitan cle cursii lungi, Traian Bdscscu a fost despotul luminat al unci Rorninii plutitoare. () lectie pe care a invitat-o si l-a pitrr-rnspini in cea mai ascuns.ifibrd a pcrsonalitigii Lui gi care tesein fiecare impreiurare la ivcali.
t(' Kotuinit /iberri,23iunie 198,1, p.2, rcportaj semn..rr, de lor .\nt.lrcit:i

--*
10
ADEV{RA.TA FATA A L(lt'I'n,rt,rru lJAst;st:t

N,Lru[is OpRae

41

CAt a fost c()mandantul navei-amiraia flotei de petrolicrc a Rominiei socialiste,relapilc ,,de serviciu" ale lui Tnian Biscscr-r cu Securitateas-au intensifrcat.La lntreprinderea de Expolatare e Flotei Nladtrme NA\T.ONI Constanqa,clupi revenirea din cursi, hccare comandant trebuia si prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupi care se intAlnea cu ofiterii de securitate c^re rispundeau de Intreprinderea respectrvi. indeobgte, asemenea intrevederi nu erau consemnate in scris, decAt in rapoartele de serviciu ale ofilerului securist. Note informative scrise dideau doar informatorii de la bordul navei' Bdsescudeclarain 7992, cdnd era ministru Sub acestaspect,1r'ruian al transporturilor gi au apirut primele dezvlluiri in legdruri cu colaborarea lui cu Securitatea, ci nu are nimic si-;i reproieze. intrebat ,,vi temeqi de publicarea dosarelor dumneavoastri de Securitate?" el a rdspuns ,,nu mi tem deloc. Este cel mal frumos spila moral aceasti natiune' lucru care s-ar putea face gi c re ^r Ag vrea insi, daci s-ar putea, si se dea 9i cele 27.000 care sunt presupus pierdute. l\f 5 tem ci aict se va crea rezerYade cadre. Nu mi tem de nimic. Nu am nimic si-mi repro$ez, asta in mod cert. Ce vd pot spune) in materie de informa;ie, este ci nu acostam cu <Biruinla> frrd si, mi se utce Securitatea la bord gi cd niciodatd vreun comandant din flota romAni nu gi-a pirit echipaiul. A dat informagii asupra moclului cum i-a mers nava, ce s-a intimplat cu nava, dar nici un comandant romdn nu a sPus ci marinarul cutare a schimbat 100.000 de lei sau ci a vdndut wisky nu gtiu unde' Asta au ficut-o algii,care erau tot in echipaiele noastre"lt. Starutul special a\ uriagului petrolier sub par'-ilion rominesc, singurul rimas din cele trei de categoria sa dintr-o de ghinion au intensificat mdsurile lui rimagi la gdrrn pentru nava din larg celor de ,,protec;ie". Gija era una pe misura intimplirilor nefaste din trecut. Nu mai erau floti comerciaid urmiriti
t- T p lp o ,n { n r 8 5 1 8 m a i 1 9 9 2

pcrmise gregeLi,nu se mai puteau intimpla accjdente. Chiar gi neprevizutul trebuia previzut. Semnele acestei griji se vedeau deinclatd ce nava acosta in porn:l Constanfa, la capid lungilor sale voiaje. ,,Vd pot spune ci cea mai intensi perioadi in care am fbst contactat de ofiEeri de securitate era perioada in care am fost comandant pe petrolierul <Biruin;o. Primele doul nave de acesttonaj (157.000tone) s-au scufundat", spune Traian Bisescu despre aceaperioadi. ,,Eu eram comandant pe cea de-a treia navit [de acest tip] produsi de gantierele navale romdnegti. Arunci, la acostare, in afard.de rin reprezentant al particlului gi ministru-l adjunct de resort, mi agtepta gi un ofiger de securitate,de obicei geful Securitngii din Portul Constan,ta"18" in 18 octombrie 2006, cind PregedinteleTraian Bisescu a participat la sirbdtorirea a 60 de ani de la inaugurarea clddjrii Palarului Administrativ al Cdikrr Ilerate RomAne, in discursul siu, remarca: ,,toati viagamea a fbst marcati de oameni care se afl.a acum in sald. il uld pe domnul ministru Bulucea, cel care a infiingat lnstirutul de N'larind<Mircea cel BitrAn> din Constanla, al cdrui student am fcrst. il ,rld p. domnui ministru fPavel Aron, cel care semnat piecarea mea ^ la Anvers, paradoxal, nu Securitatea,cel cate a semnat revenirea mea c'lela Anvbrs gi cel care a semnat numirea mea in funclia de inspector Ecf al navigatiei civile"1e. Familiar cu demnitarii comunigti, '['raian Bdsescu depdgise, ctedem, odati cu urcarea la bordului navei ,,Riruinga", sarutul de simplu colaborator al SecuritiEii, de unealti docili a ei, care se presllpune c5,1-arfi a'u'ut, atunci cind a fost racolat in arui studengiei la rnarini. Din 15 augxst 1.979,agacum foarte probabil gtia, dosarul
t8 interr,-iu cu Traian Bisescu, Eueninenlul 7iki"2004 (in timpul campaniei electoralepentru prezidengiale) D http://presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=8064&-PRID=search -_Departamennrl de Comunicare Publici al Pregedin;iei, 18 octombde 200(r

-.-!

ta

Aonv.,\n,rr,r rr^'r',\\ r.r r 'l'rr rr rr.. ll,isFrscu

irrl{,uUts ()pntl't

43

siu cle c()lebom.t(xal Sccuntaqiifuseseclistrus.,\r"t'1, ,le rtcum, un alt statut. Nu md cra c>unclltd docili gi tem'.itoarc l rcr4mu|-ri, ci inff un nou r [r-u. p'.rrtLca acexsti ucccclere -\ ptrtcni lui. froartept>sibrl sterLltsri sc fi pet-recutinci clupi int,)irrc(rcrracasi ir r-ilvei ,,2\rge;", clin avenftrrt>asa sa ciiitoric, care s-?rr6 pLltlrt sfirgi intr-o tragedie fin'.rnciari, clar ;;i umani pentru {lota comerciali a l{ominiei. Cr-r certitudinc, in noua caiitate de cr>mandentaI ,,Binrin1ei" se bucr-rri naati de toatc onorurilc. in pr.r^ locali de partid, cotidianul Dobropea clin 7 martie 1985 ii publica Lln arricol dedtcat pe pagina a 2-a, intitulat ,,Portret de rnarinar. Omd potnvit la locul potrivit": ,,(lu doar cetc'va luni inainte de a implini 33 dc ani,'Traian Bisescu primea comanrJa nar,rci amiral a intrepnnder:ii de lrxploatare a Flotei Nlaritime NA\RONi, petrolierul-gigant <Biruinlo> de 150.000 tdrH abia iegit este din gantier.i\devirati minrlrie n na.,ali;rilorromini, <Riruintar> de f"apto re Ez re tehnici de cxcep;ie. Ne inchipuim deci ci op;iu,nea conducerii flotei comerciale pcntrr-rofigerul ciruia si i se hcredinteze sarcina gi rcsponsabilitatea de a naviga ia puntea cle cornandi a <lBiruingef> nu era intimplitoare. Nici faptul ci, dc doi ani de zile consecutiv, Traian Bisescu ocupi k>cui I in cctncursuJprofesional nu este intAmplitor. I)obrogean, <ceamai eficientri ;i ingrijitri navi>> niscut la Basarabi,in imecliatar.ecinitate a mirii, catc a manittstat ct putcrnica atracgieasupra sa, ca gi a tratelui mai mic, t\Iircea Bisescu actualul comurndantal <Biruingef>a (secund pe petroiierul <Banao>), cel Ririo> in 1976.Cu excepgia terrninat Instirunrl dc Nlarinri<Nlircea perioadelor c{ecxamen pentru brelct, t nrlv.+letnumai pe petroliere, nave de mare tonaj, cu o fizionomie pi un speciflc epafte,cu un qracl sporit cle complexitate a tehnicii de borcl, na\re pe care ie indrigegte. La numai 28 cle ani, la cloar 4 ani cle la absolvirea lnstitutului, i se increclingeazi comancla (era, probabil, cel mai tinir comandant el tot petroiier, cie flotei rominepn) unr-ri petrclier, apoi a <Cripaneb>, 86.000 tdw. Drr-rmuJspre puntea.de comancli a <Biruin;ef> era trasat. Funq-ie in care 'Itaian Bisescu clovecle;tc acunt, conclucincl marea potrivit la locul potr-ivit". nzrvi cu tricolor la cetarg, cil este omr-r.[

lnteresant este ci articolul nu p()mcne$tenumele primei navc, salc ,,Argeg", care de cind cu catastrofa de la Rouen pdrea ci nici nu existase in flota comerciali a Rr:miniei. Cit despre 'fraizrn llisescu, aga era inr-adevir, si 6e - omul potrivit la iocui potrivit. Reporterul ant>nim de la l)obrr:rgea noui nu se ingelase intrccereasrtcialisti - in acel an, 1985, ,,Bituinta" avea sd cAqttge pe floti. Fste probabil ci, prea tindr pentru grrstui unora care ,,frecascri puntea" ani buni inainte de a ajunge comandangi ;;i prea increzitor in sine, el sd nu fi fost foarte iubit de colegii sii, de unde gi birfele pe seama sa, la cate e nedemn sd plecim urechea. Dar se poate spune cd, in foarte buna pirere pe care o avea despre sine; el si-gi fi imaginat, probabil, ci Poate si Facdsi pluteasci pAni $i o cutie de conservi, in raport cu stara dezastructasidin punct de vedere tehnic a multora dintre navele rominepti, care] intocmaj ca ,,Afgeg", care provocase dezastrul de la Rouen, puteau fi socotite doar cutii mctalice plutitoare, pompos denumite ,,frtd come rciali". Firi indoial d., aveaindemAnare gi norocul nu il ocofise deloc in to{i acei ani, cAnclperitru cea mai rnare Partc a rominilor viaEagi viitorul nu se aritau in culod atit de luminoase. Traian Risescu era insd departe de reahtigile crude ale traiului de zi cu.zi in Rominia, la mijiocul anilor '80. Ipi vedea de misiunile ptimite, pe care le indepiinea ffud si le provoace tresiltiri de inimi responsabililor flotei rimagi la tirm, aduceacantitili imense de petrol cu fiecare voiaj, cit gi propriile ,,but-' rrri, rndrfurile cle contrabandd, bijuteriile gi valuta, leii care ii alimentau carnetele de CHC din ce in ce mai consistente. ij mrltumea pe cei cle la Partid, nu le ficea griji celor de la Securitate gi se rnullumea pe sine, flri sd fie dcranjat de nimeni pentru ,,funurile" marindregti care ii asigurauun trai departe de orice griji gi o avere inci de pe atunci de invtdiat. Nu gtim sd fi fost niciodati subiectul vreunui control al averii dobdndite iiicit, in conformitate cu temuta q;iarhi-cunoscuta Lege 18, in faga rigoriior cdreia ar fi suferit, cu cerdrucline, un naufragiu. Dar, navigator incercat, era deja irnun gi ia aga ceva.

i1

Aonv i t,c r .q

F Afi A l .r i r

'l

r r ,r r r x l l r s r ,.s r :l

N I?\r ttt s t) l '11.,\

+J

tttl ul l rrrrat l )e v e n i s eu n o m d i n s i s tc m ,p artc cl i nel , bucuri trcl u-sc de avantajcle unui privilcgiat. l-inistit, iqi savr-rra ,,llirr,rintl''. I)ar accasti pozilie rclaxati in raprtrturilc cu rcqirrttrl, crtrc serarita altiel, riguros ;i oprcsiv cu el;ri, cci mai rnul!, aga clrt-rtsc ptie, nu l-au impins citre trondi qi exageriri. $tia poate instjnctrv cit cle mutt poate intinde coarda, care este Limita reguiilrtr jocului. $i le respecta,daci nu in litera, cel pu;in in sprrinrl lor. La tel cum intelesea s'"ia{igezerespectul gi prequireacuveniti pentru particl pi mirelele sale realizdri, ca pxrtc r lccstui ioc. Nu este astfel nici o intimplare iegitadin comun ci ziaul,,Scintcia", oficiosul partic{ului conrunist romin, publ-icavineri, 13 ianuarie 1986, pe pagna2. la rubrica ,,198(r --an de noi victotii in inflorirea patriei, in infiptuirea politicii partidului", ,,An nou dc muncd, pace pi irnpliniri cle zidirt" un ,,i\Iesajdin larg": rr.rminergtj c--onrunistc, ,,-.\flat in porrul Yemba din Arabia Sauditi, uncle abia sosiscla incdrcare,echipajul petrolietului <Bil-rinta>,de 15(1.()00 rd w . F ru n tr) p c f1 ,rtii n tq 8 5 . r transmi si n norptea cl c rcvcl i " n urmitoarea radiosrami semnati de comanclantul si.u 'I'raian Bdscscu: uin aceasti noxpte de ll cumpina anilor, cei 40 clc: nar.igatori <le pe acr:asti plutitoare cetate dc otel construitd io Rominia i9i indr:eapti gindurile spre tard, spre conducitorul partidului nostrLl, tovarigul Nicoiae Ceaugescu,spre to,tt' cci dragi cie acasa"Dupzi dltjne, cei afla;i in clrrul liber suntem in jurul pomului de iarnd, frr-rmosimpodobit, ;;i inchinim un palur cu lin pentru succeseleoblnute de poporul nostrlr in anul care a trecr]t, pentfu rezultatele pe care le-am inregistrat $i noi, planul"u la trafic cu 17 marinarii, pi care ne-aLr permis deprigirea la suti, pentrlr succe sc pi mai mari in 1986>"'". Pentru romini, 1985, rnul rbir incheiat,nu fusesetocmai unr-rl al biruingei.,,Practicaacricol'i" a studenlior 9i clevilor (nu erar-r lasa;ideoparte ruci copii de 10 ani),,,muncile agricole" ale militarilor,
nr'. 1i.zlfl7, r'incri -l ianuerie 198(r,p:rgine 2 '0 .\'cinleia,

la (-anlrl,aliruri dc ,,brigizile de utcctrsti"cralt civilii ,,cortccrntrlrli" sau,clup'i [c c1c robie careasiqr,rru,r ..cr)nsf ru i rcn s,,cialismr-ilui" tirr rr-ic expresia cle departe a comandannrlui Blisescu, cle pe ,,Birr-ringa". ,,succeselcob;inute cle p<lporul nostru in anul carc a trecut". ,'\limentcle erau rationalizate,unele, precum uleiul si zahirul, de lactatc apr()ape un clcccniu. (iarnea, piinee, uneie din procir-rsele fiina, orczu[, nrczclurilc,chilr recuscrri gi cler,,pc carteli.", jar t>uiile, gi cclc murimultc clintrepastelefiinoase nu mai existauin magazine, alimentate in schimb cll crcvetj r-ictn'rmczi, care invadaseri parci Rominia, c()n:ler\.e tle rn'rzare, rpi mincrnia meclicinali ;i o!et. Consumul de electricitatezrlutilizatorilor casnici era gi cl vlctimi 11 parte de 4 ore de cilciuri gi 2 ore ,;apctiltzdrii", iat tominii averaLr de rpi celdl pc zi, tlnr nici acesteminuscule raqiicleenersie rermici in 1985, prrreramui tclcviziunii s a nu erau intodeauna ac()r(lilte. redus la 22 de <trepc siptimini, find lcopeflt aproapein intreslrne de emisiuni de propagandd, vizrte cle lucru ale tovariguhii Nicolae Ceaugescu gi ,,CintarelL Ronrinrcr". in 1985 a.u first clernolate Nlinistirea Vicziregti, I\Iindsrirea Nfilai Vorld gi alte rnulte biserici uriapa(lasi a din Capitali, cizlrte pracldsistematiz,arti sauinghigtc c1e (lonsilir.rlNagional pentru $riin;:'r Poporului. in 1985, a lbst infi.ingat gi Flclucatie, conclusde Elene (-eau;escu,al cirui princrpal obiect clc: activitate ere cenzura t>ricirei fclrme de cxprersie liberri. r\ f<rst,in (iheorghe acela;;.i t,lrsu" lJram, in marca en, atestat 9i r-rcis disidentu) noastri n-rajoritate, L1n popor cleinfrinp. Regimul comunist igi putea sirbitori, cum gi gisea zilnic de cuviinli, biruinge.

Spre Anvers
t\m fost nedrepp pinri acum, r.orbincl p()ate cu o prea mare usuinti despre ascensiuneaprofesionali a lui 'fraian Bisescu gi beneficiilc de pe urma acesteia,firi si aritim cAti munca s-a aflat in spateleei. l,a curnpina cckrr 30 de ani, cind d;ii se mei agali de ,,ale hneretii r,-a|,rri",Bisescu era Lrn om depltn marur si respt-,sabil. Nu '

E;-

16

l,^t\ '\ r.r r'I'r,r,tt,ruB,rssscrt An.ovAR,r'r',r

i!,1,\rttl s ()PItti,\

+/

vreun mic atclierde produqie sauun clrlni()n,ci vasede mare conducea tonaj, in deplasiri iung, obositoare, pline clepericolc pi cleneprevizut. (J cilitorie pe mare, la bordul nar,-elor comerciale rominegt| nu putea fi socotiti tocmai un vcriaj de pldcere, cu atit md pugin la bordul unui petrolier, o navd de cursi lungd.imensi gi ostill, trarisportand un produs periculos, al cirui miros greu, omniprezent, fi ginea pe marinari intr-o veqnicd gi inconfortabili stare cle alarmi. Accidennrl teribil care a dus 1a scufundarea petroherului ,,Independen;a" gi la moartea in chinuri groaztice a celei mai mari pfug a echipajului, 'rntatea in strimtoarea Bosfor, apoi inecat gi ars in aceiagi ti-p la scufundarea brusci, fird expiica,tii clare,a celui de-ai doilea petrolier de mare tonaj, ,,Unirea", in largul MIrii Nege, nu cu mult inainte de lansarea\a apd a,,Biruintei", erau co$marurile echipajelor tuhrror petrolierelor din flota naveJl a Rominiei. IntAmplarile nu erau de domeniul istoriei, se petrecwserd cu numai ciyva an in urmd gi se pistrau inci vii in memorie. Oamenii se imbarcau pe nave cu frica in sin, in voja l)ommrlui, a mirii 9i a priceperii comandanhrlui 1or. La bord, dotd.rilenu erarl gAndite pentru a asigura conforrul marinarilor, ci mai ales perltru o cantitate cit mai mare de mdrfuri ransportabile, in condigii de siguran;i. Apoi, culn aln mai aritat, echipamentele tehnice ale nar,-elorerau fie invechite, fie de proasti calitate, ceea ce ffansforma fiecarc ceas al cildtoriei firi probleme, fiecare zt frrd. incidente, intr-o rnicd victorie" Alimentele din cambuzele navelor Ilotei comerciale a Rominiei socialiste reflectau gi ele, pe de altn parte, sub aspecrui cantitigii 9i al calitX$, sdricia din Eard,iar suma denzc>Ae de bani alocatd echipajelor ca diurni in porturile de escald sau destina,tieii gineadeparte de orice tenLltii. StrAngind ban ldnga ban, in monotonia gi greutiple lungilor cilitorii, pentru a Ie asigura la intoarcete, socotindu-gi o brumi cle bundstare celor de acasd., cheltLriel-Lle si micile rnvestigii in miiflrile pe care le cumpirau din striindtate cent cu cent, marinarii romini seminau, intrucitva, cu muncitorii gi agricultorii care isi cauti salvarca economici, in acegti anr ai tranzi;iei, ia mare depirtare dc casi.

( ) exceptie in privinta dotirrilor si e confortului de Ia borcl o triceau petrolierelc cle marc tonaj, cl-inclasa dc 150.000 De pi1dd, petrolierul .,In,-lcpcntlenga",clispirr-rt in tragtcul rch'"'. accidcnt din noaptea cle 14 spre 15 noiernbrie a anuluLi1979 in strimtoaree Bosfor, era o navi deosebiti, fiind considerati, Pe bunri clreptate, nava-amirai a flotei noastre conrercia.le.Nlarinarli aveau condigii foarte bune, aga cum igi amintegte ur-ruldir.rtrecei ce au navigat la bordul petrolierului: ,,fiecarc marinat avea cabina sa, mare, cu grup sanitar, confortabila. Nava era imensi. NIai at ea sa-li de sport, piscini, doud lifturi [.."]. Fira un vxpor spaqiosgi confbrtabil. Credegi-mi, nici nu am apucat sa-I vtzit.ez pe tot", spune Dragog Voicescu, un olltet mccanic c^re ,r supravieluit dezastrului din Bosfor gi care ficuse nllmefoase curse cu acest erau si vas. ,,Via1a la bord era altfel clecAtpe celelalte v21poare, restricgii. De exemplu, biuturile alcoolice erau cu desivirgire interzise, fumatul era permis numai in cabine; clin :rcestemotive pr salariile crau mai mari. L,u aveam, clacagin minte, vreo 2.700 lei pe luni, plus primele."2t.Este de imaginzrt ci nicj dotarile de pe ,,Riruinta", nava-arniral care a luat locul r.'asului-amiralal flotei comercialc rominegti, dispirut in conrligii tragice, odata cu cea mai mare perte a echipajului, nu puteau fi cr-rmult mai prejos. L)ar, oricum, vieta de tnrrrinar, clu:rr gi in con<liqiileceva maj bune de pe ,,Biruinta", acest nou petrolier rle mare tonai, avea risorile gi specificul ei. Pretul. sub rrportr"rl viepi personale, in ultrmi instanEi, era unul plitit clin greu. Viala de marinar nu cra o r.iatii fericiti gi era cleparte clc romantismul care i se atribuie. Sii petreci cloui treimi clintr-un an in pustietateamirii, cici escalelepi stationareain portul de destinaEie, citeva momcnte care asigurar.r cledcstincicre, nu inscmnau mai mult de citeva zile in tot parcursul cil'it<rriei,si fii dcparte cle toEi cei dragi, al cd.rorcllp din amintiti
(lonstantin '' I)ccletltie e lui Dragog \'oicescu, consemnati cle zisristr-rl (-umpdna, citati jlns.bc.c,. cle pe site-ul wrv-lr,:nrman

F.i*

rl8

Ar)I,;viRAlA FATI A Lur Tn,Lrex BAssscr

st ( ) t'ttl t'r LVt{,r nr

era improspirat numai de fotografii ;i clc citc un rar telefon, trdincl cu eAndul la ce vei duce la ai tii gi ce vei fhce in scurtul concediu, nu era tocmai o fericire. 'Zi dupn zi se scurgeauin monotonia gi rutinr muncii, in zgomorul surd al motoarelor uriage gr scArgAitul adinc gi greu al navei, spintecAnd valurile. Singura bucurie cotidiani era tocmai in aceasti monotonie, cdci ,,evenimentele" la bordui unei nave sunt cel mai des nepldceri, de la furruni la defec;iuni tehnice, ori probleme de sinitate sau de alti naruri ale echipajului. Traian Rdsescu nu imbarca la bordul navelor pe care le conducea in larg doar petrol gi derivate, mirfbri pericuioase la transport, ci gi treizeci de oameni, fiecare cu firea, frustririle gi problemeie lor, ci pi ale nu se afla doar la timona vasului cu tancurile pline de gigei, destinelor echipajuiui. Pentru acegtioameni, inchigi intr-o imensd cutie metalicd plutincl pe mxre gi pentru comandantul lor, ,,acasi." se transformase mai degrabi intr-o senza;ie, cici, propriu-zis, ,,casi" le era in cea mai mare parte a timpului bordui petrolierului. Cdnd etau in familie, jinduiau in curAnd dupd o noui plecare, iar la citeva zile dupi imbarcare Ii se licea dor de ceea ce ldsaseri Ia ;drm. Acesta era cei mai greu tribut pldtit mdrii: meseria aleasi in viaEd,i-a linLrt pe marinari departe de una dintre marile ei bucurii, qi anume riine spa;rulutprivrt. Era o responsabilit^te care zrpisa greu pe umerii tineri ai lui Traian Bisescu. Trebuia nu doar sd. treaci el insuqi printr-o asemeneaexperiengi, ci mai ales si poarte grija tuarrcr oamenilor gi a navei, iar deprindete^ aceasta l-a inzcstrat de Umpuriu cu un temperament pe care i-l cunoagtem de acurn cu togi-igi noi, cetigenii Rominiei. Urca pe vas, odati cu sacul siu mariniresc, proprrile griji gi dorul de casi, de sogie, Nlaria, gi de cele doud f,ice, Ioana gi Elena. In aceste lungi cildtoni pe mare, s-a accentuatpersonalitateaunui om din punct de vedere temperamental coleric. Bisescu a deprins si nu stea mult pe ginduri in a lua o decizic, pe care imediat si o exprime direct, fird menajamente chiar ;i firi si judece prea mult asuPraurmlrilor.

i,ste ccea ce i-a folosit, in timp, dar i-a adus, cum se I'a vedea, ;i necrizuri. in bizantinismul anilor ti,rz,l aj regimului comunist din Romania, in care rareori un resposabil hotara ceva firi si. nu-pi asigure bine dinainte spatele, era chiar periculos un asemenea compoftament, daf, spre nofocul lui, pc mafe nu dddea ntminui socoteali, iar ceeace conta era intoarcerea cu Lrineacasda navei, cu tot cu incirclturd gi echipaj. in 1987, dupd cum prezintS.biograha sa oficiali, 'Iraian Bisescu s-a bucurat de o binemeritati promov^re.. a fost numit din Anvers, Belgia. Aici pare sd fie ori o eroare a lui Bisescu, ori altceva. Ordinul de riumire emis de ministrul transporturilor Pavel Aron, cu numirul 223, poartd. data de 3 februarie 1988. l)ocumentul stabilegte ,,trimitereatemporard a unor reprezenrantjNAVR()N{ la agen,tii-le din strdinitate" gi este emis in l>aza competentelor acorrlate rninistruiui gi a subordo nddi activitd.piflotei comerciale a RomAniei fagd de deciziile acesruia,previzute pnn Decretul lege29 din 1971, privind organizareagi funcqionarea Vlinisterului Transporturiior, cu modifrcdrile sale ulterioare. in tcmeiul lor, mi ni srrul ordo na: , , sc t r im it lem p( ) r t r , pe r inr p de t r ei luni, incepind cu data ptezentird la post, in func,tiile gr la agengiile prevd.zute in dreprul fieciruia, urmitorii tovari.gi: Iuragcu Gheorghe, inspector gef la InspecrorarLrl Navigagiei Civile din cadrul Departamentului Transporturi Navale Constanta, in func;ia de pef de agengiela Agengia NAVRON{ din Alexanclria, Republca Arabi Egipt; Bisescu 'fraian, comandant de navi la intreprinderea de Exploatare a Flotei lv-laritime NAVROM Constanta,in funcgia de gef de agentie la Asentia NAVR()NI din Anvers, Be1gia"22. Cu aclucereala indeplinire a acestui ordin au fcrst insircinag.i directorul Direcqici personal 9i invitdmint " () fotocopiea acesnri ordin ne-afost pusi la tlispozitie <.le cltre (irupul ae lnvesdgappolitice. gef al Agengiei Economice a NTWROM

50
gi s eiul ( ) f ic iului Vintili
\ | \r \ \ t r t I rtrrtN A .oov,i H ,rr "rl A scsctt
N l .r utt s ( ) t'ttt,:,r

-.-51

jur ic ' lic c l i n i \ [ i n i s t c r t t l 'l 'l ': L t r s p o r l t t r t l o r , F l o r e a Cristelr:i.

(iheorshe ;i, respectir;

numirii S-au fhcut multe speculatiicu privire la cleclcsr-rlrtr:rile "fraian Ilisescu in acestinrportant post, carc ii ofi:rea ;i o odihna lui voiaje pe merc, vrcmc clc aproape binemeritati dupd istcx,-itoarele un deceniu. NIai intrii insi, trebuie sii semnalinr o sincripi intre ceee ce lJisescu scrie in autobiografia oficiali, gi anume ocuparea postului la Anvers clin 1987,;i cc arati documentele. (lett este ci Traian Bisescu a fost numit in accst post la 3 Februaric1988 (data L)rdinului 223 il ministrului transporrurilor) 9i l-a ocupat cfecrirl agecum arati un raport din 25 mai 1989 asupraactir,-iti;iisalcacolo, adreszrtviceamiraiuh-ri Gheorehc,\nghclescu, comzrndanrul fl otei comercialc, abia doui luni pi zece ztTe mai tirzru. in drrcumcntul aritat rnar sus, chiar cl spune, in mc.rdclar: ,,subscnlnarul,lJasescu 'Iiaian, raportez: m-am aflat la post in perioacla 14 aprilie 1988, la 5 mai 1989"24. Predecesorul lur Bisescu la Anvers a tbst [pina] I)umitru Ionescu, care aveesi i devin;i acestuiedupi 1989 partener de afaceri. Dupd clatele furnizate de r\Iinisterul 'ltansporturiior, Ionescu a ocupat posrui de 1a Am,-ersin perioacla aprilie 1984 octombrie 198715. Flste deci ncclar unde a fost Traian Biisescr-r in intervalul noiembrie 1987 - 14 aprilie 1988, cAnd gi-aocupat efcctiv pt.rstul. r\ fost toargi la Anvers, ca clelesat al NAVR()NI, penrru a lua crrrr,.l- nr..,,-'.. i. un prirn contact cu problemelecletcolo? 1,51s
1989, Par..el Aron s-a retras clin r-iata publici. frkrrca Vintili se pare ci e r.lececlat, iar krsrul ;re f al ( )flciului jurirlic din rmnisrer, Gheorshe Cristel, a clcschisun cabinet de avoi:aruri prir.,at.Despre celilalt gct de escntie NTWROtrI, trirnis la r\lcxandria, in Egipt, purerr b'inui ca este una gi ecccapi persoan:l cu cartogreful ()heorghc 1va;cu, autorul ur-ror hirti nlvaie. rt (..urenlr/,14 eprilic 200(r :: ,\tiresa Nlinistcrului 'fransporfrrrilor, Oosntructirlor gi "l'urisr-nril,;ti r.24f RPI/6,-/ dm 28 aprilie 2004, remisri GrLrpului cie lnr.cstiserii Polirice,la soli<;iterce acesttie,in bezal,egi 5rl-1 cle.acces la informatiile cr.r carectcrprrblic :r [)upi

L)in pi.cate,nu exista, la minister, lfrrnr obtinerii avizeiclrnecesare. in rcest sens,arhiva NAVR()r\f esternaccesibild, clatc in conditiile in a intrat in iichidare iudiciari, iar,,mapa prof-esionali" carc societatea de la Ministerui Transporfurilor nu este nici a lui fiaian Bd.sescu ea publici, in uirrutea legislagrei cu privire la proteiarea datelor cu c r^cter personal. Nu rimiri dec6.tsupozipile. Si fi parcurs acesta un stagiu de pregitire la Securjtate, cel putin contrainformativi., inaintea trimiterir la post, ir-rfbnd, in logica lucrr-rrilor si in pracrica vremii? Existi mai multe voci si argumente care sustin un amestec al Securitzigit in numirea lui 'Iraian Bdsescu in acest post, care depdgegteprocedura birocraticd a verificirii persoanei Si a aizd,n. in oiice caz, () peio^dl cle cinci luni pi jumitate, de ia yacantarea funcgei de ;ef a1reprezenrantei comerciale NAVRONI de la Anvers gi pAni la preluarea efectld. a ei, Bdsescr-i nt hgorcazdin documenre ca fiind acolo, asa cum declari in autobiografia ohciaJii. Cum spuneam, mrmirea sa in post la Anvers a fost o promovare bincmeritatd. Pavel Aron, care dupa 19it9 nu a f<rst prezent la manjfestd.ri publice, nu a ficut declaratii gi nu a dat interl.uri, a flcut in cazr:l lui Traian Bdsescu o exceptie) prezentand public decizia numirii acesruia la Anvers ca fiincl una luati exclusiv pebaza criteriilor obiective ale competen;ei prof'esionale, fhri nici un fel de arnestec clin partea partidului sau a Securitn;ii. Fbstui mirdstru in uldmd guvern al regimului Oeaupescuspurre: ,,in cacirui CAER, la Anvers erau specialigticare risprrndeau de exploatarea navelor gi erau numip pe doi ani. Ne-a venit noui r6.ndul de a trimite un specialist,pentu a urmdri problemele specificenavelbr. Bisescu era comandanr de navd pe Birutnga - i 50.000 tchl,.. Am discutat cu gefirl transporturilor navale cd trebuie sd gisim un cadru bine pregitit, tdnir, cr,rexperientd in navigagie". A fcrst ales Traian Bisescu, suspne Pavel Aron, iar consiliu.l cle conducere al mrnisterului a aprobat numirea, firi vreirn amestecal Securitifi sau al ceior de la cadre, de ia particl, care nici nu au vizut dosarul de candidatal zrcesruia. nu criterii poiitice ,,r\u fost criterii prof-esionale,

F.;*
'l 'l t r t \N l ],ts l l s c tr
Sl\ttlt

?L

A.D tl v A&\'r ,\ I'i \ l .\ '\ | t t

\ ()l'ttl:.\

53

saLl2rltclc.Inibrnrltiilc trirnisc clc le r\nvcrs cr:rtr slrt(.1rcfL:fltollrc la problemcle cic nrvigaqie gi trxnsport naval"rn,it n)1risl)UStostul cu ministru comunist, ncqind oricc legituri I lui'frlier-r lJiscscr-l in calitateasa de gef cle:rgenliecomercialli in striinitatc. Sccuritatea, Pavel Aron face in ahrmatjiie sale ce1pulin clouri crori' illrri a avut la r\nvers uri Prcdecesorr()n-Iinsi ntl intii,'lraian B:isescu clintr-o alti Eari socialistiilrtcmbri CAER, pe Dumitrtr I<>ncscu, care x ocupzt acestpost nr-lcioi ani, ci trei ani gi gascluni. Numjtea agentului N,.\VROT\I nu rl il\ ut nirnic c()lllLrn cu coopererea economici intre stateleclinCA IiR, ci a ptivit rezolvareaproblemelor cleparcurs alc flotci comcrciale a Rominici lnzctnaN'firii Nordului. Apoi, in cect ce prive$te promovirile in funcqie, Pavel Aron ci nici micar partidul nu e 2l-v'ut cincl arat.ri gre$e$teclin nou atr-rnci in moc|-rl exceP,tii vreun amestccin numire. Nr,rexistauasemenea mcmbru ce ier comunist, cle tuncgionare a instituqiilor statului pcR Ttaian Biscscu ttebuia si se supund statutulr-rigi regulllor de procecluri ale partidului" NIult nlai probabil ci, clat fiincl ranguJ sdu dc n-rinistru, atunci cintl ltii Aron i-a aiuns pe masi ordinul semnat, treceree dosarului Bisescu pe sub furciie ministerial 1'.r era cleiaconsumatl. ale at izelor ciela ,.cadre"EiSecuritate caucline 'Ilrebuie si avem in vedere circumstantele in NIai este Lln aspect. la Anvcrs", cum titrr Prcse:" care ,,omul care l-a trimis pe Bdsescu a ticut acesteefirmafii. Cum am mai spus, Pavel Aron s-a retras pe cere a cu totul din vragapr:blici chrpi 1989. Singura cieclaragie ficut-o esre accastit,cu privire lzrtrimiterca lui lliscscu la .\nvers. Declaragialui Pavel Aron nu i-a fost solicitata de presi', care nici nu-l cunostea, decit clupzice eccsraa fbst aritat ziarigtilot de citre 'fraian lJisescu, inrr,o sali derfestivitriEi.Nfinistrul transporrurilor clin ultimul guvern al regimuh-ri Ceau9escu ft-rseseinvitat in a Palanrlui a 60 de ani dc la riclicare 17 0ctombri e 20061aaniversarea
r(' (.otidiantl, l8 octombrie 2006 rr lbider:.t

(llil{, t'lorirrcnt cu care, in afara fhptului de a f] avut biltul in p:rlrrt,c:r membru timp cie aproapc patru ani al cabinetului ac:c:l nu avea nici o lcsituri, A cioua zi, presn relata cum I):iscljlcscLr, rJiscscu s-a ir-rti"lnir Prcpr:clintelc cu d.i mjniqti ai transp'rruri].r carc i'lrlr mercat cariera, unul care l-a trimis la i\r-n.ersgi altul ca.rci'rr t-;cut cunostinti cu Petrc Roman: ,,aflat in vjzita ieri, la NiinistcrulTransporturilor ocazic cu care a celcbrat 60 de ani dc la riclicareaPrlatului cFR tsucurcpt.i,Pregcclirrtele ltaian lJisescu /-a 4iit.[s.n.], printre iogt"iminigtri ai 'Iransporturilor, ;i pe pal,el A.ron. I/ L,tid pe ntinistru/ Aron, care a temnal p/ecareantea Lt Anuen, .ri nu .lecunfatett dar $ reuenireamea de /a Ant,ers si numjrea abeiortra m inspector-5y'' al Naui,galieiCiui/e, t spus presedinteie"" Apoi, pzrvcl Aron nu a ficut clecdt si confime, cumv.a fonat de imprejurare, la solicitarea ziari$tiior, intr-un stil ,,romantat", ttlurt rcmarca rrnril dintre ace;tia, varianta prezidentiali a biografiei Basescu. Prezent^ lui Pavel Aron la festivitatea de la Palatlrl CFR pi declaragia sa, exrrem de convenabile preq;edintelui, au fost fi(:ute intr-un moment in care erar.rcleja cle mai multi vreme in atenE"ia publii:i legiturile dintre Traian Bisescu qi Securitate" via Anvers, prtrnindu-se de la faptr-rlci trnrrl ciintre apropiagii szii esteSilvian Ionescu, fost ofiter de securitatec:rre,<1upipropriile dcclaratii, rlispunclea in ultimii ani ai resirnului Ccau;escu cie retcle cle spionaj ale Rominiei socialiste in vestrrl Europei, fiincl tocmai ycful Servicitrlui I (Bclgia,Olanda-Luxembr,rrg)din cadrul departamentului extern al Securiti,tii. l)eclara tia minis rrulu i i\ron a fost contrazisi inci de a doua zi, 16 octombrie 2006, cincl un alt demnitar ciin vrerlea regimului cornunist, $tefan Anclrei, fostul rninistru de cxterne gi al comerprh.ricxterior, afirma intr-un interr-iu acordat unui post cle televiziune, ca nirncni nu putca si fie trimis inrr-un posi ia strlinitate, clecit cu acorclul Securititii. $t"fat Ancirei a mai spus cd. avizul pentrlr plecarea la orice pr>st tn strdiniitatccra c-latde o comisie clin sectia de caclrea pCR, condusi clc FllcnaCcausescu. dar cd aceesf:i comisie ere, cle fapt,

--.;AD Ev Atu\T A F r v l A ItIt'I'l tr t,tN ^ tl As r ts c ti N {,.l tr tt,s( ) t'tttl ,r

sPunea subordonatdSecuritd!r. fixcepqiede la aceast'iproceclLrri' 'l'taian B:"isescti'.n. el, nu a ficut nici trimiterea la Anvers a lui la absen;a Afirma;itle fostului rninistru Pavel Aron cu privirc chiar altfel de 9i cle oricirui av\z asupn numirii sunt contrxzise Silvian critre aptopiatul lui Bisr:scu, fostul ofiEer de securitate care Beneiux' in lon"sc.r, geful rezidenlei spionalului rominesc cineva confirmi in schimb cele spuse de $tefan Andrer' "Putc'a aibi si firi si lle numit geful agen,tieiNAVROi\I in sttiindtate al Securitdtii?"' acceptul securiti;ii, sau fdrd sX fie un colaborator Investiqalii I-a intrebat Nlugur Ciuvici, directorul Grupului de Ionescu a Silvian Politice, intr-un dialog consemnat de presi' este da' Putea' rispuns: ,,la intrebarea dumneavoastr;, rispunsul de partid sd fie Singura concli;ie er^ ca la ceterea organelor cu avizul verificat [. . . l. Pentru ci orice lucritor in strdindtatepleca pattidului gi pattidul cerea Securitigii sn fie verificat"2e' fostului ministru Aron pi Concluzinind, in efatacleclaragiei faptul a propriilor sus;ineri., nirnic nu este de naturd sd contrazici fost trimis' in .d lu An-r.rs fostul comanclant de cursi lungi a chiar in mod obligattxiu, ci-rvoia Secutitdtri 9i' dupi alte suslineri' De asemenca' legdturi cu oFgetiide spionai ai Rominiei socialiste' l i p s a i n d e l u n g a ti a l u i T ra i a nB i sescudi nevi denE el eN ,Ii ni sterul ui din cele publice pin'i rcum' Penrru o Transporrurllor, cel pr-rEin nu exclude ca p.rio^dl in care el alirmi cd s-ar fr' aflat la Anvers' fo s tu l c o mz i n c l a n td e n a v i s ifi fostS upus' i nai ntecl etri mi terea agen,tiecomercial5' sa ef-ecuvi peste granili la postul cle ;ef de de pro6l ale unit'i;ile chiar unui instructai aminungit in una dintre

tlc lrericolui vietii pc ntare, qi rot()cltti aproaper d,.:prrrtc de ea, irrr giconsolidavenit r , Lr ilecr escuser i. posi l l i l i ri qi l ccl ca I r eLineisalar iul clin tlrr-t, pflmc-a, cum am vlizut cieja, o inclcmnizatie in vzr.luti, iar la lccstea se mai acliugau probabil ake sume, clin ,,trucurile: mariniregti", despre care insugi a rccun()scutca nu i erau strriine. De pildi, o sursi de venituri ilicite pentru comendantri cle navl era, in accl timp, incircarce, cleliberati a devizelor la lucrdrile c1e ale accstora in dittritc p()rrlrri, ra pi alirnentarcalor cu reparaqii carbi,rranrisar-r bunuri gi alimente nccesare echipajului Ia prr:quri mai mari in raport cu calitatea sau cantitatea fr_rrnizatri, ar:olo unde era caztrl acestematrapaz.Ii,curificindu-se cu concursul complice al reprczcntanrului portuar al NA\IRON{, cu care erau, de alttel, inrpar;itc fritegte atit diferentele din facniri, cit gi comisi<tanele. Acunr, 'l'raian Bisescu era Lln asenrcncra. rcrprczentant,in ra.;xrrt cll eutorititile gi scrviciile porruzue, pentru toate:vaselerominegti careintrau pi iegeau,prin n-rarelc por:r Anvcrs, din lVlarea Norduiui. L)r-rpri cum se la r,-edea, chiar suspiciunca ci a procedat, intr:-un caz, dr.rpriuna clin metoclele tlescrise mai sus, avea si-i atraei rechemareacle la post. Indifcrent de metocli., insi, la finelc anrrlui 1989l.raian Risescr-r cra un om bogat. ,,C.dgi bani aveariin 1990?". intreabi un feporter. ,,N|-rlqi",rispunde accsta.,,Ci;i? " ,,[iram dupd 12 ani cle navigagie,dupd trei ani de lucm in tselgia...,$ezrnl cevatrlni", explici Bisescu in continuare. [)e fapt, in 1974,cind spunea,practic, cI gi-ar h inceput c'tnera, era inci student la l\{arini, iar in Ilcleia, la r\nvcrs, confcrrm clocurnentclor rficialc de la NlinisterulTtansporturilorr", s-a allat in anul l988 intrc aprilie gi iunie, dLrpi care revine in septcmbric pi std pind in mai 1989, ci.ncl esterechematclela post - in total, ck>uisprezccc luni, cleciun an, 9tnu trci" Dar trebuia cumvt erpJicrr cum clc a aclunatagaciernultj bani, in anii regimului Ceaugescu. Cici sunt multi" ,,() suradc mii Nlinistetr:lui'f*nsporrr-Lril'r, (i'sntrucdil.r gi 'Iirrismul - Aciresa oi nr.24/ RI>I / 67/ clin2ti aprilic201_)4.

Starului' fosruluii)epartamental Securitiqii (Jerteste,clincoloc1e toate celede mai sus'ci in 14 aprttericit. Era lie Traiirn Blsescu se afla la Anvers' Firi indoiali'
clespreun lnter\1u 28 octombde 20t)6 (Adeudralpomene$te Ac/et,,iru/,16 dcspre ce Post era votba') post cle teievizirine.Nu arn rcuqit si a{lr-r r-rnui 2eCarentttl,27 februetie 2004

-l

Aogv ,r nl t.r t'^l A,\l .l tl 'unl 'tN BAs ns c r - ;'i l l 'r r r ttr s ( ) t'tttl 'r

(X)0 c1edolari' ('}O de dolari?", vrea si $tie rePorterui' ,,NIai PLrtini: cei 60'000' al;l in afari de un milion der lei"3i' Ac]ici, pc linui ar face, de fapt, in 70.000 dolari la cursul leului din 1989, ccea ce Este drept' total, intr-aclev'ir mai mult de o sut'i de mii de clolari" "I'raianBisescu putea de$ne legal valuta' prin narura activitigi sale, disidentul omorit AJtii, nu. De piidi, inginerul Gheorghe Ursu, detinerii ilegale de Securitate in 1985, fusese arestat sub prctextul de 17 dolari' clevalutd. I s 'au gisit la dom-rciliuceva mai mult

cirrrl s t pensionat, a fbst comandanrul flotei militare a Rnrniniei, iunc|e in carc a fost suspcctat in citer,z ri.nduri de incheierea Llnor c()ntracte dezavantajoasepentru floti, care, intre altele, au favoriz.at evident oameni cle afaceri constanleni cu o repur:rtie Degi ia pensie, se spune ca are inci o puternici incloielnicd.rz. influenti, datoritd relagieiapropiate cu fostr.rlsdu proteiat T'raian Bdsescu, care, ajuns pregedinte, l-ar fi numit la propunerea lui la comanda N{areiui Stat Major, pe amiralul Gheorghe NIarinI, socotit ,,omul siu de c.asd", care il poate ptoteja de urmirile ruturor ecestor afaceri"Astfel, Gheorghe Anghelescr.r a ar,.ut mAnd bund - a ocrotit oameni care ru ajuns unul pregedinte, altul gef al Antatei Romi.ne" El insugi, ajuns la 70 cle ani, s-a bucurar cle oniagieri intense qi a fost ales pregedinre al selectului CIub al Amiralilor. Dar, in 1988, rolurile erau inversare. L,',1 era protetorul gi geful cel mare al lui Traian Bi.sescu, mai presus decit gefii sii direcgi,de la conducerea NAVROM. Cu toate acestea,la Anvers lui Bdsescu nu i-n mers atat de bine pe cit se astepta. Aici apar gi primele sale pr<>biemecu autoritXfle - nu cele belgiene, ci acelea de aczrsi, din Romdnia socia[st5.Dar pAni si ajungi la acesr con0jcr deschis,despre care vom vedea mai jos care i-a fost incepurul care sfArgitr.rl, s-a ddruit muncii sale in noul post. Dupi cum sustineainl.r-un rap(xt oficiai trinris tovarigului Gheorghe Anghelescu, muncea insi mult prea mult, degi intr,un c{omeniu care ii cra cumva familiar, cel al negocierilor cu clien;ri pi potentialii clienp ai NAVR()Nf, cu autori ti ;i l e pornr ilr e,cu 6r m cle dc r epar aui sau apr ovr zion, lr e a navelorromdnegti carepoposeau ia Anvers. A reugit,dupi propriile afirmagii din acest raport, sd ajringd la ,,cregtereaoperativiti,tii,, cu care se delulau toate aceste ac,tiuni, determinAnd ,,reducerea zilelor de stationare neoperativi a navelor noastre in portul " Adeudra/,20 iunie 2004 --_ '3 La dat,a numjrii in funcpe,viceamira.l. Cotilianul,.5 aprilie 2007

Probleme
postul de Cind in 14 aprilie 1988 Ttaian Bisescu igi preia de la Anvers - Belgia' se simte firi gef al Agengiei NA\ROM dori un om de indoiali un om implinit. Avea tot ceea ce igi putea comunist' in 3(r de ani, in acea atmosferi de crepuscul a regimului Avea micar speranEe' care maioritatea romenilor nu mai aveau nici fcrarte deja ziiei de mAine, cAqtigase o familie care trdta fd,rd gr11a mai mulEi - pe lingi mul,ti bani gi, la noul post, avea si ciqtige 9i \n yard' prlmea o un salariu, foarte mare in lei' care i se acurnula sa din striinitate' generoasi alocafe valutard, confcrrmi cu funcgia birfele in ascensjuneasa rapidi, clupi cum afirmau Se bucr-rrase ci 9i de protecga din Constanla, nu numai de o soartd prielnicd' ani' contraamiralul gefultri flotei come rciale a Rominiei acelor transpotturilor Ei gef Gheorghe Anghelescu, adiunct a1ministrului Acesta i1remarcasePe al Departamentului Transporturilor Navale' de Nlarini tinlrui ofi1er Bisescu, absolventul lnstitutului "Ivfircea 1980 9i 1986' inainte cei BdtrAn" (al cirui comandant a fost intre a a\"ut aceeail stea de a ajunge demnitar comunist)' Anghelescu dupi 1989 nu sd-Pl norocoasd ca a protejarului siu, carel-a fdcut

Din 1990 pdnd'in 1997 intrerupi, ci si-gi conrinueascensiunea'


31Eueninental 2004, m' i923' pagn:Ie 8-9 (suptme {/ei,22 noiembrie ,,1)osareeiectorale')

F"i*

AD r v r r r r l \

l ,\l \ \ t.t t- I'n,ttl N

BAs tl s c u

l v l r \l ttt s {) t'R Ii l A

59

i,"" (l<lmparatil-, Anvers. in concliliilc cre$rcrritrahcului cti ccll. 15" l'12 de zile de arxti Traian l3iscscu, in 19U7 se inrcgistrrrscrri ;i tloar 2 pe primul neopcrative,faqaclcnumai 3'l in 19'98 sfationere c(' inscemni o cccil semestrllal anului 1989, cit s-a aflat cl Ia post, nevclor m()r!i.. clin t.x1l[tlrt:trce eliminare a substa,nEiala ',timpilrlr Nu Anvers' la fbtei cc>mercialea Rominiler care avcall escala r tost Pentru xpr()vlzl()ntirc numai reducereazilelor cle st.ationare uzuele schrmb un succes al sdu, clar 9i cea a preluril()r pieselor t'lc in urml 'rbtinr'rtc achiziqionatepcntru navele care le sr'rlicitau' r reugit cum negocicrilor sale, cu discor'rnturi de 20-25"r"' dupii cle incircareacelagih-rcruin neg()ciereaunor contfecte cu firme sub cele descircare a navclor, obfnincl preguri cu 15 20 procente (' c()n()mi c rl l P ortl l ta [' S D p t' nrru un c()nt:l i ncr' rl t p i c i c i , tl c 2 .5 -J U Anvers in manipuLate ;l ,,1r,,..,t nurnir de cca. 2'500 containtlrc el' spr-rne itt gttt"tt' 1989"' Itotterclam in prirnele 4luni aie anului cle r:eparalii (la nave seu conteinere) la cere ".nu au existat lucriri Numat ,i .r., ,t"go.icz tarifele oficiale ale cliversekrr companii' in de credit in perioada ianuarie-aprilie 1989 arn obtinut note ceea ce favoarezrNTWROT\{ cle pcste 300'000 fianci belgieni"' urmau care inscamni cliscounturi clin vaioarca factutilor la iucriri' si fie efecnratc gratuit de firrne in aceste sume' Ia post' in perioacla 14 aprile - 5 mai 1989, cit s"'a "rflat firme cLiverse TraianlJisescu n crga'nizatpeste150 de intilniri "cu cu trensporta finr-re pe care le-am invitat a din Bclgia gi C)Landa, mrrii crp'rrt:rtori navcie noastfe cdtre est Nfecliterana. Printrc ai trlvclt'tr n()rstre care actuaLmenteau devenit clienf petmancnqi SHFLL/ PiifROfrINr\' clc linie, enumar Bl\YtrR, S()IJAY citre al siu (.AS'l'ROL", arati ftaian Bisescu in acest rtP()rt clin crrrcam citrt rriceamiralulClheorghe i\nshelescu la 25 mai 1989, el - utilizincl oricc mijloace pcnt pirri acum. ,,'\m teugit ^r^ti noastre' accasta,si congtienti?-ezpe togi comanclanqiinavckrr l:r perioada imp()rtanla reclucerii sta;ionirilor in ptlrttrl r\nvers e adevirat Dlrci el' spune stricti cle ()perare l navelot"' tnai

prrblbil

ci echipajeienavclor romAne;ti l-au injurat din gros. cra una din escalele dorite cleorice marinar romAn, datoriti i\nvcrs iefline, unele mai iefune chiar ca la Hamburg- rnai ales rr.ruirfurilor

la bijutcriile din aur pi argnt, care se gdseauaici la cel mar mic pret din l-uropa, chiar daci in materie de prostituatie nu era Anr.,ersul cel care conducea in top. Dar si ne intoarcem la raport. in ceea ce prive$te prestatorii de servicii pentru naveie NA\IROM, Truan Bisescu de asemeneacd a lirgit foarte mult aria acestora, ^t^td. ce a generat concurentd gi, implicit, reducerea preprrilor ,,ceea la prestatii". A mai renegociar rabaturile acordate de companiile de remorchere, care aduceau gi scoteau navele din tada portului Anvers, obgindnd dublatea lor. Apoi, gi mai important, a prevenit arestareaunor nave in cel pu;in trei situa;ii, nurnai in anuj 1989 (in cazul cargouriJor ,.Tg. Secujesc" pi ,,Plopeni" pentrr_r avarierea marfui gi,,IJumuleqti", penrru o rvaric prin coliziune cu alti navi.), prin negociere cu potenlialii reclamanti. intr-un alt caz, al arestirii in port a doui nave, ,,I)umbriveni" si ,,Filaret", a intervenjt ,,cu promptitudine", re'alizind ,,scoatereaacestor doui nave de sub arest inainte rle terminarea operirii gi, in c>ricec.az,in ntai putin de 24 orc de la dercizia de arest a 'l'ribunalului din Anr,-ers... Ilra o munci epuizantd, ciacdavem in l'edere cd, dupi proprirle a.lirnratii, a mai fi.cut ;;i munci (le reren: ,,clin ianuarie 9891 gi pini la [l revenireain tari. [in 8 martte 1989 - n.n.] am inspectat peste 1.000 containere NAVRON,I in porturile Anvers gi Rotterdam. Cele mai scizute preturi practicatepenrru astfcl de inspecgiisunt de 22IJSD / container (total economisit 22.000 USD)". NIulEibani economisi!1, dar probabii cd, privind la cit cigrigau omologii sii r:;ccidentali, uita ca era trimis gi phut tocmai de NTWRONI, cu Lrnsalariude invidiat penftu orice romin, t()cmai penrru a fhce asemcneainspecgii. Sau 5i Poateci misiunea l.,iera de fapt alta, iar aceasti satcini i se piruse de-a dreptul facultativi. Rimine de vizut" Traian Blsescu a fost, clupdcum sustine,nu numai o p rezentit acdvi, dar a pi reugtit sa se faci apreciat de parteneri, afirmAnd ci

-r-

(r0

Al nv An.r 't,r

Ir '\!\,\

l l t l l r AI'\N BAs s s t:r l

i l l ttttt

r ; ( ) t'ttt

61

i \rrvcrs l )i rcn,anr obt inut , pr in t r at af ir r c cu f ir m elc N( ) R'I R( ) p bttnt' ctt n;trl ori l ori ' l rrtstet" ri de :t l l ' { )m{ )\1 1$ i (l (z \" l t:L t rt' l l 1Li N( )ltl,Xr\ clin si exch-rsivitaree rransp,rtuluj a 16.(X)0 '\nr.ers, ce c pr()btt 9i clc thptui ceezl servicii si mai alcs autorittitipLrrtuare' I tonc zahrir in containere, rcprezentincl cantitatea inteqrali cle ttl cle rc'tincri dc nave pe cir anui ecesta nu au mai cxistat nici un ! zehr'rr exp'rtat de Piata (l,muni in (]recizr - r,ia i\nvers. incasarile dcgi starcatehnici a nevclor romineqti I de rnspecEie", consiclerente N'wR()NI penrru transportul acesteicantitili in 800 ccinraincre S-a intimplat a$a ,,cfriar i nu efa tocmai conformti cu stanclxfdele. s eu ridicat la 880.000 DNI (480.000 tjSD)... NIai mult, J,raian dehcienle cc nu au I in concli;iile cind la nave au existat suficientc l-Jisesc' arira sr-rpcriorului(9i prorectoml*i) sii-r,minisuu adjunct in care rmintir"^ putut f1 rc-mediate". Sunt cuvinte rcci, ""tt'nt I al transp.rturilor gi gef al l1otei conrercialea RSR, c.j uindc;te ci' clin punct dc vedere celor ce au murit pt: mare tocmai pentru I in pcrspectivrigi are viziunc p.litico,ec.n'mici: ,,in perspectiva mare' ci la Pnmint' tehnic, llota Rominiei socialiste nu efa Pe I unificarii Pictej (lomune din 19c)2,,'nan'.lizat impreund cu firme burghez al regimului nu mai avea Loc. La Anvers' cx orice mic I I"LJRNITSSpi am intocmit un str,rcliuin ve:derearealizarii r-rnei viegii dc' marinar' teama comunist, Trat'anBisescu uitase riscurile I companii rnixte in Anvers, in iclecaprevenirii marginalizdrii llorei el cum era sii pnEeascn si mod ars cle vlu pe un petrolier (aga I noastre d.p:i anul 1992, in relatiile de transp.rt cu ririlc pieqei E'ra de insuqi gi cllnr p'illseri cle-a clreptul cei "Inclepenclen;a")' I (.omunc". Spiritul viz.ionarnu l-e in;eht incepincl cu 1992,can<l cle a fi m;rrinar' I 'l'raian risc asum'.It", probabil in opinia sa' acela llisescu avezr sd ajungi el insugi rninistru aJtransp.rturil.r, ',un i'rilip T'eodo"*t" aga cum explica mai apoi si uitatul securist flOta tirii noestfe I a naviqat intens pe acestenoi rute clc transport. reugise si aclimattzcze netura meseriei salc. Probabil, Biscscu I [)ar sr-rbalte pavilioane, liincl, cum tlcja sc ,s1js, r,indutui navzi cu i gelilor activiiti 9l la Anvers ccva din atln()sfera ,,cle lucru" I n:t\i i n cr.i Inri mar e pr r t u I t . i. Lrndeorice era motor era administratori clin Rominia socialisti, I f)ar si ne intoarcem la raportul <ic activirate :rl lui "I'raian din incheietur! cu Fircutsi mai mcarsir un pic, chiar claci scirgiia I Bdsesc. la Anvers. Ill mili arati ci a rcusit si clcschiclipentrlr j''ttt''b 9i o ;aibi, clc draqul o bucati de sirmd, un "ra;rortirilor" I navelc romine;ti inclusiv o linic de transp'rt tra.s.ceanici a le-a fxactlcat succese". Raportiri Pe care' cum se vecle' cle ,,n<-,i I mirfuril,r c'ntainerizate intre ,\mctica cle nc>rcl gi c'ntinent, a s-a sflit sn ilJ nu fictiv nociv m'fsuri egala 9i in caracter carciactivitatea cr-,ordonat-o, gt ,rl cir,,r realizind, la finele cel'i cJcal ffcilea nivelul del s;lectacr'rlos voiai pe actrasriruti, pina la 30 apriLrel9[J9, incasiri recunoascliia.Reugea,tpt"-'" tl, si creasci cic peste 1 in aceste circumstanqe alel milion operare ai nar-elor romineqti chiar 9i LISD numai clin Anvcrs: ,,succcsulliniei NrWR()N{ :r fbst egti acolo' dit clar n1t amplr-r orclin,-rluisubingeles,,descurci-te cum poti' crmentat, inclusiv de presaclespecialitate,. ('['raian I]zisescu multl trerlsportetorikir a greu invins cle tnenponeazi concurenta cere", biruind atci L/oylS. Apropiin<1u se cjc finalul raporrului, el Ibate; r$r contau riscr-Lrile' tace astfcl bilanlul: mai bine dotaf clin prile nccidentale'Nu ,,apreciez ci prin acdvirateil rnea in celc cin-4f 11l uni atunci rind dc ma"rinarul cle plitit e pregul cii uitase care ci t m-am ef . ct iv la post [ si nu t r cr an1,cum af ir m i "f l"r comerciale Ot]*1t"1il public in largea aria ttaseelclr.1. t'^'-t'pt"'ale flotei zilele noastre n.n.j am acluspenrru NAVRO\,t, pcnrru ^ doti rt ff l r srrnqci n l prol i zi ' rnrre' 9atd,economii cere pot fi calculate la minim 400.000 c ,rn c o tn i tc n l c tl (' (' { tfl r' mi i l c USD.,. ctr l l rc l -l l i ni i tl e c' rntri nt' rc pe rchl Laf /\le salc,lc-e crlcuht el insu;i, rr' p :tr:tl ,i.,l i : rtc o n c rtrc n q ri iar noi nu lc cunoastemin aminunt. I Oricum, clupi cum insugi rccunoaste,au fost substantialesi au

; ,-*,rt;P^ie2oo(r

g
i

- Al pv r \n.,r tl

l 'Al ,\

l 'tr l 'I'u'r t'l x ^

BAs gs c r l

tV[r tttt s ( ) t'tti :t

cu muncu Prcstrtil. Sa., c.' o , constitult o recompensape misuri : sale luni pctrecutc pc rnare, au parte a ei. ca gi in cazuiirrrgLio. nu mai era daci responsabilitatcr i fost multe,,munci qlzile", chiar la puntea tle comzrndi a unui ! una ciirectd,aproape fizic resim;iti, astfel raportul siu de activitate I petroiier. Ttaran Bisescu incheia_ si vd informez cd clatorita I catre viceamirarurAnghelescu:,,dofesc inzond,activitatea meaztrnicd I mtrltitucliniideproblemeexistente r2gi 18 ore/zi (rog verificaf, I era cu reguraritate cuprinsi intre o ale telexurilor), firi a dedica | inclusiv orele de.rpii"r. -lc^r I ti*p". acest tot in singurdzi de duminici odihnei, ,^, I patfla era nerecunoscitoare. cu ta^td cldruirea ,TraianBdsescua fost demis din postui siu Pi recheti: I i1i^.f l adatacl e 24mat' 1989' tn | Ord i n u l i n tra i n v i g o a re i n c epA n< l cl e scris viceamiraiului Gheorghe I i-a Bisescu Traian apd.rareasa, aRominiei, tocmai raportul I Anghelescu, geful flotei comer ciale zi dupi intrarea in vigoare-l de mai sus, redactat chiar a cloua ra constanla. i., i.r..r.or.u a. I a clispozigiei,cand se afla cleia a trimis mai multe I rechem.are, a impiedica aceastddecizie de unui incident care.l-a."::l:l rapoarte $r note explicative asupra comunist nu mai I _ in zadarinsi nici inaltul demnitar funcEia35. l astfel ultima t""" Bisescu ili putea face nimic, degi Traian iuca ardta:,,pe fonciulI 25 rnai 7gB(), tn finarul raportuiui sdu din intotcreaunaarrimoi de m,ntil acestor eforturi, in care am fost

c,ntlrrcc'rcrl lntrcprinclcrii este it-tc,rcctri, lucru crtrc:mi face sli ttlri sir'rt pr.fi-rnci n.clreptitit" lL.g sd flu i'tcles corect, nlr in functia dc reprezenrant Narrrom la l::::::"ttrr'rt Anr '--rs'crbfLcarce mca fiincl de ('ipitan de cr-rrsa h-urui [sicl] q'i eu imi indrisesc nleseria"' Dorinte i-a f.st parfal inclcpiinit), veciea - nli s-a intors pe ,,[Jir'inta", dar nu r1'pi cllm sc 'a p":tt de tratamcntul aplicat incleobgte celor ce t ^.u' ?]t] comire.r ile.qetititi precum cele cre cafe a fosr :rcuzat, nu a [rrst d:rt rfrri cu lit'i" din (-odul Nl*ncii' czrrer asigura "art'130 la munca de jos" pentru ,ricinc' indiferent dc "trinlltcrea prcgitire sau vechimc, clat nu s-a revenit nici asupra decizier a1 A inocult dln pc)stul cle la -r\nvers' Pentru 'liaian llisescu i af it m i'' m ai int i'i de t oat e o pr , blem a ::::,::" ::i i :::"cum nu inseamni itlsi' ca pot fi de zrcord dc ttnc'rrre: cr-r "accasttl indeperterc'l nlea clin tunctia de Rcprezentant Navr'm in baza unor ecuzeqii dez'nt>rante gi ncdrepte" tlpt penrr. crre rog dispuncqireln,rrizarte pi interprctlrce c'recti a a.cumentclor de rcperetii Ir nava <Zir'nicea>"' teea ce, urteri.r, s-a pi flcut cipita' al si fie exorlerat Llc j:",,],i:l-ti,j";:t"t "Iliruinlei" : vrnx' f'uscsc, crc fapt, cu mita in sac", c'rn se spu'e. nSi "prins nu in slc' ci in cel cu devize al stattrlui romdn' A avut insi '-rricc n.,tt't' cici ti'rci nu ar fi uvur,,spatele" ac<.rperit, ar fi prrtut si ce il acuzasein faEaconduccrii NAVRONi :^tfit::l::1,:': ftt' ti:1:1":',

prestigiur ut""'^'.:il :il":::l:,t:,*:,H*::.::ilii:pentru mea, compania pentru dragoste tost schimbat dinl

'' ca 24'05'1989 am rtensP()rtlrri Nrvcle''frai:rn Risesc'incrl"x NAVRON'I, i,tc"pini si cunr'r:rsci gr Traian] NAVR()NI [subliniere celhlti firqi e rcqimrrhri' mult niai intre:rp.ape gi nu cle ac'r, funcgia de REpRE,ENTANT acuza;ia cd. z'osemnat i.r.or"rrl dc pe Puntca cle c'mandi, aproapc la 20 de met' Bisescu _ n.n.l la Anvers, sub, df :t-,':'t' rnxi l l m(' de bi trLi er - alur il. r ' navei a ,,7'mntcet,,,-rrp^..^g,executate {bctura de reparagii NI ai pr es. s cle t r at c, n. is- a r eclat , ceeal r" p.t ocazte, aceasti cu 1g' g. i a n u a ri e l u n a i n An v e rs .fi::i:]:";-:l?::*"":"::":;11;*:;:;'i*:fi:;;T;:

IXln i]'J;"::fiil;l

i'ui.,,^.intreprinclertt, expticativ. in raportul ceamafirmat Stan $il


interpretarea datd of"rt.i 16 ' Ctrrenftt/, 14ePrilie2t)r gi facturii de comandantul
j

tn ,,,,.,tt.,:." comanclanr, cipitan cle cursi lr-rnsi Era ,,scos i f P e ttscet";i err. fi r i incloiali,nclvos. Se sit ngca pr obr r bil t r dclat ,

,l il

All:v'{n,'.'r;r
t)4

lrAl'\ r\ l'lll -I'n'tt'rlri BAstlscti

N l ,r H r t s ( ) Pun,t

gustu-t cariera sa de succcs c:un()$tea caci pentru prima oari in ia nimeni' nici o oflc:ialitate a$tepta trf'14-1u'^'"'^': mai ll' "tr al Nu-1 I\u "L r infrigerii' fr a g e r tt' al l in amar amar a . .,..c^ ^^ de]a r-:. I i'ar fcltografiasa' la r\nvers, ci doar probleme; I intoarcerea <1e

l)rlpd cum chiar'Iraian IJdsescu relateaziintr-un raport rlin cdncl in teri izbucnise scanclalul in legdturi cu 1.1rnartie 198936, umflrrca costr-rrilot,el a intrat in conflict cu comanclantul Stan ;i peiul mecanic Popa inci de la cerborirea acestorala tirm. Spre in cursul Oasablanca,nava intrase intr-o turtuna pe Nle<Jiterana,

l'::Yx k f*j "ii: *liffi ::lnil;?? I


O chestiune de onoare t
a anului 1988"navade 4800 [,a inceputullunii decembrie I

nava s-a inclinat, cireia, sustineau cei doi, incircdtura s-a depriasat, provocdnd av^ria. Versiunea h"ri'fraian Bisescu rostitd, probabil,

de cei cloi, adS.uga la aceastaun alt motrv, 9i in felul lui colorat fagd' anume suprasolicitareamotorului pe ump cle furti"rni. $i apoi, le a

:1 H ?:':-1 :l'.iT:.i ::".:r:1,: r ;i,x I -,f:T:T:,. t',t ;ff:J:'illT'*' ffi:iTl;:::l'

reprolat ei, ce ci.utau in mijlocul furt.urui? De ce nu au ocr:Lit-o, pentru cd rpararua gi sistemele de comunica;ii le,au semnalat-t> din timp? Chiar daci in cursul acestui voiaj, comandantul Stan sim;ise nevoia unor senzatii tari, Bisescu rtri uitase cd. acsta Navaie, ori, datoriti protecgiei contraamiraluLui Anghelescu,

+;::**::

estc ntarele secretar de partid al I)epartamennrlu.i Transporturi

acesta' precm toli cornandangii iungd ;i brevetul de navigator' de altfel' chiar claci era secretar cle navd 9i toqi marin^'ii"t1" Pentru voiai od'ati la cinci ani' p^rrra, ,r.Ul-,iusd frcd' mdcarun aga cd s a imbarcat' scarJenga' tovardgul Stan se apropiase la motorului o gravi Pe 9 decembrie, nava a suferit ^Y?tre

gefrrl flotei, poreclit de marinari Paraipan (dupi simparicul erou al unor frkne regtzate de Sergiu Nicolaescu), pur ;;i srmplu nu-i piisa. Iniliferent de motivr:l irrigial,neintelegerile intrc cele doui tabere nu s-au atenuat, au escaladatin Ilecare clin cele noui zile cdt au durat reparatiile. Mai intii, comandantul Popa i-a reprc>gat (a fdcut-o ;i in gari, intr-o sesizare clespre comportamentul lui Bisescu) ci nu trebuia si.-i aduci acuze;ss. profesionale, de naturi si-i gtirbeascd, autorttatea.de fagi cu qeful mecanic. I-a rindul siu, geful nrecanic a reiatat (reiese implicit, din rispunsurile pe care lraian Bisescu le di in raporrul citat), cd atunci cind a inccrcat sd aibi o interventie intr-o cliscugiecu reprezentantii gantierului naval, acestai-a spus, pur si sinrplu, sd-gi pni gura. Ilisescu a rispuns acuzatsjlor, ari.tind cd Valetin Stan are o ,,rnentalitatc invechitd", de pe vremea neviga;ici cu panze, iar mecanicul $ef Popa nu gtie bine englezi gi s-a amestecar in cliscugietotal deplasat.NIai adauga gi cd la insistengeleacestuia din r-rrmi, cle a 'uCurtnht/, l4 aprilic2utt6.

de reparatii serioase't-^:t"tt:: era evident cd nevaavea nevoie incil in portul cle clestinagie'astfel nu au pr-rtut ii c'fectuate (lasablancl de citre NAVROM din n^v^ afost redirecgionatd 1989' dt era a$teptati' in 5 ianuarie spre Anvers, unde in dnne Ttaitn Bdsescu' Esenga problernelot reprezent'rntul agengiei ' in celt dt etunci incolo 9i cate au dus' pe care acesta lt a ^"'-'t at clizgragie9i rechemarea in Eara din urmi, la c'iclereasa in faptu tt' to-^t'dontul navei 9i in constat in serloase dispute zile' cheltuielile lol efectuate ci, ia flnele reparaliiior' il i""U franci belgieni' in loc de 5:6 100 s-au riclicat in final ia 899'000 cdttt selectati Pentru luctiri de cAt se stabilise inlgial cu flrma autcttitilile navale romAne'

-'
66
At.i tr v i n,t.I^ F r T .i .\ l .tr l 'l 'tr 'r r 'r l l !'r s t :r 't i l l r r ttt s {) t'ntl 't

E-*

67

tlirr u"tive "lrirrt' imposrLril ttce ,,plinrrl" navel ctt clrbltrant, Lr-rcrr't cu c()nsecinleabcrante' t gtiot"': (aclici politica .1t' cct'ttoruslte, 16 nevc in act:l rnoment, nr-rmai putin clc ,...,.r.1.r, r-lrlr-rtarc)" Anvers' La insisten'tele romincgti'.r$tePtelr si alimcnteze in porrul Bisescul a dat un risplLns "foarte repetate 9"f.rLoi mecanic, "1. n c i d " . N e Pu tc m i n c h i Pu i ' certuri, ciisputaa fost' cum se putea altfel' Dincolo .1. ^..'tt s-au prezentat una legati c'lebani. Cind tcprerzcntan;ii $anticrrului cu o thcturd totala de 963'460 franci la bordui natei ,,ZrrcLnicea" de reparalii 9i cele de belgieni, reprezentand costurlle efective mecanicul i.rt.".g.t"r. 9i ,to;i,rn^,e in gantierr,comanclanrul 9i o parte din cheltuieli' deqi sef au rehlztt si semnezc pentru franci' 'fraian Bisescu obginuse' pc krc, o reclucere de 64'4(10 lasi B'isescu N''WRON{' transformati intr-o noti cle creclit cdtre ar fi ftrst legati de faptui cli si se inleicaga ca supirare;r cclor cloi cu ntmic' CAt despre diferenga nlr s-au alcs cLin aceastd 2rf?rcete ale repara;iilor' intre costurilc estintate 9i cele finale (substangiald) cliscupi ctul r-rnei atat: ,,consiclerci nu poate face obie el spune dt-,ar cliferenEaclintre voiumul cu subiect rcal, clcoarecc este eviclenti ulterior stabilite a 6 cle lucriri inirial estrm"rtEi volumul lucrdrilor atit cle elzzivi' nu executate". tixplica;ia, pe cit dc succinti' Pe din voiaiul peste Atiantic a satisfiicut,atunci cintl, intors in gari Stan l-:r reclamat conclucerii cu nava ,,Zimnicea", ct>manclentul cu I'lra, in foncl, vorba cle malorarca ctlsturilor pe'fraian Bisescr-r. () treimc clin sume conventti 300.000 franci belgleni, mai muit cle raportului inigial.Nici incheiere'rpcr Lrn ton persiflant.a -f^li ramane situefa:,,v-a$ rn,,rti" 1989nu a fost de netufi sd iusr-trer.re in situaqiac1ea mi apire de recunoscitor ca, in loc s'i n'rd Plineli pentru N'VRONI - astdzt NTVRONI, m-agi lisa tioar si lucrez acestui mizcrabil reclact"rrea am pierclut 4 ore cle iucru pentru reamintit comantla'.ti"1.Stan'. spunc cti "mi'a ;;;"t;'i;.spre

olilcr i h l;orclul navelor NAVIt()Ntr, comandantu lJratu Ar-rrel" (o pcrsoandcu acelaginumc xprrc pe Iiste victimclor incendiului de pc petrr>lierul ,,Inciepenclenta") 9i ci cipiniilc exprimatede el qi timp cit nu gisesc de mecanicul gef Popa nu-l deranjeazd,,,aLdta ecou la factorii de decizic din intreprindere sau atita timp cit acesteopinii nu mi vor pune in situa;ia de a-rni iustifica activitatea prin rapoarte explicative". Nlai spune cd are congtiinta ,,perfec-t impicatd in [a9amea ci rm ficut ce trebuia", ci a acgionat ,,corect" yi ci el consideri ,,actualamea func;ie ca {1ind cu totul oc^zionald si temporari.", ,,doar o experienEi", meseria sa find ,,si duci gi si vapoare". $i ci va reveni Ia ee.fird urmd de regret. Daci e acluczi sd-gireprogeze cev^, sus;ine el, este temperamentul de <:omandant cl c pcrrol i cr, cere i- a im pr im r t . , o c( ) m por t ar edir cct d", in car c ,,diplonratia, in orice (.a2, ns estcrpuncful meu tare". I)aci de prima trisituri de caracter suntem gi astizi convingi, pe cea dcr-a doua a rcmediat-o pe pxrcurs. Un autoportret <;onvingitor, lriri indoiali cd acest incident descns mal sus, care s-a finrlizat cr-rprimn gi, .lin cite contabilizim, si ultima bdtilie pierdutziclefkaian Bisescu in intreaga sa carierd,i-a servit drept lecgre. r\ tleven.itporte mai prudent, fiincl fie ,,c{irecf", lie ,,diplornat", cind gi cu cine trebr-rie, dupi caz. Irnediat dupi rechemarea in !ari, nici raportul din l.l aprilic trimis clc la Anvcrs conclucerii NAVROI\I gi nici cel pe care i-a inaintat pe 25 mai 1989 pro tect()rullli siu, contraamiralul ..\nghelescu, com andantul fl otei comerciaic, nu au fost de naturi si il salvcze cle o sanc;iune, cu toate ci el continua si considere acuza;i.ile drcpt ,,rlezc'noranfe Pinedrepte". A fost supus intreb'irilor unei comisii <1e disciplind, compusd clin gapte pers()ane din conclucerile Departarnentului Transporturi Navalc si NAVROi\I, comisie convocatd chiar din dispozilia contraamirah-rlui. Ea a fost convocati in urrna sesizirilor comanclarrtului de pe nava ,,ZimLricea", Valerntin Stan"Acesta a publicat in ttbrrnric 2005 sub titl:l ,,N.Iarinarul" un volum autobiosrafic in pi care, intre paginile 686 711 clescric

prin micimcqi meschiniii:1:fl1 clecomportare, prin moclui ca


clin prirnul voiaj etectuat .le tristl arrrintirc (pentru minc)

63
Aul v i a,r t r l ;\1 \ \ l .t t l 'ttr t'tN Bi s ns c r l
N[\tl'l,s )l']lll.\

E.:

6L)

t-s'clrr( toertc probabil \,ariantasx asllPracelor Petrccuteh i\tlve a c o n s ti tu i t;i s u b s ta n l a rc rci amati ei i urpotri r' ' l l tri ' l ' rai anB i sescur' 1989citre seari' 5 ianr-reric la intoatccrca clin voiaiui pe mlrc: ,,in sLlnt c()manclant Traian rrcostascm in Anvers. <S'1rni prezlnt' in i\nvers> scr,r, actr-lelmente rePtezentantlll N'WR()Nt 13ise preliminari cu $antierr'rlllelliard' Ilzisescu 1...].Dupi o cliscutic evah'rati le 597'001) ,.'p..r.r,rore la borcl cu cottrtia lucririlor' valoarea totald nu mai era ,le iianci belqieni. Bomba eta alta, ci dubli, umflat:i ctr Pcste 11'000 de dolzrri' cea inigiala,c1 21Pro21pc nostru> $1 nuFrr^ oi^ 1 noaptea' NIa uitam la <reprezentarlful scntnez' Pcntru ci nu sc mi crecleamochi-lor [..']' N" affi vrut si peste 10'000 contractul' 't Ft"t depigita vlloarea cu respect,rse pe drumurr' lar N;WR()NI' de clolari ['..]. F-usesemchcmat la La ministrul Artlr.t Aflasem ci Birsescu era plcctlt la llucuregti' rccst lucru' ci sc seama' nu ert gteu si re"tltzcz' f...]. imi clicleem zilc' avea sd ia' mulqumit 9i pl., lrn scenariu. Bisescu, pestc cioui rizboiul' degi din bitaLia lirugtit, avionul spre BruxeLles"' CAgtigasc iegit sifonat' cr-rcomanclantul de pe ,,Zimnicea" a 'fraian lJisescu a ftrst ptr;ial exonerat' ir-t.,rma sfcrrllor tiase, tlc repnretiile nrvl 'r si justifice suP[mcntareacheltr-rieLil' rer-rpincl ci' cle fapt' fonclul si sc fi pus cle "rcotcl ,,Zimnicett".Clomisia pirea Traiatr Bise scu si secretarul clc problemci eta doar cclnflict'-rlintre care' ca mu\i algii' acestail partid ,,pe ramuri.", Valent'in Stan, pe acuz"rtiein fata cdreta considera un ,,marinar de bir<>u"' Singur:a cle taptul ci nu a sr'licitrt Iliscscu nll s-a purut apira era legati suplimcntari a cheltuielilor' aprcrbareadin Eari pt"i'o angalarea ca era vorba cle o sumi proc"d.trl obligatoric, avind in veclere cornendantul Stan ar"rfost i*p.rrt".rt^ in valuti' Atit el, cit Ei pe c' lund3'' Comisia s-a penalita;i cu retinerea a20oiotljn salariu i\timdinea comisiel aritat plina cle inlelegere fati cle cel reclamat NIai intii' ea fusesealcituita taii cleTraian llisesi esteexPlicabila' ;e,'rr, kb*, 18 i^"uerie 2008

cont r eam ir alul cl i n,l i sp, rzi ti a com anciant uluillot ci cor - r - r cr ciulc, protcrctorul celui rccirLmat. ,:\nghelescu, '\poi, clupli crlm cl-riar cheltrriclilor unul dirr rncn'rbriiei lasi si sc inteleaqi, ,,umI1area" ( curcntd" --.asLlpra pentrll obtinereade contisi,)tnc .,ert ) pralcficri trebriia,spre Lrine lc tLrturor,si se atrlga prex flrc itcrltia cdreianr-r auroritigilor.Fusesedoar o ciocnire intre cloui nuci la f-elcic tari, unul first comanc'lantpc ,,Iliruinla" gi protcjat al ministrului, celiialt sccrctarulclepartid pe ramurii clin minister - confmntarca clasici in I{on-rinia socialisti, intrc ,,omul cu sapa" si ,oomul cu mapa". Ronieo Popica, unul dintrc membrii comisici, numiti prin ordin de minisfful ,\nghelescu, considerat r,rnul clintrc cei mai buni specialigtiin motoare navale clin aceavreme, i-a luat lpi.rarea in privinta chcltuiclilor suplimentare,care, in ctzvl lui IJisescr-r unui vcrclict nefavcirabilal cxpertizei tchnicc, nr h putur si libi consccintc' penalc srave" r\lti doi membri ai conrsiei, R.omeo pi CorneJ ldu, sustin gi in prezcnt nevinovi,tialui 'Iiaian Posedaru Biscscr-r. Primul, fost gcf alServiciuluicleProsramareReparatiiclin NAVR()NI, spune ci :lscrncnc:r rcpirxlii suplimcntarc justificate se efcctuau ,,fi)ereu'"la ne'"'ele allatc in voiaj gi ci, de fapt, nici la navc, dar, fiind ,,nu cra in sarcinalui sa se ocupc dc reparagiile repl'czentxntul nostrlr acol,t,il slulam gi i1 rugffn si se ocupe, rnai aiescincl era vorba clc rcprrrltri cvalrretemrti scunrp". Asa a fbst cazul;i cu ,,Zimnicea", rr cirui repararex f()st neEociati insd chiar de citrc Ti;rian lllisescu, hincl ultcrior facturati la ri valrare cu Pestco treimc mai marc tngaclc cea convenitd inl;ial. Posedrru aiirrni ci, cle iapt, ,lccste il f.)st reclamat cie comandannri Stan, pentrlr cli a rcfuzat si fhcrurezcinch-rsivun comisic_rn clc 59.0 pentru echipaj: ,,era (.) practic,-ri pc vrclnea |-ri Ocau,sescu, in unele <11r, cazuri, comandantii nrr cliclgru clin banir de comision rnembrilor ech\rajului si, pentru ci Rrisescu il ;ria pe sccrcrerulde plrtid, a tefuzat clar propunerce lui a sermnat pcntru suma exactii a val,rrii ;i repataliilor". Afirrnatirle sunr inrir.irc cie (-ornel idu, pc arlrnci clrector gcneral Navrom. i\ccsta nui sustinc 'I'raian Biscscu ci nici

70

Aot,v ,\tt,r r '.\ IAL\,\

l .l r l 'l 'R .\l r \N BASESC U

&[,r ur t s {) t'tl l l ,t

71

it itnchcttlrii salede lnicar nu a fost schirnbat din func;re clt urmerc sfruntati' cll' cdtre comisie gt ci s-a reintors ia Anvers' ,,8 t'' minciunli luna scptembrie Bisescu a fost retrimrs la post, unde a stat pini in pr"rnovet in fcrst e 1989, cintl, pentru calitd;ile sale profesicln2le' Un tinar ofi'ter postul cle gef al Inspectoratului r\avigaliei Civilc"' acest lucru' Fjl ie manni de arunci, Lauren;iu Nlironescu, intire9te 2008' intt-un demers afuma.,sirnultan cu ldu, la inceputul anr-r1ui PregedinteluiTraran public menit si aPere onoarea profesionali a pc mafe, a aluns Bisescu. ci in luna iulie 1989, in primul siu voiai al NA\RONI gi la Anvers, unde acesta,,s-aintil-nit ca reprezcntant Ia 'i\nvers' de activitate cle cu echipaiul". Dar in rapoartele sale de protocol" Bdsescu nu mentioneazd. ns.clieriasemenea ,,intilnin iu care sc afleu p()rt' mare cu echipajelenavelor in tranzit prin acest bine simultan in escali citeva nave sub pavilion rominesc' "Nll-aduc odihni <1e :rminte cd, in luna august' cll. Bisescu a vetrit in concediu Fostul mai spuner in Romdnia 9i la sfirgitul lunii s-a intors la post"is' sd fie piren Nlarina' de ofiler stagiar,care, degi pronspit absolvent NAVR()M in foarte la cLrrenttocmai cu agenrla rePrczentantuiui marele port de la Nlarea Notdulu' lvlironescu' Trebuie si precizdm ci afirma;iile lui lclu ;i sanctionat nefilnd ootrivit cdrora Bisescu s-ar fi reinttlrs la Anvers, de cdtre cel pe .., .chimbarea din func,tie, sunt cointrezise chiar siu din raporrului care au sirit si-l apere. Rcamintim ci in finaiul fost intotdeauna 25 mai 1989 inaintat lui Anghelescu, arita: "am mea' Pentru prestigiul animat de multi clragostepentru compania 1989 anfost schinbal gi onoarea NAVIT()N'I, fdc,r)innpdnd ctt24 rnai sub tcuzapa dinluncpa rle repreTentantNAV'I<OM la Anvers [s'n']' navei <Zimnicea>"' cd am semnat incorect facttra cle repara;ii a Rominia' cdci incepea Acelagiraport marca 9i data rechemirii lui in Bisescu Traian, rapofiez" m-am aflat la post astfel: ,,rnb..-rru*l 1989"' h'ste foa in perioada 14 aprilie 1988, [pini] la 5 mai
'd Ibidcm.

posilril insi, l1:r c-um rr:rr?itirstul comanriant \Ialentin Stan in ca inulfrtproteclie a contrarrmirilulr-ri Anghelescusi-pi fi cirrfc,is1r, gi, dupri cc ccourile reclamatjeiimpotriva iicLrt inci o cleti ertectul 'I'ra1an stins, Biiscscu sa-gi fi rcocupat postr.rl.Ratir-rnilc: s,au lui pentrll care in 2(i08, la nor-ri rni clc la cele intimplate, Iclu ;i Nfironcscuau sirit in aplirarcalui, rimin insd relel'antegi nu sunt insu;i cleclarase enterior greu de urmirit. Reamintim ci lJasescu octombr ic 1989 f i; st am chem at acasi de la post ; i num it czi ,,i n dc citrc mjnistui transpornrrilor de atunci inspector gcneral al civile"'e, lisind si se inqeleaeri ci datoriti meriteklr sale, nevigagiei iar povesteanu putea fi schrmbati pe parcurs. in rren.-tal, ncest gi-a prr>tcjatintocleauna. cu orgoliu reputatia profesionali pi, orn cAndi-a fost pusi la indoiali, a grisit mijloace sd.o apere.NIai ales ca in caz.ul de flrga,rnrjloacele i-:ru fost la indcntini: ccr cloi nu ar li ezitet si spun:i orjce in apdrarea sa..Nlotive rtvcau. Cornel Iclr-r, fost.ul cLirectorNTWRONf, a tbst incrilpat in dosarul ,,Iilota.", pcntru instriinarca Frauduloasi, dupi 1989,a celeimai mari p54i a flotei comercialerorndnesti,pe caret>gcstir>nasc in anii construirii socialismului, clara fost berne{iciarul a cloui pre:scrierr, sczipincJ de oricerispundere penali. 1.aincepurul mandatului de prcsedinteal lui Traian lSisescu, crrr deja unul clintre cei mai boqagi opcrarori de navc, averca sa fiincl cstimati la (r0-(r5milioane dc-rlarir'). A fost, pe rind, bencficiarul unor privatiziri conrroversat.e din inclustria naval:i,cit gi al unc)r c()ntfxcte extfem de avantajoase incheiate cu tnarina rljLitarir. tjna clin firrnele salc, ,,()crcrson", I primit contracte clc rcparatii pentru navele ,,Albatros", ,,Nfi.risesti" ;i brtcul ,,Nlircee.", crre se r:iclicaula pesre 100 miliarcle Lei vechi (la nivelul cle curs clin 20i)5), rep:rrxqiilc lirnd, clupi un vcchi obicei, suprafacturate,iar lucririie mult tergivcrsaterr.(lontractele ;:--'- lnterviu in rcviste Bilant, 14 noiembrie 2005 a0 RoninLt/iben;, Ij noicmtrrie 2005 at (.arentu/, B noienrbric 2(X)5

I.-

lrn*-:'t A \ !.rrl r,.\ A Or-:vA *-rr,r 'l 'tt.rt,rr l J,\sti S <;tl {)r,l rrl ,r N tr.rR rr,s

;
i_aur fost atribulte prln increclinlare clirectli r.lt' ( ]|11trl-.3t.NIerin'

Pre$cdintcltri llisescu' comandantul floter militare, protejatul trmflrrea ldu il anchetasein mai 198()PcntrLr Pe care Gheorghe Celalalt aparator cheltuieljlor de reparaqii i:r nat'a ,,2\mnicea" ' Nlirtlnescu' stagiar Lar-rrengru al lui 'fr:aian lldsescu, fostul ofiler programul cu 1989 inch-rsiv cel care declard ca era la curent in la r\nvers' cste tlcputat concecliilor reprezentanrului NAVRONI l'ibetal' parudul preziclential de Constanla al Partidttltli Democrat. clarviziunea cu c'llre poatc sa - ceca .. p.r^r" explica acuitatea 9i reinvie trecutul. toatd lumea a evut in frnal, clin aceasti Poveste de demult' de clarnic cu omul de afaceti de cigtigat' Ciheorghe Nfarin, cel atAt in fmntea Nlarelui Stat t.lr.,,n flrt numit de PregedinteleBisescu graclul de amiral Ei a devenit' Nlaior al Armatei, a fost avansat [a unei supetbe vile po^sesorul clupi clezviluirile clin presd deja citate' ldu, fostul director al la Rforie Nord. c.rro r- atitat, Gheorghe lui Bisescu din mai 1989' s-a NAVRONI 9i blindui inchizitor al mul$ bani" [lste de presupus aies cu imunitate in fa;a legii 9i cu datoritd puterll sale de cd Laurengiu Nlironescu ;i-a asiqurat' Traian Bisescu s-a ales clarvdzitor, un nou mandat parlamentar' scrie lstor13' rcperati"' CAnd insi orgoliul suPunc ai cu 'ronoarea cineva pierde insi intodeauna: adevdrul'

; 7

in spatclc fcrcsttelcirzidite. Nu estc doar o hg.rri de stil qi nici exprcsi,runci obsesii,de altfel deseoriintAlnitd,Prin care tot ceea ce nu se poate exPlica, rimine confuz 9i invdiuit intr-un aer c'le mister, primegte tmediat un bilet de intrare sub mantia larsI a teoriei conspiragiei.Cici o binecunoscuti butadli, atribuitd ,,gcolii i!(lB-ului", spune ci ,,unii scriu istoria; noi o facem". in mentalul colectir,', culisele ultimilor ani ai regimului puternici Rominia poarti peceteaSecurititii. AtAt der comunist cLin a fost (gi este inci) obsesia noastri legatd de omniprezenta gi omnipotenga ei, mai ales in primii ani de clupd pribuqirea resimr.rlui,incAt celelalte r-erigi aie sistemului au fost mjnimaLizate sau uitate. Iar in ceea ce prive;te ectir.'iteteaserviciului secret comunist, de cele mai muite r-rri s-a pu's accennrl in specral pe latura lui de ,,braginarmat" al partiduiui, prin care autoritifile au men;inut sub presiune gi control oamcnii de rind. Dar Securitalea trebuie priviti gi ca o mare intreprinclere - fiind nu doar trn consumator, ci gi un producitor cle venituri. in spccial in tiltiml decadi a regimului comunist, institulre s-r tmplicat activ in acgiuru comerciale gi inclusiv de produc;ie - aceasta din urmd vizind fie copierea gi adaptarea de tehnologii, lie producga de ,,tehnici speciali" specifici seriviilor secrete, pe care Securitatea o utiLiza ea insigi, dar o gi cometcial:za cu succes confragiior din celelalte servicii secretc clin girile Pactului de le Vargovia. l)ar nu de aici veneaubanii. Pur gi simplu, ptin servicii specializate,s-a aiuns, ctr binecr-rvintarea,,inaltelor personalitigi de partid gi cie stat", cum era numit in Limbaj sc:curistjccr.rplul Ceaugescugi din dispozigia expresi a ficleiului lor erecutrnt, minjstrul de interne Tudor Postelnicu, ca Securitatea si controleze practic cea mai mere parte din comerlul exrerior al Rominiei "* de la vAnzarca peste hotare a textilelor gi bocancilor, pini la cherestea,ogelsau ciment, incluzAnd, ca ,,articole cle lux" solicitarea de ,,riscumpd.rdrr" pentru sagiigi evreii care doreau si emigreze, care deveneauastfel subiectui unui comert clr carne vie. Institu;ionalizind practlc

Culisele istoriei
lJnele dintre acestea lstorla este o casi cu multe ferestre' este greu sd privcati iniuntru: sunt cleschisesau luminate 9i nu acopcrite de obloane' Altele, climpotnva - sunt fie in penumbri'

Ol" sau,pur gi simplu,zidite'Dincolo cleacestea "tT1:"t^-iii


intunecati; acolo se desfigoa o alti falxa trecutului, o cameri

ei 9i a alcova puterii,a secretek>r c1e povestea itit^illll,ii


:;;;;t mirun;i,

mul'.i .;.,,t ,..,',.o"' fac istoria, in vreme ce noi' cei scrls acc suntem considera;i personaiele scenariului

n
75

F-*-

i \i ) 1.;\'\r r \r .\ l i \r ,\

\ Lt I T R ALq.N l l .r s tl 'tt:t

i l l tr tr r s t) Pntl ,r

acest c()tncr! cLrc1lrnevie, ()fitcrii rotttrini l1ll plrs la pr-rnctchiar tbrrnr-rlare tipizatc, Prin carc se stebilct \raloerea ficcirui clm vinclr-rt.in functic tle studii, r'irsti $i sterc cle sinettte|. Opetatiunilc comcrciele ale Sccuritiqii t'rlu nurrlit.:,cu un tcrmcn generic, ,,aPort valutat special" 9i :ru luat o lrscrffIenee incit in primivara anuh,ri1990 Iuiian Vlari, fostr-rlpcf ampl()2lre, al ilcesteia, miirturisee cu :rmariciune: ,,Nlulte pre juclicii s-au aclus rnuncij de securitate, prestidului instituEici 9i chiar bunului aport \?lutar, pe care activitate c1e relrume al larii dc cirtre aga-zisa 0544;i LJNI0195 UNi o realizau cu prioritate unitagilecxterne - n.n.], Precum si tJNI 0650 fspionajul gi contrespionaiulextern cli' Sccuritarea interni. in afara de faptul ci sumclc respective, cie celc rnai multe ori, rcprezentau o citimc rlin prepil cle vinzare a mdrflrikrr ;i pe carc sral-uloricurn le-ar fl incasat in c(rnciiliile gf:itcrrii dc securitate trebuiau si intre in tot unor negocieri cr-rrt:cte, f'elulde combinagticrr striinii, nu de pufne ori compr'rmit'tolrc, iar controlul activitilii lor ;i al valutei nu efe sisur. fbt atit de riu cra si faptul ci unitafle respectivefuseseri intr-o buni misuri pcnffu carc..lu tbst crcate 9i care ereu detufnnte clc la misirir-rllL. din utile 1irii. Cu tgatc incercirile pe cafc lc-am Ficut cle e scc-,ate reduce o micar cle sarcini sau preocupirile Sccr-rriti;iiaceest.:i Postelnicu a ridicat-o la Dimpotrir''i, reugit" nu am substan;ial, ranqul de atribugic prioritard, pentru incleplinirea c'f,reiatrebuia sdcontr:ibufia inreslrl eparat"rl. Operatiunile ''WS, "aport gi adr-rcir valutel speciai", ilenumirc sub care sc ascunrlcrlr rccstc eirceri mltt afcrcnte prrdr,rcear-r alc Sccuriti;ii care atrigezrucomisio..rnelc sr-rmein vah_rti care alirucntau contr-rri sccretc, deschise in gari
r:rCu prir.irc la ir-nplicerea in activitir;i comerciale r>{lterilor dc sccr-rritere t)loltenitoni.\'ettnt'tilti, Opree, exrerrlc, ineintc gi ciupi 1989, r.czi t\lerius I Ium:rnitas, 20()4. Lr,cl. clin .l1 7", cieclera;ica lui Iuliln \','lacl 'r Citrt clin ,,Reportul Arnttgeclon martic 1990

Romina cle Comerl F.xterior (ulterior' BANC()RI--'X)' irL lJar-rce de r\\S erau clestinatefinangirii una1ractiuni (.,nturLlc ..rLimentatc cxterneJ economicc sau cle alti naturd ale Securiti$, precttm unor,,disiden;i" ai regimului saua apa-ziselor,,iantome", plantarca xgen!.rcll o identitate fa6ric,atd.Dar ,,partea leului" se virsa in conxrfile lui ceaugescu sau alimenta investigiile megalomane ale acestlua'. in Securitate existau doui unitigi czirc desfhpr:rauactivitili cu caracterexclusiv economic: Intreprinderea de Comer! Exterior Cons tantin GavriJ,incadrati ..I)unirea", sub comanda cctloneh-rlui in l)irec;ia de Informaqii Externe, 9i ServicruJ lndependent pentru C.omert Exterior, coclificat UM 0650, aflat sub comanda colonelului $tefan Alexandru. La ICII Dunirea lucrau I 15 ofi;eri' pentru gi 12 civili. in ca.lrt'l Scn jciului Independenl. 10 sulrofiqeri Ei 2 civili' Comerl Flxterior lucrau 4t de ofi1eri,2 sub<>fi1eri Sarcinile1or erau de a controla intreprinderile de comeft exterior ale Rominiei gi a fi parte in negocierea contracteltlr acest()ra cu terlii. Pe de alti parte, cadrele fostei l)irec;ii cle Informagii Flxterncisau UNI 0544 (care in 1989 nun'.ira7 t 5 ofiqeri, 36 maigtri rnilitari, i 97 subohleri 9i 1 1 I incadraf ca personal civil) participau ( ) per r liuni. ocazi onn! In as cm enea (.ea mai mare parte a ofilerilor angrenaEi in ,,aportul valutar special"au lucrat sub acoperiri comerciale in Occident, gestionind foarte multe dintrc rihcetile extcrne ale regimului comunist pi ale Securitigii.Unul dintre acegtia, Didi Secrieru,care controla o firmi a Securitd.tii, ICE ARPIN{F,X, estima cd ,,aportul v-alutarspecial" care a Tlimentat conturile lui Ceaugescu insumau ,,minimum cioui miliarde dc dolari". El a oferit un exemplu sulestivprivind modul de derulare al acestor operaduni. intreprinderea de come4 exterior in care,,lucra" s-a ocupat multi vreme cu comercializarcain SLrA a bocancilor rominegti, la prcprl de B tlSD perechea.Din acegdbani ,,cloat7 intrau in contul IC,II i\RPINIF,X li restui de un dolar lua

AD E\IR AT A F r \T i ,\ t.t l T R '\I'\N l J r :t:s t:t r l l 'l utti s Opate

r-r, tlt' Ltt in cutLt ,rLlnulc()ntLntcrmeclier" clincitrebanii cmu var-srlti cale de conlcrt lui (-eaugescusau ale Secr-rriti;ii'Toatc intreprindctilc crau sub c()ntrolul cxtcf i()r, ca ;i ccntrala ministerului cle resort centralizat'ir Secr-rritiSiipi krloscar-raccleagi Prectici' Raportarea o c-upnvire la sinra;ia ,,aportuluii valutar special" cdtre (.cai-rgescLr extern LjrV 0195, contraspionajul ettcrua generaiullon Nlot, 9efu1 Asistengade specialitatea ,,aportului valutar speciai" d Sccuritagii. lrrnentel'rr' Pe carrera asigurati cle un civil specialistdln N{inisterul Ne oprim asuPrabiografiei 9i ascensiuniisale' il chema Strtloiana5. a lui -Iiaian IJisescucare seamini, ca privitd intr-o ogl'indi, cu cea singuradcosebirc fiinci legati dc nrture profesiei' 1943' The odor l)umitru Stobian s-a niscut ia 24 octombrie dc studil t"conomicc la 'Tirgovi;te. A urtn'.rt cursurile Academiei a lucrat ca absolvire' clin Bucure;;ti intte l9(r1 Yi 196(r; dupi Bucure;ti, dupi economist stagrar la intreprinclcrea Frigotehnica TnclustrieiALirncntare care a icrst transferat in centrala Nlinisteru]ui a aiuns si lucreze in Nltnisterui de pi Agriculn-rrii,cle uncle in 197'2 198(r' a tirst rlirector Irinanie, la dcPxrmmcnrul Bugerului' Pind in ciupi aceasti dati adiunct al Direcfei cle operagiuni velutare, iar ca 9i irnporrurilc de a conc|,rsctecttv aceasti clirec;ie,care se afla' l3isescu' ,,Biruinta", le cirma comanrlentului netrol eclusin gari c1e fiind sursa de diriiarc sub atcntia clirecti a lr-riNicolac ceaugcscu, Prin atribu;iie sale' Stoloian eviza t()ate l vah.itei clictatorr-rh-ri. prin dtlui conftrri, cel dc "'lperxtluni lxlutrre opel:atiunileet-ectuate a afirmat cri' in aceste si..i"I.," ;i cel al (iospodiriei dc Particl' S de 139 milioane din urmi conturi, se aflau in i9B9 nu mai putin clin datoria extetrni a tlet'lSe dolari. L)upd achitarcala tcrmcn e r-rne-i t., *;.;;;., Pi l)Il: l)i'li Sucricru Vilcn:rgcu fostul ,t. 'hgcr ''to'tt' in Denemarca careapare nr'|12/201)4, Dorttl iLrrevista pcrblicrt ,fl-rcocltlr la Sttlk>jerr lr:i |:.\.czi, pc lerg,cu prtvire h actlvit,.rtcx ',aporrui
ve lttte r sp ccie l..SiCc) n tL lfile lr -ri C catrsescui rrD anT)x\el ,',|urenrl i l t,o/ttl tti , Nr :m ir e , 1 9 9 4 . F ' .cl.

restul tlc l9 militlanedolerl s iltr c\ rtporut:ul'r 1i1i, cle 120 milioenc, Incti inlintc clc lt)8(t, prin natura tuncttei sale'ca baghetasa maqic;.r. De' tapt, lL colaborat si Traian llisescu, a interferat cu Sccr.Lritatc:a. cfcctiv cu depertamentul ,,ap()rt vrlutar special" clin ca<.lrul spionajului Rorniniei socialiste,fiind urgaiat eftctiv ca ,,reftrent dc - el este unul dintrc cei 11l selaria;i civili din cadrul spcc:ialitate" DIE - sttb coordttnarca coloneilor r\ndronic ;i ,\nghelachc' In lcci ani, figura ;;i in schema instinrn,rlui clc Ec-onomic Nlondrali, o instinr;ic sub acoperire din cadrul ScctrritiElrn. Dupri 1989, ajuns prim-ministru, Stolojan a co()Ptat -seu p.istrrt in Err.ern numerogi ,,speciali;ti" dintrc colcgii srii clc la Secutitate,cu carc ,,colaborase"atit la ICII Dun'irea, cAt pi Ia tosrul Sctr,-iciu Indepen(icnt Pentru (ic,mcrq lixterior. Ccntrala Nlinisterului (lome4ului Exterior Fuseseinc,i ,lin primivrrn anului 1990 populati cu fogti securigti.L)irectorul DrrecqieiAsia gj Extremril Odent era colonellrl Talpag, seconclatclc maiorul Nfincrilete.La fel se intimpla la Direclia Atlica. r,rndedirectorul Grigore ;i adjunctul sdu lJdlan etau c'.rclreale tbstei Secr-rriti;i. l)ircctia Europa, clegi nu era condusi clirect de sccurigti, dar numirr-rl 1or era mare ;i aici, incepincl cu fclsh-rl iocotenentcolonel Cr,rldu, pe post cle consilcr, conrinuind cu ofigerii Nica, N'Iihoc,Rerinde gi lrota. .r\cestaclin r.rrmria tbst promovat chier ministru al comertului de citre Thcoclor Stolojan, care probabill ii cunogtea incleaproape ,,abilitif le". DirecEta Chimiei din Ministerul Comerqului era condusd la incepunrl anilor '90 tot de un ofitet de sccuritate, Neo5lescu, iar clc Direc;ia dc ()rganizare: pi Control zr Nlinisterului risoundea fostul cadru al DSS Neg-ulescu. La conducerile nnor intrcprinclcti cle comerl exterior din subordine, precum FRUCTFIKPORT, AGR()FI,XPOR'I', METALINIP()RTEXPORT sau "I'trRRA ru lucrat in continuare fogti ofileri de securitate clin aceleagisffLicturi clestinate,,aportului a6 http/ I theodor-stolojan.intbnervs.ro/despre-fheodorStob jen/46htmJ

"' . , . ,

. ,. - .

-,.--

..:-

i.

_ r : - _ " : l : : 'i l : '_ '- : 1

r \l ) r ,\',\uAT A F AT A A l - r r l I'tt.r t.r i r l J ,r s t;s t:t i \'Lr nr t s d) pni l 'r ?o

Dire cqieide Informaqii I rxtcrpr:, valutaf special,"seufoste cadrezrle spioni sub acoperire dipkrmatici, retrali de la posturi dLrpzi1()ti9' Nlinisterul a fost pdrisit in 1990 doar de un sinprr: sccurist fostul ministru adiunct Bidild, care fusese general dc securitate; dar generalul 13idi1n a fost consoiat cu un post in diploma;ic, fiind numrt consiLier economic ;ef al Ambasadei RomAniei la 'IleheranaT. gi politica a fost continuati' Nu e un exemphi singr.-rlar Astfel, in august 1993, un numir de i7 fogti ofiEeri ai fostei sau coflsiLieri securitdgi se aflau la posruri in striinitate, ca ata$a9i comerciali, al;i t 1 lucrAnd in Centrala Nlinisterului Comergului director in N{inisterul Afaceriktr Rxterne, Exterior. Petre Ciobanr_r Radu Flerghelegiu,de la Deparhmentul pentru Refotrni 9i Petru Rarep, director al EXIMIIANIT fuseserd, de asemenea, oflgeri DIE 18.Din totalrrl de 156 r-'fi1eride la iCE Dunirea 9i Servivrul Indepenclent Pentru Comerg fixcterior al Securiti;ii, prea pug"rn au rimas deoparte, conLinuind, practic, si acluci ',aPott valutar speciiil", concret spus comisioene, Pcntru noii lor stipini din servicii,lesecrete sau clin structurile puterii care ii proteia, clar Ei pentru ei in;igi. Nfai putin vizibili, aceasti ridicare a ir>rla o putere comunist, cind par:tidul, gi bogilie nesperate in tirnpul regin-ru1ui a securitigii contra.informa;iile intcrne clin structur a m1htafl,'zati gi Lcgea 18 a ,,ilicitului" ii ;ineatr in fiiu, este comparabili' in istgriei, cu ascensiuneapoLrtjci a lui Traian acest plan al cr_rlisclor Bdscscu.$i fac parte clin acelagiscenariu Pi spectacol al tranzig'ei' Cr,r excepgia sagilor gi evreilor, maioritatea prrl<lusc1or tle export care ficeau lnainte de 1989 obiectul contracteLof contr-olate de Securitate intrate sub inciclenga,,aportului r.alutar tl t ti esti nrti e ptl rrul cl r pr' rnc1 s p e c rrl " l mn z i tn tr { ttl Il n c t)ri .tV ci l u belgian Anvers, inciircare ln bordul vaselor N,'\VR()NI-uh4
\1 Rorntinia I iberi, nt.1\0/ 1990,,,securitatcaexisti! Linsi noi" '" .t8 Ziki, m"341i 1993,,,Numiree r-inorfogti securi;ti in striinitate L:rcninuntu/ aduceRominiei imcnse plejudicii"

ctlmpltniei, -[raien []lscsctt. I-a rsistrrtc lici cle rcPrezent'.l11tul ;\nvcrs, cum e ;i liresc tlatr,rite iln\-crgurji Pc care tranzacqrilc ;i clhterli comcrcixlc () itvcAuin acestport, erall prczr:nti la c{attlrie (lu t1csccuritetc. atit mai mult cu cit tlcestmarc c:entrucotnercial era (;ii cste) o binecunoscuti placi tumanti sl pentru un cornc:rt drept o piati I nurtrlul,:lrlrlekrr clenaftrri speciall, Uind cunoscr-lt 1m P( ) r f lntcr por lr t t or t lt ' ;i ,i rri rnl nttl or.R, r m inil cr t Pr 'r llt lnclun :rrme in qirile din lumea a ttcia gi poitte nu intimplitt-ir la Anver-*se Bisescu, un otiler cu misiuni speciale dmp cu -I'raian alle,in acelagi elupi cum in accste zone, care avca si ajungi in zilele noastre> se va verlea, unul ciintre ,,cadrele de niclcjdie" ale ServiciultLi cle tlrice Informa,tii Extcrne. Bisescu a negat gi neaui cu vehemcnqn in carc s-a rap()rtllri pe care le-ar fi e!-ut cu Sccuritateain 1:,erioa<ln sc:lis ,,n-at'ir nflat la pr>stin Anvcrs. in 8 octc,mbric 2t ttt'1,cleclara: ci erauin contact cu mine consulul Securitigii.Bincingcles rilp()artc o mefe preocuParcpenfru clin ambasadi. 1\ Fcrst de acolo,o'.rmeni nevoie sli-;i intareascdceea cre ci, in aceaperioacli, Rominia ave'.r cle e turnizr pc pirqa americaniitextilc 9i se nurreste capacitatea clc ct>mert otel"" r\clicd,asa clrm am aritat, efa \orba clc operaqir-urL cxteric>r de anvcrguri, afletc sub controllrl SecuritiEii.Bisescrr e rltPo,trtetrlmlse iost intrebat in aceeagi imprcjur'rre chcriin ilccrste in iari de la t\nvcrs a ,,turnat(''pe cineva. A rdspr-rns: ,,flxclus. $i vi asigur ci, daca exista un astf-elde docrtmcnr, crrr in pr,:si clcmr-Llt. fistc exclus. N-rrm licut aia ceva. $i nu-i obligatoriu sli ili din catcgoriacelor care-giturnall coleqii. Si apoi, pe cinc si totn (.a o parentez.i Lie la Anvers, ci avcam in suborcline belgieni?l"ae (ieorgc Piclurc, Ie spus, in 2l mti 2t100, invitat la o emisir,rnc'I'V, aceavremc candidet PNL la Primiria Capitelci,a cledaratclespre Traian Il'iscscu, contracandiclatulsiu clin pertea Pl) la Prirniria Capitalci, ci pe r..remeacAnd era reprezentantrrl rrr.-i\\/R()NIuh-ri la Anvers,a transmis citre Sccr-rritate note informativc referitoare
ae 1."tteninen/uIqr'lez, 8 ocrombrie 20(l.l

.i '-rr-

l- 1.!q*

,
1 AD EVAR \T A r 'A'tr \ '\ Ll I l 'l l \l \\ [J .\s ]'l s c II N {,r nr r ;s ( ) r ,r tr .r

la cl. Afirma;ia nu a fost nici probard,dar nici irrfirrrrrrti.[]ltcrtor, ost marinar, in 20()1 , informaqii de preszianunrau audietea r-rnuif per nurne Furnici, la Comisia pentfu anchetarer fll()tivelof de a ptegeclintelui. Acest mafinar ar fi vfut si ceeri azil suspenclare politic in Belgia, dar a fost impierhcat de Trairn Bdscscu, clrc l-a la cipitirua portului cle un furt comis pe nrvi ii cl urmtfe ^cL7z^t a fost consemnatIe bord. intrucat subiectulnu avealegituri acesta cu activitatea comisiei, s-a renuntat la aucliere5u' luiTraian Bisescu la Anvers a ficut atit subiectul Actir,-itatea interne in Partidul l)emocrat, cit 9i al clezbateri,lor uncir cliscuqi-i .In 1997,dupi izbucnirea electoralepenrfu alegerilcprezrdcngirle scanclalului ,,Lista lui Severin", conducereapartidului a convocat o reuniune restransd,Ievdri,in care s-a pus probiema colabordrii cu Petre Roman lipsea, Securitateaa [clerilor clemocrali. Pregeclintele Bogdan Niculescu Duviz fiind plecat din gara,dar r,-icepreqedinteie (iu acel prilei, gi-a rugat colegii si-gi spund punchrl de vedete' 'Iiaian Bisescu le-ar fi mittur,isit coleElor: ,,gtig,eu am ri prgblemd, am lucrat cu igtia fsecuritatea n'r.], am fost obligat, dar nu am ficur poiipe politicd". Fostul vicepregedinte PI) Duviz, a decl'ttat presei ci, in opinia sa,'liaian Bisescu "nu Putea si fie la Anvets firdsitaibi un gir,ct sd nu zic mai mult, al Securitigiide atunci' Problema in acest subiect este ci nu se poate face r,tnraport clar

se ascuntlerr lrrintre picioarele rnrnerjkrr si nul h.lmeze.cAnd le didea mancare la R()1\II:,XPO. ()amemi igtia vin gi ne dau lectij.,... activrrifii lui -fraian Bdsescu la Anvers gi a presupusei Subicctr-rl sale colab.r:iri cu Secr.rrit^tea a fost rcluat ca temi electorali in campania pcntru alegerile prezidengialedin 2004, inr-o emisiune difuzatd pe postul natinnal de televizrune din B decembrie 2004, cincl el a first intrebat de Adrian Nistase, contracandidarul la Pregedinric, ce a ficut in perioada in care a lucrar la Anvers. Bisescu a rispuns: ,,La z\nvers eu mi-am servit 1ara.Toat.dcaiera este ieg,ite de servit tara, acc). unde a trebuit sd mi-ct servesc: la bordul navelor, in zone de rizboi, in incendii, in furtuni. Am adus acasi titeiul de care avea nevoie tara 1...1 Nli-am servit-o gi ia post, ia Anvers, unde i-am ficut prima legdtura port-conteiner intre Constanga gi Statele lJnirc pe nave romAnegti,,. Ultenor, pe 7 februarie 2005, cu prilejuJ unei depcizipj ficute in fa;a unei instante de j'decati, in calitate de parte vdtimatd, nr.ra negat insd ciar fr'frst instrr-rir de sec*ritate in prea.tabil, inainte de plecareala post: ,,am lucrar rrei ani in tseftia gi ar fi o copildrie si nu recunosc ci mi se ficea instructaj. in rapoarte scriam inclusiv ce fdceameu gi familia mea". in rest, a{irma el, a fost vorba doar de rapoarte

de serviciu, trimise la sediul NA\ROA,,I, de unde erau luate de Securitate,,gi fiecare departament se foiosea de informaEii cum ....d,." de cuviintS". z\firmaria a fost reluati si intr-o intervenLie colaborarea aiutat I-a anume gi cAt intre obligaEnlesale cie setr,-iciu telefonici in direct, la o emisiune televizati: cu Securitatea in meserie pe Traian Bisescu"51. ulterior, intr-o ,,am lucrat la Anvcrs, imi trimiteam obligatoriu in mod lunar rapoartele emisiune televizati la care a p:rrricipat pe 3 iunie 2008, Pregeclintele ia cornpania cle navigagie. Duviz, Niculescu Bogdan Sunt cu convins rifiriasci ci se au ticut si interesul avea organelor clesecuritate Bisescu , macar parte din cle"s2" Traian lJisescu avea dreptate __ c]ate afirmind clespre acesta cd a imparpt pachete cu hrani minerilor acdvirateasa de la r\nvers se regisesc in arhivele Direcqiei veni;i la llucuregti in iunie 1990: ,,am mai vizut pe aici un domn' l*i"d J^ r Qe htormafx t organiztt clrre cu n'n'] lj-rrcrnc a Securirigii. in 22 augusr 2006, Cdtd.In intre timp s-a dus iAngd titucul [liescu r larnagea,Fcrst curn unul N{odrogan director al SIFI, declara inrr-un interviu la postul cle prin nc Duviz, mineriada, domnui Povcstca tadio BR(l c.i a r-dzut rapoarte in care figura numele sdu: ,,rapoarte
\o Oatrilanil,5 aprilie 2007.
:l--r--

517 Plns,i4 decembrie 2006.

" Realitatca'I\i e:misiunea ..()amenij realitritii,,clin 31 august 2006

. ,,-r -.

' : .::.

.-,.-:-1-':-jl l_ - 1 .' .

82
Al nv ,\R ,r 'r ',r i ,\!.\ \ l .l t l 'tr 'r r 'i 'N R As l s r ;u Lv tr ,i l i l ts ( ) i 'r ttl r

rrrci intirrmagi-i rizle;e de presi. Aceasta, citind surse in rrlrrrrr l"l" Figr-rra de la;\nvers' clrt'rtrttt,'izLrt' esuprafuncgioniril\gengiei dacir ziatiqti cle t)e crez.are", socolitc ,,clr:mne c5. in 19.39, dupi sinuciderea cle ei"' intrellet nu figura un ^r^td. numele [r-ri, '^pttt'clat an'riralul cr-rritatc' ,pd'rarli, Se ministruh-ii generalul Ja Nlilea (fost comanclant al tatrluj g;se tto putcall Traian rapoartele lr-ri ^i:tg" post in numirea la Regirnentul 1B tanc'ri din Basarabi),in buoul lui pre;cdintel'i c^re ii.semntse Anghelescu, Fostul sliu pr()tector' ac<llo"ir' gisit o fi notd alungi prin si care s-ar se solicita pentru ofi;err,rl acoperit 9i posibil la Anvcrs, a tasPuns l^tt'-t' "era "[iaian, istoriei? cu gradul de cipitan NIapN, apr<>barea Bisescu lume a culiselor de trecere ttt A avut'Iraian Llisescu ltglttt'i "tt^'td nu gtie de cxistenla de spionaj ale Securititii. c''i stmcturilc in in interviul citat mal "",'Ho"t"gea "rfirma arhivcle Pe de altd parte, un posibil rispuns privinrJ intrebarea pus.i numele Tnian B'isescu in vreunui dosar personal'pe pe dosar un existe sus, privind asociereasa la activiti,tl care au depigit statutul de si mai poate serviciului de sptonal comunist: "nu oliter' un gef de asentie NAVRON{ ia Anvers, il oferd chiar'fraian Bisescu. respectivi este sau numele cuiva' clecit clac[ persoana sau centralei' in cind La punct.ul 13 din raportul de activitzrte pe care l-a inaintat in din cincl gi atunci el trebure 'd '^pt"ttt" spaful pe 25 mai 19f19 crntraamiraluluiui z\'ghelesc', clupi rechemarea sau este o actiune deschisa este colaborat()r' sau dtceva' acel cle la r\nvers, afitme,. cincva 9i spriiin de ca pcrsoan"i ,,curent, arn spriiinit autocarnioanele respectiv 9i arunci este solicitat sccurltate rominegti stationate in Anvers, in a.gi rezolva problemele rapoarte"' $i Senlralui.'d1'. pc cincva trebuie sd clea nigte posibilitatea unet teritoriul bclgian sau olanclez,iar cind a f.st nevoie, am organizat intetviusa' intr-un Ion lvlihai Pacepa excludea' transportarca mdrFurilor romdnegti si pc calea f-eratd5;. practic, Agcn;ia N'WRONI de la r\nvers suborcloniri sau a legdtririlorinte de rele;ie o mcn;iona T.raian Bisesclr actionase, dupd propria ca Lrn atalat din Ron'rinia' Dar tot ei 'irllrrie, ;i Securitateaintcrni de comercial, depdginclu-gi Direcgia E'xterne 9i cu mr.rlt Informa'tii atribupile tle reprezenrant c1c subordonare fa;d cleDilecgia din 1973' Docurnentul N.VRC)NI; aceasta,in sit.atia in care el nr-racticina in acest tel clecret unui t'"'^ i" lniormagii a Armatei, susdne Pacepa' si trlnsprrrtc "curier pentru ci a;a ii cerea fipl postu[Li. in totu] clezvdiurrilorlegate ar fi autorizat NTWRON[, sLlPuse' de natura activititii sale la Anvers, in presi au apirut tot felul cle ipamentc mltrtal:e occiclcntale cliplomatic secrret",adici ech inlbrmatii tt' neconfirmate, a cum ar fi aceeaci, pe cincl a fost cipitan e' preciz tttei lui' nr^t1 argou emb :.:T; :*:fi::':.::::,i: ar'ru ^'-'-" a lJdsescu de vrs Traian nu ;r i rrst st r iin dc t r ansp{) r t ur t de nave' Iar i 'lr , : r r . mcir e r c t ir r lc ar , , lr {'. "', , agenliiior NAVRON{ 9i cipitanii sau declara;i i r-rb s pro tcc Lia anonin-ratllui, precum,,conf'e sitrnile,, gi arepina estizi,ttt* " u' u,"-dt1'ttfit"-tt::::-t:,,;lT"t:.TlT: filicra au a1u un'i first .fiter al l)irecf ci clc lnforrnatii l--lxrerne, aceastd pe Probabi'l' care sustineac:i de la Brrrxeiles' ,.rt privtrc s-aocupat de zona Europa, in cu ^.up"rire Harnagerr de pomenite perioaclain care Rdsc:scu s_aaflat in :rrhivele l)IF, informa,tiile la Anvers...\cesta tO::1: tl:.tl:t^i gisit s-a a cleclarat nu ci printre clai; atribuuile reprezent.ntului t:u activitatea sa la Anvets' " o allrma NAVRON{ ,,nu se aflau pi rcsponsabilitaplegare dc rransp()rrul nu s-a ficut publici nici Securitllii pe nume:ie siu' rutier ttY"t::: szrufcror,iar u] privind arhivele 9i, prin urmerc, claci s-a ocupat pi de acestea, similari in legdturi cu 1adrel1

Direcqiei.i" Info'-al
t) (,nrenht/,14aPrilie 2006

t\"n"ttl clin ult'imi ani ai socielisrnul

" (urentu/, l4 aprilie200(r


i ci

loan Nlihu Pacepa .a zita,g septembrie 2006, intcrviu cu generalul

1,iht, 1,5t)r-200-5.,,Copr1ulriu concluccr Rom.inia'i i\utori: r-.L'Ir'n,tliltlttr// t o 2 f t l ll . t r I '1 . : 1 . l .mili:Ln Ise i l r si l r r i i r n L o m l n t.r t.u

Aos v Anl t,'l l r Al \ '\ l 'l r l 'l tt'r t'r r l l ASIi s c I ty '[,r tr tts { ) t'H t,'r

m::

serviciiloLsccrctc ale 'armat-et inselrmni ci a tost oliger acoperit'el s,auocupat clerctiviti(ilc cconomlce rominc, carein aceaperioadd o enume 6rm"i in h'utopa"' (){rgerul lr.inritcat ;i transpotturile ale iui fi striini de acestu acliuni olandczd, Foster, .ott t"' ar gef 9i protectrlr' emiraitrl Gheorghe Traian Bisescu''. Fostul sdu ci Biisescu avea atribupi exclusiv tngf,.t.r.o, spune cle asemenea calitatcrc1ereprezentant al in crrmeniul transporturui navai: ,,in sd se ocupe exclusiv de transportul NAVRONI la Anvers, trebuia pentru de marfi 9i nu era trimis naval, c1e asistenla navelor' Noi acolo instala;ii care ffansportau' probleme auto sau alte legatd c1eflota rornineasci"' l-am trimis pentru o funcEieprecisi' care ffln7lti.u pe uscat Dcocamdatd, povestea transporturilor

(:aricrele lor ciuplicicicrearegimlrlui comunist nu firsrl set:rrritlrte, a'.t pute,rspune ci, dimpotrivli, sunt exemplare eu intmt in clcrclin; ciin pu'ct dc r.edereirl reu;itci s.cio-profcsionale gi chiar poLiuce. Ca 5i 'frnien llisescu, t$a cum sr spunc, ei ,,au rcusit in r.iati,.. SilvirrnIonr:scu,primul in ordinea funcgierdcdn'te atunci, cste chirr un apropiat al acrualului pregedintc, ei a.cordAnclu-5i sprijin in ascensiunea rccipr.c, clLrpi 19[:i9, politici. S-a nd.scut[a l septcmbric 1951, in (,.nsrarita. A intrat in Securitatein anul absolvirea Academiei de Studii .Bconomrce,Irac,.rltarca 4, clupa. 197 de Comert Lrxtrerior drn Bucurepd. intre 1979 gi 19g3, s-a afiat in mis,une permanenti in Portugalia. Ulterior a a,v-ut mai multe deplasiri in striinitate, in misiuni speciale.in l9fl5 a devenir pef de serriciu in Directia I-a din cadrul Centrur.ui dc Informatii Iixtcrne, care ,vea clrept atribut| pdncipale spi,na.rea ;drilor membre Nr\T'O ;i urmdrirea i'formativi a disidendl.r romi.ni stabili;ii' striinitate, posr pe carc L-adctin't pini in deccmbr:ie 1989. in aprecieri de serviciu clin perioaclain care a lucrat in Securitate, se afirmi ci,,a inciJcat normcle muncii", avinci relatii neoficiale cu cetaEeni stri"ini, deconspiriri, rapr>rtdr:tgi chiar

vreme,u'i't"i" de comandai*t :t: :i::.1:1ti: in acea [',uropa fercstre e lstorlel' 1n


acea cameri Firi Blr"r..t, rimine inchisd in i n tu n c ri c u l c u l i s e l o rc i '

Careul de agi
a neg''lt catcgoric ci ar fl a\n l)e9i, clupir cum am vizttt' s-a aflat in pozi;ia tlt rela;ii cu Securitatea cincl :'r1:.t"jt1:i: dintre.ofile

c'leconturifalse. A fost trecut in rez.ervd la data cle .l I marrie 1990,cu gradul <1c cipitan, de la C-510, unitatca clecontraspionaj saunLr'Patru coinciden,ta ffiffi;;-;i;;;tt, din cadrul Se^iciului clc [nfbrmarii r]xterne (fosta t: aceeaEi in 0195 O-tii'i1." in spionai 9i auavut romini carelucrau .. Stanc din cacirril Dlll, cea a generalului N,Iot, care 'rutate Virgil Antonescu' lv{arin ,,centralizase misiuni in Belgia, Silvlan lonescu' operaj-lunrlede ,,aport valurar special,). A ob;inut certificat cic cunoscut bine clup'; t?OO Ei Aclrian Isac, l-au revolu;ionar T.]:i::"::::: pi dreptate beneficiazi <leclrepturile prevdzutc cie lege. Dc la tlrept' fcrrmal acesta are U.r..r.i, chiar foarte bine' E incepunri anului 199(),a intrat in poiitici, find unul clintre membri nu se putea iegitime :'1 ",t"*r::,::: cici, nici unul dintre o{ileri fondatori ai Frontului Salvdrii Nagionalc ce partid. i\ ticut partc in aiara scrviciului' Inainte in fagalui, ci in nrct o impteiurare din pnmul Colegiu Director, Ot::::::::: fiind secretar execufiv organizaroric, aceasts.zonade 1989, legiturile Securttilii in tar dupi scindarea :" rl: F-SN a ocupar funcfi similare in particlul afl ate suh co ntrolul,s e ope rativ pen tru opera giunile Democrat. in anul :tt:t':prez ::": 2000 a flcut parte din echipa cle consilicri cuvlne i1 acoperite cum se clin RomAni erz.u genetali ai lui Traian .i-.l*.i. ^ Bdsescu p.rrou primiria Oapitalei, clin carc acestlucru' Cu toati apartcnenqa a celor patru ilLlstreaz[pe clepiin den-risionatin 2002, in urma publicnrii rezr_rltatelor anchetci Cotpului cle Contol al prrm-ministrr,rlui, rcf-erirc>are la afaceriie 2t106
( ..ttr,nltrl, l-l rPriiic

Aogv ,\tt,r l r

l r \ l ,\,\ l - ti l T n'l t" r N Bi s l :s t;tr

s Ounl .t r\l .rr<rr

care $i cl) lc ticcau cu PrimIrle pe care consiiierii locali (intre privintl implicarea se in aclc rVunicipiului Bucuregti' Suspiciunile raP()rt indntat Consiliului de corup$e sunt mal vechi' intr-un pi a Crimei Orsanizate N^fonai cle Ac,tiune impotriva CorupEiei

tt":t-t:ti <leo situaqic in 1998,se arita ci ,,dispune 3t"':11:1' Ia Nlogoqoata'

llucure;ti' o vili degine mai multe apartamente in incoace 9i pdnd astdzi'situalla md multe autotxrlsme"' f)e arunci Dupi succesul in alegeri lui materiaid s-a imbundtigit simgitor' 9 ianuarie 2005 a fcrst numit al r\lian;ei Dreptate 9i Adevir, in

Sil'ian I'nescu sc n.rnird pri'tre accle persoanc, rare cr2rr(, clespresine la persoirn:r a tlI-a singular.Intrat in vizorul '.rlrcsc clcscris a in mai rnultc rlinr-iuri tipul cle activitatc pe carc () lrrt:sci, inlintc cle i989:,,[Silvian Ionescu] nu a a\rut niciodati.,cler rrvcrr nicioclrti, relagiidecit ia nivel foartc inalt cu organele inrerne cle Sarcinapc ceream avut-()a f.st aceeaclea face spj.nai Sccr-rritate. f. I r\ recunosclrt ci, intr-adet.ir, avca i. sub'rtlin( ..muncx inforn'rrrtj'zi" in vcstul [luropci, inclusiv in [3elgia.Silvian Irnescu e cleraliat public natura atributiilor saie c{e serviciu in aceasti gari, aritind ci deginea eviciengaa{:enrilor acoperi,ti gi conclucea. nluncn clespionaj.Bisescu nu se numira, afirmi el, printre agentii ac'pcriqi,dar in calitatcasa sti:r,,ci ac'I. exrstr un cctitr.rn -Itrrrrn Bisescula NAVR()NI, la Anr-crs". Degi Silvian lc,nescua insistat ci I a cr-rnoscut pe Bisescu d<.iar in 1993 sl ci acestanu :i li-rcrat gi nu a col:rboratcu Secriritetct,nu :t putut cxplica cum cle i;i mai aminte;tc clc fostul gef al NAVR()N{ cre la Anr-crs, in co'<iitiile in care nu era suborclonatul siu. :\clevirat sau nu, cc sc cuvlne femercateste ci. Siivian I.nescu, .fiqer cleSecuritate, apirut b^rsc in c''clucerea lrSN-ului, a urrnat pas c. pas *aseul poriric al lui ftaian Bisescu. Spre cinstca sa, nu pi-rrzscllns nrcioc.latd celitatea cle ofigcr de securitate, nici rnricar fagi cle .p.za.Eri p.litici: ,,cir bun'i 5tiintd,ciomnul l)iac.nescu zivenir la Silvian Irnescu, ;riinc] clne sunt gi a luat de h mine scmniti-trl pcntru tilr:irireapnmului numir al primuh-ri ziar intrebat ins:i cle ce rocmai un IDre1>tatea1... c-^- ..".u.,., evrzr lperi;ia unei publicagiidemocraricc,Ionescu :r ,]],, lnchciat cliscutiascurt: ,,astacLrclcmocragia o ma_i cliscutim..5s" Dacri Silvian l<.rnescu ern ccl cerc coolcjc)na,cr1 gef clc serviciu,spionajul in Belgia, ccl cie-aldoilea secunst carc se afla halnte de 1989 cu misiune la lJruxelles, Nlarin r\ntonescn, era ;eful sr-rb acoperirc al rcziclcntci Sccurrtritricler aicr. [r1 nu a ::::". ascuns ci I-a intilnit direct pe Traian [Jisescu,in pcri.acle in carc

tl^t it' 14 ianuarie prefectut Clapit"l"i, ^ l"-i".":.":,n:*^i:T'

Pregedintelui f'raian Uo:::t" in .,.-u unor afirmatii puL'lice ale televizati impotnva numlrll pe carc s-a cxprimat intr-o emisiune Capitalei' din cauza trecr-rtului care Pl) a flcut-o Pentru Prefectura din parte 9i o surprizi neplacuti" siu. Era ,,o mare clezamdg1re sd fie desem"^: O::1:::,] fogtikrr colegi din PD' ,,riu era cazul Nlicar problemele mediat'i cea mai mare prefecturi din ;arn ["']' si faci acest lucru' Se gas ftrcbuiau si contezel 9i nu trebuia ( C^fe a munclt, Pentru un un klc sub Srlare pentfu un om prefecturi a Rominie devotat, nu neaparlt cca mai importanti a demisionat' declarar Patru zile mai tirziu Siivian Ionescu domnuiui Pregedin ci in clecizia sa ,'a prevalat dezamdgttee s-a dcclarat mulSumtt Traian Bisescu", tar domnul pregedinte t^"0,t"?::-O^t: gestului lui Silvian lonescu"' !:'^tlt ,,eleganga a fost nur

2005' cind iUil" ,.r,t...r, e fcrstgisit in B aprilie ai Girzii Nlediului9i comisar-9ef de statin Nhnis"terul secretar

pe generalul Silincscu' cz lvlediu, inlocuindu-l in acesti func;re Silvian lonescu in cacirui l)l inainte de 1989 iusese coleg cu l-au impiedicat Dar ttecutul pi clezamdgitea prezid'en,tiah ^nu de membru funcEia Silvian Ionescu ,l o<:t'!" ir continuare executiv a-l PD, ptegedinte Plf, ...r.t", n-ici ()rganizapei PD Secttlr 3, cum nu impiedrcase ""t"t:'::: ' ' ' r r - ^- Bdsescu s-a ti r 't t c arc T Traian r d a n Bdsr care cu ,^ f,. hrt" de consilieri pentru PrirndriaCapitalei' nl.geri-le ' prczentxt

;;r--------.-.-._--...-.__r .rreu/u1.
2- f,.hrrr,rr.i.. -lit)J

E
\ ( 'l'rt: \

E!!

\l \l(tl Alcv.inrl.r | \l\ \ ll t l'ttrte:' B'\sl'rct

ltLcfaPc atuncl Dar '\ntot'ttrscit acestase afle in POStle Anvers' iar Bisescu liind consul la [Jruxclles' sub acoperire diplomat'ici' 1953 in S-a niscut in 25 mattie i-a cunoscut in aceasti calitate' 1975 $coala Dimbovi'ta; a absolvit in comuna I-unguieEu,1t-tatpf vremii lir sccuriEti'doi ani attp^ de o{rqeride la Bineas^ 9i "mt)tla" Antonescu la I iunie 1985' cind t\Iarin mai tArziu, Dreptul' PAn[ operadv la in spionaj, a ftrst oiiler a iost transferat si rucreze cum declara' ciin iuclenil natal' lucrind' Inspectoratui de Securitate dc Srudiere a Arhiveior - a"' Co""l"'i Nagional ,,la Antiterorism"

lllisescu a cleclaratci ,,memorie ii joaci feste fcrstuiui rLlirrir:rtri, prinr ministru Roman": ,,sc p2rfe ci Petre Roman nti-gi aclr.rcc 6inc aminte discugiri.Eu i-am spus ci Nlarin Anmtonescr-ra fost censui la Bruxelles in timp ce erulucram la i\nvers, ci il cunosc cLir-r lcca perioadi 9i cd apreciam faptul cd oricind apelam la serviciile zi si noapte, acest om venea la navd gi ficca prelungiri c1lns,-rlare, de pagapoartesau acte de siguranli ale navet. (-x reprezcntint al companiei NAVROT\I, cc>laborareain tolosul echipajului gi chiar gi atunci cincl se punea navelor crt consulatul era esen1ial5, relinerea navelor romAnegti dtn cauz.a stdrii tehnice pi in cliscu,tie

au t:: sale Securitigii .o.rrt^ruttd ac$urule *fliU:,T:::"; a a lipsei echipamentului de sipgranti la bordul navekrr. r\lti rela,tie cleunde Belgia' ^ din a fosrcea strdinitate

ffi;ffi;t-t";

a trecut in i" in j0 septembrie 1990 fost rechemat clupi tq8q' fost ;i el dupd t1t1tt:',L::,i:':: rezewdla cerere. At'to"""''" Silvi deosebire de, flstul siu coleg microbui politicii, rJar,spre Salvdrij Naponale a ales tabdra Ionescu, la scindarea ljronrului in 1993 cu func;ia de prefi Iliescu, alegerecare l-a "to*pt"'^t din 1996' Dtrp'i ^ ":t":"1:,::,:; de l)imbovila' "ltg"'il" Romana susgnutpuD

Cert este ci discu;ia intre Bisescu pi Roman despre nu iirn ar,-ut"5e" Nladn Antonescu a avut loc Ai este de ptesupus ci ea nu a avut numai clarul sd-i comr.rniceliclerului democra,ttlor cdt de bine a lucrat fostul reprezentant NAVRONI la Anvers cu fbstul consul romdn la Bruxelles. I)ar, si ne intoarcem la acestadin trrnri, fost

ofiqer de securitate sub acopcrire diplornat-ic5,,astizi de altfel gi el un om cle afaceri s.ievocat cle succes,carc nu privegte,clin punct de vedere material, cu ingrijorare spre ziua. de miine. lt,,l declaradespre rela;irle sale cu Traian Bisescu, clin perioada in care acestalucra la Anvers, ci arnindoi au fost acolo, ,,ca si. zic aga, contemporani": ,,ne intilneam frecvent pi prof-esir>na1, pe linic consulari, ciar gi ca ;i colegi, ca romAni in Beigia". Nu a primit informagi cle lzr llisescu si nici nu aveau rela,titde subordc,nare: "n-aveam cum si fiu superiorul lui, de vrcme ce eu lucram la ambasadi.,inr ei la NI\VRONI. Avea superiorii lur, pe linie cle NA\T.ON,I am a\,-Lrr nicioclati cunogrinti, nici clirect, nici [ " ]. r.,iindirect, prin colegii mei, care er fi purut sd md lasesi inieleg lucrul ista, ci Bisescr: a ar,-ut sarcinrinfbrmarrv-clperative la Ani,'ers [.. "]. L-am cunoscut cAnd ant avut nigte incidente lesate de carnetele unot matinari, care plecau pe mare gi pini la intoarcere le expira --ruenmentul Zi/ei.7februane 2007

pas'Petre L"-,r.r^r. in legdturi cu acest diploma:11]i:::::: de securit^tt cdfosrulofi,ter "tb ^toP"rire lui -fta sus'tinerea

inscrie in PD' avind mult mai clevreme sa se Utt:i::t::: drept Bisescu, care i-l rlescria "superiorul.pe care profesionist"' "ttn om cu la Anvers", "un orn serios 9i numit prcfe in condipile in care fr'rsese poate colabo ra", chra'rgi PDSR a numit in 1993 ca nref; de guvernul Vicdroiu: "Bine' Bisescu rnl Antonescu' despre care de Dimboviga pe un domn m

a;a clupdaparenle'Antonescu spus: <Domne' nu va lua;i - n'r') meu cind eram eu superiorul (accenrueaza ilr, -r. Se poate toi^Uo'" cu eb' $i aruncit*::1t::::::: Anvers. extraordinare 3l
spuni ce lucruri el acolo' El a inceput si-mi t:$:L:i,: asigute navele romAnegu' cl acolo, ca si poatd si

t'u *pt'"-''ul nrcu pe linie lt"f:ttu: ." Jr"^?,;;;"tt" pentru ca mai apc,i s'i aflLrcl Antonls;1 l"t* i:] .t::"1: replicl ia
cle L)imbovita"' Iar PDSR l-a pus prefect in

E.

l Vl .r ntr r s ( ) t'utl ,r

91

erllnr ctf i \ c' vizclc' itl t:lrlttrttctle 'nsttl' viza. Ccl carc le-a prclun{rit

cLrtrrbelul^"tt:":1-1t:.1: cle cerncte dc trarin"rri 9i venit cLl s,tc()se mincat o tflPtura' Ne-am clus pe \"'ls'1lm ,p*, aOvin eu h Anvcrs' tusginc ci probabil Treian am plls vizele"' tf"'o'-'t"t-t "::::t::i prln caP i-a trecut "e biitt clestcpt creii cli b'imria ci c sccurist: .Pi mai,cra niciunr:l cleta respectlvd' nu prea'Ott" :-":,t-:1t".:: |,...] t,^ el er fi krst clacri l)^r era' nu sau ambasaclec"lre l:l,i:t"Tt[.'^;: eu' tre:rba n'o

s-il afirrnet. c,.rcl.n2 ,liqerii acopcrili ai serviciului" Dupd clrm ale de conduccre cadrele cu intilrure la o lliserscu I e recunoscut al Rominiei. Cu acea SRI, care a ufmat rnstaldrusaie ca pregedinte doregtesd afle rnai cineva daci ocazie,le-aspus celor prezenlt ci, spre el, siiJ intrebe pe colonelul Stanciu, pe care il vizuse multe cle ii cunoqtea pe acesta cu gradtll sirl vechi' negtiincl ci in sali('{). 2003. Mai stanciu fusese inaintat general de cdtre Ion Iliescu, in a tirziu,poate tncmai aceasti con{rden;d a preqedintelui pus capdt caierei ofileruiui. Pe 5 septernbrie 2006' la emisiunea ,,Sinteza zi.ei", z,ieristttLlon Cristcliu a prezentat un document potrivit cifiria Vasile Stanciu ar fi f0st ofiter sub acoperire la Bruxelles, unde era, posibil, legatura lul Traian Bisescu. Pregedintele a

:t"t'il::11:*"'

t?t]: dintl" "-^..-" su"n-"avut" l)areu, Iui. .lllu'iT: e venlt "f)un1 Aict' T'::l; ori' am mai intilntt cle doua
"ne cu Traian Bisescu:

pe cere alti trcabir

etiu

numaistiusd"i Tu:.::,:<-i"f :Til t: pela mine' o clat'i ra tot Ia mr"rnte' inci o elatd
ii i,"':T:|", r,i;,.^l^;; i^ i'.*p.,i p';-^ datn tlotrazil:.:], J"' t^ Ct'tt'"U

intervenit in dircct in emisiune prin teleftrn 9i a spus cii ,,Stanciu alta caban'i, lucra [a l]ruxelles, ia ambasarli, era consilier al ambasadei, un :.1t":',t'::: nl-a "nu llisescu e fcrstalespregcclinte' cind'l'ratan z.\,,.Dx,clc civil, cu care nu am arut legituri, decit ci Stiam din cind in intiinesc r-ni sd ']::,,'::1 cloresc nu rlltltrr'L l' "^"' ma1 9i nici mai intilnit cind personalul ambasadei".in 2 octombrie 2006,la n lund de :::: Lutlarin ''' rar^orill-11t11"' '\ntonesc interscctez l)rogram si-i vrear-r --...'-1:..1 la izbucnirea acestui scandal, Prepedintele 'Iraian Bisescu l-a omul... Nu

la Prrtid:t l'":'l::t.:i:::':''#; dupi trecerca a fost alcs,


finalurl diaiogului "-pt''ter'

t trecut in re'zerv^pe generalul SRI Vasile Stanciu. Dupi trecerea u:'1:.,n1] e;can o: iucr J'"n''i" in rezervi, f<istul general s-a lensat in genul de afaceri pe care il l'?;.Lil?;,lJti^*;.;; ttll" clin carc,am spicuit t'tt u'-t direct(rr
t' ft'stsr-ibortlonatut iostintrebat:,,Daci i:T:r".11"t::t:i''U ^' a rispunscr l;;";;il c'rn'ls fi recunoscut"' ::::':T:ii,i:' Securitilii in Be
,\ntr)nescu- fo'Lt ;ti al rezidengei el evea treebi cu no funcliei consr;lare^' trei in;;i acolo' Datorita pc 'frai i I riu reintilnit Ei ei sau nu' J;['cf intimplit,t -^t cunoa;te cel mai bine: alituri de Raclu'Iimofte, fosd al Serviciuh-rrRomAn dc Informa;ii, al cirui apropiat a fost' a infiintat firma,,SC ()mega lnr.estigalx SRI-"cle aqi" r\drian Isac, cel de-al patrulea personaj din ',careul al Securitzitii in Belgia,s-a niscut la 3 septembrie 1950"A lucrat in spionajul Rominiei socialistein mai multe pt>srun, sub acoPcrire diplomaaca. Pini in 1989, a fbst, rind pe rdnd, secretar II ia Tokio (func1ieocupati din 3 februarie i986), dupi care au urmat numiti in zone fierbin;i: consul in l-rban pi in Angola. A al-ut ',rnisiuni" 9i in Franta, iar intre 1987 gi 1989 in Belgia. Dupi cum se gde, in Angclla, unde se a{lase ,,la post", acgionau atunci apa"zigi romini, care ',consilieri", in special cubanezi, est-gerrnani Ei --___ $) 7'
Ltu,t, l ) srptt. nrbri c 2U U i .

sE;*
- l 'R '\i '\\ /\l ) r .r \ \tt.\'t \ i ;A- f,\ \ i ,ut L\l r tttt s ( ) t'tttl l

l J r :r s r :t

9-i

su b lllr g h c:ta S( ) \r ictici.lOr L lr n ) li fcl l tl L:()l l l ti l .l i zl l rcesttci ul ui l \fttctt,

spriiin in oanlcni ;i tchnici nlilitrrri contribttintl cll LrnsLlbstrlngial tle () c()nuictlllui clin 7,oni:. Pzrrt tlin protluctt't la elirrrentercrt in ;\ngtlla' rlsllel ci este arm,Imcnt proclusi in ltSR se ,'c()nsuma" in l]clgia 9i la r\nvcrs foarte probabil ca prezcnqa lui '\drian Isac destinr'tie' cr-lacerrst:i si I'ic lcgati cle transporturile clc armetrent clar gi citre altc griri ale ,'lumii a treiur",princrpalele "bcnehcizrre" in acea vrcn)e' Dupi ale exportnrilor ,,speci:rle"alc Rtlminiei Sen'icirrluide lnforrnrpi 1989, ,\clrian lsac a ramas in structlrrile greclul de generai 9i a ajuns sd' hlxterne, undc a promovat La (intre l7 rnai i990 9i 15 vadd din nou faponla' vrcme cle ttei ani cleccrnbrie1993),tot sub acoperireciiplomauca' pe firstul spi Prcqedintclc 'fraian lldscscu l-a insiircinat ostrticilor romini rdpi romin in Ilelgia cu organizareaeLiberirii 200(r'Olidiu ()hanest in 2005 in Irek. l.a inccputul lunii eprilie Tr:rian Ilisc pe cate a avut () cu prege<lintele e relatat o <liscuqie zietigtilor rdpif ' "1'-a rc'fcritoarc la imprciuririle eliber;'rrii ne elibereze tocmar I s:r intrcblt pe preqeclintede cc l-a tritnis abuzuri g".tr"rr,.lr-,l isac Aclrian. NIai putcallr eu si 'scriu {iesprc clc ripire' il urechcase Scrviciului clc Infotn-iagii Lixterne? inainte N.aveam de uncle sd gti zdravin pe Isac in arricolelc mclc ["'l' clin si trainici de la Anvcrs (inaintede 1989) clc prietcnir r-ccheTra (ascmenea) si ir^. A.l.i^r', (tirst DlFl), Silvian lonr:scu spionii nogtri la aven'r noi normal, Ovic]iu' $i <L',ste Bisescr,r [...1. ei' Am rimlrs stlrpcfletde atite sinceritl ;i ci la noi>, mi-a spus nnt clcpartarne intin-rpLitor sau nu, gcncralul Slll' ;cful a coordona misiune n"p.,rlif.,.".e Isac i\drian, a lbst ales pcntrr-r cle l-21utr1mls toc cum Nu inlelegcam nici in ruptul capului'

Ron'r iniet l rrt\uenli'; r r lc lu ; \ nvcr s in pcr io. . t cla 19871989. l Jrrstscr-r ,\rr tirst si lu nimas buni pnctr.:niclc tlmilic ;i derafaccri,cci doi irnec1iltclupi ce llisescu a ajurrspregcdinte". liinrl rccr>rnpcnsati L)upi cr-rm arati Ovidiu ()hancsian, scnerah,rlr\drian lsac e ocllpet, pe r:incl,tunctia de ;e i el cc>nl.rainfirtn'raqitlor din Serrviciul cle Infcrrmatii li,xternc (la comandri cirui'.r se af]ase inairrtc cle 1989 generalul \lot, ceI carc coorilona acriviti,tile clc ,,aport valutar spccial"), apoi a trecllt la r\ntiterorism gi Ncprci|ferare. ajungincl in ccle clin urrnli coordonatorr-rl Dirccdej Clenerale cle lnformelii"'. Se pare ci accstedezviluiri lcgatc cle trccut nu i eu Ri.sescr,r. picat binc prcgeclintclui Dupri o .,vizttirde lucrr_r" la SIFI clin 12 iuhe 2008, gencralul a fost rrecut, probabil ca a xcestr-rja prim pas spre pensionare,pe ,,linie moarti": a fosr num.it sef aj Dirccpei cle (.ifrr,r pi tehnic?ioperativi6:r.Nl.icar nlr n rvr,lt s()arua fostuh-ri siu cam:lraclde la fJrr-rxelles, eeneralul SRI vasile Stancirr. Fiecaredintre cei patru, inch-rsiv Silvianlonescu,clemisionat la orclin clin fr-rncd;r cle prclect al (iapiralei,i' crrrenici n.rdcar n-a apucatsi fle invcstit, a anlt surpriza szlconstate ca clevinela un moment det tap isp.igitorpcnrru aftrrnetiilcclin prcsi, cu privirc Ia relatiiledintre 'fraian lJiises<--u si securir,te. l)ar nici unul dintre ei nu a scos r-rtr cuvirrt in ph"isclespreceeace s a intimplat in r,.remee in care acestas-a afiat la post in Bclgia, la Anvers. F"iri incioiali, 2lscensrunelr in fru.tca statului gi impLicit metamorfcrzareah-ii in ,,ccirnanclant suprcm", pe linei ricr)rile specifice,,brcslei.,, atirna gi ea greu in balanta care inclind. spre ticerea cie aur. putinul care s-a spr,rs rdmi.ne. L'r pr()ccsulintcntlr luj N{ugur Ciuvicd, in care.s-a constituit parte vitdnati cle aflrmatiile acestuia prir,-incl colaborarea sa cu Securitatea (proccs pe care, cum se 6tre, l-a Lalugatdnpi ce l ljuns pregeciintc al Romd.niei), Traian Bisescu declarain fagainsrantei, la l7 martie 2004 cd nu a a\..ut,,lepdtnri cu ;--" Zona inter7ifi,12 dccembrie 2007 62 Garlianal,14 iunie200g

(lu nr-rrnai OITO p..i rl ,l ,r..tp" de cnz' Acr:nl am inlcrles' li

in care semnalam ab in .,.*i iL tnlingiiascm intr-un erticol' ()hencsiln' l citit si m'rn gravc ii chiar inalti triclnrc' <l-)ornnu' t\cr-rm qtir.n tirmnc>>,sPunea el, pe un ton tnicros' :1 lt^t l.dti (egcnll Dlli) pc'I' I,r insolit in.rpreuni cu Silvirn loncsctr

'.f ttr t'r x BAs l s c r l Attt,v ,\tt,r l .\ l '\ l ,\ \ r 'r t r \{\) i l 1 \ t) l 'r u..,\

94

nitiodtli ntt arztJost rcfiiceauparte din '\'scaitate i"'l' De dh,li:l' persuane rt tcvcnil asuPra un astfeltle reprelentanf'"fs'n'l' IJltcrit'r c/e cantacttlt sub prestare tlc jurimant' a cee^ce sPtlsesein sala cle ir-rdecati' dinainte de 1989 teclama nrdtind ci, cle fhpt, activitatea sa cle Probabrl declaralia asemenea contacte cu ofilerii de Securitate' 2004' in care spurtcrici nu facuti in instangi \a datade 17 martie chiar cu gindul la cei patru a avut legituri cu securiEti,a f'icut-o de el' aceqtia au ftrst (9i au spioni u*p"rip de la Bruxeltes' FaEi rdtnas) diPlomali.

:rtita vreme cit a cltrs-obrnc si, ca el, rnuiti eiqii:aveapeste sl)uncrl, i()() tlc clsctc vicleo, o sitnatic llunli, o sh"rjbi ltinc pl.iuti, bani situaqia sri I rrjurrgi...in mai multe r:.inciuri, privilegrati tlc crirc se tlrcura atunci, in raport cu tristeteerominr:h.ricie rincl, a rabufnjt pubiice pline cle automultumire. []na lc sintetizcazi in clcclrrr:atii pe t()atc:,,sunt un oni pe carc l-a glisit rcvitlutia cu proprir_rl h-ii dc patru cemere si cu un r\ucli 80, l)eci n,-am intra.t ap,ufxmcnt sirac in tlernocratie".Si, dupn cunl t()t cl a mai spr-rs, cu un milion (.lr(1. intrebat, le in lci mod 6r:esc, cle clerel)orter,,$i c1c ce nu atr rimas si facegi bani in continuare?", a rispr_rnsacliuqiniiu-si cr in palmaresulbiografic: ,,Revolutianr a prins intr-r> noud p,auinri situatie cxtrcm cle incitantli pcntru mine. in octrtrnbrie 1989, am [c>st chernat acasi c]e ia posr [clc la Anvers - n.n.i si numit de citre rninistrul transportr.lrilorde atrinci ir-rspectcir gener:rlel naviqaqrci cit-ile. Era o funcEic f.arte mare, cu rilng cle clirecror generali' Nfinisterul -fransporturilor. in scprembrie s-n scufilnclat

Fuftuna
cu aveala Revolufe 38 cle ani' lil nu este' Traian Bdsescr-r m'ri puprr ugor' ti. il gum, omul care si se sperie foarte ^:Ul

speria,spre slirgirul anului 1989,perspectlr la iel' I mulgi clintreromini lucrurile nu stdteau o".tr.,, r--^ ' - - cei mai

pc l)unlirc nar.a <Nlogogoaiu, [acci<lcntjin c:arcnLrmurit 208 maioritate, cu exceptl alimentele erau cartelate in marea "trrn.i. toate magazlne. pasageri,in r-rrma unei coliziuni cu o navli br,rlgrrcasci. Dupi. tonelor dc crevegi care asaltaseri literalmente acel acciclcnt, fusese clestituitd trati condliccrea Nlinistcrr-rl'i NiWR()Nl-ului di almentare din RomAnia' aduEi cle vapoarelc -ftansp.rt,riir-,r: pe clepartamcnnrl naval si a' fost cliutati oamcni Pe o carte \rietnam, in schimbul tractoarelor 9i autocamioanelor' rtol, czre si niLlic c()ntesrati, fiindci c|rsarr:lil aproba Cabinetul2, 0'5 i{g catne de porc cr'los lunari se Puteau ob,tine urtnitoarele: Illcna (-carr;cscu"r,l. Deci, protesia inainte <lc toatc. t i1rTi: 609graT: cle6ssisit), grisime(clar 9iaccea T:':t"tt' Rcvoh-rtia din clecembrie1989I a prins, cum sc putca alttd, 1 kilogram z"t"hir' . r-rlei' i. p".h.t tfe unt (125 grame),0,7 litri la datoric.Pe 6 scpternbrie2006, intcrvenincl telciirnic, clupi r:n toatdfamilia'-ft:"" p.,.gl clepui (clefapt, doi pui pentru obiceipropriu, in c'lircct :11 ( intr-o clczbarere telcr.izati (,,$tircr ziici,,, exc incipeau cite doi intr-o punga)' 'it socialismul,-,i iir-, de la r\ntcna 3), clcclara: ci cxistri o marc fr:jn-rirrfarc,ce atrl "*i ,,r.i<J sate' lar piinea a fost 9i ea cartelati Ia oragc $1 Br-rcuregtiului, fdcr-rt cu la ltevolutie - gi nc intoarccm gr la alte frimintdri, claci carc in dramatice, Eiruni' Gara cle Nord se plltcau vedea scene dontl . I,a Il cvol utie: Lm af lat , <laci vr et i, cr ecl cd er a pe 21, er . r indcsate cu piini' erau fugirtp saco;e iacute clin saci cle rafie, nu am exact mem()ria cr-cnimcnrclr.,r l)u cli pe un telcx, fiincl in sacoqe' ;tJr.r la Inspcckxat'l bXt.,;i d. Nlili;ie, care 1econfisca piinile.indesate portul (-ivilc N:rr.igaiiei (.t>.sta.t;r, i'r la scr-Ji', lnainte dc a sc decicle arn inceput s,i cum declara unuia clintre consilierii sii, .I.imisoara. infbrmatii cd ;rrimirJ cistc o rcvolri lrr t:l:-Oi1 tU imagine decit din conf ilgere raliuni '";-- mai desrabi cle

..r-u.ir-.tl

* nu vedea pentrtr cu sil t.r rifuiasci in vrcun Fcl cr-rtlecutul

mc)tlvesa drept ,,criminal 9i imoral"' nu avca

"'Rcvista lliLttT,l4

noicmbric 2f){)5

I
r Xt - Aoti v Au'r t'r l '\| \ r \ I tr l 'l r tr t'r N l J ^s t'l s ( l u l

I -" --

IVI-.InItrs()t'tttl,r

tr:ttLllul lrrsl-rc1'1r ! in acel mc)ment, am ordonat turufor strur:lrrrilor

,a

i
mtliarde pe dreptul clc a consulta documente care ezi val<treaza r,'orbim .^ s'i nu mai irnaginii oamenilor poliuci piagaspilirii [...], (lnnsiliui Na;ional pentru de intcresul unr-ri organism precum Srudierea Arhivelor Securiti,tii, pentru elucidarea citcumstantelor in care au <lispirut hirtii esentiale pentn: stabilirea contribulei unora la activitatea SecuritdEiiceausiste". S-a prcsuptis chirr cd uz^t de acest. prerogative de revolugionar, inso;it Bisescu ^ pas cu pas de un coleg, Ion Jercan, comanda.nt de cursi iunqd" l)r-rpi ce ini;ral s-a aflat in conflict deschis cu acesta (clupd cum afrrma navigatorul Anton Nfangiurea, dar gi alEi colegi angaja;i la Inspectoratul Nar,'igagieiCivile, in primele momente de dupd tuga lui (leaugescu,Jercan ar fi vrut sl'l arunce pe Ferestri.pe Traian Bdsescu), spiritele incinse s au liniqttt pi l venit vrenrerl Astfel ci cei doi au plecat impreund, prin decizi,ilor ^lezate. tirurile incrucigate care mdturau strizile oraEuJui, cdtre secliul de pe buler,ardul l,enin. A fost, se afirml, un moment Securitdgii de acaimie intr-un conflict mai vechi, care s a pt reaprins apor, dictat de interesele de m,rment, care priveru inte,tralor <Je a gterge Bisescu, unui lUituri de Traian trccut comun pitat"65. ,,urmele care se regisegte pe tabelul nominal al posesorilor icgitimagrilor de acceseliberatecleCFSN Cosntanqa la pozrtie 29. cu lcgitimapa nr. 1i0, ITgtrceazigi Ion Jercan"". Conform site-ului citat, listele au fost iegalizate pe 22 octombrie 2001, la Iliroul Nntarului Public r\ndrei Octavian din Constanta si veridicitatea lor nu a fost contestati cle nimeni. Traian Bi.sescu a ginut sri Facd prectzd"rt cu privire la imprejuririle in care a primit iegitimagia CItrSN, aritAnd cd a fost t{ecut pe liste atunci cind s-a prezent'dt,ca gef de institugie, la Prima gedinlii a consiliului jude;ean al ljrontului: ,,atunci cred ci s-a ficut tabel cu membrii CFSN. Dar in primele 271e, eru cA.nd o' Ziaa,13 mai 2007 * Adeudrul,11 septernbrie 200(i

toate c1il)1t1lnllle si intre rn ture consolidate. Asta inseamna [ci] insuli' au ramas in starc de porturi clin Rominia, Inspectoratul fac la furruni' la orice de serviclu consolidat. Lucrurile acestease apirut cvenimentele din alte evenimente lmajore]' Pe urmi' au am rimas in biroul meu Bucuregti. l-e-am vdzut lz televizor 9i timp de trei zile 9i trei de la eiaiol 7 din cllciirea NAVRONIAR Republica tl.ulttt nopgi consecutiv". i., ,tu,t de alerti, pregitit lungd T'raian Bisescu a Socialist; Rominia, cipitanul de cursi srarslf trei fdcut fap gi acestei furtoni de trei zile 9i .""qF, ]a 'ei, ai aparatuiui ca atd$a algt reprezentangi din teritoriu capdtul stat, prin a aPdteRevolugia ' intirziat si apatd R"^cgia fagd de aceasti cleclara;ie nu a lui in zilele Revolugiei' U rciucAndclate noi cu privire la activitatea care s-e aflat pe aru revoiulionar din ConstanEa,Nlihai Burti' control o buni bucati printre cei ce au ocupat Pi au $nut sub a fost la Securitate ,rr"-. secliulSecurititii, suspne ci ,,Bisescu flcut o legiumal i s-a clatade 22 clecembrie,in jurul orei 16'00 9i pe noi' revolu$ona A stat zece minute 9r a venit si ne intrebe acestaot' dc'ciarat a tleci vrem apd minerald 9i mdncarc"' in comparua colone. mult, potrivit unor m rtotl' a fost viztlt in zilele lierbingi Simionesc.r, geful Securititii Constan;a' zi' cdn<l avea loc mutar' revolugiei, in imprefuririle de a doua (devenit Nfam"il-::tli arhivelor institugieide pe Bulevarclull'enin de Poii;ie)' la Acadernia N'lilita actuai al ln.p..tor"t ',luiJudeEean Bdt:t:i":t::T.dl pi apoi la lnstitutul de Scafandri' Traian ::

Saivirii Nationr ZOAt.gro-u;ii emise cle Consiliul Frondui pubhc.e care ii confereadrept de accesin tTlTlt C,r.rrt^=rrg",
de cadrele N{inisterului in zone'pizite de fortele arm te sau arhivelor' Pe site-ui w lnterne, inclusiv in scopul protejirii

legitimaqilor dezv'luiri'ro se afirm5' chiar ci ,,posesorii


6aAdeudrzl,11 septembrie 2006

r) ll

E---. ri \l \ \ r.r r l rrrrrr l i \ri r.s(:tj A rtr.vi n.r'r'.r

N {,rnrus()r,rrr.r

99

r( l l (r)l r\l l t:t t():rti n c b l l n i a , c u tl l ' l 1 l l -n P l ccai ci i | r bi | otl \1r' 1i l (.{ ' rr\l i rtl l ;ts:Ltr tl i t.t cl i n l Trr.rni ci pi u] c ,j s L l n tto l r g c ti i c i c i r-rs t i tLrgi Li \rr\tillril)(l juc1ct.,, e mai spus eccsta.r\'tihaiRurti il centrrzicc, i s-a eliberat aceasti icgitimaqiccincl, in 22 clcccnibrie Brisescu lr-ri 1989,a Venir Ia secliuiSecurititii si iintrcbe Pe fcvollllioneri clacri \ror api qi n'rincarc. ,,'foatd lumce crrre ticea ciqiva ilasi in sctliul tabcl. ,\ccstca cr|1unecesllfci Penlru Securitilii cfa tfecuti intr-r_rn a clocuntenta in taga legii cd am tirst <ie la incepr"rtulRcvolr"rpei in acest sccliu. Nu neagi nimeni clr {'.l-raienBiscscul tt-x frrst Securitiiii - ..t.], dar ntr I urcat rricio trclpti [sprc [a scc'liu] intetiorul cliclirii - n.n.l. Acolo uncle ere scdirrl Securitigii erau oarrreniin()stri, era o intrare uncle se legitimau oamcnii 9i le iiceau rn ri sprrncfl urt16' fc l ,rc t ' i c g i ti mrl i c " . lialri cle ecestc clczvriluiri, r\clmtnsirr:aEiaPrezidcn$ali a zr r,enitcu unclc prcciziri. consiiierul prezidenfal Adriena Sifiotr-r ci ;t strltc()nsccutlv celor afirmate cleprcgcclintr', ci ,,sensul cleclarat in trei zile ;i trci nopti in birou, rrcbuie i|rterprctat in sensul cli in ci insclmna perioada respcctivi a irist la scrviciu, cecx cc rcspcctivd a fcrst gi in port, 5i la cipitinie, 9i la claneler pe:lio'.ic1'.r iJurti: pc,trcrlicre.Prcgcclintelc confitmi ccea ce a splrs clornnr-il ('IrSN r primit un tclctt>n9i t plecat,pcntrtl zcce minute, la sccliul , cxrc sc afla in scdiul Securirriliiqi al Nfililiei".'I'rairn lliscscr-r, mai spunea Purtit()rl1i sliu clc cur-int, nu a nc{'Jt c'i n frrst trecr'rt clin pe .,r, t."bel 9i a prinrit o lcgitimatie,clar inflrrni afrrn:reiiilc presli, potrit,it cirora, beneficiintl c1eacccsul conl:crit c1eaceasti n,rp[i ciosamItintp elecloui ;rilc si cltrr-ri gi-at 6 ctir-itat lc.gitimelie, pr()pr1x ltbeza ciretl s1.i Pin:i h iscete2acestei c()ntro\rersc, 'I'raian stLstiuusc L}iscscrL in clircct la tclcvizjunc, ir-rtcrvcn;ie "lni car(rtn stat rc;mlini clc rnilioaLrclc clintre clc,a rinclui ci e fost r-Lnr-Ll ,\tle VirtLl riLnrine in cleccmbric 1989 aclsli, in tagatclcr-iz<lrr-rli"ii. ConrfxLllct()rl1 cle'c1rrr:r!ii inci ascuns unclevr in spetcle accst()r
Lbidtrm

, lti:ittgintlu-se la gcncroslrl volum al cnigmelor si ambigr,Le Revolugici.hrcctLrlcu inccttri, apele s au linipt-it;i au incc;rt.rt-si se a;cze. I)upI fi-rrtuni, au incepi-rt si iasi de:rsupravalurilor ri m:i ;i l el c'vt' t' hit r lt rrter 1lm . 1990, Jtaian Risescu ;i-a reluat activiteteade in ianr-iaricdirectr,r generai al Inspectoratului de Stat al Navieatiei Ci\,iie insa cimp liber pi Sc cleschiscsc din Nlinistcrul Transportr-rrilor. ccle care i-:ru Lirlnat, a fost pr-rsii afacerilor.Prima, cir multc clintrer Ia caleimpreunri cu fratele s'ilr, NlirceaBiscscu gi a constat, dupi cLrm splin cunoscuti ai acestrriadin urrni, in aclucereahr gari a maginilor sccond-hand"'" (lu b.:rnii scogi rlc aici gi cu economijle cie navigatort ale ambjlor, a fost pusd.pe picioare, substanEiale ulterior, celebra f'abricade inghe;atd a familiei lldsescu, spre care cu avea sii se indrepte, la un nrornent dat, o jumatate dc cami<.>n rnargarini, partezldintr-rrn imporr c()mun cr-rCot'etiriile ,,Ana", sau, altfel sprrs, (ieorge Ciopos. I)ar, curincl, ctmionul cr-r marsarin.i a fost lisat in {rrija fratelui, ca si fairrica rie ingheqati. TratanIlirsescua ajuns in guvern. I-a 17 octombrie 199(),,,inl>tz.n an'ilszeifiicutc da Bjrotrl Executiv al Clr,rvernriluiprivincl stacliul actual al tlanzitici la economia de pi:rgd,sfiramarea sffuctr-rr-ibr economice supercentralizatc pi 2tccelerarea ritmului reformei cconomice", prin clecizia Prim,ministrului Petre Ronran s zt fdcut o pr:imi rcmaniere n executivr-rli-rj, in urmr circia llisescu a fost nr,rmitsr-rbsecrefar cle stat Ia l)epartamentul "liansporturiLor din Nlinisterul Lucririlor Ilublicc,'l'ransporturilor pi Arnenajirii f'eritoriu|-ri. r\junscse prncric in functir tirstului sdu ptotector, contraamiralul()heorghc Anghclescu, geful florci comerciale a Rominiei in ultirnii ani ai rcgimr,rluicomunist. La 1 ianuaric 199t ), flofrr numrirl 2ti8 cle navc, cu un t()naj total cle 5614 mii tone 'I-DW gi avea urnritoarea cornponenti: 188 cargouri cle nriirfuri gcnerale, reprezenrend,25,()Ink din flota, :-' un
Atac,ir-rnie 20(J3

l0ti
Al uv i l tl t,r l '\! \ \ l l t l 'tl r tr r i l l As l ;s <;t

ci cl ni nctal i Lrt (i i i ' 1" " ) si l 8 navc 1 2 te n c u rip e tro l i c rc(1 9 ' 5 ' 1" ' ),70 5-l tl c nave; (t,7 ' l ' o )'Pi n rl in l gT0 tusescri cr> trstrtri te s p e c i a l i z a tc intrc 1975-L980 9 I tlc nave'intre intre 1970 1975 alte 4'l dc nrrr-c, - 6 9 c l en a v e s i , i n fmal , i ntte 1985 1990 - 30 cl enavc' 1 9 8 0 -1 9 8 5

Cepr"rorul rr: D u p i c s ti m i ri l e s p c c l a l i s t i l cl rcngl ezi i nc.l rl tl cni r-r,fl tl ttccl rnerci al d lnceteze sli rtver Ila clat;j' acea la lumc clin a patrl rr RomAniei efx Primul sdrut al puterii trborat la tricolorr-rl si m'.ricristc, majoritateenlvelor scirimbind in clrc :lrmrltorii ;tieu pllpa Pentru altc pavilioanc,aii: trrror tiri mai bine ceea ce responsabiliiflotei le eu oferit ,i pornea la drum pin Ltti{i;u./tranT.ilieira cileut I'rrtian Bi.sescu ^,1rr.rir-tirrreze t()clnai nimic. Curanti in (-<lrrsrentl,printre nevigatori' pe n-ra-i de nnl1i a/!i nembi ai gn'ernalui autnhyt. in prinal rind, Ere deosehire (i se motiv, vcchea poreclir a comanclantului Risescu .lir-t parte, din care e/ l)r7.;t,ilutu, ;i-a ptistrat Jawtia .rprecare,futsese friutse ^..., cu alta' care spunce,,(.o1ombo")a fost dati uitirii, hincl inkrcuitd pe propullal ru nunai doudhmi inainte depribu,rircu regmalai iatnani.rt,ri cxre le exersala f icea rcferire ia noiie saleabilitili ministetiale'Pc (,eau,resct/, uun insu.ri d d:fa e/ t/ec/aral cdrca ahtinuseca aproharea |r,hnei (-u un Llrx)r negru, rnrrrtnarii ilotei clispartrtei-alr sPLrs l3ucurersti. penlrti alweti/epreqitltnliuk. intr-un inlertiti, n timpa/ canQmiei e/ecloralt ,,l' cfm u ( lc [)ar,,('lbinetu/ 2" iyi laaseTboral r{epe Comitetu/(-entra/,.pre nldrte. Luneo cm in ;chinhare. in t'i/toarea ace.rtorschrrubiri,'l'iairtnlitisesca a
rr I aa

nautgat ltt inceptt/tinid, ca in apenccuno.rtute. Apc,i, din ct in rc nt,ti r/tcis,a titt{it, m un narinar htcercat, indreftal .si-a deunr/ebatelintul ,riintr-aco/o corabir.t - $tre ape/eca/ne I ca/dea/epfierii, Pe care o inrercase pentru fiittta oani cu ani in urui, cinl pirca in /,r!ul ttLiii dt pt punlea inaltri a ,,llinrintei" I a cirei irnbritiyttr a dlred din nou, rtrti prestr de oice.

Zece luni de pace


general al [nspccforatului clesret pcn tr Lrnlvi.grr I)i r:cctoturl tirr crvili s-a ckrveclit prceitlt si rispuncli noilor prr^-rrciri: chLrr mri pregitit ciccit n'u-rlti altii. Relatirlelui -fraian ljriscscr-r erau in senerc L.- ., uune clr na\-tqttr)rir, c2ucii cunoptcain tnerer lor majoritaret 9i l)e careau pini astizi, clr rarc crccpEii, pcntru eL, ctn,intc rle :rprecicrc cdci o escaldla ,\nvers urx pcntru rnrrinali r.rntlpt c<trr-run. -l\stfel ca nu s-a ginclit nirncni sd-l conteste, cu cxccp;ia impirsir,.r-rlui cdpitanJercan, care,clu1-rri curn am vizut, inten{onnsc sn-l aruncc-.

-:j:a-;.-"

r':,,i:.'

102

AI) l tv AR A'fA F AIA :\ Ll t'l 'ttr t

rr

l i '\s t:s l :ti

N l l nttl s

( ) t'ttt 'r

prLrtc' ale revolutiei' l)e tlt: rLltri pc fereastrain primcle ln()nlcntc' ctt a avlrt c()lll1lctilirert:t rtit in voiaielepe mare, cit ;i le r\nvers clcla cuno$teil rcgulile cererii 9i ofertci' avc"r ,,economia cle piaqi", clea stipini 9i condLlce in sinse atit arta netocierii, cit $i puterea nu ii iipseau ruci capitelul ;i ,-,o,rr"^ii.$i, clupi cite am vizut cleia, cazul multore clintre otrmcrtii nici criraiul <ie a risca' Practic, ca in - dircctor gencral in sistemului (cdci, in calitate clc inspector "liaian Bisescu era parte din ccea ce' N{inisterul Transporrurilor, fttnctia sa figurind cu un termen generic numim nomenclaturd' de stat), tesimgea 9i o in nonrenclatorul aparatului cle partid 9i unei birocra;ii haiucinante' ugurare - clispdruseri constringerile rigorile i'egii 18 privind rapc,rtirile, o.,,rrt.l. seclinle de partid' pradi arbitrariului unui conttolul averilor 9i teama de a nu cidea inclusiv Penttu ccj crre regim ale cdtul constr'4ngeri funcgitlnau .Ibtugi' o oarecare incertitudine in legituri cu ceea il s.rs,tinea.,. atit vechile cunogtinEede la ce se va intimpla, in situaEiain cate linie d; llnfd ;i ae-stat Anvers, cAt qi unii .lit,tre lefii sii pe f;-f () vreme' (,onstanla 9i Bucurepti au pre ferat' prccauli' si se rctrag' am spunc de tatonare' in care Au urmat citcva h-rntrclativ linigtite' interviu' 'Iraian Bdsescu, clupli cum rclata sotia sa NIaria intr-un o vreme mai inclclungata' s a aflat, pentm prima rlati' pentru alituri de famiLie"". Ia Anvcrs' Nlaria Biscscu il insoqiseo scurtd perioadi ;i subsecrctar ca l a numi rc" r sr c l a ra c e s tez e c e l u n i tl i n 1990,pdnd octombri e 1990' au teP rezentati d c s ta t i n g u v c rn u l R o m an l a 17 lungi in apartamcntul cle1 pentru srrlrrl ei prima ,,escald"mai Matia era de zece a ,,U.." Z-"r;rei numrirul 2 tlin ConstanEa' tardive: "Nu am fost a casnicd, prilei pentrr-rea cle rcgrete solul meu, lucram in turtsl .lintotdea.rna. (,ind m-a cunoscut mult' penttu ci totcleau pe l,itoral' $i imi placea ftrarte
in saptiminalt:i Othial :oacrei,25se "e Intetviu ctr t\leria liisescn 1995

nri ,a pl i cut s( ) cict xt ca,O r r m enii.Si t ic m ulqi oam cni in lur r - Ll mcu. N hi ti rziu, am ajuns inchisi int r c p: r t r u pcr eii' '\ m st al Sot ul m eu pleca f f I er cr l pc m ar c. I r ni toertc mul t s ingur i 1. . . 1. cisnicici noast r e,a t ost ncvgit api rrtcsc ctrm , chiar la incepr - r t ul s.i pl:ce pcntrlr trci h-rniPe mare' $r eu pLingetlm, iltr o vccini 'l mi rr spus: ttti lu, a/ nteu e plecdl de .rrttelunt si nu ;litr ctind se r\sta e iirst". Acum, lucrurilc stiteall mai bine, tamilia inlottrct:. se reunise. I)imincaga, la ora ;apte, Nlurriepregitea cafexull sol ul ui , mi cu l clejun,dupi cer e acest aplcca la sen'iciu 9i ea la prati .Lt i ntoar cet e,i; i pet r eccat im puL in br r c: it ir ie,uit ind: , , eu gitcsc in flecare zi, pentru ca sogul mc-u nu mininca cle cloui ori acel agife l c1cm incar c pi r poi m li sr int pi f ct cle: una vr ea t - accur at [ . . . 1. f , " supi , al ta ci or bi 9i t ot aga 1. . . ] . Dupzi- ^11\ az^ noi i n l ami l i e exist i m ent alit at ea ci icm eie t r cbuic si st ea la bucdtirie. Si r.'i povestcsc ceva" Cind era rnai mice, fhta mea cea marc a vcnit acasirfoarte Lrimiti ;i mi-a spus: tVlana'anchiul Se mirl pcntru clr pc sotul mer.rnu-l vizuse sPa/,itase/e. Ila.ri/e ni ci ocl atl ii l i c ind t r eabi. Cea m ici, ea linex m er f Lt cu t at ci' irtta srr, a sirit ca arsi: Ctrn, na-{i aduci tntinte, anul trectrt, cr)n,4 a uenitacttsi ur o p/asi de piineT''') $i a;a, via;a farr-rilici Bisescu anului se scurgca ffui ct marile evenimclltc 5i frimintirilc 1990sn Letr-r ibur e plcx t ar e lini; t ea. Funcgialul'I 'r eian Lliscscu, una carc ii atribuia rangul ;i salariul cle director gcnerai in de NIinistcrr,rl'fransporturilor, precum i;i ccctn onriiie acr,rnlulate e1inainte dc 1989 lc asigurau un trai inclcstuldtor, asa cir pclate doar regretul Nlariei, c1czi nu fi avut Ei un biieqcl pe linga celc doui tete, tulbtrra acele clipe rare, in care familia sc reunisc. Feteleluau in <iisculiilc mai aprinse clin casi intocleaunapartca tatilui, iar linigtea era citeoclati cr-rrmat'iric certr-rriledintre ea gi E l ena, m ezinr f am iliei, car e nloit cnisc im pct uozit zlt cr $j impulsivitatei tetilui * mczina nu ir czlt?rtchiar, in toiul trnci
l0 rr ' tm r D tr l

i'I:,ir;'

104
i\l)riv,\RATA FnTA A ].trI Tn'r'trr Ilr\sllst t iVl,rrrr t s; ()Ptln.q

E,

de perete' D ar vi l te d i s p u te ,s d -;i i mb ri n c e a s c dnl ema,l ovl ncl -o 'fraian B'isescu i9i vedea de trcallii' ,r-r"rg.oinainte. l,a serviciu, 1989' in fond' rm se .u gi-i.r"i.rt. de,,furtuna" clin decembrie chiar clacaPartidul Comunist dispiruse schimbase mare lucrr.L, era irnpirtdgitd 9i de de la sine, fdrd urma, iar soarta acestula c'ici peste multd fosta Securitate. Se r''edeaci numai <le formi' secrete" vreme, fogtii securigti au fost replia$ in noilc "scrvicii un particlul' prive;te sau in aparatul guvcrnamental, iar cAt strizli in 1'2 clecret de clizolvare a PCR, semrlat la presiunea urma unci i n zrl u' i a n u a ri e 1 9 9 0 ' a fo s r a b r ogar P este ci nci Se luctase clecizii a Consiliului Frontului Salvirii Na,tionaleTl' tot prifl lege ar fi cu cap, cdci dacd at fi fost ciizolvat prin lege' Cl-riardaca prin fost impdrlit gi imensul patrimoniu comr'rnist' ci Decretul 30 din lu ianuarie 1990 se anunta "patrimoniul de tapt nalionalizau se PCR devine proprictate a statului", de vAnitoare ale lui doar fosta Gospod'irie de partid 9i vilele bunuri imobiliare Ceaugescu.Conturile PCR, celelalteactive 9i incepuse' dispXreau treptat 9i in ticetc' Pnuatilarea comuni'rrnu/wi momente acele in derula cluoi moclelul in care acest pr()ces se Nationale il iniocuise' gi ln URSStt. irrtr. timp, ljrontui Sa]virii ln 26 tanuetie 1990' transforminclu-se peste noapte in partid' un protest masiv al ceea ce, doui zile ma1 Lirz\lJ, a atras nelipsitd de vit>len;e' a opozi;iei gi prima confruntare clirectd' reluAnd un tefmen ,roii prrt.ri cu aceia care soc()leau lirontul' p'16,-47 t1 Domnita $tefinescu, Cinri ani din i'rtttiu Rominiei, ' lt:t:,'l,Y

. lr , ept nt' l l rrci t tol osi t de I on llicscu 1i, de iapt clelocr nr igt r Jit t , r 'fraian ll:isescu s-a linut cletlpartede " a Revolufei. o ,,ermana{ie tumultul politic ;i (dupa cum afirmd) nu gi-a reconfirmat prin adcziune intrar<:a sa in noua formagiune politicd, timAnind c|;ar cu c:r.litatea,deveniti simbolici, de fost membru ai (.onstanta in prirnele sdptimini Consiliului Jtidegeanal IjSN dupa revolugie, conferttd datoriti functiei sale de serviciu. Totugi, de-a lungul timpului s-au iscat multe discu;ri atit cu privire la calitatea lui de membru al FSN de la bun inccput, inci din primeie zile ale revoluEiei,cdt gi cu privire la implicarea tragice pe care ar fl avut-o itr clerulareaunora dintre episc'adele m dsur i el a gt im in ce in 1990. Nu p ct r ecut e t^nzi ti e, ^)e participat la organizatea convoaielor de ,,oameni ai mrincii" carc,la.chemarea autoritililor centrale, au pornit din tcritoriu ca gi in 18 febnrarie sd ,,saivezeIiSN-ul" tle in 12 pi 29 ianuars.e, ilemt-rcratice, cu cAre cei ce compuneall n()ua opoziliei asaltul echipi cle la putere se aritau prea pugin dispuqi si accepte un Ion Iliescu, reai dialog politic, bazatpe pluraiism. (ium spr-rnea. era de doit ttn in prirrrclc zile de dupi fuga lui Cleaugescu, plurali.rm in cadrz/ firontu/ui. Cel pulin la contramanifestagia riguros orgam'zatd. in 29 ianuarie 1990 au sosit cu garnituri cle tren, ca o repetiqiegenerali pentru ceea ce avea si se intirnple i ni uni e 1990 gr Lln m er e num ir de const in; eni, dar nu a exist at nici mi.car o ahtziecr-r privire la implicarea lui Traian Bisescu in aceasti operaliune. Cu atit mai mult cu cAt, dupd cum sustine, confruntdrile adeser>ri singeroase ale anului 1990 l-au gdsit in postura de Funclionar neafiliat politic. Dar spuselei-au fost de mai multe ori puse la incloiali. O declaragiel.ranganti in acest sens a fost fS.cuti chiar de fostul Pregedinte Ion Iliescu, care spunea ci. in zilele mjneriaiei din iunie 1990 Traian Risescu fdceaparte din Frontul Salvirii Nalionale. Bisescu susgineinsi ca a stat acasdgi a triit emoliile acclor episoade ficrbungi la fel ca gi revolulia - in fala teievizorului.

volum' ca 9i din cel al acelei datelor ..onologi.. au fost extreseclin acest Iant' a euenirnente/or' crona/agie autoare, Doi ani din istoria lloniniei' O 1998' 1995 in scris' de 9i / 995-ianuaie 1997, apdrutela editrrraNIaPina 72 N{oclei clezviluit 9i ilustrat cu clocumente <lin arhivele fosrului PC la N[o'voua'tradusi giin de Vlaclimir Bukovski in celebra sa carte Jutlecatd lim bar om 6nilaEd. Albat r os ;i t j n i v e r s a l D a l s i 'I 3 u c u r e g t i '1 9 9 8 'Y e z r norlii' Dia/agti ru l'/ladimir Btkouski dupre 9i ,N{arius Oprca, Clbipttl ulti, Ed. PoLirom, 2006' unisrn com

-i
106
Aottv ,\tt,r l t l \r \ \ r .r r l 'ttr t.tN l l i s l i s c ti l \{,r i tr t s {) t'ttl r

m|:;*

Fird mdnugi
ptiliticri, scotocirca treclrtullti in:urricilor sc f-ace aclescoriiir:i nrdnu;i. (iclc intirnplate srrnt Prczuntxfc rtitnehi';tt, ristrilnricite. Faptelc,rst clrm strnf inr-ocete,seantittti prca pu!ln In cu L-cea ce s a pcfrecut aievca.,\;a s-a intin-rplat cle cintl llttnea, istoria fiind tiriti cle'a drcptul clc p:ir in arena plin'i de qiJagie Nlineriada cirn 13-15 iunic si sudoare a c:onfiuntirilor pr.rlitice. 1990, cvcnimcnt carc trezestepini astazi,intr-un halou clc furie neputincioasi. ntr-rltcamint-iri clurcroase,sensibihtili 9i con-rplexe nezln-)oment,cle ficcare tlati rescris din perspectlva, este Lrnlrscrrne ,Lcest subii:cr. implicarc al celui care deschicic intcresul pi graclul<1c Disr:ugiilc privincl (pu1in) posibiia implicarc a prescrlintclui Biscscr.rin mineriadi, in susginerexacordati cle cl unora clintre prot'.ruonigti, sarl pr()priile salc consideraEii cr-Lprivirc la cele petrecute atrinci au inccput din 2005, rlupi cigtigarea alegcrikrr pi ar-r in timpnl campanieielecloralcpcrntru cr-rlminat prezidcngiale aleserilcloc:rledin 20{)8.Accst olomcrntde rcturinti 1J'r:Pl('7tntet. Partic]uluiDemocr:rt Liber:al, stat-f-ului przlctic() reactic la <iecizia cle a tolosi ca nrizi clcctor:ald invocarea cvenimentclor din iunic 19t)0,in speciai in campania pentru elesctilc ciin (.apitafi, unclc canditlatul Vasilc Blaua pornea cll un handicap, accla de r.'cchirncmbru [jSN gi prcfect flc Bihor l:r inceputul anilor '90, Sensibilizarel clectoratului bucutcgtcan prin apel:l ilr nlemoria direct pe lon llicscu, mcntt)rul p,-'litic el lui n-rinerilclciil :,.i2',t Sorin ()prcscu, candiclatinclcpcndent,dat first nlcmbru tnarcant al PSD. 'fraian Biscscu nuqtsc , rrice implicarc persorlllii in traqicelc evcnimc-ntcclin ir-rnie1990 inci clin 2005. Pc 15 ir:nt Nfilita cincl se univcrsan l5 urnicle I'.rccle pctrecutc;i Parcl-retul
rniLtan nr r ullt t t - t nlliz lr t r r r nt r i r . ' t 'h i z i t , , r i u p r i r r c l r r L r u s P ( , n s : r l r i l r i pctrccr.tt 2ttlf'Ici craLr tl:inlisi in fetrr instrnqei pentfu celc cc s-'rrLl rr lui, facuti de juclcclti, canalelc cle prcsli tlituzau o clcc-lzrraEie

irr o intilnirc cLrstuclcnlii,in care precize:,,nu cranl in Bucr-rresti t\m vcnit tn [3trcLrrcptl in vrclr-lc,locuiam la C<tnstanlzr. 12 :rt:crr 199l. N am fost trn vegnic ministru a.l transporrtrilor. Am tost l)rcpt care, splinLraBiiscscu,rlu ere tle ce si lle gi in o1-rozitic". chcmet ,,in firgaprocuroruh-ril)an Voinea", pentru ci nu era in suvern ia acea dari: ,,locuiam linigtrt Ia (ionstanga pi rni rritem la mineriada din 13-15 iunie"tJ. Cu c.itev:rluni mai la tele.,'izor dt:vrenlc, pregedintele Bisescu fusese pus intr-o situage delicatd, tragicc din 1990, cind a intr-un context lesat tot de evcnime-ntelc fost ncvoit si-i ia apirarea lui G'heorghe f)obrc, noul minjstru ai rranriporturilor (clin partca Partidului l)emocrat), pentru a cirui numire in guvern insistasc. Reporterul coticlianului Aclevdrul l-a intrebat: ,,ave ;i vreun regrct pi in ceea ce-l prir eptc pe mrnistrul 'lransporturilor, (]heorghe l)obr:e, cd a facilrtzrtvenirea ^crrz^t minerilor la Rucritegtipe 13-15 iunie 1990?". Pe atunci gef al Regionalci CI]R Oraiova, (iheorghe I)obre facilitasevenirea rninerilor la Buctrrepti, degi ingincrul Nfinucu, un subaltern:rl siu, incercascrrprircr grrnin.rrilrir,care nu fippratr in nici sra{ic de trensport CIJR. Inginerrrl a fost concediat, pentru insubordonare, de citre I)obre. l.a intrebarca pusi, ' l rai an l l asescua r ispuns clar , , nu" gi a cont inr lr t : , , et ci sunt cr n intr-o zoni exagcrati. Dobre este un transportat()rrccLlnoscut in sistem. N-a ar,-utnici o legituri cu f<rrrnarcagarniturilor, pentru cd Pettoganiul nr-reste pe Rcgionala Craiova, unde el cre director, cl pe Regionala T'irnisoara. Ordrnul de constiruire a gerniturilor, verut clc la ministrul transporturilor, s a dat RegionaleiT'imigoara i;i nu Regionaiei (,raiova. Regionala Timigoara a pus ia dispozirie trenurile [...]. E" nu sunt Lin avocat al lul Dobre. l)aci se va constata cd in 1990 a avut Lrn comport2lment incorect, va trebui sd judecdm mentinerea lLri in C}ur,.crn.;\sta cu siguran,ti se va '' Cardiantl,15 iunie2005Olidrilin pribu)

lE--

Anr l r r r \r \ l \r \ r t t t'l 'l ttl ,tN B'\s tts c tt


filrrttt s {)t'tit:.i

r09

i n ti rn p h " r. Si s -rr i n te m p l at -' nrt trtttl l tl trpri rtt-t' cl ,Gheoruhc l)obri: a plilisit tirnclil clc minjstrr-r,t:Lt torrtrt rrlrine clc ajurttlr intinsa clepre;eclintcleIlisescr,r. au itrst Dupi cloi ani, cliscrr;iilecu pril'irc le mincri'.rciii 'fraian Biscscu 9i a sr-rsEinitorilor rcaprinse,clatoritirtlcciziei lui lui clcmocrali gi fogti libemli cle a convoca in PiagaUnivcrsitilii un rniting clc susginerepcntrll ;trc;edinte:,amcnirltxt c1csr-rspendarea din functie. Data alcrrs:i Purttru ',rccst midng, 22 rtprthe 20()7, a. 77 ani dc le dcschiderca mrrnifestafei' coinciclea cu irnpLinire',t maraton, stirgiti cLl rcprimarca ei <le cdtrc mineri 9i forgelc cle orcline in iunic 1990. r\tr-rnci,urufost vazuti tosrul Prim-ministru Theoclor Stolojan ;i fostul oftgcr de sccutitate Silvian Ionescu, cu stemil llancindu-i pe prescdinteleBisescu ;i purtincl tricol<>rtrl din i98t). Repiica la decupatd, simbol,,rlclcja clasic al rcvoh,rgici clati, la un rniting aceasti ncinspirati prezenli in acel loc, la zrcea poLitic (care, contrar nitcptiril()r organtzatorilor, nu a rcu;it si adune mai mult cle 5.000 dc oanrcni), nu a intirziat. t\ cloua zi, PNl, Dan RacitrRuganu declara pcntru aeengia r.icepre$c<linteie si-l zurzipc Traian lJisescu,cel NIEDIT\IA,\: ,,cstc un sar:rilegiu carc a dirijat trcnurile cu mineri, la 1'l-15 iunie 1990,cintind ltttnul Pcntru a-;i mcntinc insi sc:runu] Go/tnik,rdin PiagaIiniversitigLi. T'reianlliiscscu estc it1 stare cle orice compromis"" clc prcgcclinte, pc liberal, cri ,,sprij-inul Ilra eviclent,mai acliusa vicepr-efeclintcle ccrtr-rrisi scandrrluri" cste care il mai are xccst om tlup'i tlti ani c1c in scriclere. I)or-ri luni mai tirzir-r,pe 1-l iunic 2007, un im;ircsionant apcl al Soliciaritigii Universitarc (asociaiic cle pctsonaLitirliclin 199(), ca reactie mediile acaclcmice gi culturalc, creati in ir'rr-rie dcmocrat.ice, lrr atacul pllterii ltscniste in'rpotriva intelectr-ralititi-i tocm'.riprofcsorii unir-ersitaricafc sc afleu la care are drept ttuclcr-r in 1990 cie citrc mincri; rcnmintua clevastatc catedrelet-acultiqilor
| . l,l, t,ir u l, ( , ir n L I;r r ir lt) t) i

r r sit nbolur ilorm lniie St at ici ri ct t i f ent at ivlicleinst r sir c rrt:l :rt' t,rrsl :-r e cle cirtre un grup politlc ;i Piata Unir.crsitlitri i,rltc()ntunistt:ciin 1n apel sc spllncx: ,,in iunic 1990, sc mli rc1)ctc. cl crt si nLL ccr:cll si quvcrmrl FSN au organizat rcprcsiLLnee rclministraqiei orsrrnele "lir:rnsporturilor Pi 5i rnanipularca opiniei publice. Nlinisterul trenuri spct:iale,,'\rrnltalc-a furnizat (.FR l-- xu ptrs la clispo:zilie in efcctuareadc c^z^rc gi hranui,Poliqia i-a sccotlc1at r-rnifrrrmc, Prgcuratltra e'cstiri ilcsalegi a incurajetviolenta in 19cs-6 1:cprime, r anchctat in unitili militarc persoenc retinute abuzir' Pi a <tare asistlt la t()f tririlfea krr a inccrcat si ascuncl'iincilc:rrea tlrrgranti a 'I'eleviziunce gi raclioulpublic au intreprins o vlsti oPeratle legik,r" cle propagancl',idiversionistli carc a indus in eroare milioane clc f:icindu i si creaclici brutalitatea;i Violentainterl'cflliei cetirqcni, minerikrt ar fi first () acliLrne civic:i in iavoarer clerlocratici, cincl cr:acle fapt o actiune cdminili contr2l rcvoltttitlnati 9i anticlernocratjci, meniti sd subminezcr cttclcririle rcvoltei prlpularc din cleccrnbrie 1989. Nu avem dreptui sa c.lim r'ritirii aceler a clistrugc statul rle clrcpt, cvcnimcnte, carc au fost pe pr,rnctul<1e ari c()mpr()n.ris pcntru multli vremc construcfie unci societigi Libctc;i c'lcmocraLice in Rominia ;i au determinat mii de tineri crezut in si pdrriscascli garl". Apelul cerca tuttu()r celt>i ciire '.1u valorilc unci riernocregiifirri rezicluuri conruniste, in spiritul Pie;ii L,fniversitdtii, nelcgitimaa simbr>lurilor;i ,,si nu prermitlianexarL'il ideilor Rcvolutiei din clcccmbric 1989 gi pingiriree spaqiuluiPieEu Universititii cle cirtre cci carc erau in 1990 complici ai rninerilor' 9i ai regimului I"SN". Lor Li sc splrnca pe nLlJxe,reamintinclu-sc: episodul tlin 22 aprilic acelagian: ,,DenunEim 9i condamnim cu fermitatc folosirea spaliului simbolic al luptei anticolxullistc clin Piata Universitifi de citre'fraiar-r B:isescr-r qi Theodor Stolojan, fbgti colaborzrtori ai sccuriti,tl, mcmbri rrctivi ai aclministraliei ccauliste gi ai sr-iccesoxrci ircestcia, guvcrnrrea provizoric FSN, co-autori ai represitrnilorciin 1990, a spaliului simbolic al h-rptei anticomunistcclin Pilia Univcrsitigii pentrLlczrmpanii electorale;i

n'
A ut:r',rrr\l \ r'\r:\ '\ L(rt TR 'uA N B i sl ;s( l l

I
110
j'

ni\l\tlrl s r.)l'l{t.\

tl l

I )ctlr.rrtlritrt clcrnzrgoQic-popLllistc. ;i concian'rrriln p()Litice cleclat'a1ii 'l'raian l3isescu, la rlc cu f'efmitilte prezcnt2 sfiditoarc, alr-rtLrri rninnsr.rl pc)st-refcrericlum clin Piaga lJnivcrsitigii, a lui Silr'ian krnescu, tost ofilcr cle sccuritate,gcf al spionaiului lnti-N'\T() (-eeuscgcu, Sccrctrrr in Fluropa Occidcntali, in timpul rcsimului al organizirii pi cOordonator gencral c>rganizatoric al IrSN Sccrctrr cxccutiv i UniversitilLiin 19t)(), irnpotriva PieEe reprcsir,rr-rii in 2001-2004, pardclului Rdsescu l)ernocrat condus de Traian al pfomovat cle -lraian lJdsescuSecretar cle stat ifr guvernul Alianlei DA dupi 2005". 'fogi cei menfona,ti erau socotiti cle cei peste o suti clc trniversitati Ei oameni din me6liul acaclemiccarcrsenlnau Apelul clrept ,,complici ai mineriaclelor lui Ion lliescu, care se prefac a le comemtlra victimele, deturnincl in folos propriu si pi cluci lupta'.rbjecr'i sirribolurilepe care 1c-auatacaratunci 1...]. pentf Ll putere firi simboluriie noastre, tstf-el incit poporr-il romin si poati inlelege in fine aclcvdrul intreg". Fiti incloiali, Jiaian R.iscscu a tras inr.iliminte din cele petrccute, realizincl, probabil, cd nu aiunge citirea r-rnci cleclaratii cle conclamnare a comunisnrului in taga Parlamentului, Pcntfu e fi consttlcrrt elrt()mat clrept anticomunist, tre cindu i-.sede citre toli cu vedetea trecutuL si anturaiul slir-r.Tocmai de accea, cle atunci incr-race, inrodcauna rcfeririLe Ia minedadi au Fcrstficute clc prcgeclintele Biscscu intr-o pcrmanent:iraportate critici la arlrese principalului lor inspirator, lon Iliescu, de care astfel s-a cljsociat catcgorlc . rcfuzind si nricc apropierc intrc el ;i fcrstul Front zri salvirii 'ltaian Riscscu inviga astf'el acesrr-ria. Nalionale, pAnd la separe.fcs chiat claci trccutul nu Pt)atefi gterscu lluretcle,cu puglnd o lecgie: oameni, prrn propriile sale abiirtate e1Poate fi cidt de tot mai mr-r1;i cuvinte. Acest nou ntod mult mai subtil dc rxportxrc lii trccutul Bisescu fecenr a fost vizibil ir.r roamna anului 2007, cincl T',raian ofcnsiva impotriva h-ri Ion lliescu tr)cnr:ri in thta unci cleschiclea pornincl dc la er r,clrel cclt-rr aclunirri a social-clemOcrat-ilor, pctfeclrte in iunie 1990. Invjtat la mijlocul lunii octombtic la o

cur <r i) SD pcnir u r r lcger ile llnsar c a cllr lcliclaqr lor d err,l unri rc rr.t,rr-e e\rcakrc ll R( )Nllr\P(), prc;eclintcic Bli'sescu c:1tre prirlurncntrtre aici sc mul;umca tlin sali:,,in 191)0, kr e sPrrssociel-clcmocralil()r clisclrtim clealeccri eurtlparlamenterc minerilrrr,itr astizi, tot zricj, lui ion si vot uninominal". i\t:rcul lui Tralan l]isescu Ia aclresa solidarizipdtrIliescu a riclicat sala in picioare, social-dcm()cragii lor dc onoarc si scanclindtr-i numele, clar sc cu prescdir-rtcle nn etac poLiticcare a fundirmeutase scopul firseseatins,iar istt.rria
c( )mprr l pi s r t t T)i l ft' edtl ttarc :t t,p, rz i uc i .

r\poger-ii r-rtiLizirii istoriei singcroase a zilelor mlncrixciei din iunie 1990 in dezbatcrcapoLiticri2 fost xrins insi ceva mai t|.rz,v, in campania electoralli pentru alcgerile locale. Principzila PDl,, Vasile Blaga, mizi, cigtigarea Capitaleicle cdtrc cancliclatr-rl 'Iraian llisescu s-a latrsatintr acel prilci atinsi, clegi cr,i fost nu a sust-inr-rt lui Ion Ilicscu ;i a crnclit.latului atac la aclrcsa un virr-rlent ()prescLr. 1 a of'erit i:hiar Prctexl-r-rl Sorin indepcnclentul de acesta, lliescu,care i a acuzat in 3 iunie 2008 pe ;rrcqedintcicl}isescu gi pc cancliciaclul Pl)L, Vasile Blesa, c'lc,,ta;drnrcie",dupri mai multe refcriri alc lo.- la mrncrierlli, intrr-rcit ;i ei au flcr-rt parte, "franspttrtr-rrilrlr,al cloilea primul ca sccretar cle stat in t\{inisterr-rl ca ptcfccr, .lin rdrr-rinistratia c1cstat fcscnistli.In seilf,raceleieqi h.ri zile,prcscrlintclclllisescr,r n dcziinEuit un violcnt atac la aclrcsa Ion Ilie scu, intr o ernisiunc tlifuzati ckrRealitatc'"r TY gi moclcreti de Rizvan Dumitrcscu, sfiruind PSI)-ul sri I tr:imiti pc iliescr-r la pcnsie,r-rncle h-rilinigrit,in Primiverij, vacli rie cr>trtunismul ,,sd-gi cici statr-rl qerantcazi tirgtii.r presedin;i casc,,.(,u acclagiprilej, Tteian liiscscu s-a tlelimitlt clc n-rineriacle clin iunic 1990 in felul urmitor: ,,Donrnu'l)r-rmitrcscr-r, pina acum am mai aflat mincir.rnl asta,ci Bisescr-r erlr secretrlrcle stat sau ministrtr in '90. [rr-rant venit cr-rcartca dc rnur-rc.i, lcgituni cr,rBLrcurc;tir-rl n-aveam nicic.r la acea dati gi o s-o arat la camerc, p()ate () citcfte gi drirnnul Iliescu, rle om politic fnri rcferl, Pcntru c:i nu lt caliteteaclinsr-rl-ri ala-i pcrn-ritesi r-nintri.clar: rle onr in virst:i rru i celitatca c1'ir-rsr.rlui

tt)

A nE vA R craFA TA A l -ri r 'l 'n,rr,rx l |,rsr;sr:r

Gpnre N Lrrrrrrs

l t3

p e rmi te s i m i n ti . i ,a 7 5 d c ,rni nu porr si mi nri ' nrri .' c. IJi t.ri , ari.t camerei carte^ mea de munci, se vecleaici cd eram inspectorEef al navigatiei civile la Consranta din perioada noiembrie 19g9 pini in... sI veclegicAnd mi-am incetat mandatul cle inspectorpef... pe <lata de 13 octombrie '90. Eu abia pe 13 octombrie '90 am

pi pentru revolugie - responsabilitatile pentru mortii revr>li-rtier [.,.]. Procur.rii, ca orice instirutie a starllui .min, au oblinagia si scoeti la lumini adevdrul, s.1-lpuni in faqa juciecitotilor, carc s:i clecidd respo'sabilitdp. Catcgoric a r.enit rimpul si spdlim prin clarificare roate aceste traume - mortii revoJutiei,minedada din 13 15 iunie. Pcntru cd altf"el,neincreciereava funcriona tot timpul. Vi pot spr,rnecd cel mai periculos lucru este uirarea, chiar gi abandonarea intercs.lui pentru subiecte de o gravitate extrem2i.Flu am cr.,nr.ingerca ci daci instituuile statul'i nu vor aceste clarihca lucruri, este posibil ca aceste lucruri si se repete, ca politicieni iresponsabili si fie incurajati si repete acestelucruri, chiar gi utirizand forme lnascatecielovitr:rj politice, torme mrscate de lovituri de stat. Suspendareapregedintelui in 2007 _ sj nu e cr obsesic,e cloar . afirr'atie - a fr.rsto lovituri tle stat, .rchestratzi in linii mari de aceiagi.a'*d care au orchestrat mincriacla...i.rtr-.,r, mod care ii rlefinegte abilitatea politici, 'I'raten Risescu ualtzeaz.d mize' ttaglc:a, a evenimentclor din ir-rnie 1990 intr-un transf-er de semnificalir care asir.ilc'.zd. mineriacia cu actiunca politrci cle suspendare a sa 9i il srrbstimieasrfel nu potentialului simpatizant al singeroaseiacgiuni,ci victimelor ei. intrebat .1" ..p,rrt"r, c,rre a sesizat utilizareaelect'rali a celor petrccure in urmd cu 1g ani, 'lntan Bisescu afirmi: ,,clr n.-l crecl cd in prealrna astf-elcle ''Lii everument, chiar suprapus cr_l campania electorali, nr-rtrebr-iiesi vorbim dcspre cl. Elste cel mai grav clerapajcle la clemocratie cle larevoiugiepi pini astizi. ()r a nu,".orbi despre subiect rni se pare o lagitate". ,,Chiar daci cliscu,tra pe aceastdtemil se poarti intrc eventuali fogti reprezentanti prilej ai I]SN?.., insistl repc_rrterul. Pentru prcpedintclellisescr-r cle a repeta clin nou varianta ,,soft,, J^ :. r s:rin rep{}rt cu evenimenteincomocle,care pot afecta ltro*.rl prczidengiald:,,Slavd Domnului, nu em fbst membru 3ltogtafie rsN gi Slavd l)rrnnr.rlui, a; spune, nu am fost in }3ucureptj _ l ocrri aml l C .r." .,,, ^
^l-. r arrrci it revolutjl...

devenit subsecretarde stat, gef al I)epartarnentului rransporturilor Navale, or, mineriada a fost 1-l-15 irrnie". l\,focleratorulintervine, spunind: ,,ati putea spune ci ati evut batti ci nu v-a,ti intilnit cu nrineriaclain Bucuregti". Pregedinteieadmite: ,,da... md roll ...am a\,-utbafti, e adevirat am vdzut-o la telcvizor [...]. Inspectorarul e la Constanga,nu am a\.'urnici o legituri cu mineriada gi nici nu am fost in vreo organizatie IISN. S-au vehiculat nipte tabeie cu care se intra la I]SN in '90, imediat dupi Revolutie. S-a spus: Ia uite, a fost mcmbru FSN. Nu am fosr in nicj o organizatie,,, intr-adevir, fiaiarr llisescu a atlerat pubhc la I]SN abrain 199'2. Citeva zile mai tirziu, pe 13 iunic 2008, cu prilejul comemcrrd.riia 18 ani cle la mineriadd, intr-un inter'iu acordat postr:lui de radio IIBC, pregedintele IJisescu a reluat analtza proprle asupra evenimcntekrr de atunci, inclusiv asupr2rlipsei de replicd a autorirdtilor juciiciare fat:i de cei vinovari, explicabili in opinia sa prin ,,forta pe care t.i .rtrcci rcsprnsabili de evenimentele clin 13-15 -i.nie 1990 de a crnrrola cleciziilejustitiei pi abilitatea cu care s-au sustras respitnsabiJitigiipe care nu vor si pi-o asume, pentrlr cea mal traumatizenti actir,ure impotriva popula;iei Buctiregti.iui". Prepcdintele promisese in campania sa crectorali ci romdnji vor afla adevirui gi cine sunr j:esponsabilii,dar in al patrulea an dc mandat ccrcet;.rile inci nu s-ar-r incheiat. remat:cd reporterulTs. Traian B ise scu p r eciz.ea-zi, ca ri sp uns:,,promisiunee mea este legati de faptul cd eu nu voi impiedrca jr,rstitia, dar nu md pot substinri justi;iei [...].Dar voi sustinepublic intotdeuuna ner-oia cle aflare a aclevirr-rluipentrlr mineriaila din 13-15 iunie, precum
t5 Inten'iu rca[zrt de lilcna Vijuiie

n::-,4.ol v ,ttr ,r 't r t.\! \ \ l .l t'l tr tr x i J 'i s r 's c u

t1,

crl vi fl l c' rcP ctxtt' l l r tl tsl :rtstt'Ltl Il n \()i i n s p ,rtc i "l l c e s t()r :ltle\rirr-rl flptulr-ri pflz,i ptrblica, se crst()1-Il1)Lr1uu:i clc ai,rtoirOnrccrLr -l .l . l l )( l nl )l tl ri tt.l t' .tt :l P ri mi I c :r. L r R rr 0 1 u 1 r.., rrti l rr I l esr.sr' rL ('onst:rnta' Ntlionale clin Plrrticipind Sah'i-rtii f"rt>ntui,-ii Clonsiliulr-ri ficca parte' cl tot 199(), ()F-SN,saLi'.rcela ci, in iunie pi la geclinleie clc clircctor ca inspectol gcncr2l al navigeEiei civile, cu lunctia colcgilrlcle NlinistcruluiTransp()rtltril()r, gencral,dln organiur-afira si, implicit, din (lr-ivermrlRominiei concluccreal acestuin-rinisrer a Rominiei apartinea'ince' statuiui romin' - clici flota cotncrcial'.i inviEascclcjacum si-i faci pe ccilelti si privcrsci I).ar prcgeclintelc din prisma ,r".,rr.rl prin ochii sii, sri iudece pi si evoce istoria nu mai intereselorprezcntului. () istotie clin carc nu mai ficeau 9i prcrcum fac parte, nici atunci 9i nici acum, intimpLiri mai sernsibile' cste unul dintre subieclii plinUerii penale cli'fi:rian lliisescr,r rtceee in 1t)97 de AsociaEiaVictimelor Nlineriaclelor'P'intru clepuLsc instigarca 9i trensportrrce minerilot clin ccntrele ,,,rt'gnr-tir,,."^, o alta' petrecuti in minicrc importante ale gdriiin Capitalli"' s2llr Tvian 21 octombrie 199'1,la Conventia Na,tlonald a PL)' cil-lci

nici tnicar uu otiat intpotriva IrSN-ului, cc>nr|_rs nu inrt'r.iistrcazi nici micar un zimbct in fevoarcamigcanlor cle ilicscr-r si Ion c1c strada, clar, mai mult, a cletinut funclii ir-rguvernul trSN-ist. in CDR s-aremarcetca un brav luptiror clinintcrior guverr-ririi timpLrl de pc pozigii cie impotriva PNTCD-ului lui L,mil (,onstantinescu, (lu toirte accstex, printr-o mlrrcl-ri aitild, I)omnia sa a stAnga. del'cnit rapid, dupi alegerile clin 2004, r\rhanghelr_rl luptei anri IrSN ;i anti Ilicscu, duse clc talibanii anticornunisri.clin ianuarie 1990 pini-n zilele noastre, firi si osreneasci o clipi. (,a gi in gi in cazulclictaturiiIrSN-iste din anr-ri 1990,al venirii minerilor in 1990 .i991, al Pictei Uruversitdtii, ba chiar pi al anricomunismului,

Traian Biisescu lucreazi. fnfg la o rescricrc a propriului trecut. Degi Ia vrcmea rcspectivi se gdseacle cealalti partc a baricacler, acum cauti a ne convingc de un aclev:ir contllf. () rescricre a istoriej posibiln, in conditiilc in care gcner:atiile mai rjnere n-au triit dircct cvenimentele primil or eni prostdecernbristi..'(,.

Acliugim acestei antlize o alti constatare, care rcpreztntd prxcticratiuneaacesteiactiu'i clercscrierca isroriei,i.trcprinsi rlc 'I'raianlliscsc'. Raportarea in ecest fel, si,i spunem inflatztu.rela/,La B d s e s c u a c i tl tu fl mc s a i a cl rcsatcl emocrati l ort-l eN Ii r' -l n(-1rzml ' propriul rccut este marcati de un comple_r, acelaclc a h <lominat i n c :rre e c c s t' .l s c rc fe re a l al trcl uri l epccaremi neri i si P artj dul }jrccr'rriv de 6gura padarhali I]ir.tr.r[ a lui lon llicscu, ccl in fata cliruir a depus l)emrlcrat lc pot iace ,,intpreuni... PrccizAnt]c,.i Risesctrl-a invitrLtpc Nliftrn prtmul jurimint ca ministru pi carc, in zilcle noestre, al Pl) ia in scrrosaccstmesai,'l'rai,.rn i,a clcvenit insi' cstc r\ccesta' \rorl)2i' c1e inamic a st"1 politic. l3ucurcSti in .\cest complcx rezicli in faptul cd, cLinncfericire Cosma Pclltru Pentru ei (mirturisim ci. ;i pcntru autorlrl accst()r rdncluri, care a alti istotic - POatecea lrclevirati' in rlp. l avut deseoriclcclaratiipublice criticc la aclresa ,.\rr:rlizinc] rcl_llclzitionarel pregeclinte]rri I]lisesctl fbstului prcscclinte), lc ziatistul trccutt' tstorta siu il arati pe 1on Iliescu drept concluciror in topr_rl cu lon lLicscu ;i, in esengi, cr'r propriul preferingci ()ln ranchtunr's'Nu rLrit rominilor. Firi sa mai Cristoiu ar.lta: ,,Traian lliscscu c u11 vorbim cle celebra ,,cluminici :r orbului". ()r' din 20 mai 1990, sau cle ranchiunos,incit sli ;i punli in pcricol intel'esclcpoliticc' aleserile clin 1992, in anul 2000 Ion lnte Iliescu ascr-tttcl Biscscr-r ltaian il hri a clevenir utecnrile Iliescu, [<tn pregeciintecu nu mai pulin de (t.696.62.)r,oturi, cazr,rl urmator cu peste 1.150.000 politice bine clctcrminate'Cel mai important nl se PilIc mai multe clecit a obtrnr-rt.liaian Risescu ()pozitiei de anti-IiSN-i la alegitori. Chiar a.lincirca figr,rriisale cle reprezentant al gi cinil a picrclur i,-, iygO in Fala luj Ernil 'I'raian LJrisesct-t fesPccfivi clin anii 1990-1991.i)csigtrr, ir-ranii '" CaTeta de.lad,l martie200g clt;cltmctrt itl r' fosf un brav lrsN-ist. Nu trumai cli llici rtn

:: '. _:,'":,

i.:;t,',t. :ri

.i r::.. , :.

xwffi!gswwiE!1.:51,,X;]t"ilr.

".: r_l

m,.-

u6

'l 'tt tt r r AD Itv Att.\l .'t t'\ l ,i \ l .l t

l i 'r s t's t:t

NI rttttrs ()Pnrl,r

111

r' otr-tt'li.rr . al cgcri l c 5.91' 1.579 (,O n s t." rn ti n e s c u , l l i e scuaobti r-rLrt l On al ',freian prcletlintc a clevenit F]r'rsescr-r clin 12 rlccem[ric 2(]()4, 000 mal Pulln R<rminici cv 5.12(t.79-lvoiuri, cr'r "rprorlpe 800 (-tr toate chiar ;i atunci crincln pierclur' Ion Iliescr.r, dccit a obqi.nut rlincl,in rapott cLl,,pfizll" clc a f r pe plac Oamenilorc1c eliirturile luLi lJisescu ritl-rinc pe locul trei. De lr-ri, la elccrorara preclccesorilr-rr in clre se reporteazi la trccutul atit de eici, qr stil-rl firli rniir-rtrsi clcmrllamitutile incomr>clpentru lc-tnliiescu, in lncercareede a l()nqevitrltexpolirici si simpatia carc ii asislrli iicestLlia fr:,nclatoare cpisoacle incomrlde din populxri. Chiar cr: riscul clc a clcrzllroPa inlelege ci in calea cltlrinlci sale p.,,1rri.tltreclrt, 'fr:aian Riscscr'r se afli clre il" ,, .l.rr"rli cr-:lmai pt>pular prcaeclintc al lkrminiei Pe cle alti part principai obstacol Britrinul patriarh Lromunist' ci in riceala cifrelt>rinvocetc nlal sus trebuie sir rccr,rnoa;tern o lstorle afli ccrnclensatiintrcilgx isroric attt'nzi1)eidin Rominia' le schimbarc,o ist<xiein carc rczicluurilec()lrlttn1smu rezistenEei o rcncaui ar,r clominat politica 9i mentalitigilc' Chiar rlaci c()mplc\ o rescrie, satl cltc:i rcsimtc in th;a ci r-tnamestecat partc cLi facc l]isescu infcrioritatc gi poate i1e vinor"ilic, Treian ('u 1lJat istortc'a frlstcl si rletcrminatein()xstrc tranzitii' aceast:i :rgteptirilc;i griiilc lLti' inriintc insi, altelc eIalr spcrantele, Si rcvenim la ele

control :rl stlt.Lrlrii, cr-rIon Ilicscu, rcicptii conscn,riru unr-ri trur.rtc rlai tinerii cle r.le ,,tchnocrati"' care sc inconjnrase sprc clcoscbirc la (iur.crn prcmicrr-rlPctrc ltoman. nr'.isurilctlc libt:ralizarcarr eu c()nsf,rt intiitziit muiti vreme, iar atutrcicind au fost urcloltt.iitc, pcstu n{):lptc.prirrtrun [)t:c]rctincichrnq nuntlu in tran-sfbrn-larc,r, (lotroceni Paletul pi la niveJul conduccrii iesenistc, negoclat cu socialistes-uu transfirrmat pestc rloapte prin carc intr:eprinclerile liutonomc pi societigrcomercialc". (,e a urmat, se stic. in ,,r:egii Unclc, celc rnai profitabile, arr fost prir.atizatcrapicl,ptin rsa-zisa metocli NIIIB(), apliclti deja la acea clatacu snccesin Llniunea cle interese prtrvcnind clin firstcle Scx'ictici,in folosul grr-rpurikrr cotr-iur-ristc. Caleecitrc ?1cest strurrturi r evcas:i clcr,inii trrlnsie rroua Constitr.rtie a ltorriinici, rrloptati prin rctcrcnrltLrn in 1991 l.egea tunclamcntrli r glrir nu a prer'dzut la czrpitolul,,avu;ier n:itionel.i" un scgment escntizrl al acesteia- pi anurne crrpitalulclc stirt din economie. Ncprotejat prin (ionstitutie, acesrr I ti.,st rr;rnsterxt in sfcr:a clc actiunc I llticolclor Corlnlu-r Penal clrc lrriveau proprictrtteaytlivata, rirmase nescl-rimbate(pini in 199(r) din ttnipul corr.runismuluj. (,onfrrrrn acest()ra, infiactiunilc cler f r-rrt clin ar'rrrr-rl pr:ival erau ltedepsite cu pini h cloi ani, spre cler.,sebircr llc peclcpscJe rnuit mai urcic, f c111s1L turr ir-r tlrunu ,,nvutr-rJr-ri obstcsc", carePutearr alunge pini 1apeclcepsa cu nt()arte:lin unelc c:tztu:i. Apa s a ejuns la siturrtiain care,prin 1993, o insranti cle juclccati clinllucr,rrcstr conclamnaun contabil care fiaurlaseprintr o llrnricipugi LlzinelcIrarrr(itrsta pestc:300 rniiioanclci, ,,23 r\uglist") cr-r o strmi imensi 2trunci, la rrumai cloi ani cu sr-rspcnrlrrre (pecleapsa maxinii. clin conclul pcnal socialist,care rru sc schimirasc, pcntru furt din lvutul plivat), rcspectivul Find la prinrrr incilc",,. ,, l.gir. -: IA.\I'()l' .lccu.lsl rnsfiulti a tfccllt 1a juclcc:arelt clrzultrii-rrnrirtor. tln not c2trc futasc o bicicleti rczcmati clc prim:iria Scctorr,rhLi 2 a fost ttirnis ;rc cinci enr irr 1lr;cir-ic: s-r lurrf ir-rconsirler:rtccrl

O vatd fierbinte
i. "r"t-rt. i;i bee cafcaurr rk: dirniner c:c-lieian lJziscscti

se clucea;i

vi se inti.rlcca tlc 1a scrlicir'i, dttcinc'l o Iinrgtitli

ati;ia ant petrcc dc fhmilic, firi incloieli rcconf<rrtarlti clupi lui cont (sinuurui tlelqia cleparte c1eai sii, pc mrlfe s:ru in 1!)90 flind, dr-rpi cum spun cu marile cvcnimcnrc ele anr.rlrri translbrml'rri' ca tclcviz<>rul),in Romirlie avcau loc mari datorl cc.ot-tomic' clcil ew,iuqiilc ulteriolrc' irl l.,lzrtr prefigr-rrau
r..tic.lnt.l,rr,,t:rbercL" a vetereniltlr c6l-ituntstl, L--gnservlt()r11c

E re ' : l

Ar r r r \r r .i r \

r \i \,\

Ltj IT R ,\I\N BAs l .s t:t'

;\{,,,,,s

( ) r ,r r r .r

119

$ il cre recidivist qi ci ftrrtr-rls 1l c()lllls l)L: sPatilrl pul>lic--' hotr-r1 I Pr:imulPas sPrc ceLcrlc:schisli. c()munj.slnului"a'u.err ,,Privatjzarca acestcparadoxufi alc tranzitiei,clc altfcl tlelrlc intlimPlitoare, s-a flicut prin decretul amintit, care a clcschis cnlct ,-tnot privatiziri pozitile econ()miccale fostei oligathtl a naturd si consoLidezc c1e regimului comunist. Decretul cu numirul 15/1990 a t-ostad()ptat cle Camc Deputagilot gi cle Scnat la 31 iuLie 9i a ibst promulgat oreseclintele Iliescu 7 zile rnttt tdtztu. Ill stipula ca ,,uniti;i economice cle st'.rt, incLifcrent dc organul in subordinea cdrll isi desfXsoari activitatcs, sc orgilnizcrzi 9i funcgioneazi, conformitate cu clispozigiile prezentei leg, sub formi de autonor-nesau societiqi comercialc-".Se ardta ci regiile autor]
se or!]anizeazi gi functirlnt:azi in r,nlttfile strategice ale econom minel nalionale (indr-rstria cle artnamen t, r:n crgetici, exploatarea

clin apant t r l t lc par r id si cic st et ,r lelcniu pcst et ,l t tl eci ; r ic l :rcror-i l',i arr tost prirnii implicati in mali ()perxtiuruclc fi'scni;ti. n()iiptc lrrl epoce in carc nu ne r.inclcam ttra, in carc prczentlr prir.atizru'c. stri.in in Rominra sc reclucca le in-rportll tlc pnnrofi capitllr-rhri clesi ,,(ircgorio l\iz'z<t" ;i trgiri ,,llastos", in care comr,rnisrnul c()'rponcntr sa netionalisti continua si ir-rocr-rl.:zc clispiruse, rnasc larei dc r.nmcni ^- thpt l-izibil prin populeritetca asoclarici ,,\.rarra Romineascd",organizatiecerc a gfuplt, alitlri clc unii iltclectualj naivi seu;antajabili, un mrre rrurnir c'lefirsti ofitcri clc sccr-irirarc ;;i fogti activi;itj c.munisti si care a rrlirncnrar,pi'i la exploziilc de vio.cnfi clin rlarrie 1990 c'lcla T'irgu r\furca 9i dupd accca, o pcnftu permxnenti team'i cu privirc la ,,soarta 'frarrsilr,anici,.. politicicnii ljronlu|-ri, ca pi pentru strLrcrr.rrilc fostci sccurititi, ascmenea izbucniri rlr: r.ir>lt:nlierau utilc: m..riintii, elc air pr,:rdus re-institL.rtionaljz.arelt lccsl()r structuri, intcgratc in nojle ,,senricii cleir.rfirrmatii",utiJe(clin reflcx) noii putcri in conservarcastlrutuluj ci si c.ntrrhrl ,po:zrriei si, in ccle din urnra, ere crau cle .aturii si disl:aszi xtentia cle la grcuti;ilc traiului zilnic, clrer continir:ru si se flrci simtitc pentrll r'mi'ii dc ri'cl, dtrpir crins,lxarex entuziasmuiuirevolutici si trczirca lor la aceeasir:calitatc, clin i:rrrc disprirusericozlle,dari'cepca si se fici simtiti lipsabanil.r:.( ) alti stratagemi caLci-ri tinLrt,cn pe Ttaian lliscscu, pe cci tlai niul;i ;i dintrc rrmini dcr,rparte clc lcti'isrnui politic a fiist r:ornt-:clia rirlicrlli e clezbateril.r(ll)LjN, prirnLrlpadamcnt al R,r'i'iei rlenrrcrarice, transmisc in clirccrclc TclcviziuncaRomini (cievcnita in ,,liberd..), acesttlmp, intr-. altri lL.minic, cca a puterii, se clc:rull trrrnsfcrr-rl proprieti,.ilorstatlilui in p,rtrfc;lir,rl pri',at, c:()nstiruin(lu_se rercle clicntelare ca1:c,tr-lacaparat trcptat ramuri inlregi alc cconorniei nefjonalc, dupi c.n-r ;lnr vi-rz't, trilli nici o teanl-r clc crnsecinfe i\stfcl, intrcprincleri intrcgi Au first cumpliratc: clin ft"ol.^ . portoftrliul statLrlui pc sLrl'c clcriz.rii, fiir:i c:r prr\.:ltizefra si crr-:r:zc performanEicconomici, ci rloar vcnitr-rri rapiclcnoilor lrroprictar.i. r\ceeasisolrt:i :rveasi o in.rprirtliscascir si l,ltita llorninie-i.

ttroviare)' irr re ;i a gazeior naturaie' pofti $i transporturi unititilor economice tlt stlt ,,r'trr ti c'tglnizate sub forrni .:u rispun(lerc linritati, in condifi societigi pe acgiurusau socicti,t-i prevdzute cle legc"'. Pentru pregitirca ,,ptivati'zd'rtt", se infiin Agengia NaEtonalii Pentrll Privatizarc, in subordinee Cluvernu cu atributii stabilite prin legc speciald' care gestiona 30{'/o uf capitalul social al noLr-infiinlatelor socictili comerciale, care 5 si fie transtormet ifl ,,inscrisuri nominative clevaloare a cite lei, pe care 1cva distribui in mod cgal 9i granrit tutttror cet'teil rornini cu domici-liul in !ari, carc pini la data cle 31 dccemb 1990 au implinit virst.a cle l8 ani". intept^, astfel' marea farsa crrpiteluiui de strt r fi ,,cuponiaclei", in spatele cirtcia ,,grosui" transferatcitre o clasdselecti de persolnc Beneficiadi inft-,rrnatiilor plivincl eficicnla un()r uru economice de pe care -.tatuligi luasc pur 9i simplu mina eraii
t' Asupt:r clivcrscloraspecteprivincl',privatiztrreacomtinismului" rttoqii,Ecl. PoLrom, 2l)0(r,passrm Oprce. C.hipul N{arir-rs

-._
l Al \ A I r t l 'l r 'r l 'r s BAs ESc u

s
t

Eil

121

t20

Al gv ,r nx t,r

cleschiclerttoi l)(:rsPcctlve'Pe \lara ficrbintc a anului 1990 clovedi sd lc ratezc' Prilciul c1ca-;i care -fraian B'isescu nu avea dovedit ncgociett>r abil s-atr capacitXgilesale de om energic 9i tlt;tT:l:: u izbr-rcnitn gt:u1 spre sfirgltul i curind, cAnc1, ""'ii' la cu acegdaavernitcle llucureqtr Ott ptt,t Con,ttnl^' l'a cliscu,tiile Bdsescu de attlnci' Doru Panir' Traiall ministrul ffanspornrrllor mai titzit' la intilnirea cle avea sd-qi reamlnteascd impreiurarea a 60 2006' cu prileiul implinirii la Palarul CIFR clin 17 octnmbrie ai n-rinigtri cind s-a intAlnit cu fogti de ani de Ia ridtcarea clid-irii'

(]uvernului in gcdinle ciin l7 octombrie 199[), Rrtorrl Irxcctrtiv al cle piald, sfirimarea privinrl sl:xliul ac:tualal tranziEieiia econr-rmia structuril()r cconomice supercentralizate ;i accelerarea ritmului refirrmei economice. Atunci, prin decizia Prim -ministrr'rlui Roman s-au hotirit rnai multc cliberiri yi nulrtrt in func,tii. Printrc nou(luvernului, se afla veni;i irr cchipi, dupi cum arati comunicatul 'liaian, gi ,,.Llisescu [numit] subsecretarcle stat [e [)epertenlenrul Transporturilor clin Nlinistcrui l,ucriril or Publice.'Iransporturikrr gi Amenajririi Teritoriului", cu functia clc pef al l)epartamentului Transp<trturilorN avale. nict pcntru Pe atunci,'Iiaian Bisescu nu era un necunc)scut Petre Roman, astfel ci rccornandarea ministrului Pan'i a njmerit t6.tziv, pe un teren fertil: ,,clespreTraian Rdsescu- igi amintea r.:rai in 2007, fostul prcmicr - am primrt dc ia Serviciul Rr;mAn de lnformalli, cind eram prim mrrustrLr, r-' informalie clespre rr opera;iunepe cafe voia s'i o faci,pe care eu o consicleramnecesati, dar cei de la SRI au considerat o ca rrducind mari preirrdic;ii interesuluina;ional. Era votba despre un vas care continea miirfuri toxice qi el, Bisescu, a li,rat hotdrirea si nu pcrmitem sub nici cr formi pitrunderca acestei nave. SRI-ul spunea ci e o hotirire nebuneasci,pcntru ci ar,rtrage emenzi cle pini ta 50 de milioane de dolari. Asta se intAmpla cind era geful Inspectoratului [de Stat al Nar-igatiei(iivilel". triri indoiald, c>p<>z.tgia a lui "fraian cur:rj<>asd Bisescu stricasecontinuarca uncia dintre,,(lperaliunjle speciale" contract.l te dc S ccur it lr e,in ulm a cdr cia,pcnr r r r sur nc ir r valur i, RomAnia socialistd acceptase si devini inciusiv groapd c1cgunoi pentru rezicluuri chimice; dar ea a al'ut darul si-i atragi atentia premrerului asupra lui. Rezcrr,-ele faid de Bdsescu au venit ma1tarzro, dar atunci, spune Roman, ,,eu nu gtiam ci fusese numit geftrl inspectoratului chiar in noiembrie 1989. Asta mj-ar fi creer o ptoblemi, pentru ci cei care fuscseri nnmiti in finalul regimului erau neapirat

D;ru Panat pemirustrul vacl ,,i1 ffansporruriic-rt: :Tl":::,::::i: t^ Guvern


in o enipgnd - cum ^ ^1ttt'Bdsescu p:1-" ti^:"-

;. o;;;"",

evoce c.ndnui'nd.si

1.:::"'t.:

f'lJ',,,^"":;;;';;';'"1 tu'" di"t"' cu dochcdi'Y" i1l: :t: clenavi tinerel,energic, un bar de pe mAnecd''tlar t vizut
gtia ce inseamna toate tresele i:ttilt:tt1:::"'::::::: lste!. Nl-a luat cle minutd $i:-" fost inginer construc Doru P:rn'i7e' .t. plrA indorali, cluleanul

::, ::.'i:t::"t:,,}'ij:; in port ei l-^ "lz"t pe un c'manda

Nf'igurele ui.*: o'*":' :]l:::*,::,i:lT::: ; t-;; il^*-a tres in 1989' nu cuno$teainsemnitatea


RucureEu'pAni ,-r.r,r.., prea

a 1.1iTti: comanclanl c1e unifbrmei d" p. plicut cln ^i,'".a rnulte in comun cu marinarii' dat ia "^l'liil.
ciruia, binuirn, i-a promis9i
propuisinciu-l in

r-a oferit.t!ttil"

centrala Ministerului

Lucririlor

:]l-ti:^rr::: Pu

Teritoriului'n:"::: -fransporturilor 9i Arnenaldrti i",::il Ron Petre an'cind prenierul aceluiagi ,iffi ;'; t;;;1t'"'u-"^ anl,lizei fdcute guvefnamentali, ,,in bzLza
a clecis () femanlere
is Cotitlianu/,18octombrie 2006' meserielnglnef cons ,o Dnru Pana (niscut la 6 oct. l937,Ia('lu])' de t*1tl:tY.ll:"it"i? publice' rrururtru al rlumlt ministru ttrst numit 'u I-ucririlor a a tost -niu general al Ca a aluns pfln apoi 1990' iunic Tetitoriulur pe 28

j .,Jt';1f prcrrct ee1), 1 (1septembne :::: *: :"':#til 1 ii":,:'. ministr-u 1 ee3)'

;il"d;;

in Sirie (27 apriiie 19 NtAb, 0 993-1994) $t arnoasaclor

t"6z,ar.ebruatie

ff -1ffi;";il::

E--

122

At;t.l t,r \r \ l \r \ t t t t'fu,r t,r s : Bi s t

fc]lllrtrlitl'ii l)e cxrc prirnul ()efitc1i lcgrqi clc rcgirn"s')^[tr retir-rt.tir:t () ntiniStrr-r liclrSe efl t()c1Ilti inlittrrltt'c:r llcr'st()flI. Sc sirnfclr atunci ncfi)irt r-rneiprirneniri pinir qii in tcritoritr, iliEil clc tot

vct t e'] mnum r t isa spr ilvascle pt l onrl > ri i 'l,nrt i lt ecut [ 19941, si si t hc cLrlrr".l)ersinu era vorba cleragiunide senriciu,c'lre sa i clctcrnrine cici Nfada Ilirsescu cra cle mr-rltri vrerne casnicd,el si srca scp'.rreti, prefcre solitudinca,carc ii ciridcaposibilitaterisi sc conccntreze ce aveade tlicut. Iar noua ltLrnctie cra, firi incloiald, asuprair crcca o ntiirc prov()care in fata circia trebuia si igi mobilizeze toatc ("um igi arnintcatc Nlaria, se obi;nuisc ciejasd fic mai resursr:ir:. pe ea singurzitatea o ,,uipisa". In llucureqti,'fraian mult singur,cle;;i jumitate) a locuit o vreme (clor-rzi pentru luni provizoriu, Biscscr-r 9i intr-un apartamcnt clin cartierul Nlilitari, pini cAnd, pe 10 ianr,rarie sa nr. 118053, Primiria (,apitalei punea la elispozi,tia 1991 , prrn aclre Nlini-str:rului'l'ransporturiior apartamentul nr. 4 din str. i\rgentina nr. 2, bloc 12, etaj 2, care i-a fost repariz,at" Proaspiinrl subsccretar treabi pina peste cap, petrccAndu yi cca mai rnxr prrte de stat ar,'ea la birou, atunci cind nu era o,petcren", incercincl si prc-intimpine sau si aplanezeconflictelc dc munc,i, clin ce in ce mai numcroase si in sectorul transporrurik,'r, dupa dt:ozir guvernului lloman cle ljberalizarca preturilor. ()clat..icu remanierea guvernului care I,a aclus pe Biscscu in capitali, noua cciripri gLlvcrnamentalda adoptat f{otirirea cle Gur.ern 1109 clin 17 ocfombrie 1990,,,cu privire la Liberalizarea prcturilor si n-risuri (lc protectlc -social,i", cire a cl-rsla stabilircra preturilor pebaz.a cererii gi ofcrtei, prin neeociere intrc proclucitori;i beneficiari gi clesfiinrare a monopoiuluj statulr-ri asul)f.r fixirii prru:turilor. Nu a durat millt pinri cind aceastamisurd avea si aratcslibiciuneagenerai:ia cconontiei romincqti, cerecunosfee clezechilible rnari de clezvoitareintre difcritcle ei ramuri, in gencrai in dirr-rna r:ckr clesdnateconsr-rrnului ( .urdncl, ;ii a serviciilor pr-rlljicc. au crcsct-ltpreturile, care nn au plttut lt compcnsate rle cre;tcri salariale, in concli;iile in care, pcntru niulte tlinrre intrcprirrdcri, mai ales ale inclustriei grele, c-lcj:r supracljmensionata,piegele clc desfacereetau clc mr-rlti vreme limitatc. iar nrodnctia se alla inci pe stoc.frlisura, necesari in pr.r,ccrul.1. ,.firrmi .,lrrn<,mici,drr cu un inrprilct sociai pentn, ."r. p,rp.,l,r.ti:r nr-rfiisesepregitrtii, a dat

critici privincl persistenqain tunc5ie)a ,,i()ste nLrrncrorlscle cadrc", cere imPtrneau ritnlul lent al rclirrnlcLor. Ca r:rma
pfcrDiel:ul R1lmltr-t ccrel prcfcctilgr ,,si acloptc clc utQcngir r-rlisr,r prfs()rtncl()r c11fcnrt similare, care si duca ia inlirr-rrarea tutr-tr'()r pot intcsra, clin inilii"ercnt ce m()tivc, in actiunel cie implcmcnta

rlccelcrxta lr programlllui .le reforrni, prccum ;;i la slrnpllllca


'Irailn strr,rctririler orgilrtiz'.1t()riccr". Blisescu lltl IlLlllli1l ci :

fusese chiat avansat.llcmanicrca dc rrr:ricolul unei epurlir.i,ciar" sirbiilor in jntcrio si o semnillcalie poiiticri. incepuse 2lscLrrirea l;rontuiui Salvirii Nalionalc, intre tabara retbfidgtilor lui Ror [ui Ilicscu, iar prirnul, cu ebilirate,i;i che: si :r ct;nscrr.atoril()r aldturiintiriri. i,-,t rrt-r.tosa,capitanulBise scu s a intcgrat perf se ginclca prttbabil Iiircinclu gi baUajelc petlrru Br-rcuregti, venisc pcntru el tinrpul si aratc ce Poatc. l)in cipiten dc vas, accstachizrr;i pctrolicrul clc mlrre tonaj ,,lliruirtta", urca acum conrandaintreeii fl otc rom:lncgti.

Prirnul sirut al puterii


clc ()clttri cu nutrirea sa in funcgie dc sr'rbsecreter 1-ucrdrilor Publicc,'fransptlt:turilor 9i t\rncnaji la \[inistc:ri,r1 'l'eritorir-riui,'['raian in Constan,trr Fan"rilia gi-aLaset ]llisescr.t ;i a cu fclrrilitate noii tunctii, clc ;ef la lJucu|csti.undc s-l cleclicat Nevisalici Oivilc. (.hiar daci tltr plccasc(iin L)cpartrur-rentr-rlui erraclin nolr scPere in strriinitalc, famiLirrllrisescr-r []c mal'c sar-r moliv nn impirti sprc tristctcrrNfarici,czrrcprtlbabil clin eccst. intrr-rtotrl l;ucuria sottrlui. Lia clcclarain 19t)5, Ia un an ,strbilirceci ;i a celor dor-ri fctc in lluclrrcsti, eri pini rnillct'
'" l:t'tttitttttlu/ f il,:i, t- fcbru',tric 2{)()7

E
r \r \ I t.i t f'l ti t,l r .. Il i s tl s t:r
i\l \ltrr \ I )l'lll \

E-

I l.l

A.t>r :r 'r tt\l \

tz3

(l(" l)l'()fcstirr stracl:-r' ;i rr-iitirlgtrl'i naitcre Lll()f grc\,c, ul,.1ltiicstalii ncmr-rl tuui ri , rl (' LS t()f 19 c9 0 ,i n (.api tal i ,pc ti )11(l trl i .a 1 5 n o i e r-r-rb r:i la (lcvfcnlc) a acltrnat (lir.icli (infiintati abieclLn()ui zilc lrriti ,\lier-rEa l)lt::-rin primele luni cieo'.imc|ri. miting pesre2()0.000 2scmcnea Ll1t rrni hrinit clin crrfirrie iibcrtigii, oarncnii cle ale rrnu|-rirorninii s-lrLr cle pieli" comunismului si ,,ccrtrl()1lie rincl socotinclca clisparigia aduc inlplici) nu evcatl itiinla cer1l1ltrfl)c (clesprccere mai()l:it,Irca cle la sinc, in mocl automat, tl via,ti tlei l;unii, in t()lmna accluiegi spulbelratc' xn ve nise \-remea iir-Lziikrr Iiir:i inclriali, pcntrtr 'l'rden lliscsctr, rlai alcs clupi cc sdru fost rcpartizat ;i apartemcrltr'rlclin strada '\rgentina' pl'imul clreprlrl itnlr,.iritor. I)ar s-a trezit repede. L al putetii a fost c-lc-a tle st'lt tlvctl de lucru pin noul subsecref'ar locul sirL cle rnr-rnci.,

r \ r lbc t lnit e. lr nL r ', r l; r r ilc t Lncle i. , icii ti i n l :rri i -rrrcl c cont ncr r nic. (lc tcrnlcn al li,,-ririi, la clr.rc'se () ncresPcclllrc uri:iugeo tlcci;zir-tlin Suez. Pentru a clil>cra n1rv.l,erA cliscuttbili :r -friburul-rh-ri <krlari. Pcrrci lk)nran, probabil depisir clc nevoicrlc plrrtaa 51J0.(x)0 pc mare, ednotasenerros inf-crrrnureu: problcrnclene\'l,gatic; ,,1)1. cei vinolati si hc jLrclecatil l)rrmncate esd drrect impLrc:ttl l3liscscu, NLr sixtul rcprri incrrnpctenta ;i hotial". inrrinrplit,r, in aceusti :t tirst nici ir-rcompetcnti sitrntienr.r si nici horic, ci dotr un neli:ricit care e clus la intirzierca rcmorcirii pini le clt:stin:rtic xccic]ent, ca flcr vcchi, prilcj penrru bcneflciuri si ir mincralicrului vrinrh-rr pro\()xcc acc:itinciclcnt.Sinil clisparitiikrr incxplicabilcalc nrn clor .lin zcstreeilotei cornetcrale a ltominiei nu inr:eprise incri"l)ar nici

nu maj cnr mtrlt pinli atunci - clour citeva ziJer. Prinrr ascrlcnc'r clisparitic s a pctrecur pc 2-3i:rnueric1991 rnistrrilor l)ecte tuhti l5 din augllst 1990' pestc cep. Irrin apLicar:e:r gi reprc:rinti epilog"rl stl'eniu al uneri :rthccri clubi,asc, cartr a ,rcjlrs clc Ilxplo,rtatc e Flotei NlarjtimeNrWR()NI Prectlq intrepr-indetea p'blicitatc ncgativi stetului rcmin in ultimri ar.ri ai resimrrlui evea si disprrrii, locr-rl ei tlincl ir-ratcle ,,sr''cietigicomercialc" sLrr comunistsi s'a inchcratpr,fitrbil in vrcmce in crre TrairrnRi.scscu '.r I{ezultatelcacestci,,exploat"iri"' am sPLlne' nzr.;'c-'1or. exploatat'e conclucca subsccrctarintul clc sret pentru tfansp()ftul navel. L.lal siu 9i atribufl astizi Vizibile.'fraian li:isescu,prin ,,fi9aPostuh,ti" fhcut .bicct,l lrnrri ciosar Gcneral ircnal, inrcgistr,t ra r)arc1-retr-rl clar trasarcclcrprimul ministru, cr.rprivire la ,,.1escentr,liz"rrc" cu numiirul 3()l/ll, ()crlPa in anul 1993, in urma unci plir.ruert s-11 clcptrse in dc pieti", ..imDlemcntlrtca ulccanisniclor cconomiei 30 (,rnsilir-rl iunic l9!)2 de krcel al .ra5'lr-ri Sr-rii'rr, c()nlerc r:arc;r sersizat clircCt cle acc:lsti rcorganizlrc 1 lT1illlegetncntr:iui fl9tci organ.lc clc Lrrrnlirire cri . nr*,:i nave pctr.licr clc clati (,,1)r'hrvrr..) crli cle ceP clc ;tr:nrli l)c ntomcnt itrsi, cea mai ntare bitaic 19.0()l:) l'D\\,, pr.prictatc: a .resului, e first i'str:ii.arr,i i' c,r.rrlirii in cliferite portr"r sub pavilion rrtritinesc, t()t lrai clcs '.rrcrstatc: c[ibioasc, iar surneircasari clc la cLrn-rpi*itr>r normclot' nu a in*.t in bugcrr-rl nl-l corcs;rntt.lclltL he cletrtritd ckrtirilor tehnicc cllfe l .ca1,cr' rrnarfi ir st '. r m r r [ . inanLr l981, 1 pr int r - r - r nclccr - ct el clifcritel lir st ul. i sigrranli a navisatiei,he a lipsci banilor pcntru achirarea Consiliu <ie Stat, sc aproflasc uti sc()atercil ii cm din tirr.rctilrnc, ,\nv,:rs cusilreil lrr cxperierrlaclobincliti sitalalii, ra.c. in ascntcnee nar''ci,,Pral-r'va" si rransli:rarea ci cle la NAVIt()\t O,'stanta (r1in nar-carcstatei-a ac]u-t unci ;i primcle crt clzill I)er lui Briscscu. 'subordinca i\Jiniste.rlr-ri p'rrr-rh-ri (jlla rra'spr.,rruril.r) vc) la ,'\d*inistr::rtja sltuatlc ?n lccrt clin Dartca plcnticrr,rlLri lLorl:lln, chiar claci Liber Sr-rlina' i' (-.mcrtului sLrb.rclinca gr.Llef Nlinistcrnrr-ri Irxteri.r. inchciat ineinte clc Vcnit:ea sa in postr,rl c1ele cle un cr_rr-rtr:act Incep:ind rlin r.,-ala ani-rh-ri 1987, nlva ll'lvarl respcctivi tltrl e rlcvenit, u trxtlsp()1 practir-:, c) iniirnnurc a subsecretariatulLri de stat Pcntf cu aporntl ,,s1-rcciali;trJor" cr.rc;roleti din i:omertlrl cxtcri()1., rcmorchcr Lrn rclrrtein iantrtl:ie1991arcstarca reclplent ph-rtito' i)e careil c<>nclucca, in car.c sc riepr>zitascl.i rnincre 2.510 trrnc trn Vechi srbstante (,anelul Sr-rcz. i\ccsta trectzse ,,Hcrcules" in chimicclichirlc. [r.r-nral, r:rr nc.pcrirc, (].'siliLrl p,pr-rlar:rl,ra;;,lui 1990 ce flt:r vcchi linet scpfcrnllric hrrra in vinclrf ,,Ilr.rceci",

t-*_ 126
Al ) uv l r t.\l \ I;.\t \ \ t.t t I'* .tl 'tL B.\s r i s t;i
Al rtitt r'(it't<t:i

s()licitriscinchiricrc:r nivci. I)L\pr( .lLUstrlcp,rztt Sulina era ccl c2rrt:

r.:rr .rtrl l t tl .rncnii, in pr inciplr lPr ir inr inst : r lat r ilor . i r r . ir t lci: nizar ca a ri cscri rc:rr-c nincr cul, i rl ,: clc f icr r lin ( i'nst an1a, tntcrnaltt>nal iar sclnclrtlrrl 1) or r ul 2.fl4t, s a chinrice rezitlunri cle dar si pluritor unor nave ale ptl'flt( )xllN, un:r(linrrc s,cictitilc tlLL il ma1Putut lcrclrrrrl,raizxrea pozitate in Portul Sr-Llirl;r prir.inclslrl)stantelctoxicc r'le uhr cr-r cpolcfl clin crrrcrc-i al crrpri r Lr t eper uincleicr sr Nr \ \ /iR( ) i\ I , pr int r of ir - Lr nr ar e fi evitat.Pentru a acopefiufmclc, acciagi,,specitlistii" prin interntcdilrlgn-ipulLri Irsigtrrrtti l.ibcr Sulina Portului nrtrvcgien,,'li,rrrlcl [i]rrr-crrcss,.. rfanferar :\dministralia comergul exreriof ".ru 'ri)t.t"c'' sc scmna si o scrisciarc rarmasd nava, mai cle intcntrc intre replezenfantii Transporturilof, Nlinistelr|-ri in subordinea l)r-itin Cihn Nlarinesc, PIrl.l{()NIIN gi r\rihai (.rnsrantincsiu a Consrliului popular. in acelagitimp, au iost ltratc misuri Pent-ru si ,,A./i. (lhartcrins", clcpartamc'r aJgrupr-r1ui chimice, trlereatlej,,ritrtc :l rlccstora Klevcncss clin Eari a rczi<h-rrilor scroetefea norvegian. I)upi intre prtTR()NIIN plirisincl Rominia ,,pe dir-crse canale". Urmele acest'eiveritabile dotui sriptrimini,pe 25 apriiic 199r, asociercja norvcgian grupLrl La nava' dispirut a Apoi gi ,,I{lavencss" infiintare:r unel societiri ;i bombe chimice aLrfc)stastfcl ;iterse. inp'ternicitil'r 23 ianuaric1991,remorcherul ,,()ceanAsli" sub pavilion turcesc' mixte primernt:izul consilir-rh-ri strrturrri,ic r. PETR()NIIN, crr conclitia obEincrii avizr-r'-iic'rvc-rnurui, sosit in Portul SulinapcntrLrI rcrn()rcl ;i trxnsPotta sprc lzmir, i tr.tri'rt legii.,,\cest aviz nu a f'st obtinut nicioclatd. 'l'urcia, nava-petroli"r.ub pavi,Lion lominesc ,,Pacea",clrm fu Scris':trce.lc int.,rrric semnati cle'l mian lliscscu nu a fcrstmtillcrrtti reb()tezati clr umor ncgrr: ,,Prahova", odati ct-rtranstofmerea leges,r,,,rp.,r[r,,.r,i 1-l:in prin H.tdrire cieGu'ern, pentru a ,bf nc girul care in depr.'zit c1edegeuri chimice. Remorcherul Yi ,,P'.rcea", necesurcre a*t,rita tc gi nici nu e tbst publicari, c. act aclminisrr"1i1" avea incd la borcl 500 tone de substanle toxice' a pirdsit SL ()ficirr. i' r"-ronit<-,r.1 (,u toatc accstee,clc fi ar.eeusd_;i pr.<*-rcli ciectele, c'.rcincl i' i n z i u a d e ' [ fc b ru a ri e 1 9 91,orcl e 16:30.N ave rc' ' mi ncasci :L ce]c din urmi Ja pietclerca:r 1(r cLintrecelc'rai raciiati din er,-idengaautoritililor portuare 1'()minc$tl, bunc miner.liere alc flotci rominclti, contra sumci clc l(r constcletentul cd ,,gi-a pierdut nagionalitatee". Practic, ea lt [t clolari. L-u aceasti zrfacere, in carc al;r,rnrli vindr-rti in Turcia, iar prc;ul plitit cle cLrrnP';ritor e fost lnsusit rcrmeni cle gcnui clebare boat.,,,,joint vcntr-rrc.. dc vinzarea navei' Intr-o noti clin 10 ianua ,,colltract ocl-rpzlt cei c:rre s-'.1u sau,,riif shore,,,, ir_'',.p.,, ;tt-tl h-rngcle ,'lor-itLrrinrc)rreleclatc ir.tei ,\drian Vlaclconcluziona:',cstec i99,1,procurorul gerfclc secEie crmcrclalc nraritirnc romine, ale crirci nave slrnt instr:ii.atc i'tr-. cacrcnti fi-r:nct.ic,i.,. ci miniptrii ttansporturilor, comertului Pi merliului au cunr Ar-rtoriicle'alizritii f1.tei, clespreplecarea clin gard a nal-ei". Llrma si sc stabileasci,p aci-rm crerja c--r-rnrsc.ti, crau farniliar:izau cu cit cie dc bani surni vteo incasat s-a capitalist.. 9i acestore, ar-rdietea c,lc la cl cle :rcrsi, cr-rn.scinc'_r ,,claci ,- ,;,,;: d c t,,,sistcrn'l i c s ub n r r - i l r . . n r i n r ,, . nici piirzi astizi"' cinc'".Ceeace nu s a intAmplzrt l , i r i l r r L . ci ,,r - r l r m i r i n cl u '.sc n l r ,i g a to r i i p r ,o p tr l se ti r-,._- ._,,,.,, (,e1't estc ci navele sub pavilion rominesc incepc"rr'r, rr1ttlncttl tlc c' rnrlnccre, clc la c.manciant citc una, si clispati ca o coinciclenti, incepincl din momcn in carr: cle clestinele ilotei comerciale a girir a rispuns, la n exccutivului, 'Iraian Lliscscu. 'Irei luni mat tdrztu, ia 11 ap al pi 1991' Bise scu scmnala oslo' in Norvegin' ca rct)rezcntant
rominc, in calitet.ca dc ,,secretar cle stat" (pc care nu r-l :tvca) nc't'cgilnr" scrisoare clc i'tcntie privincl ,,co()perarea t.min'r
cofi p;tni c ,i tfansPortrrril.r _::....: al

crc r,.p<>r l, crirect,r <lc t .,, .rr si s,.t.,1,. .^. : ,., , nqc nti .. e ec - .-c :i i \ur. (rc r,,,.^,i onomi adev :i rati ,,b:i i eti c .l c s tc pqi )D il''

ra'aicsr. l)ez.strul pt'r.,rcat este crc ecrlrlr

"' ExpresiiJu rp,rrrin

zreristr,rltri c()nstrintcan' \l c x anrl nr \Ii hel c c l , L-l rrc ,s .:r a i :r ccl i l ecl L r cu n ,l u s i r i ns tri i n:L|c e
fIotei c ontr-:rc tlIc r:

'ai:ry..-',,';

E' '
128
Atr t,v '\tt \ L\ l r \ l ,t ,r .t.tr t T r u't'r N Bi s t';s <:u

I
i

i i
i !1 r r tr r :l l ) Pnc e

i29

tri ltrtrgi' un Procesindelung ca ii epli()gulsiu - o anche L:unoscut, inii la prcscricrcavinovi;iilor' ca 9t <' \i (lL r('Pr't3tc ( )r.l xmlnxr- Pxn se repctare publici ;i banalizare a rdului ptod'us, prin inclelunga ca fapt istoric' doar reaiitatca manipulare polltici. Rimine, in sine' nationali"' flota parte a ceea cc oclinioari insemna "avuqic - ci c-r urmi' comerciald a Rominiei, a dispirut firi

f()xice, inclit-erent irrpr>rtutilor clc clescLrri dc pozitia diferita rr St'rviciului Rom'.ln rlc Infrrrrna;ii, care sc ficuse, din rnotive ;ricioclatli precizatc, parttzanui acestor opcratiuni care de lhpt Itcntltll la sigurantanationali. Pe linca aceasti ,,atitudinc curajoasa spus l-a avut pi recomandareaunuj ;i corccti", un cuvint greu c1e rneml-ru cu greutateral cabinc:tuhri: ,,in aprilic '91, cincl n. aveam al transporrurilor, ministnr sri-mi propuni viceprim-ministrr-ilrle atunci, Anton Vitigescu: <l)omnule prirn-ministru, vi ac{ucei-i eminte de Traian Risescu...>.'I.ic: <I)a, aminte;tc-mil. r\r,eam cr grcvd sdlbatici la CFR, c<>nduside un clomn Siromascenco,care a disorirut [...].Vdtigescu spunc: ,<Ilatdef s.i-l nr:mim pe Bdsescu, uite, are curaj, si-l nurnim ministru la transp,rtr-r6>.,\ducincltr.-mi aminte de povestea cind s-a opus SRI,r,ilui (sau aga piree), arn spus:<Da, domnule, e o solutie>. l,-am chernat;i i-am spi-rs: <Uite clomnule,te numesc nrinistrul transporturil'r, prinra ntistunc c sL stingi conflictul istar>.N{i-a spus: d)omnr,rle prim-mJnistru, daca am sprijinul clutnneavoastrd., eu nu arrl nici o ezitare>.." Prima misir"rnc a lui 'katan Ild.sescu a fost o rcupiti, el dezamorsind temporar conflicnrl cle nrunci de la C,FR, ceea ce a dus la reiuzrrca circulatie.ifcrrviare, dLrpi <; perioatld de sinc.pe, gfeve spontane, clc ar,.crtismcntsau tnuntate, carc ptircali cd nrr se mai termina. Ajuns ntinistru, s .r .)cupar,dupi un obicei carc aveasd sc impiminteneasci in firea sa, de rcz.lvarea unei ,,sit.lltii locatir'r" care si. fie confbrmi rangului siu de mirustru, pcntl.u care apartamcnlui prin'rit cle la Primiria (.apitalci in stracla ,-\rgentina era pree mic. Pc 21 aug"ust 1991, prin Aclresa l5zl08(rinregrstratd la SecretariatulGeneral al Guvenuh-ri,'fraian Bisescu a solicitat, sub semnitLtrd,rcpartizareaunui apaftamcnt coresplrnzitrir in sucure$dpentrufemilia sa,care,ardtacl citre paulJerbas, secretarr-rl gencral al p3rvcrnului. ,,se compune clin 5 pcrsoane,,, locuincl in Zmcurei nr. 2 c{in (lonstanta inrpreunzi cu sotia, cloua liicc '^ueea B'isescul)umitru. Cu operativitare,a pruxit o repard;ic :L:it".i", uuar a cloutt zi, pcntru ri vili situati in Rulevardul r'biatorilor, la

Vila domnului ministru


,A n u l l g g T n u a i n ccputsubbuncausP l cl l P erl cnil; ieratl Ojl::1:t guvernul Roman' O indelungati.grevi,pc *:":u conflicte alte f.brrrrri., clc le Rcgronala Ia9i, cit 9i :tt an al protestelor slndlc dimensiuni mai reduse aJluntau un in cnre marilcrcentrale sindic grcu dc pnut in friu, in condi;rile i;i arritart deia for erau cleja organizate 9i func;ionale 9i si reia lucr cat.etefurzarL i.r ur*" g..rri,i ceferigtilor de la lapi' prima clefccpune la 21 t-ebtuatte 1991 gur'rrnul inregistreaza milistru cle de funcga ktfl z\urel Stoica demision"azd din rim'inind ministru pcntru calitatea vicgii 9i protecfa sociali' pe 20 martie 199f in plini gedinln portc,fbliu. () luni mai t6"rziu, cu rrcli-"ita (,;.rrr.rrt,Anton Vitigcscu, ministru ciestat insarcinrt Stolojan' ministru de llnange inclustt:ial'i 9i comerciali, Theodot i9i prezinti clemrs' Nlihar Zisu, ministrui resurselor 9i indust.riei, lent al refor Cauzele mirrurisite gin de ritn-rulprea ciin fr,rncgie. ei au rimas in funcpc' l,a cererea prim-ministrului Roman' rcmlnicre guzvernamen era cviclent ca se lmpunee o noui misr-rrile cic rcfc,,rma' pen carc si revigoreze 9i eiribeasci ei impact soc-ialnt reduce perioacla cle tranzitie 9i inercntui i-a oferit lr-riTtaian Biisesl Rem,tniercas-a proclus la 30 aprilie 9i a promo-"a in fotoliuicle ministr:u a1transptlrturibr,P|j e;c,a'z|'cle ca memirru al execntirulul Roman povcste$tecii ascensiunealui pe care premierul tt"T,', ciatoratin prlmr.tlrintl bunci impresii pr<r clecisin care llliscscu rczr>lvase o aibn in lrr-u -o,l.tlui

Er
1.10
Aol .,'ttr .r r \ I \t \ \ t t t l tt,\t,t\ B'\s i l s c u

! il
I
i\{\Ills {Jl':rlt\

m-*-

si i n hsl 5l1 . i r-rtr,ru lc ()n tfa ctP cntrl l vi l rrtl i l l \r t;rl " l i l ,-,f n t.l l T ri j fu rrlcntiLLni' lt':r;i trit trt ,rc. l, s-rttL nr. (r0165,clin 28 au{rust191) fttcativa llisescr-r. acfiil fiincl semllat de citre Traian \rila clin bulc'alcl.rl ,\viatorilrtr 57 ert clt rltl.r'irrtt ;i1111,rrsa , insurnrirltlL'l() rnttri pdtmli' st marc ($aptecemercplus dcpcnclin,te garaj ;i griclini, thli de ccle patru (:amere' cit 'tr'':r :tPrrrlmcntul Ar,qentina,Ia care a ienunlet). lmobilr'rl :t tost construit clin st-rec-lrr un irnprlLmut clc ;lictorila SabinclaNeguiescu, inlintc cle rizboi, cr-r c,,munist rcgirl.rr.rl g2ranti.rtcu ip<tteci rlc citrc p:irintii slii. clin.l a fost confiscati si repartizati ciuta clrscpcntf u noii,,clemniiafi", e..l ptin gospoclaria c1eParti.l istoticulr-ii pro-ctlmunist Ion Popcsctta inceput dcmcrsuri pcntru Dupi 1989,doamna Ncpptlescu Pr-rquri. inclusiv o ec{iune rcclobinclirea casei ()cupate cle Trlian Biiscscur, rcqizt'f ctlIl()SCLrtLrl Firatelcclttarnnci Netnrlescr-r, i,clecatclreasci. r) iljlrte un tnemoriu lui l"n llicscu s Jcan Ncuulescu, i-a scris trxnsnlls p(j sor.l sa sd redobinclcasci -imclbilul'LJn alt nrctntrritL, la Petre Roman a bencflciatt1cuu rispuns in cloi prcmierulurair_rns rrunci peri: ,,ntr pot stl-i iorgez si iasi rlin casi"' NIL s-x Puttlt ntci a cincl, in {inal, printr o decizie clehnitivi a ourqii clc i\pcl, secfa casa*t"'I'raian recl0binciit a sabinelaNegulescu iTi-a civili, rl0arnn:r rciirzind multi vreue sd o piriisclscrt' Fldscscu sa in lcgiruri cu obtinerca iocr-ringekrrclin [Jr-rcr'rreqti' la alltmat ci nu avea nici <lrcptul si prirncasci reparride clc ccl cl qtrvern, prin primtiria (-;rpitalci gi r-r-ici clc la ljonclr-rlrlc st.tt in calitate cle ministru, contmctul tle mult O ktcuirrla dc serfi.iciu inchiriere pcnrrLl imobilul clin Ar-iatorilor 57 {iincl nul clc clrcpt, )mitcnti confi)firr l.cgii 5 / 19i3, cerc nlr pcrmitca rlctint rcl c.)nc( ciisi' n()1111 a rkrtui krcuinlc cle la s1at,cr-ratit tnai mrLlt cLr cif h-rnati cle numai 7J'19lci, cfx pl'ee nl,rfe pcntl:u cefc plitcll o ch_irie o norma prcve<lca clc;i Leuca pentru thlnilia sa cle cinci pers()enc, locariva clc l0 mp pentfn ftecarc mcmbfu el tiunilicr. \Lil mult.
': /,iitn/ ,fu li ii/tet,7 mai 2(107

din 1993 el [ Lr ilon I lonccscu, set ul ( "r - , r pului clc i rrl r Lrrrl ' :IP ()rt ( .ontrol al Prjm-ministrulLii, lJiscscr-r a tirst acuzat pentru thls inrclcctual pi urz dc fals, intrucit ,,e inscris ficur' ;r pe t}liscscr,r etr-stinJc: i f : Lce l, r cet t r ,in . l )rrrrri trLr. nr n( r lin t im r lLc.in scnst r l Risescu Dr-rrnitru, irrrprcuni cu sotja sa,llicna, locuiescin relLitatc, (,onstanta, Str. Arcului nr. 2, bl. (.3, et, 3, se..\, ep. l.3 irrtr-o rrnifltc locetivir compusi clin 2 camere, pc carc ar,rcumpiraf-o (confrrrnr contrectului cle vinzare nr.4089) la 5 martie 1991. Pirinlii lui Tnian Biscscu krcuiesc ai in prezcnt in apartamcntul respcctiv, plitjndu-gi obLrgafile de intretinere a jmobilr.rluiatit Laasocietiade krcatari,cit ;i la ,'\clministratia Financiari. Ilste evident cleci ci in senslocativ sunt doui familii ilistincte, mengiunile ficute de'Itaian Bisescu fiinci flctive"sr. Scanclahrl .,cascl()r"lui Traian llisescu era dupi insi abia ia inceput, pre;edintele RomAniei dor.edindu-se, cum \.om vedea, un adevi.rat ,,campion a1 locuingekrr luate ilegal clela stat" 84. Dupir cun'r arati rap()rrirl citlit al lui I'Ioncescu, ptoaspitr,rJ ministru al transporturilor s-a ardtat grijuliu qi cu prr>tciatiisir.i cLin ininistcr. i-ui (liLin Nfarincscu, cclebrul ,,Shogun", pe care l-a aclus dc la Pll'fR()NIIN la secretalratrrl cle stat pcntru frtflspr)rruri navale,i-a obtinut Lln apertamcnt cu 4 camere in Piata \iictt.rriei, bl. i2, et. -'1., pe care ulterior acr:sraI,a cr-rmpirat. cic;i m'.ri avea () alti locuin;a proprictate personall in (.onstanta, liind in :rcecasi sltllatic ca gi Illsescu. J.a fel a flictrt in cazul secrcrtLruluiclc stlit Nlihai Screscu,care a priniit un irplrtrment cu 4 car]trlrein Il dul lancu cle Iluncdoara, cle asemeneacumpdrat ultcriclr de fericitul chiria;. $i el avea insi rvcr un xpxttxrncnt proprieratc pelsc,n:rlii 'Iiaian lJdsescua pus chiar Fostulsir-rap2rrrntenr in (ionstanga. din straciaArsentina ,,1aclispozrtia lui $uteu (lonstantin, cLilector acljr-rnct in Nlinisterul 'fransportr"rrikrr", deqi ianrLlie$r.rtcukrcr,rir "' Eueniztenttt/ Zzlei 18 noicnrbr:ic 1993 8a Na|ional,16 ttbrtrerie2(X)5

E-i**

-Aot;r r tt\t\
I:' L

l \!\

r t'r t'1'l t'\t'tN B'\s r l s t- t

,\1 r:rtr

{ )l'lll

133

llt l l ri sescu rrl t l r-ri , o tl l tl rrl$ trtc ul i i ncl ti r:i ttrl :rtl ]trrrt' i n (.o n s tru rtatl din rtrnlli clc Stat PcntrLi nln'iglr;ir cir'iLi' irr lctst lnspectrrratr-rl si trz cie tltls' pentrtr clc ials intclcctr-url ,.lin nrlr-L caz, l fost '.IcLr7llt L) clc locr'tlntc' "11stll-nnat. ci, clc;i nLI lvca atribr'rtiiin repart.iz:rrcl n o ti c l c p u -s :i l a t(.R .\l ' tl u r' sti r' l Ll ,l l ri ncrrcrttcstl l cl i fami l i t$.nter" r so!, solie' clor'riliicc ;i un fiu"' In sc c()rntpullc clin 5 Pers()':rnc: lr-rLilne' "('r-rm srllii $utcu lvar-ttloel:cloi copii -- Irina;i rc'.rLitlle, r:nut inci a aparipa dcp:isiti, insir norma krcatle cra sensibil me r]rl l rl td c th mi ]l c j u s ti l rc ri nc} rei ereacontrectl l l l l i c]ei nchi rtere. oficial crerca (,onsiclerarn cI atestinr-'lfaptc netcalc intr-un act 'frailrr Llisc-scua sir''irqit infrac;irinca c<lusecinlc judclice, pror.L-rs siu' inchcia i loncescut'apor-ttrl .1. t,rt, intelccmal85", in esumcncrtnrict L)at plolslnrul nlinistru nu se inctLrce ntai muilc ort igi petrcccllcclsurile cic oclihni clc celc Scerrr, cletelii. Nlaria propriilc clccleragii' singur in casacLinAviatorilot, cici, clup"i abia in 1994' in cursul lliscscu si farnilia i.an utnlat l;r Bucurelti pe cxre c)rec:oml)t:nsltse ciecchiprrsa cleia n-rinistcr' zilei, inconir-rrat cu c.lsccielli stat,lr tfecut la trceb'i'

' 11 ,rrrl sc blza pc clezinlir nr er cr rsal; t r it qilordczinkr , r r . nlr c I j ilc litlo:ii sindicaLi. I)c tirr.rclul r'n pasivitriliiadrninistrepei l)r'irclicrlli eu rcusit sli i iriornrrrrcu corccti a oemcnikrr, unii licleri sind:icaii al Srcvci". l)ar riltfcncze pe o prfte clin saiariatiin rrcestcarr-Lscl spunc BiscscLl, cu c'rrr\'1t1qcrL:r r:ti,,oal]teniir'lcr-in din flifli srrcces, (.a clemanipulat". o prcrnicrl, ministrul solicirasc cc in cc rnai grer,r o rrctiune in instanti pentrLl rc()pcrlrcil pagtrltekrr pflidr,rsccle grcva ilcgald, clc la cci carc o cieclang:rscri(cr,rrctcrirc clirecti lr sinclical$tethn Sirornasccnco)si de Ir prrticiplnti, prin liclo:r-rl r\ctir-rnea rc,tincriclin salarir-r. avea si rceluci consicierabil prectice spontanc'( ;i sli ofcrc o quri bunri de oxige:nunui guvern ,,grcveLor de migcin cle protest. Nlinistrr-ri Rzisescli asecliat constatacu aceli grea" ocazie stercil ,,extrcln cie r-lc la ciilc ferate, uncle preturilc rlc erploatare eu crcrscut (pr:inscum;rireacncrgei eierctrice ck: 2l) (l clc ori ;i a motorinei cie ori), in vrcnc cc sc inrcgistr:auscicleri masir,c aic volunruhd trlnsportet (e rrerfi, eccstareclucli.ndu-sc la 'Iraian (.IrR-r:l jumitrrte). era pus, pfactic, in siti,ragic cle faliment. Ilisescrranunta rczolvarezr pc m()11lcnt a problcn-relor: a obtinut de (luvcln lt clatoriilorrccici ciLtrcbugertul dc staf rlin 1989 $terqerca gi 1990 (tle 3,2 miliarclelei), cit si ftrncluri pcnrnr modcrnizrrca transpt>rtr-rltri fcrxriar: ,,intormrti cititorii ci am soLicitrtlkrcarea unor slrnrc pcntru infiastructnra ciji feratc. I{dspr-rnsul a fc.;st favoralril,cl:rr nu esre cuantificet inci, urmerrzi si se gliscrrsci resursele". Nu se prcconizau crcstcri clc turitl clecit la transp()rrul de nrarfii; ciiritorii pLitcalr clcocamclarii risufja lini;tigi. $i chiar daci.va crestc prctlll lrilerekrr,spunca ministrul, ,,renitLLrilc clin acesfc crestcri nu sr-rnt clirijatecritrc innoirea parctrl-Li dc v:rsoene, ci sunt lirkrsitc ca si act.rpclc str:ictcosfurile rle cxpk.,rtareale cliii ferate.Nr,r ne pcrmitcrn si puncrn in sparclc cril:itorului costurilc de modcrnizare, rlc anr.'eretrrir, ci, pr-rr pi simplu, sii purenr sri nc acoperimcostlrrilcc1c cxploatarc.,B.,. (.iolcan; 23 iunic i99l (intcr.r.iri rcaliz:rr rlc (-i.ro "tdeuinri,22

'ri

Vagoane Parfumate
cliti ntlu o irrcvi gcncrald Pe 17 iur-ric 1991, t Lzbr-lcnit legatc dc scmnlrea a fcror-iariior, in utmlt unor ttct-trulprlrrr.ri timp rccord' di: nici l2 contracfului colcctjv cle trunci' i"t'-t"-t spte a rcu;it sir-iintoarci pe ccitrilti Ia n'runcli' orc, T'teien Llliscscr-r irnplinitg l{otlan, carc i9i vcdea apteptirrilc Prcmicru1Lti al transPoftllrikrr' Int'r-un -u11.,-i..,, in raport cLrtlclivitirtca noului ministr:r-r accste(1in ia cloui zile clupi stingeteaconilictr-rltLi' interviLlacrltclat o spun' a fost ebsolut ilegdd' locr-rlui urmi ar'ita ci,,urcva, clin c:rpr-rl trebuia la cr'rntractulcolcctir''de munci' cere r\ crist:r1,, 6li1-s1{ren!i arbittei le N'linistcrr'rlNl-rnctt scilrLtionati ct>nfirrm Legii l4' prin
rlticrrtbrie 1993 " l:r'tnitttnltl Ztki,2

':_-l':.i::lii'

r. :.:, .-r.i+

n_

-"
l.)4

B'r s os c u Aottv ,l tr ,r t,r l ,\l \ \ I I l 'l 'l ( 11'\N

r \l

\l r i l

{ l j 'l i i

135

i u' i " ti nl pr' rl rrri rri sl t' ri l i tuh' isi l ri nr' rl c Lnrun, anchct e o iost lr locat r i,iar , closar ul cu vlr goanele N r,r s -l l i n ti mp l a t ^9^ trrrl .r' rt mi l si v l rfczrrf int r un un i ()st f i; ct rl pt if uit , : r l: it r r r i dc ccl el f - lot cis- . rc al i zat re g i a (-a i l o r l re ra tc a :1t " tS ' ' ,11: tost a t:ontrel al tl erc (]crtnanJa a cl i r()r [)cntrurr irnporta dir-r vagoanelc ,,par:ir-urtltr:", c l e c i l a to ri (1 5 5 ) c l i n Gc r ml ni a, transportul l a tari tcl or x cxportat crcsterca nu SN(.lrlt mri pri n purin clc 27.1183 ronc cle sjnii clc cale ri ti i n c h -rs i v u l te ri o r a c ()P e lui plecarea t clupi cxplo{lT lcnti uzirtll,acopcrinclasttel evansul clc 1.596 drn suma tofala:r c1ecilatort, care PLrr 9r simplu au Nlinistcmltri'l'ransporturiior' imirorrulr,ri (10.714.54.1,(r3 dolari), in urrna avizr:lui cle cxporr Traian lldsescu de la concluccrca e rimas cu clatorii de peste clin 23 iulic SNCi-R 1035 1991, clar solicitat si prir-nitde cle la l)epartatnentrl era, tnal nu Nlinistrr-il achitate' iost au ce (iomcr,tului clatorii F.xterior din \[inistcrul (-orncrtr,rlui Jirrismr,rh-ri, cie si 125 dc milioanc dc mrirci germane' -si importlte Vlgornelc incoltl' (lomertr-rlui atunci cle ordine eni sinqurcle al Nlinistcr:ultri gi cinci l"urisntului prin c:lrc cle esalonxt,timp in circulalie in Bulqaria li sc inclucle,,sinauzatli" pe lista rr"virftrrikrr la cxpr>rtsunt c{in luna nici m'icar nu erau noi, aflinclu-se SNCFR a a dc-iegagiei tehnici rtspcctjrcxpcrtiza mxrtic, rnei 1ar (.ehoslovacie, 1!)92. Prin acestca se ult continqent prcr.eclc-tr fosta ci aceste descoperind import' acest cle cxport de 400.0()0tone 6cr r.'echi, inclusiv sinc trzatc.in rrriul proPus si nu se rcii\l7'eze ('a urmare' Teoclor (itoza' clefecte' numeroase 1993, cle si calc fi:rati au a fost interzis:i la c-xport.$inelc aLrtirst sine vagoanc de ('ai Fcratc' nu a Nagionale Socict')1ii al in 1i)91cu l 1l"t ))9,/1'nirc:itre rrzine[e vinch-rtc p.-^t.,rl.i .L...t,r, germane'I'hr,crsscn, cfus l a i ntrarea sa i n confl i ct a p ro b a t a c c s t l mp ()rt - ceea ce a clarla Ilerlin s -a inclus in contract un amendamentprivind r)bligalirr in I a 9i demis' nunlindr-r-1 cu ministrul Tratan Iliscscu' care vinzilorul-ri cic a suporta toate chelnrir:lile pc parcurs ir-rtcrr-r, pini siu de increclerc"' cate lo.ul si., pe Autel I)um trescu, "omul (.ontr:acrr-il la livrarca mirfii la ltordul navci. intltt. a in visoarc la Fonduriie necesare reia rlisculiile pentru teilizxe't importului' (.olect:rrcrlinct rrzirtc, 28 iulie 1992. c()ntr:rvalrarca ;i transportul f'{otdrirea Cluvernamcntali pLdiii avansulul s-ar'tobfnut prin ci la (au navi 1u c()strtr 332.8()1.(122 lei, incluzlin<1incircarea si stabi l eaci 115 vagoane 8 4 7 c i i n 2 1 d e c e m b ri e l g gf i arc armarca al ocarea nevci care aproba a transportat bani pierclr-iti sin:r cioar printr i mportatc fi e 5i fo s t, i n fl n a l , 1 5 5 ) u rme :rzi s' i vinzafea un constituit conrracrurrl" ,,ardficiu" :rfaccrc Prin ,,(lit e picrlut SN(.lrR la aceast:i a 2 miliarde clc lei clin firntlul specitl, I)ar 1a inceputul gi cinc statului' va ti:rlcle pliti ti'nrh'rl spar:tc?i [)1. IJrisr:scu cei I-rru carc ajr-rtar din r:rc. 5i it,.ni,',i.l,r, construitc .u'ede", dtept Nu-i socoti t a intrcabi inci nirncr-ri, sc scria cotidianul ,\clevlir-ul in " ncl cgai i " rn u l u i 1 .9 9 2 o c tl m i s i e senatori al i evans e trcbult 'fraian 24 pentl'u mai 19!)r1, suma iar in vrcrrlc cc o 1r partc prcse i" urita cd fonc|'rri' ,,alti utilizarea accstor Bisescu a lirst,,ncuzat rniqinicri hr caliratcac,linsuh-ri alc SN(lFR' obtinute tic minisrru si fie acoperita din incasdrilc valutarc vagoane au 'I'cotlor ()roz,a,;ef al Dcpartamentullri 'fi-ansporturi Primele a fortat vzatl' fetati pe cale de gini de a prin vAnzare eroviarc, sa semneze Lln contflrct carc prcr.-cclce Ingincrul Aut:el l)umitrescu' ecl'rizitionarcrir intrat in garain c-lccembrie1992' tU clezar-antajo:rsi;rcrrtrtr nc'ccs11r'1lL'n:ttr irn;rortul 11ecl:rra Rornilniir I 155 \.agoxlrc clc clc cale fcratricle pre seclintcleSN(lirR, -ttl]: ora pe km 160 la cu firma circula ()cterrlz;>.Trccincl pot ce scrmanri <\\hsgonbarrf pcsre thptul cri in clotare \':lgoane ,,r'to ".. in febru t'tie 1"1,93; nu s-a Putut probrr calitrteaincloiclnicda vrrgoanelor *i'o'itt'^tt" tt'it gcrmane, cLl CFR tri vagoanelc "t'-tt atatmai t)irecqir ntult (lFR cp cit clc slnf leccsll.fc Gencral a1 Polilitri' ului r'r-nfrirfr.rnqnr)fful l,rrpJ.t.r.^ttLl Tl,ttp?til-ll-,i contrbilc t:lt't':t::1 tchnico exPcrtize unor dispus efectuarca " AdeL,inr/, 1gnri 1994. tlirl (]crmania' l)upa achiziqionarcavagoaneLotdc cil'itoli

..:+:-:!,

i:

,1.

.-

IIT
136
'l'tr,tt r:l lJ,rstlst;t AouvAn,r'r,r lrlt \ A Lt t

l \l rtrrr s {)r,rrl t

t-t /

cste liPSltx tlc firrltl, l)clltrtr ci pe rutele intern:rtionelc,lcr,rzatia a fost incht:ilt Ie .l0 troictttblic actul prin care sc pafait liacere'.r si devini ministru abia la I rnti 1990, iar'Itaian lliscscu avca 23-29 noiernlrrie 1993). 199 1!" (f:.xpras, a rispuns, in 1994,acr'rzetiikrr insLtgi. Iiostul ministru IJirsescu aduse in Parlament cle raportr-rl (lomisiei Anticoruptie, rcclactzrt gi sen-rnatcle Rornul \bnica gi al;i 6 parlementari clin coaliEia guvernamentali: ,,in Raportul \bnica frElrez 1a l<lc tle cinstc in chestiuneaachizi;ionirii vagoanelot. Nu a.m si czit cle a clcmonta <lcmontabil) actz^t; adusi. Dar inaintc cle asta (pcntru ci. e r-rgor al vrea sa iac citcva referiri directe la clatedin acest raport. (il"riar un adeviir absolut' in primul paragraf,in Raportul Vonica se spt-lne Cdiie Ferate Rotlit-rc, prin SC <Nlecanoexporlimpoto, a incheiat la clatacle .10noiemltrie 1!)90 un contract cu <\XhgsonbaufJautzen (lerrnania pentru frl'ricerer 9i livrareaa 115 vagoanc dir-r Gn-rbh> clc 113,137mjlioane DI'{. De fapt, au fost 155 de cdlitori in -u'aloare vagoane.in Raport, ia numai cloui pagini mai incolo este depozitia actualului 5cf a1Departarnentuiui transpornrriior feroviare, C toztt Teod6r, cate clcclara ca, la stirtrinqele hrmei gcrmarie, rnilistrul 'i'raian lJiscscu, a f]cut pr:csiuni trsupra1ui pentru transporturil<>r, a senlna contractrl de cumpirare a acestor vagoane. i\sta declari 'Ieocl<-rr ()roza;i aceastapreia rapottul Romr-iL Vonica' L)rccizez insi ca eu afn cler.cnitministru al transporturiior la deta de 1 rnai Cu abilitate,Ttaian 199 I , pi astfel acuzatiaadusi cadc de la sinc"38. Bisescu a ocolit insi fonclul problemei - in contracrul rnifal era vcirba cle,,fabricareapi livrarea cievagoane", dcci dc importr'rl unor ()roz:., fostul clirector e1SNCFR, vagoanc noi gi nu scconcl-}rand. se impotrivise fh1:i clc acest impor:t c1evagoane deia uzate, in e\plc)atele,prin modificerca contractului anterior semnat de cdtre reprezerltantii Rcqlei 9i nu fali de importul in sine, cu atAtmai mult investil.iipentlu modernizarea ilfrastructurii cu cit solicitase?lceste
E dl : . t e n iu r n tr r / ' /.i/e in r . i6 ( ) , 6 r r cto m b r ic I q9'l

rlt' lr:rrrslrortferoviar. I)rr nrL prin cunrpirarea rle vagoane deja trzrrtr:,tlin carc CFl{ ui avel clestulc.I)e altfcl, }3.isr:scu a refuzat si-;i asun'rcorice rdspundere,clegiintreaga o;reratiune rle import rlc vlqoane seconcl-hancl, ca gi cea rJeexport a girrelorde cale f-erati (cerc,dupd unele surse,nu a fi rst tuprt:i, c.ireconditionati gi utilizati) s-rtrlcrr,rlat in trmpul minsteriatului siu. In vrcmea cind rispunclea accstor acuzagii cu privire la pagubele imcnse ldsate mogtenire SN(llrl{-ului clin vremea in care a fost minjstru, l'raian l}i.sescu cra subiectul unui concertat atac clin partea puterii pedcseriste, pcrmancnt hdrguit, atit datoriti acestui scancialal ,,vagoanelor", cit rnai ales pentru soarta flotei comercialc a Rominici, a cirei dispariiic agitase incleajuns spiritele pi pcnrru care se cerca, ror mai intens, pcdepsirea cclor impJicrp. in fata acestei of'ensive rnedilrticc,putcrca gisise un bun prile; sd-l arate cu degenrl pe fostr-rlministru Bziscscu,a cirir-i opliune penrru aripa FSN-uhri lui Pctre Roman fusese asumati printr-cr declaragiepublici din vara anr-riui7992, ceeace-l clasain rAncir-rl inamicilor politici. Dar experimentanrl ,,lup de mare" a depagir gi aceste ilrccrcdri. Pe lAngi nccazud, il lcgar.rrnultc arnintiri plicutc de cariera sa ministeriali. 'I'rebuie spus, m'.ri intAi, ci pe pritcursul acesteia s-a ferit szi-si afigeze bunistarea c.leclarati mai tArziu rLmpotrivi, intr-o conferinqi clc prcsi telcvizatd, oLricei pe carc I a irnpdmintenit (ministrul Bisescu {rind una clin ccle mai l cti rc prezr' ntei n r r r t , lir , in com per ar it . cr rcolt . giidjn celr inct clc. Roman gi Stolojan),decluir cd avereaii este ,,<lestul de modesti", el minclrindu-se dclar cu magina sa Audi B(),cumpireta in anul 1987. Dar dezviluiri ficute presei de marinari de pe nava ,,(Jilirasi" intoarsi cljntr un r-oiej jn lunr mai 1981, aritau ci aceastatransportasc pe Lingi mrirful'i ;i un Aucii B0 nou, pentru proaspritui ministnrse.'Iraian Bisescu igi respecta ranppl, dupd cum s-a vdzut si cu mutarea sa clin apartamentul de pe strada nr.31,28-29 februarie 1992 '" -I'eh.qra.f

IGII

!33

Anr ,:t'tr r \r \ r \r \ r r r r 'l n\r \N

Il ,\s D Sc t

l rtr l rr crrl cafetafi r\l g c :n ti n ei n v i l l d c p c i i r.rl cvtrdul,\r' i :rtrtri krr. itrtport:trc cLl c()ntrxcttul tlc rt \'1lg()rllel()r, n a avut rloar,,problcntc" sall clr grevclc rePctxtealc ccfcri;tiir)r,ci si ccuslrrircconlirrtante. 1991, intr-o rizitri in prin vara anrih,rli Preculn acelea pctl'cicr:tc lr-rsoslar.,ia. igi mai '.rrrinfca prob:rbil partr-rrnul ecelui ,,vrgon special"Lllr,,vag()11-se1on", vegon cll crllc Nicolae probabil vcstituL Ccatrscscu cilitoriscr de clolui-treiori. (la gi pc timpuri, ,,rcccsul in vagonul clon-rnici sale l au avut rloar clrui pcrsoane-- ;efr,rlcle c rb i n c t s i i n c :i u n i n s (,t,,,,, i .n rcst,cti l :rl 1iIl { nrtrnbri :ri ,l cl eq:r1i ei (directori, consilieri, expcrgi),cafc n-au evrlt rxnqul cuvcnit fcntrrr vagonr,rl-sa1on, ru cilitorit clrc pe unclc ;i cum 3u 2lpucat"'Ir. Ca () par2rntezii,s-a afirrnat ci ,,in tinrpr-rlcliscug-ici cu parrea iugoslavi clesprcposibilitnEilc cle ati:ascre a tr"rrigtiLor clin,trrrrrcc.inrih noi, clornnul Bisescu ar 6 spirs ci scrviciilc in furisrnul lor-ndnesc sunt (.cca F<rarte cc, in icincl,cra adcvirat. proastc". Incepinci cu 1993 ;i pini in 1996, cancl a fost supus nnmcroaselor at:rclrri 5i arncnintiri rlin partee puterii pcscciiste, 'fraian Bdscscr-r le-a ftcr.rt fa;,i, aparcnt, cu dc't:rgare gi seninitatc. gi a iacr-rt Pirea Lipsit clc tcmeli f'a1i cle t()t cc '.1 czrministrr,ral spr-rs transporturilor. l)c frLpt, til-al crireitintri migcitoarc cra pern.r:u-rentul (lincl in 1994Nlaria l-a strpr-rs afunciunci mrrnciintcnscgi solicitante. Ilisescu e vcnit la lllicrrrcsti, tanrilia rcuninc|-r-sc clin nou, l-a gisit pe solul sir: Traian t()cmai in accasti siruafe. Sogiarcmemorcazit.,in intcniui clcjacitat, starcalui rlc tcnsiuncclc atr.rnc-i: ,,chiaram'.rvut unclc ncingclceeri;cu yi fctele',cincl r-cnca sotul acasi, nc cl-rccam clupdcl in birou. $i el sc (ncr\-rr. lyr lur tl, rsrrclc gi plcca in alti partc. llra obignuit singur". Plrtcrca,cum se vecle,ate intocleeunao parte ascunsi nici pliccrea gi parfumul irnbrigi;ririi si nici neajunsurile ei nu ptrt fr impir'5ite.f)rrr, pe linsi acestcneajr,rnsuri, cr-rrincl'ftLian Bisescuavcesi intrc intr ( ) 11()Llii din care nu a iesit nici c(,nfi'untilrc, l rt' cut rs ri z i - c c r c u rrn rb r, l . [ri ,rl | i rrl rrr l .:rl r:i
'\' ,lletr)ru/,22 23 tunic t 99 I

C,tpr.rorut ru:

Umbrele trecutului
io ,rrr,ro cdntl pe /a innpata/ anu/ai / 992 Traian [)iisesca ,tti,t prab/ente/n mini.r/er,r/in (.'uu,.ritt economice ,nriciurt a .\.enrtltr/ttt, care socatisedrept ,,ne/ega/i,, Hotdrirea ie Caaern pentrr.t cantpdrarea actgoane/or din Germania c/in -reconc/-hand lont/a/ acumalal pin u,inTarea hruinte/ar de stat crilre cettileni ministra/ rc straclaia-ri ohTindaprobarea $ t. 'ra finanteTeauan,t/ /a canrr/lcrrlin uinyarea /a expori a ,rine/orde care feratti, o c, /o/a/ ubd ne/ini;te,pdnti alunri rngrol)ahiin cc/e nai ,otr,rr)r, ,nzhere a/e rztemoriei, i-a indeptirtat penlru o ,rerne atenf a de /a chutiuni/e rarente. confrunta,eaefti t/tlrt ,o.uri pentru e/, nertaiincercard pinti "lcutzt, ittilna " nu n indrirdrttici din przr/amenr,(',utern .rau sinrricalecdre su ,pt/neailrtrettluri/orsa/e.nnerciah,nu,tife in tran.porttti,, (noi/e ,,refi.tnza ,,cozttracte" a/enaue/or rlinfo,i .rau,,inueslilii/e in infntnrnctu)a,\ ixi(T;Il,), ci cu cet'rtJrlrii t/tip ti t/ar mai paternic cleilt oriceom ii $itea ttct*n ltirn,g/,:./.r, in ca/e- "fraian [Jrjyscu lrehaia rd_,ri inJrantepropna/ lrerul. ,rSufsa,. in 18 februarie l()92, ziarul constingean .fele.graf incepea publir:areain serial a Lrnor nume dc informato' ar securitdgii, pr.venincl, clupi cum s-a rdmurit lrlterior, dintr-.n fegist-ruspecial :rl cvic.:ntei ap.birilor clate .e conclucerea locali cle p"rri.{, l" Inspect.ratr-rl'iJutlctean crcSecuritate, -qolicitarea pentru a fol'si ca inf<rrmatoria'rimiti membri cle particl.Acesteacrau'zanteJe, clupi cc Nicolac ('ca*gescrr a interzis ra inccputr,rrnnilot,70 ca membrii
I

t-+0

4.or .- r ,,i n,l r r tr ,\- l '\ '\ l .l t i tt tt i :, l i i t :r t

,\[ rrrr s i )r'rrrr

t+l

r ft tti i ri ti cl c pol i l r.r:tr-r' tl .r(i ,rrrtrrrt\l .r tirl L u P(.l l s i ml l i fi e t-e c o L rls sl l tr f i ri e v i z u l c ()n .l L rc c tilit> c l l c c1cpxfti cl , dc h ni rcl i tr(l (' fcxl r rcspectivilor'. cle dr>rntcilir-rl llucurcsti, in [r-rncqic el i\|-rnicipir-rlLri RtE"rlrut.tt acest ,,I.ista cu infbrt]-ratgrii Sccuritilii", cxrlrSi elin pcr.rottrttle lln rrindil/ //ten/!)i/ar PCR penltLt c.//'(. t-.t ddt aprr',buret.rti lpryinc /////t/,d(/e .lt:urrihtlea fitsr cleschisddc le prirnui nullar al cle ,,I}isescu 'I'railn - Nlinistru al Trlnsporturilor". scriah-rlui .,\u urmat, in episoedclc u1'tndt.()arer ;i aliii - nrltabilitirti l<>cale, irtunc1.Prccum clar gi pcrsonalitiEivrzibilc, Putcrllic l.llcdia.tjztrfe (Jtreorghc I)r'rmitra;cu, fbst scnatolul l"DSN (viitorul PDSR) sctialului cerc lr in clebutul 1989. cle prof-esorrle istorie ineintc tulburat noptilc multor c()llstintcni clc vazir,ziarul public '1' ?ozr\i^ sa de date Biscsr:u'l'raian, sc:r{la nurneler 19 clin fergistru,r-tncle in care a first nast()rc,mcntionaree loclrlui clc nlunci la Vri:mela Oonstrrnqa), cu mcnliLlnex c''1'estc raci.rlat (ILfjr\l NA\rR()I{ 1977 , ccctr cc prcsupunca cleci ,,surs'i" clin tlata clc 5 r'roienll>Tte la tcrrninrLrcafnstitr-rtului an cle racolarca sn le tnei bine de un c1eNfarinti, cind clcja cra t,firer navigaror. (.omentariile ziarului thrul cle clure la adrcse lgi ;i, f:ita incftrilli, au ar.r,rt erall crxfren-i c..ltr:pisodul dit'r trccr-rtpe catc il sli-l tullrure, clar nr-ratit rie n-u-rlt rominil()f lcgatede diflcil. Sensibilitigilc evoclr.Nlomcntul erar.rnul politici c()lltuttisti ertu inci Plltcrrlicc,iar in rceee;i FostlipctliEic (.onstantin Ticr-rl)r-rmitrcscu inccpusc pcrioaclt scn..ltorul ltir:.rnist Securitiqii, cu o largi clcconspir:rt:ea bntriiia sa pi-rblici PLrnrrLL cit nu vgt {r publicatc slrstinefc publici, allrrnind ci etita \rrLrl-1tc nlnlclc infbrn-ratoriLof ,,taraasf,t1tuve icgi rlin crizl mc)rali in carc L,ininfoi:rnator sunt iniirrrl:}etorii? sc afli t...1. $ti;j cit de pcricu.logi poxte aillltgc ministm sau nitropolir, rler nll va plrtee fl nicioclati nn om cinstit, lil;cr gi dcmn. ve 6 tirret cic forqc oculte cerc nlr i$i Ziarul const'.inlean se mai ytic in miinile cui se g.iscscacLltl'I". me.rsulpLrblicirii mrt.nclorclein filrmatc)ri tocmai ctl cle fi-rnclamcnta crlr c()nsi.1cf1tt transP()fttrfil()r itr excmpiul rninistrr-rlr,ri aI:irmlrtie, tlrcpt Uriitor tiin accst purtct rie vetlerc: ,,firrtintl () cc)niullcfnfi

si-t rlcl ilrri i;rrr>ral.rili, criicincl in piciourr: c()nstlintc,clistrr-rginrl capacitliti(lc trtn-sp()rt(r.ezi nrrvl ,,I3irr.rintl"),shuririnci in gapca cont& t.rna ilr . r : r r ului, . \ nghciescu, pcr m anent obscclat cle iclcea pr-rterii,turnrir,nrl iJrisescr-r se catird cr.r repezicirrnc in crircile noii stlipliniri. l)cnrrncrzi rezultatr-rl r_rnci grc\.e a mefinerilof si der''inc,la scur:rtimp, n-rinistrLr al transporturikrr. Der aici, in acest punct-cheic, sc pot obtine lrenelicii grave gi intecliatcfiri riscr,rri. Pertc pcntru r-rnii, partc pentru altii. inchiricrilc c1c nave 9i vanzlirile eccst()ll se cl<;r,ecicsc a fl slrrsec1c, r'cnit'ri fabuloase"!r. 1\crcastrr em pcrceptix timpulr-ri gi a ccbr tlin or"a;rl in care locuisc atitia ani asLlpra asccrrsiLrnii'Iui'i'raian -- clin Constant:t l3lisescr.r la Brrcr-rrc;ti, rlirr r\lcee Zmettrei'in Burlcr..ar:clul r\viatorilor, de la lnspcctomtul Navigatici Civile 1e \linistcrul'ii.a.nsporturrJor. I)in car-rza scar.rdaluril.r lesete cle i'str:rinarca fl,tei, ccinclitie in carc t()t mai rr-rulti marinrri ingrrpau rlindurile s()lncrril()r, la care sc arliuga ;i rrccstaal presLrprrsei sale colabc.rrirl(Lr Sccuritetcrr, Blisescudevenca irn;,opr.iler in ptopriul orag ceca ce, probabil, l-a clctcrminat,atuncj cincl a fost cazr-rl, s:i nu si e'lcagi(lonstanta clrc:1 rt cirt--trmscriptieclectoraLi la clepr,rnerca c:rncliclzrr ur-ii pentrr-r run loc cle rlcpLrtrrt in I)rrianrentlrl Rominiei, ci tocmai jrrciegul VeslLri. Firi incloi:rli,sctnclaL-rl pr-rblic izllrcr-ritin tcbrr-rarie 1992 in LegdtLrri clr .rccstaspect nebrrlos din proprir-rllur trcctrt nu prrterl si rimini fi.ri o rcplici. in celc cJin irrrni, clupri nrai bine cle o lur-ri,Tr:rian IJisc-sctr a confrrnrat cohborarea cLrSecuritatea. l-a solicitlrca unuJ lcporrcr, ,,minisrrrl lJisescu a corrfirmat ci a sclnnat () sericcic note inf<rrmatr'c,in pcrioach cantl tcuf,atuncpr ' clc con-ianclanf cic navri",aratricotidianul'l e/e,gntflt B aprilie 1992,ca gi motir,'i,rl invor:rt pcntru accastd colaborarc,cilre s,a ficut, ch_rpi cum 'ftaian afirrna Llirsescu,,,confrrrm prcvcclerilor Legii 23 lprivincl sccrctul cle stat - n.r-r.la fcsirluhii ccuugist". O ltrni mai tdrziu,
'' 'll/egtzl m.2i, 18 fcbruarie 1992

ip

il
d'l ul
iT,li

lfrii

I
t j I

ii'

ll

lr I I

ii

li

ii

ry

l ta

Auet

\tt,r r .\ i .\! \ \ Lt t l .<r t\\

l l \- i

r I

N-[ rrrrr s ( ]r,rtr :r

l+l

tl rs. tcme!i de publ i cel e:ttl osrLrtl ot l lL r ' i s p u n z i n c ll a i n trc l -,a rc l ,,\' sctr l..xpresi\Iagazin,lltinislrul [irise pusi clc rcr,.isttr dc Securitatc?" Nicioclati a afirmet fir-:iechivoc:,,nu tm sri mi repro;ez nimic 1...1. ,r\ clat vreun c()manclanrclin flrtta rornini nu 5i-rrpirir cchipajr'Ll. cu intArnplat nava, ce s-a mers i-a informa;ii asrq)ramoclului cltm nava, clar nici un coffiandant toman nu a spus ci matinaml cutare unde, Asta nu gtir-l a schimbat 100.000 lei sau ci a vinclut r'viriskc,v care erau tot in echipaielenoastrc""'. ir-ttt. trmp' cci eu ficut rrlgii care putcraucLtfioa$teepisoaclesensibile clin trecutll lui gravitau acum in cercul de apropiat"isau xl celor pe carc-i proteia. Pe lingi echipa dc constinteni, in frurntccu ,,Shogunul" Ciilin Nlarinescu, pe care sebaz.nla minister, a avrit griii 9i cle un &rst activist local, , ri n n rtu ra t uncl i cr,x\-us(sc.l ,-' sc c n r..fi ri i n d c ,i rrl i p ' ,ct' nl actt tl e Biscscr-rinaintc dc 1989. l)tecltm serviciu" cu ,,cornancr,antul" sesizaprcsa locald,,,multi lume a a avltt bafti cic Ilisescu [...]. Bunioari, tovardqul Buzatu C6nstantin, pini m:ri cieunizj secrcrtar judeEean PCR cu probleme ccr)nomicc",care'afost al (-ornitctultLi nunit le post in primcle zile elc anului 1992 tocmli in Argentina, la Registrul Naval Rominer. Firi inclt>iaiir, Trai:rn Bisescrt mai at'ea un motiv clc autoliniqfireclt pfivife la neplicuta evi)car{ia acestllicpisod ilc la ar fl carrel trecutr.rlui, inccplrturilc carierci sale.{,inul dintre <>amenii putut s2i-itulburc '.rclincprezcntul, pi.ni Ia a-i clistrugepoziiia pe care o cisticase cu gfeu pi a-i nuirui toate spefantele pentri-r viitot, ldmanel in ticere gi umbra: loc()tenet-majorNlihai Avramicles, de navigatorii constrinteniin ofiEcr <le scclrritatecare se ocLtPase in anii '7t1.Numcle lui cste nrcn,tionat drcptul lui 'ftaian B'isescr-r in Registrulut pusoane/edin rindu/ tnenbrilar I'('R pettnr i'tr( 'r'tt ldl Fll era, clupil ngrmclc 9i tiparul spiiitte rtanca de,\'ectritdte. aproharea.rri
'r3(litiri cle'l'e/e.ryf' nr. 85, 1'\ m a i 1 9 92. 'l'ch.qtl nr. 8, 28 ianuertc t9 9 2 . '\

1l ccsl ()r rl ,t'r r r nelt t e, cillt cr : r r l r c lt f icut t : ecr liler clt , , st r r sci", clt cum euferrristiccrurr nr-rmitiir.rtirrmltor:iin.rgnLrriiei P(,it. r\r,r:amiclcs clispirLrsc insli ile ccva \,relrc cLin(.onsranga;ii,clupa cite se gti:r, t.tu rnai |-rcra clc mr-rlti vrcme la Secudtatc,firarte probabil spre LlsLlfarea acektr navigat,,ri c:lru sc slnttcrlucu C()nltiint,.i inclirclti.

Securigtii din port


ultimelc c'k>r-ri ciccenii ale regimulrri comr-rnist, la Constrlnta a fu'cti.nat . subur"ritate s;-rccialia L)ep:rrtamenfulr.ri Securititii Statului,cu incli<:ativLrl t-iNI0757, altfel spusScr:viciul tle Securitatcpentru Portul Constanta. ,'\sernenea sen icir, incaclratc: cu trci-patrrl ofileri sau chier niai multi ir,rnctionalr, prccltm in cazul cle fn;ii, in unititi soc()titcde imp()rtanqi cleosebitiele ,,ecrnomiei socialistc", ca marilc intreprinclcri, cu pcste 10.000 muncitori, marilc santiere sau unititile ecc.rllornigscu ,,profil special,,. Scrviciul cle Sccuritate clin Portirl (,onstangacra coorclonat, in vremca in care 'liaian B:isescr-r apare cx flincl racolat ca .,sursri., de citre ofi;erul ,.\r-ramiclcs, clc citre lt.col. Lrn lvanciu, Llrmat la conrancli (pir-ri in 1989) de l)urr-ritru Nicusor. l.r Sccuritttea portului mli iucr:rtr cipitanul lon Rosiorr_r ;i lt.ma1.(lonsrantrr.r Dccu. r\,remi<lcscra ,,pr-oaspit"in ,,muncade secr-iritatc", in carc: nici nu e rlimas pcnrru prca mr-rlrli \ifcmcr(cinci ani, intrc 1977 si 1982).Dupri cum ar-l rloveclito invcstisatii fccenrc in arhiva fbstei Di'ectii clercralc a l)enircnciarclor, i. care s-nglisit closarulsi' cle crdfc"'', clLrpii tcrminarea strr.sir,rlui rnilitar in iunie 19(t7s,a angzrjat ca mrg:rzir>ncr i:r intreprindcrel c1e irnplctituri Galad, epartinincl I)ircctiei (]e:ncraleI Pernitcncierc:lor din Nlinistcrul cle lnrcrnc. i\ Fc.,st pi adrnis, in 19(r9,la $ccialamiLitar:iclc,ligeri actir,.i -selcctat , cxr c: r absolvit - oin I 972, ce, sef j. l rr.2l l ucure;ti ( t ji\ { ( . }56. 1) pc promotic pc profil pcnirenciarc, cr-r uradul clc locotencnt. r\ prcclat
'" u't'u:grupul.ro/illcs,/L)oslr-_r\r'rrrniclcs/i)osalcecLrc._,Avramirlt:s_intcqral

ln

t++

,\ i)l

\.\lt.\

t \ F\ I \ .\ l.l I l'tl \l \\

l| \.1 !

M,rtrt s ()r'rtr;r

145

i rr ci c i a l l i r;or' :r, pri rrri ia; c o a l a c l c s u b o fi te riPc n tru p e n itenci are rl r\r'rlttttirlcs s-e clesfiingat. 1977,cincl ace?1stil luna augusta:lr-ruiui (.otrstanta fiind rnutat Ia InspectoratulJuciclean ajunsia Securitate, al t\linisterulr-ric]c Interne, ca ofrter oPerativ principal I la Scrviciul peritru Portul Oonstan;a (tJi\I 0757), unde si-a intiinit secur:itate de ofigcri din Rucutcgti,pe locotenentul un fost colcg clela gcoalzr majr-,r Decu. I)aci fhptelc coincid cu ccle consemnatein reuistru, Tiaian Bdscscu a f<rst unul dintre primii ofigeri navieatori pe care cipiranul Ntihai Avramidcs, clin l)epartamentul Securititii Statului,i-a racolat. I)egi fiqur?i noui in port, el gi-a fhcut rcpeclc rclagii, indispensabile in ,,munca cle sccuritate" - Printre apropiagii si.i numdrindu-se Ak:xe l)lcnche, getul Serviciulr-ripersonal, 9i inginerLrllir.rgcn (iavea, cle la IIiFNI NAVRON{ Constanta, unde sogia sa, Ntaria Avramidcs, niscuti Graur, a lucrat ca desenatot principal.Din notirile cleserviciuirltocmite anualintrc 1977 l-982" pe numele lui Avramicles, rezulti cd la aceasti tlnitate GINI 0757 - DSS) ofigerul,,a lucr:rt in caclrulcolcctivu|-ri navigatori Cionstanga port [...],undc:a contribuit la o mai rornAniclin serviciul securitare cit buni cunoagtelea pers()naluluimuncitor nevigant in perioacla s-a afl:rt in staqionarc in porturile capitaListe,a reugit sa obfni n-rulte datc cle interes despre persoane striine ce an prcocupdrt intbrmative totmele ;;i metodele ftrlosite". A avut 9i dilicultnli. in cursul anului i979,,,o6teru1 a manitcstat 9i unele iipsuri in informativi. fAccasta] activitete ce s-tLIreferit la munca cu reteilu'.1 actuale exitenEclor 1ru s-zrclesfigurat la cotcle Pentrll <lepistarea clcmcntclor aflzrte in atenlia scrviciilor de intormaqii striine 9i uneori a exploatirii informatiilor de la letealla cu clomiciliu in alte krcalitili; iniqierear-rnormdsuri simplc in dosarele de urmdrirc si pe lingi obiectivele in lucru ncgdsirca unor sursc cu pittrr,rnclere
http:/ /rvrvr.v.grtrpul.ro / tllcs/Dosar-;\vramiile s,/closar,al'ramides': paeini-sclectate/L0.Avramities-19ti1.jpg

(l )l ' l ,\ [,r' r' u ,;,i . , (. , ir m : u, )insulicr ; t . nr : ilt . nr ir .in r r p, r r lr r cr r r n, r r el'enirrcnrc clir"r problemi, mrtil' pentru care a fost peclepsitcu 10 zilt: ijc aresr clr prest'.uee ser'iciul,i". Dirpd problemcle clin 1979,,\vramiiles a r:calizat, seric de,,rccrutiiri dc buna calitate", reugincl si intcrvinzi .,in unele clos,rreclc urmirire infcrrmativi cu m'isrr:i corespunzdt()arc ce eu ajutat la clarificareasuspiciunil.r,.. in anul 1981, Avrarnicles,,a l'crat mai bire crr reteaua infrrrmativi din legdturi, actifirerea desid;urati cunoscin<l un sah calitativ matcrializat prin gi h-rcrarce unor inforrnapi cu valrare 'btinerea )P e rxri vi penr r u nr unca t lc st 'cur ir ar c,pr in cun( ) allcr ( '1 m ui ' corespunzdtoare a activitiEii marjnarikrr: de pe navele cle care r'ispunde, modul cum actii)neazi unele elemente din striinitate asupra acestora, stiri dc pcricol gl fhptc ce purcau concluce la etctrimentc cu consectntc pcntru econOrnia nationali [...]. A contribuit mai mult la cun'agtcrea gi prevenirea unor acqiuniale navigatorilor angaj:rtiin Iloti, semnalati cu intentii tle evaziune, a acti()nat combadv pentru inciepirtarea lor,.. fiu toate aceste slrccese,care aratatt cd,,se incaclrase.. in colectir,-r-rl Securitirii r[n Portul constanra, in 19g2 NIihai ibranrides a dcp's un raport pentru mutarea sa inapoi la Direcpa (]e'erali a (-crercai-a {ost acceptatd el a trecr}t in aparatui Penitenciarclor. ;i ccntral al l)GP in f'nctia cle ptofesor la cursul clc perferctionare a caclrelordc penitenciarcclin Bucr-rrcpti (i982 1983). L]iterior,a ocupet mai multe funcqii in sistem, inclusiv cea cle comanclzrntclc pcnitenciar; s-a pcnsionat in tlb.rarie 2002 din funclia clelocfiit.r ai comanclantdui Pc'itenciarului llrdila, cu gradur de colonele6 ;i triie;te intr un apartamcnt de bl.c din acest ora;, in care se mutase, cu sen.ic.iul,din 1982tr. ,,\ rcf-uzatsi fhcd orice cleclaratie in legitura cu acti'itatea sa ca .fitcr ,pcrativ principai al Serviciului de Securitate clin Prrtr,rl Crnstanra -- cu atit mai putin cu prir,ire ;i
'"' http:/ frvwrr,:erupul.ro/filcs/I)oser._Avramicles/dosar,,avrarniclcs_ petitri_sclccrarc/05.Fisa_-personaia. I P(i

li
.l

li rii't

,,1

iil

nil

i[[]r
,illl

li,ii

ill iifil iiilii

ift

rfi
tilii

iil

iilii

ilil iil;i

,'#lit

'il, il
,i
I

il,

li ij

.1|

rI

1'16
\l ) l i \'.\u,\f,\ F r .'l i '\ Lt l 'I'tr r t,r r l 'i r :t r t t

N Lurrr s ()r,rr:.; r
t+l

Traian' itr tlrttrrtlt' ilc citt:c el cl ,,stri'si" 1 i'ri B''rscscr-r lt r:rc()lrlrcx i rt el era un 5 no i e n tb ri ea x l l u l u i 1 9 7 7 ,i n v re me' li n carc " bol l oc" tttrtt sti tt sc Nu S c cu ri ta tei,tr,,s u ts l r" i ' -riL rn ,' l l o boc" i n navi qrl i r' clc' dacli e sri ,,r\[arcu" si ,,(-irma" mr-rltcrtici tlesprc closareLe Romin c1eIntormelii, nu ar-lexistat niciocllLrli' credenl Srrrvicir-ilr-ri intcntrt ILri pr'lce sulLri lunii mai a anului 2004,in cac'lrtLl La stitgitr-rl (,irrvici tle -freiarr Biscscti, in urna ciezvilrririlor legatc tlc Nlugr-rr 2 Bucutegti colaborateasa cusecuritatea, Juclcc'itofixscctorLrlui rr '-rdrcsiprin crrc a transmis Scrviciuhil Romin dc Informatji cxrc ;i clclsarulcle: solicita copii e1e unor clocilnlcnte' printrc i979-1981' urmiril:e infirrmattvri (I)UD ,,(iirma", din perioacl:r Servicir'rl citrc 2 cle l{ispunsul transmis Judecitoriei Sectoruluj inrcgistratcu Nr' S/62975 din 28'06'200'l' llcimin c1cInfrrrrnaEii, soiicitatcnu au tbst irlcntificatein arhit"a e fost cir ..clocumentr:le closatul c]e clc la fclstelleorgene dc securitate"' [.llterior' prch-rat'.i atltnci mintit a lui r\'lihei ,ktamic'lcs c'lcmonstra ci SRI c"dr., "1 lnform:rtivi (DUI) cind a slrs!lntlt cn L)osarul dc L'rrmir:irc ,,(,drrna" nll existri. PotrivitRe.glslraltticttpersaatte/eriinrdndtt/netlbrjlorl)(,llpentra rcgrstnl c:tru cupf in(lc 5'ecuritale' r/e .rti-rprlinettttrnca s-arlafuproltdrca cartt ('onstanla' rrctnbri c1cplrticl clin jr-rticlr'rl iniormatorii Sccr'rritagii 'I'raian llliscsci-r' a tost tl:lklsit c1l ,,surs1i" de clltrc locotcncntul r na j o ri \l i h l i ,rk re m i c l e s c l c l a Secr-rri tatcl P ort(i tl rrstanta' i ncepi ncl la penitenciare . DosaruLde caclrcc1e der5 noicrnbfie 1911 cii ciatrr ci acesta efa Pc al lr-ri,\r.ranticics, asl C..l1rillTl viztlt, ctlnfirmli z r tu n c i o i r;e rt.,p c ra ti r-p ri n c i p al l aS err' -i ci ul tl t' sccuri tetcel portul ui in cacirtrl''colectivului <nevigatort (,,,nstant,,1Uf'f OZS1, lr'rcrrind le petroliere""I)cspte cie,,nave inclcosebi rolninirr'i ;i ocrrpincltr-se s e rr:itet intoclclr-rna i\r.t.amitlcs,Sl:rvicirrl lltlrr-rin cle In|i.rrrr'raqii :1vea sccr-rrititii) ,,n11 zrrhir..ci cliscret.in 20u1, SRI-u1(mo;tenirorr-r1 -1982)' l'a o in UNI 07 -: t-(1911 ltii ,\r'ran-ricles halar" clc acttvttetca 2001' prtn 02 nt G-S/2096 din 02' LlraiLa, r pcnitcnciatLtlui ruchcsi c a re p c n i te n c i l trrrl c c rc l L ]N I0 7 (l .l (-tl rrstentes]tL,sl i i c.' mr.rtl i ce

aclcr"crirrclc c. i'caclririle in grupcle de munci alc h-rirbramiclcs, (.,.stantii SRI rispunclca cu urntzitrnrcan()ti: ,,vi comr-r.icim ci din vcrillcirile ct-ectuatc clc crrre rczr-i1ti ci a tbst cac-lru ^.i, ^cesta activ al unirdtii noastre,proltabtr [s.n.]in peri.ada menti'^ar:i de dumneavoastrdin aclresi,.. Jumatifle de adevrir inr.iluie accsr c,lz. in 1g iunic 199g, in contexful in carc izbucnise un noLr scanrrarpubric privinci colaLr'rarea unor p.liticieni cu Sccuriratea a aprinsclinnou spiritele (fiincl acl'sc in discu,ticcaz,uilc vicepregetlinterui pNTCr) Vasile Lupu gi cel al ministrtilui sdnitiqii, Ut)r\{R,istul rirancis l3arany), Traian Bisescr:, pe atunci vicepreyeclinteal partidului l)cmocrat gt minis*u al transp.rturi-ror, afrrma ra conf-erin{i cle presi a particir-rlui, rispunzind unci intrcbriri, cd ' a sr.mnit, in celiterede ct )nl l tl l (l anftle navi, r ap') lr l( . cit r c \ a1r om , clr L. ; r jt r sgcr u, r p, ri la securitate. Ilisescr-r a opinat ci crrsarur rui cle ra Securitafe nu poatc apirea inff un ziar, deoarecea lucrat ,,12 anj in striiinirtate.. si, clin accasti ceuzir,drsarul ,,trebuic :rclusc, carnto.ul... El a precizat ci PD cunoltea activitatra lui cle crmanciant de navii gi cli, r'' opinia sa, aclrrr] apar i' pre-si cloar cirsarc--le ceror care nu md sunt ,,utili scrviciilor sccrete", dar a retuzat sd comcntcze cazurile lui Lupr-rgi liaranl; a cirui demisie fusesecrcja srlicitati de premicrul Radu Vasilce'.cc i'semne insi fi Lrtil serviciilor ,,;r secrerc",'ltaian lliscsc* nu a frrsr intrebat s,inici nu x sl)us. in 14 februaric2004,ch.ipi ce, f,r.t r.:,do.ri ir.rcliscurie nota <1in Regi-rtnt/ill pers,dne/edia rinrJa/ nzentbrilarpc'R punLr cares-rt dat ttprobrrrea -rrirfrijine nanca r/e,\'ecuitztte, carc i1mcn;i <tnt,azdca,,sursi,., 'lrai.n lJdsescusc r''cdearlin nou cc.rnfruntat ctr umbrere trecutului. i\ rcact-i.nat prolnpt, a{rrrnincl: am frst nicioclati infirrmat.r ,,nlr al Secr-rrititiigi nici nu mi s-:rprr_.,pus si dcvrn asaccva 1...1. Nk:i un cttnand.nt dc nar':i,nici un dc n'rarini nu gi-atr-rrnat cchipajur 'rtitcr la organeleclcSecr,rritate. Ca;i c,manclant, intr-ac-1er.ir, ia intoarccrea
' , . \ l r 't l i . r i r r " , l f i i u r r i t.l ( ) ( ) l {

1-lB

t,\ L\ ,\ l .l t I'tt r t tl A.ot v - .\R ,r r ,,\

1j ,\s i ,s t;t

,\l rrrrr s {)r' rrE. i

1. 19

icgilor tle l1tlltlcl'si lllt()rlllcT l)c rlintr o clluttric trcltlrilt,C()nti)rlr] ilffitlli()f ir-rlcgiturir cu zonclc un(ic llnl first, persoarlclccLl Cltfc clin stat rle r'orlxr, cvenrlrttlcl(r 2rr11 Pr()blcmeelc orclinc ;ii cliscipllrli ,\tit roi:rj. in ;i sterca tcitnice li nirvci xnsxietre rinc|,rl cchipajLrl-ri, carc rap()rtlll ernlat()rltl lnxi cleparte trin'ritel L.lnclc l)c nimic altccva. si itiu". IliscscLl ?l mei cll il prczentaqt, 1stll nli mxi am tlc Lrncle nlvci ,,(iri;ane", cit cieclaratci, trit ip caiitatc tle ()frtct:la L>itrclul el petrrllicrelor,,Arqcg", ,,Ori9ana"9i si in calitatcclc ccttnanclant cat:c: rap<-'lrrtc e\re.ica obligatii clc serviciu intocmiree c1e ,,Bir:uir-rqa", vizar-rstarea tehnica I navei, reP()artc cle cscalil, raPoarte prll'ind starcaclisciplinnri clc ia borcl ;i rapoarte t1c nte clc nar.-igetic, c\.enime oamenikrr faga cl-rcltureli: ,,nicioclati rapi)trtcle nu:ut vizltt lrtitu<linea intotclca,-,na in pltticular. ser!pirnctc rlc veclcrec-\Prlmetc cic rcgirr-r la secliul (.ompaniei de nnvigaEic5i crar,r repo2rftclesc tlcpli1tc11lr scnlnatc... Pritr sernnetur.i, in calitatc clc ccimanclant, i;i asrrme cclor inscrise". ,,resPOnsabililatce in .cecasi zi, a ie;it in epirca sl si pattidul' [Jir,,l cie L)enlocrat dcclrrrac:i ,,prc;edintclc PI) nu a pfcsi ai Partith-ritti nic;,r,rnofitcr pe ulttnclc ,'\vt'arnicles l"'l' Prcgcclintclui cLln()scut cri rrr fl ti 'st Traian lliist-scunLi i s-rt aclusriciotlltli ia cr-LnD;tinlri nll acccPte clcmocrlt liclerrLl Drcpr Llfmlfc, sufsi x Sccr_rrititii 1...1. nici r-rnfel cic rcsponsabilitatcpcntrlf inscrisutiic cc sc aflau in registrelc lirstilor: pfinl sccrcr:rri".I)er in 29 ncticnrbrie2005, o ..r locotcncnt echipira tclcviziLuriir\ntena 3 stat tlc r.orb:i cu irrstr'ri f1 fost ccl af c,i llcgxt major clc secufitate i\Iil-rai i\r.ramidcs. Frl 1r ci s a intilnit cu J'ratan carc l-a fccrutat PC R,iscscr-l, 9i sr'rstine lnilor '7i)". rkramitlcs yle 6 c19i-ri 9ri 1asflr:sitr-rl Biscscu ,,rl()er.cle in ptlrtr-rl(ionstanta, clar recunosre:ica e fi;st ofrEcrdc Secrrritate rrflrlna c.i singura lui r-nisiunecra '.lcceaclc a sttinqe inforrnalii c.i a povestir tek:fcrnic accstc cletalii inclusiv tehnice, sr-rsginincl mernbf iiOr (-olesiuiui Natior-rai Peiltfu Stuclierca Arhivelclr Sccurit.i;ii. Nlihai r\r'rauicles a cleclarat i-lcntru rcPortcrii . \ n tc n c i 3 c i ,,c s te s c o s Ia i n a i ntal c cl i n ri zl l ti nafc" , ci S ei rii r' ri

rlr' :tcc:r \,retr* ,,qtieLr ntli t-nulte dcspre ,tctlvttatcal.i ,llaian lJrist'sctr, clrr nr,rs-nt ir.rtrcblti". in f''d, rleclaraqia rr-' c()lrtrazicc rrfrrr.rtia ciin 1"{felrrr-r.ric 2004, irrtrir-it crircie-I.raian lJlisesc.rru l-a <:rrnrscut nici.ciati pe o{iterul cle sec'utate Nfih:ri r\vramiclis. (-it rlcsprc,,sefir" sl'ii clc atrr'ci, au rrurc m()dv.:lc si taci. I)upi 198(), I)trmi tt. Lr Nicug. r gi ( _. ^st a't in Dec: t r cci , clr . ecsr r :posibil si I 1i ,,prc.-raf"cn,,sursi" pe Traian lJiscscu cfi-rpi. ce Avrami,res . plcc:rt clin Sccr-rritate, lrLrA\.'t t.arc nrotivcle si tacri. primrl, a\ransatla graclul <le general, a ajuns geful SRI lalomita, iar ccl ilc al cioilca, l)ccu, fostul colcg de la cle $coula ofigeria N,Iiniste r:ului clc lnterne al l'i ,\r,rarnicles, a f.st prini in 1997 r;eful Slll (''nsta'ta. l)inrpotrivi, clincor. dc ticcre, ca pi in cazuractivit.itii sale .\nvets, s,a. glisit ofrgeri di' firsta )ecri't2lt.i, carc si_i ia ' epirarca Iui 'fraian B:isescu. in (r oct.mbrie 2005, Ghe'rshc I)inu :r ricchrat cd, tlin p<>ziria sa tje fost sef Servicii-r (_,rntraspicxa1 al lnspccr,raturui Jucietcanrle Sccuritatcclc ra C'nstanta, gtic,cr. ,,l3isescun' a first infrrrmat.rul meu sau er subllrcrnir'r mci.. fdri si prcciz,t:ze insi clacui Sccr-rritatea porrr-rinrf _.,u,rrrrg,, i.-.. s'bor",J.na,sarrclaci, i'circincr principir.rl c()nspr1-,tlvititii nrr_rncii, ii raprrta* aslrpra ficcirui infbrmaror r:act,rat. in ,.t i,rrlr, 'fiterii fostul sccuristiisa si sc ir-r,tcleagi ci alra lr {:if<rst sitrratia lui,l,raian ilriscsc. la .,\r-r.u'crs, clici ,,i. toatii lumea, nllln., a*rb.sack>rii,dar foartc rar, nu rrr,r i-irstolitcri acoperiti..eB. 'Itratc accstc jurnrititi crc ader-ir p().rcsc c,ri'li'istea i'clc-stati cr-r c.rc iir,stii oliqcridc le Scrviciultie secrrirarearporturr-ri (loltstant,r prit,csc in ut:mi, spl.L.ecea zi di' noicrnbric 1977. Ixplicarie acest()ratituclini a t'st sr]nterizati rrc i\rircea l)incscu, int. cleclaraticclin 1-i crcccr'br:ie2005. i\IcmbrLrr c.rcgiLrlui ('r'siliuhii r\ agicinrrr pcnrru stuclierea .,\rhi,,'cr'r: Sccuririt-iiop,rr.,^, ,,in mrcl n'r'ral, J'raia' BiscscLrar trebr-ri chcmat r" i,r.,i, "r-,.Ii.,,i. rtcunr cl cstc prc;cclintesi nu stiu in cc mristrri r-reun fosf ofitcr
"'' l )rtbot.tt,.l I ILrl i c 2()0(r

150

Atr t r tnr r .r

t\l

\ '\ l .l t l tt.r tr

l l r 't r t

i \,1rH rr s ()r'rrr;r
l-) |

dc lreclrlLllltri". (.tr \.a mai avca cLlfaiulsi I'orberrsc'.i clc Secr-rritatc serviciu dc inforntalli - astfcl incit,,crtttliotrr-rl ntat mei putin Ltr-i de rapoarte" despre care \'()rbcala un moment tlat'I'raianlJiscscu a dispirut, inviluit in umbrcle trccutului, ce li cami()nul clc margarini, impirgit oclinioari frilc;te intre inghe;ati 9i priiituri' Solicitat public cle citre doud organizalii non-guvernamentaleee sri dea publicitilii numelc infirrmatorilor clin rertcauafoiostti de Nlihai Avramicles in perioacla august 1917 - alrsust 1982, cind acesta a fost ofi;er opcrativ principal cu graclui de locotencnt (UN'i 0757 major la sen'iciul Securitatc pentru portul (l<>nstanta rezultatele DSS), notele pe carc teteauainformativi i le-a fr-rrnizat, de urmirire infotmativi (D.U.I.) ,,muncii ()perative" gi clc>sateie lucrase,SRI a rispuns ci nu ofilerul ,,Nlatcu" gi,,Cit:tna" la care asemncadosarc. de;-ine I)ar, incliferente la cleciara;ii,aclrescofici:rle sau la tdcere, din acesre umbre alc trccutului i,zru asediat lui Tfaian Bdsescr-r aclucinclu-l ncrvii, incetcare timp in timp linigtca gi i-au pr.is la cle mai mr;lte ori in situ',i;ia <le a-9i pierde cumpittil 9i cle a se c()ntrazicepe sine. (,aci in confruntarea cu trecutul stipanirca se sfirimi de faptc' cle sine se pierde, argumcntcle si explicagiile Inciusiv cle aceleacc)nscmnateintr.r1n anume rcgistru, intr-o zi cle noiembrie a anului 1977.

Securistii cei buni


-fraian ll'isescu a avut in preajmzr srl intotlcuna cite c,,rrist clc treabi", simtindLr-se,pt'obebil, irr sigtlranqi un ,,se si-l a;rete ;i confortabil in prezcnta 1or, c'a <t pavirzd mcnitd impotriva cclor ce i-ar h purut tricla trecutul' A;e ci prre ccl doar pc seanrl terlsir-lniipc care o pulin incxplicabili gi cie 1lr'rs
''e CirLipul cle InverstieaqiiPoliticc 9i Nfili;irr Spirinrrrli (htrp:7'/securistir o / 1"19&ltemid= 1) incie;<.php?option'=cont-contcnt&t:rsk=r-ieu'ckitl=

rri rrr r.L l rrr' :rj r r : r vcr r iict nluiest cpt at clc la ( . NSr \ S cr _r pr ivir e l. col :tl r,' r' :rrr.:r r:r r . r rSt . t . ur . it lt t t . r : r llr nt t liilt . Pt . clr . ( . : l\ r . r s: i lc l: r t . i i' 5 sepr,rlrric 200(i, intervcninci in clircct la emisiurc. ,,$rirea zilei" clc l..r\nten..3, pcntru e spune, intre artcre,ci atacurile la crrrr,.e cstc suplls cr: privirc la trecutul silr crc c.rab,reL.r vrn t'crnai clin purrce fir;tiior sccr-rrigti. Ilstc clrept, ctr rurii rlintrc acc;tia a a'rrr si cxpcrienrcr-re fcricitcr. Dc pilcld,Nlihai Darie, fostul secrctaral Partirh-rrui l)cmocrar (ciinaintca lui Sirvia' I,'cscu). ci" eselncnc2r pro'cnit clin securitate.Darie a fost rrlitcr in DirccEia clc Infb'matii cxrcrne clin i-r aprilc 197(r sipind ia firga lui rvihai Paccpa, din 1978, cincl, asemeneamulror ofigcri cln spionaj al cir'r nnme era cunoscut cle a f.st ,,reciclat,, ,,clcfcctof.., si trimis la SecuritafeaNf'nicipirLlui l3ucr,rrcgti, unr]e, intre alterlc, a avur srr' s,prarrcghere spitarurFundeni gi inclusi' pe s.ria crisicrc.tulur Redu filipescLr,cAre h-rcra aic.i.Acdl,itatea sa rn securitatenu l_a impicclicat si se ,,re.ricnteze,,profesirnal, astfel inc.it clin 1990 tJ.nl ( 5t' [ ;rl (.rr r nr sit .ti 'cr , nom iccr lin clr lr ui ljr , r r r t ulr r S. i r lr . idr Nationale pi, apoi, secrctargeneral al partidulur l)emocrat, ciupi scinclarcaIISN" in l(){)7 t fcrst pr:opulsat) cu slls1nerca PI). ca srcfctaf qcnerraiar prcfccturii (,apitalei si rpoi rrl 'iccirr:cserlintc ,'\gcnticiNatio.alc ilc i)czr..rtlrc 5i mcmbru i. nai mr_rlte c'.'isii clc,,pri'atiz^rc". (-e ;i Srlviarr [.nescu, Nfihninaric estc ecti()narie muitc firme, acumurat() avcr:e ,,crripiLang"si arc ccrtificat crc ''rai ' te"llrti,na., cu t()etc trrcpturilc aferente. Nrr rrati, a part.icipat, ' le clr:elpta iui 'I'raiar.r lrisesc,, ra i.trirniri politrce i,'p,,.r,-t". i' r2 fcbruaric I 998, rasprrnzinclr-rnr-ri ziarisl ce'c l a intrebat clc cc a trst inclr-is NJiheil)aric in clelceatia pr) carc s-a intilnit in ianuarie 1998 c, presecljntcle[.]r-rril Consrantincscr_r, avdncl i' veclerec:i a flicut parte clin Sr:clrritate, flrisescLr a rispr-rnsca acestaa first invitat pentru ci cra ncr-.ic .lc mli nrulti oameni care si c,nfirme ceeace s-a ciiscutatcLrpr-e;cclintelc si, clc artfcl, Darie cstc...nur cli'r fir;tii scc'risri ci'stiti". in 2001, cl a frst'nul clin sr,rsrinit'r:ii h-ri 'lrai:rn IJriscsc. .in r'ucerircrr pozrlici tle pre,sccrintear pI).

152

Ai - >tr t'.\n,r tr l :\I \ \ r .r t l l tr ttl

l i '\:r t:s t:( l

N l rnrr s ()r,nr.,r

153

2(X).i rr t()s1 l)firrril li cltl llra rtit cle cinstil., incit in 1,i ir,rr-ric 'l'coctist. I)ar o lun'i mai tduirt, pe li itrlic' scctrristtrl Patriarhul cinstit Nithai Darie ptirisc$tc PD-ul $i trccc pcste clrum' la PSI), ntiltclu-gi clecizia prin faptul ci fostul sriu protector argume Risescr-rc1eiapt clistruge pardclul, Pro\'r'laci scanclal Pi crccezd sri animozitili in clasa politicri.,,NIi clo'rre,dupi l'l ani cle zilc, gre;iita"' constat ci lucrurile in PD se indrcaptri intr-o clirecgie (l'l ,r 'frairn lJisescr,rr')'. acum fostul securist proteiat de spr_tltea al pafantezi, tridarea sa nu a rirmas nerisplitit?i: "1l.liunsconsilier publici prim lninistruiui Nistase, pc probleme cle ar-lrninistragie locali. in partid 5i cle a dreapta 1ui -I'raian Rdsescu' locul rimas 'Irniln flisescu simlee Liber a Fost ocupat de Silvian lonescu' pr-obabii, ncvoilt sir ail>ePermenent in preaim:i <l pcrso"rndc211m?i' echilibrati, cLl () perspectivi asupra ,,declcsrlbturiior" acestei clc trcabi"' in termcni vecle ci ar fi un ,,secr'Lrist lumi, agacum ser Cici psihiologci, accrastireacgiese nume$te telmri cle abanclon' nou, Dutealrveni vrenturi in carc umbrele trccutulr.tisi bintrije din impotriva lor trebuia ginuti aproapc' iar pl,d.z,a Pinri le intirnpldrile pe c2lrc1evom cicscric mai ios 9i carc si i tulbLrrc clin nou curba lind, rlar cicclsi a rsccnsiunii slle, ave..ru sd pr()vr)acL.tlinsusj etlcrll't 'Irnian Bdscscua gisit cu calc cl-riar "feodor politicc pe tema Securitd,tii.De pilda, in 25 aprilie 2000 ilomAnia' N'leiegcanu,pe atunci pregecllnte ai '\l'ranpei pentru a fost acu7,^t cle Risescu tocmai d-in aceasti direcqie: ,,sutl fosta aparenla zimbetului linigtit, Nlele9canu inr:earci sd aclucd in zone c1eclecizicpolitrci ["']' Sinpra st'h'rtiePentru Secriritate inclepirtarea clin viaga polltica a unor inclivizi cle teapa dornnului fostei i\leleqcanu este aplicarca Legii plivind accesul 1adosarele nu cd iliisescu lui Securitili". in replici, N{clegcanui-a rispuns dcoarcce se lasi impresioflat cle ameninlarile lui Trailn Rzisescu,

,,Iiu \1r lrvca nnll) sd;i lc puni in practici, clupi ce efr:ctcleLegii 'l'icLrse v.r ltacer simlite"l')'. prclbabil, ficcare;da seu binuia citc ccva clcsprc cellilalt; dar, cum se r-a clrx.ccli,timpr_rli_a contrazis pe dornnul i\Iclc;ca'u - cel p.rin clin pcrspcctiva irnpieciicir:ii carierei p.litice a ri'ah,rlLrisiu dcmrcrat in buturuga trecutlrlui. in curind, 'fraian Bdsescu avea s:i-gi tcmpercze de tot clanLrlantisc:curistic, dupd ce, in mai 2001, arr inccput cliscutiile prir"in fuziunerr dinrre Particlul ncmrcrat gi parriciul Na$ona) Romin, concl.s clc Virgil N,{igurcanu. i'trebat pe 24 mai 200.1 cc rosr arc o fuziune intre PI) qi pNR, in conclitrile in care sunr cunoscritelegaturilemembrilor acestuipartid cu fosta Securitatc, Blsescu a tispuns printr-un subtcrfugiu neconvingitor: ,,in ce il privcgtc dornnul N,Ii.gureariugi pe alri oemeni care au fiaian cr>laborat cu Sec'ritatea,signrr ci infesrareaparticl,lui cu xstfcl (le oamenl esrc tr)xici, clar legislagia in vig.are ii pu'e in fata opiniei publice 9i t.rpiniapubLici clccide cJaci poate fi ales,daci nu poate {i ales in vreo siructurii cle conciucere,.i.,r. Cr,raite cu'inte, pind la pr.ba contraric, lotl secudstii sunt buni -' cel putin pentru politici' Balanla lui 'Iraian llisescu pcntru a ju<ieca onrnenii di. pcrspectiva trecutului l.r a inclinat cle-a lung'l timpLrlui, se parr, mai intotcleauna in favc-,area celor carc, in vreun fel sau :rltLrl, aparuncauaceleiluni a ochilcir albagtigi privirii ogelite. Partea vdtdrnatd

Lui liatan lJrisescuurnbreie trecutului i-au oferit an rigtz, vrerne cle cinci ani, clin 1992 gi pdna in 1997, cA.nd., clupi cum am vizttt, cu priiejLrlizbr,rcniriiscandaiului,,lista lui Severin" a trebuit sd facd unelc c.nfesiuni faEi de colegii din c.nducerea particlului Democrat cu privire la lctiv'atea sa ca rcprezentant NAVRONI
tt)l Zitra,26 apnlie 2000 tr2Ziua,25 mai 2001

i5+
{i r t,v ,\n,r 'r ,l t'A !,\ ,\ Ll t I tt r r r r l l r .t s t:t

N l rrrrl s ()r,nr..r

155

i tt Ltl ttltrl tl trtl ol -" llr , \n v c rs .' Ic rl a a fc v c l .ri ti n tl c zbatcrci rr i r-Lni lc tlitt ttor,t ti)s1 st.'ljcilrrt IJliscsctr il cintl lleranr., scentlaluLni contcxtr-ri 1r cleriirciri cu ptivire la rcla.tiilcslle cti Sccuritatcl. l)rir, lrlet:tic, mai bine:clc un dcccniu clc la clczviluirilc din 1992, bitriliilc slrlc pentru :rp:itareaproprjci imegrni au lirst Pllternlic allc()ratc ill cll Privire carc i-xu tosf aclu'sc pfezcnt, tiincl legate dc acrizagiilc cr,rprccddcrc la ceca la activitateaca ministru al lranspoltlLt'ilor, ce presa a nlrmit, prcluinci ur1 clz af-laf Pc lrllrsa pr()curorilor, in ,,clrsarul lrlote". L,n nou scanclalpublic l\/ctl si izbi-rcncasci, 1a aui tlc Legaturicu trcclltul sitr dinaintc cie 1989,la clt-,isprezccc 'fraian Bliscscr-r pr:irncie dczvaluiti cu privire 1a lcgiturile l)crcnre lc-ar li avllt cu Securitatea. (]iuvici, fost gcf cle:cabinct [)c 15 fcbrur:rrc 2001, Nlugr-rr (lonstantinescu. alitlrri dc iostul olrlcr al pre-.tt1intr:luiEmil clin nor-tpe'itaien navisaror NIax lldclin, clin Constanta, l.att LrcLTz^t c()munisti, readucincl in clc colaborare cu prtligieset:tctr1 Bascscrr din rinrlu/ ruenbiktr PCKpentra arcrlrl.ia pubirci Jlegislrtl cttltenadna/e figllfa spifine ttant'a dt .\'tcttiltle,irt care ecrcste .t-Ll ddt aprabarea.rri cdr(i (-iuvici jr-rclecati pc in l-e cht iliscscu ca.,snfsri" a Sccuritigii. ct-,trclarxnxt eccsttlclin rrrmi fiir-rcl pentrr.rCral()ntnic, Prin scntingi clcfinitivi 1a 14 iebruarle 20()5,cincl ,,prlrteavitimrrti" air-rnsese prcscclinteleRorninici, le platlr a 5ix) rnilioane lci clesl;igubiri. un lcu, clar a rcvcnit solicitasc,sirnb,-,lic, lniriai, 'llraian B'.isescu dar ccrrrti cl clespiuuirir:i, iar instrnta i-a acorrlet exact slrlrl'.1 tlctnc|suri pentru a l)e carc rlcc:ltenr-ra mai intrcprins, ultcrior, o obtinc rlc la ce1conclatnnut.Proccsul a ir.,stintcns rnccliatizat in atcnlia pgbLicasensibilaprobli:n'ri a sri rcaclucir 5i e lyut clarLrl r:c1 a;iilor sxlc clr Scctu'itatera. 'l'raian B'.ise ja atttlilt, it-l confi>rmifatc cu scu tuscsc clc , lcue:r.tlc critre (."l.rsilirtlNa;iona1pclltru s:,ir,t public gi cr-t stlifutLrl l)upi republicarea clarclor din A-rhiveior Seci-rrit:i1ii. Srr-rclicrca Nljrceal)incscr'r,t-ncubrn 2(J()4, auriltit, in 27 febrr-r:rric rcgistt:r,rl (.NSi\S, irlpotrira ltti (.olcsiul institr-rtic, ia xccasti a clcciarlt c:i in

,,nlr c'rrsrririci , proba rearri. Accst regisrrLl a mai iesit la h_rn-rinr actr.r cirir':r ,r.ri. N.i ci'd I am au<iiatpe L3iscscu l-am intrebat cleslrrcet'cstltrcr., irr cl nc r spus c:r in momcntul in crlrc \renea din cr-rrsler:. lual la intrebdri cle r-rn,fiter". Cu acccaqi 'cazic, Nf.ircea I)ir-rcsctr declrrrrci ,,mli irrturcsant'. este cilzur lui silvian Ionescrr,a cirrii convocareta CNSAS cra iminenti. in aceea;izr, d.pi curn ar' vizut cleja,fcrstulspion rccunoptea cd a f'st peful ServiciLilui I, carc se ocupa de vestul Liiuopei, inclusiv Belgia, calitate in care ;ua ci ,,acolo erista acolo u' cctitean Traian I3isescu la NrVR()N{ la Anvers,., cje care igi amintea, clcgi nu ii fusese subord.nat. D'pa aucliercarui silvian lr>nescu, in l'na februarie 2005 Nlircca Dinescu deciaraci acesta ,,a lucrat la SIE pi a rispnns de Age ngia NAVitOi\I_r\nvers, intrc 1987-1989. undc a fost angaiatclomnul Bdsescr-r... I)^r nr-r la (INSAS aveasi poal'te f'raian lJisescu r;itrilia cu propnul rrecut , ci in t hia inst angei de judecat d,unde ii chem asc Nlugur (.iuvici si .Nlax llic-Ln, acuzindu-r de calomnie. fe In c'leclzira;ia clc parte v.{tdmati din i7 marrie 2004, Biisescu tri te ci tapoart cle sale f icr . r t e cu pr ivir e la voiajele pe m ar e ,,nu se retcreaLrla persoanc, ci nurnai la activitritile clesf:igr_rrate pe parcursul voiajului [ . ] N" am avur legit ur i cu pcr soanc cc fdccau parte din Secur it at c [ . . . ] . Dc ejt f el, nicjodar d nu am fcrst contactat dc un astt-elrre reprezentant". Noua afirn-ratie nu cra cl e naru r i si f aci r um ini pr i't r c ur r br cle t r ec't ur ui. ci sd proclr,rci , gi mai nrarc c.nfuzie. Cici alte cleclaratii trccute gi vi i ..ar c ale li"r ir r aian I Jiscscu ( cr in iunie 199g. cr in 30 scptembri c 2 0( ) 4,din 1 iunie 2004, <lin 3 iunic 2004, clin g oct'mbrie 2[)04, clin 7 februarie 2005, di' ]3 dcce'-rbrie 2005, din l9 iunie 200(r si din 5 septembric 2006), confcrrm c.)rora acti'itetca sa cle r,linaintc cle 1ggg rcclama coniacte cu ofiterii pol i fci secretcco m ur list c t - ,cr nt r lzic pe cca f icut i in inst ant i la data dc l7 martie ?0021, in carc.pr,rr"" ci nu a nvut leg,itrrri cu P crs()l nCtl i n .\ r . r 'ur ir : r t t . .

n
'l'll \l \\

I:16

1\l)r,rv.iit,\t

\ I'\-1.\

'\

l.t |

ll t 't

't

rV l rrrrrs{)r,rr r 157

' l j -l i e n l l i s c s c u r i i t sttrl l l ccstcirrl i rrrrrrltl s i re v irti i l sl rpf:I e v c tr cxplicit. l.a 1 iunic 2004, lrrczent lrr r1crepcclc,fiir-lis:r() cr()fccrtezc cmisiunea ,,TLrclccizi", clifuzatliclc Prima T\/, la irrtrc[erce tlltcli l lost coieb()rlr()r al Sccuritirtii,e rispr-rnsci,,in limitcle lesii r cohborat cu t{)1ttcurstituliilc slatului, inclusiv CtL SccLiritiltct iar:in 3 iunie 2004, la elnisiunea.,r\icue Na;ul", clituzrtli statuir-ri", onoafc' clc 13i'fV, tot cl clcclara: ,,eu t'i P()t sPlrne'sull cuvint c1e clefiniti este crlm ala ci nu anr ticut nicioclati poligie politicd, clc lcge, gi cd atita tirnp cit iu-n fost comlnclttnt cle navi, atitlt timp cit am f()st in anchr:tcde mari acci(lcnfcnxvalc inainte de '90, blocaje clc cArmd. pt, (,anelul Suez la un pctrolicf, scirtun(lxrea nta>, scufu nclarcanavci <Linirclr>,cllzul clrarr-ratic navei ( l ndcp c ncle navci <Nfehe<lintf>, cle la Flaga, itrclecatadc la llesa, in cazr'Ll cirzirfi, '.lc()lolltl Frrst mulfl speciali;itj, ail pxrticipet. [e accsr,', cler ;i giiteri juristi, ev()cati,sefi rnecar-rici, comanclanti clc trrvti, intorclcaun"". ir',t." timp, conrinua proccsui ]Jiscscu clc sgcuritate, - (,ii'ici, prin citareantartorilorr0:'' ('iuvicir a scllicitat a acclui an' Nfi-rgur incctl"incicu lltna n'rrli mei multc probc itr a;rirat:c. Pe 25 alc lunii, aclrcsaColegiulLri Trairrn Bisescu Lrri (_NSAS () ctcrcfcrle rc-vcrificrrrca ct>l:rborririi cu scci-rritatca,inclicinrl, ilr accst sens mai nnlfc clocr-rmcnte regelei jurnal Pcntf LteviclenEa ItegistrLrl consr-rltatc: ttcbr-ri carc 11r ()043467 ciin (.onsrfit(a, ntrmirul rLr.lresa rlin jurielul infitr.n-rativc '['t:iian Bisescu al lui 1978 prin caLc rloslrul person..rl 3 er-rsrist numirtll :r first prirr-rit Ia arhiva Secr-rritilii, procr:sr-rl\refbal
lm tirst citlt crr lnartor rl apriririi iu proccsr'rl "rt i,r Vnra iltr:lLri 2(X).[, ( 1 e r T r xia r - rlliscscu llr i NIu g lr r ( l i rrvi i :i , i n Lrrrt)i l(i czvi l ui ri i l cqi tur:i l or i g t e n t,1 f ci i x c t Llxiu lu i p r e se ciin te cu Se cu r i[lr fce. r\m cl ccl amt i n i l t:r i nstantei p r e zcn ta tc tlc ( - tu vL ci sLl l l f rttl tenfi cc 9r ci cl e sunt coni crrtne c l o c r - r r - n cn fe le c u . pf:lcr ficilc 5 i u ze n te le Sccr r r iti;ii, fi ri I ti ce ni ci o rcter:j t-cpcrsonal i de le 'il.l,ilrn I]risescu. iLisprrnstu'iie cl^fc rrr privit ctcctiv ilspccte lcgatc cttttscLrl ntt-ca i nfi rrnurtori l 0r;i r r c( ) L l rci l in p f x c ticilc p o liq icr p tllitice i ucri mi rr:Ll ' si r c gi strc, P rec]-l 1l t:;l x c t i !itlilii r r ccsto r lt itl tlt> cr .ttr lcn tc l

l ndcpc.tl crta' ( 'NSAS a t r a. sr nis r , ai cicpar : r e SRI , ului iisr a :rcresr()r cl'cumcrrrc, prin at':csa 5i2256/r\)2g mai 2004, clup;i crm , i i rst i ng t iint at CiLivicr i, cler r ispunsul, sr sit ciupr inLi'r ai z,eccz.ilc, a f'st clezarmant: ,,n, all first iclcntificate in arhiv:i preluati clc la frsterc orgene cle 5cg11pi121e.. d.cumentelc di. aclresa cirarri.'fot ia sf:irgitul r'nii mai, lcereapidocur.nentccrau sol i ci tate S Itl u lui cie cit r c Jucr eclit , r ia5ect . r 'lui 2, t r ncr esc rlerul:r r-r.ccsur Rriscsc' _- (-ri,r,ici, crlr risp,'sLrr (.:n'smis, rlr: asti dati, r r*ni tirziu) a iirst acerugicu ce1 tr:rnsmis 'ai (l N S ' ' \S -ul .i : ,,cr oc, r nent er c sor icit at cn, ar r f . st idenr if icat c in arhi r-a prcl uatd c'le la t ost cle ( ) r qancr le sccur r t at c, . , i. ,, ir-r t.amna rcelr_riasi an, urnbrclc trccLrtr-rl,i ar.earrsi se nrrpr-rstersci clin ror-r asLrpra lui -frliiar-r Biscscir, t()cln,l1 clatoriti ace stru pr()ccs pe car c cl il int it nt usc, cr : r nst it uinclu, sc par t e r:itrjmrrtticlc caLtmnia itrir.inrl cola.|r_,rarerlt sa r:1 5cctrrltatca. I_,re i nsri i ,rar, i ar colegii clc par t icl i_a. sr ar ai: it 'r i _ pcnr r lr plim a tlat:i in carieri, cunr nu sc, irrtimplasc nici nticar in vremca scunrlrrltriLri J'ian Ilziscscrrnrr-pi rrsclrntl,.'rL "irlota", s.rPrirarca ;ri si nrl ca ncvoi a <le spr ijr n. ( . el put in clcclar atin f at a t'starrci clc judccati la I septcrrbr-ic ^r n "u 200.1cloi clinrrc ;n,;r,;;, s:ii clc atu'ci, ,\clrie:rn Vidcanr,r pi D'rin I,crb, pcntru ciccrele negeti'e pe carer "-p,,r"rrr. ,,calornnia" lui aiur,icd cu privil.c ra c' l ab.rarca crr Sccr r . it et c. r - r r lrc: l : r slr pr 1r pr escclint cr uir or .
"'"'\clrt'sasRI cirre c.NS,\s esre .iirsciisiir I)rrnchrl (ral Dccizici coregiului cNSr\S nr" 31t)/26.119'21)n6,iarrisprinsr:l rransmis-f utlccrit.ricise*rruru 2 tic citrc SRI , firsr inregisrral ra irstanti c. rrr.6297[icrin2g i.'ic 2004.

r " ; i .. sar.1cle ,,Daci r-r rmriri rc,r r..,r.:;r:it rff

581 l l cl i n l 5l r uqusr 1979, pc br r zacr ir r r iaa t ir st cli_st r r clr r s sar r il pcrs" ,1 :rl l rri 'r 'r eianRiscsclr ; r r . sar r . rper r s. nar n'm ir Lr l . r 990 rl i n 1r* ' i ' .tl rr r ( ) 17- 1979ar c. lab( ) r a. t ( ) r ur lr i Secu't r iqii ( _. nsf ant a ' I' rai rr-i l l ri scsc u, cl. ser 'ldc'r m ir ir c inf r r r . nr : Lt ir . : r ( DL I ) , , , ; r ; . , ; : . , cl i n pcri rxrrl rtj 979_19g1,r ef er ir or la o n

:';T:, l-ilj

HET

t5 B

r\r)rrviRA-ll.\

FA-f'\ \ I I I

l'li \t \Nr l] rsllst;t

N i r ;r r r r i J t,r Lri
rJy

i osl t:i cttl c ci ncl u i T ra i rrn IJ i s e s c Lirl l pcri c> ada , , , \ t i tr.rc l i n cla ' l ti cle mlihnire. Stirteacle vorlrri cr'rl1()l'cLt acelc zrfirlrlrqiia iost r,rna - i trei nrl l pfe.r, sl rl l l (:t P xrci apro p l a l i i c l i n ;ra rti c l ,p i n i Ia c l o r,u' in fnga noasffd. it-tc.1r.ts"si r'orbc:rsci |i ncvoia si sr: cliscuLpe si cu krptii lui coleCi clin r\farina C,itillr,parczil| tl sirnrit ttcr-D1rt ccxri dovezi in sprijinul lr-ri",spunee videanu, crlrc,cit rcsl)()s.rbil tlc cu ,.imaginea particlului" a avut, tlr-rpi curn tlcclrt'ti, nlrLlt re cT pc lucru pentrlr ci a muncit mult Pentru a inlitura ,,cfecterle lliscscrL". publicc a 1r-rj avr:t asupra in-raginii acesrecalomnii le-ar-r au sonclajcclc opinie, crcdibilitatca NIai alescri, dupti cum clc'vccle e LicieruluiPD a fost ,,zdruncinatli" inccpintl cr.rlune icbrtrarie instituqiile aceiui an. ,,F,i estc un oln carc a clus multe bhtilii cu afcctat asa culrl au ticut () llceste statului, dar pu,tineh-rcruril-ar,r cu aErmalii. A fost singura ocazle clc rccst gcr|rcantl x discutet I)c cxCnrpiu' parricluluiproblemele saleperst'nrLle' reprezentangii in closarul<Irlota>flc-a rllgat suiuu ansren:irnpartiduL,susginincl N{Ahnirerr a rnai acliugat Vic'lc1ng. cli este o problemi pcrs9na1d", lui llisescu a fost scsizatagi de iostnl secrctar exccutiv al PD scrviciilor", Precum Dorin Iacob (prol'ctlit gi el tot clin ,'7oI1iL afc o mintlriu Pcrs()nrtli li o preclecesorii):,,'fraian Rriscscr-r srrdsfac;ie e tot ce a rcalizat in cariera sa. ins'i a$a dc n-ril-rnit, (iiuvicir l-ar-t cic zclftrncinst culrt l-am vizr-rt atunci cincl llidrn 9i 1978 ;i acuzat ci ar fi iost <turnitoD) pentflr Securitate intrc anii i, ) B (),n rr I l n r v i z u t n i c i ,r,l a ti :" :" . cra abia la inceput; clt umbrcle treculLrlui I)ar confrr-tntarca abia stirnise apele intunecaic, iar rnAhrl dr-:la funclul lor procesr_rl silu n'-l cleapropiagi siii ca argunent ic;c:r ince t Lastiprafa;ir.Jr-rcat'i rrvt'ain a instangci,mihnirea luj. 'I|rirn lJisuscr.r cle sensibiLizarc fanlilic: clc curincl, cu siuuran;li, si nu rnai rimiili drlar t> pc'rzi tl reali cr: clcmocraf adr-rnaliin jurul pregedintclui abritut' ci problemd dc intasine.
t\'t (.otilianr/, 2 septcml>ric2004

Dovada rr.rulfer dcnrcrsr,rri, . arircsi a NlinisterLrh-ri ,,\p:ir:irrr 'rai Nagi.nale (r\lL\pN) din 3() scptcmbrie 2004, tri'risi .iuclecritoria scct'r,'ri 2 ca r:isp'ns ra ccrcrcainstanlci carer a\.ca pc r'r ciosariir w:' 1949 /'2004 (llisescr:versus (iiuvici) .u"" .,i provoace nri varurr c1e acr-rzatir si dezminqrdcLr p1i1,i1. l:r cc,[1['1x1._a,,pirui ,Iraian r\.rcsa rfi'na c:i ,,]Jisescu 'it:imatc,.. a frst c.labc,r,,t,ra"l cle contrainforrrarii rnilitarc, pc 'rgancl'r rinipul cit cra elev zrrlnstitun-rrur de N{arina, avind closar.,lp.,,rtrrr,,l rr. 3()90/09.l1.1973... NIai pr:ecis,in dcpozirril crc'arhrva ar NIApN fuscsc rcrc:nr.ificat un n()u registrrr in care iigr-rranurnelc lui 'fraian llisesc, -- Rept.rrrulnrno/ ptnlru etirlenra re{e/ti infornalit,e a Coztanrronentttr,i \[arinri ,\]i/ilan c'on-rrunru, invc'tari.t la nr.39/r()72. Din st'diLrr acestuia,ci_rpi cluar sc arari in arlrc-':rfransmisi instantei cie jr-rclecl.rtd, o ,.r,-,lt"t ci ,,B dscsc. Tra i: r n,nr iscutla clet it cle 4 scpt cr nbt : ic 1951, a f 'sr colab'rat'r al crnrrainfo'natii militarc. pc tirnpur 'rgancrr'cre cit a first la Instirrrtul de Nlarini, avincl closar,-,I 1r..r,,rr^l 3990 cl i n 9 noi e m lr r ie 197j. yr - , ^r. is a st abiUtnur r e conspir at iv. La clatacle27 56rp1s1nbrie l!)7(r,la terminrrrcastr_rcliii.r, s_aincetat iegitr-rta cLraccst. l)r>sar'r pcrsrnar cu numirtrr crcmai sr,rs a first transfern f la inspr:ctorlttir arnstanra al i\finistcrului -Juirctean cie l nterne, c' acl resa nr . 00i51i92 t , lur29 scpr cm br t e t t ) 76, , . Se n. r ai sp'ne cii in arhi'ele n'existi arrc ciclcrrmcnt.. (lin accst 'riliterc c'los:rr, p.clr-iatcie ltostaSecuiitatc,in atara menti'nlirii sale,rrar si cd,,r.iua fc>st iclcntilicatpr.r_rccsLrl r_crbal clc clistrr-rqc:rc ",lcrsa.ul.,i llcrsotral nr. :,990" lo6. l)upri ac_-estc clare,inrrintc tle a ti 'Tllien [Jiscscu, ,,sLrrsa,' racolati clc locotencrrtul Nlihai ,'\r-r-rrnicics in 5 noicrnbric 1977
""' I)ocr-rment rcl rr(xi L rs ciellosriarr'J'ifrrritr Iacob irr Naz:ion,t/ si itt Ljfurhtut i n .i () scprcmbri c 2()0 -l

i)up:i

16 0

,A.ot;v i n'l r ',1 F A'l '\ \ I l r t I tt tt r r

l l '\s l 's ( l l

N I rrtrr s ( )r,nr.r

161

l i :LP rtrl l .i ceul uitl t' \l :rti rr:1. c l cp c b ' i tnci l e c u s c c u ri te tc ,:l c ol a b o ra s c s:itr in l(''gzi'l/zr1 punc intr o n()uli luminir 9i rncnlionareanuntclut t,i din rindu/ nrentbrilor PCII pentru cdft' .ttt ,l,t/ ,tl'ntlttrt,t cil f)erILttilele ntutca de 'lecthtatt".st p()rltc spunc cd nL1a fi)st "racolat" rltr4jitte clc r\vramicLes(cum acesta 9i sus;ine), ci pur 9i sinrplu Prcluilt securitatc"' c1eacesta qi utilizat in cliferitc ,,sarcini pe linic de nor'rl siu tle clupi uzaugeleinstituliei, ilclatd cr'r incaclrlrrce sir ll (lonstanta' m.rnc,i. Intrat sub ,,iurisclicgit" Sccr-rritigiiclin PortLri atat un absolvent c'lemarini, colailorator al Sccr:ritzitii,schimba cAt 9i natura intbrrnaqiilor pe ofilcrui care-l avea in coorclotrare, cloui registre' care trebuia si le fr-rrnizeze.Dupi cum arati cele s'a cleschis ccl cle lt iuclcleant de particl ;i cel cle la l-larind, cdnd l\Iarind' Traian dosarr-rlsir-rde colaborator - elev le Institutul cle B d s c s c u i mp i i n i s e d e c i n c i z \1 r: 22cl eani ,i arci ncl l tfi )strr3l l sfcrrt Ar-ramidcs de ia Secuntii;ii, pentru a fi prclr'ratcle ofltc'rul operativ Secutitatca Portuh-riConstanqa,implinisc 26 de ar-ri' au in primele momente clup'i ce acestc noi inttrrma;ii cle a primit fbst fdcute pr-rblice,Ilisescu a cleclarat ci ,,instatrta Acuzatia' ia iVApN un clocument ialsifrcattle serviciile secrete"' a fi nefonclati -- probabili;l pietcluse extleln ciegravi, s-a dr>vcclit rcqistrultii s.,b asalt.,l trccutului. LIlterior, e.Lltcnticltrlfcr cul]rpirtr-Ll, l\'IApN clin arhivele niilitarc a f<lst corrlirm,;rti clc c<lnclr-rcetca 'flaian Biscscu, viccprcseclinteai si recunoscuti cle acesta.Dar intrercci Lstc vicdmr Drcptatc 9i Aclevir, sus!nea in c<;nt ,'tLl"n1.l la docun'rcntr-rl unui gantaipolitic. tn 3l) scptcmbrie 2004, rcferritor sccfolului Nir\pN, carc fusesc trimis dcia 9i se a[1aia Juclccitorirr 2, l .1 t,c ,,,n ' l e n tp r)tri v i tc i rr-ri a arl l col aboratcuc()ntrai nl tcrrmai i i l c nr i l i ta re c i n c l e ra p e b ,i n c i l e l n s ti tutr.rl tl i cl eN l ari rrl i ,el adezvi l r" Li t cu laPtc ztlc in urmi' sr'rb cd ,,am pr:imit 9i e'-racest d1;su11cnt rea r/ aegrtieTr';tltfel icrrrrri ,le gantaj, de la o persoanti care ln-ri ce r\m re'Fuzrtt'iicc h.ittja va aiunge in closarul dc la ir-rciecdtoric' 1 ltn primit' clarnu am fiicut public documentul pc t:r1rc intelegcr:c, a ajtlns 1a inform"r$a scenatiti' Acum, pentrll a nu tl ^cuTatcle

pr.sli 1'rc rLkc clii dccit dc le mrnc gr pot sa spun ci este. incercarc cic cliscrcdirare puerili". IJrisescu a mai clecrarat ci. documentul (ctr arterul LjNI 01 150, care cletinearhiva NIapN) facc trimitere la un registru ilin anii '72-'73 gi, cum este vorba de un serviciu dc contraspionaj,tflmiterea ar fi trebuit flrcuti ia un dosar, nu la un simplu.registru. ln mrtd ciudat, 'fraian Bisescu nu a ficr_rtnici o precizare in legrit,ri cu identitatea persoanei care l-ar fi santajat,nici aruncr pi nici mei tirziu si nici una clintre actiunile sale nu ,oata cd, ar fi incercat sd taci in aga fel ca acesteiasi i se aclministrcze cuvenita pedeapsi legali, cr-ratdt mai mult cu cAt ar fr trebuit uiterior si c>fzcd-,clin po-*tura sa de pregedinte al Rominiei. Cdci, in fond, este vorba de o acqiune gravd, de;antajare a unui candidat la alegerile prcziden.tiale. SiErrul a fost atunci cel la aclresa ^t^c secrete", acuzate in acea <>cazie ,,scrviciilor ci sunt ,,implicate irr campania clect.rali": ,,documenful cle ra I jbefialea fcotidian'l care l-a publicat - n.n.] este similar cu cel clasificat ptezentat doar judecit'arei? Atrrnci, inseamn:i ci avcm un serr.,ic_-iu implicat in campania electorald gi mai alcs servicii care scot documente de clragul de a face un j.c politic", A acuzat Bisescu. I)acd cele publicate in presi corespuncl cu documentele depuse la instanli, acliuga el, ,,inseanrni. ci serviciile de informagii ale armatei s_au irnplicat in gantajgi in campanie electorali,., maipreciza.Cdt despre continut in sine, a spus ci se face timitere doar Ia un registru dtn'72:73, clcgi,cum este votba de un serviciu de contraspionaj, trimiterea ar fi trebuit ficuti la un dosar pi nu la un simpiu registru. Aitfel, recuno;itea ci ,,in 1973, cancl se zice aici ci am devenit colaborator al serviciuiui de contrainformagii al Arnatei, eram in anul Il la ]racultatea Ce Nlarina. in iuna mai a acelui an am avut o ie gire cu gcoalain lvfediterana.penrru a iegi peste hotare,la vremea aceea,trebuia si cclmpletim un formular al serviciului de Contrainforlnatii $i si trecem prinrr-un interogatoriri al ofiterului de contrdnformatii. r\ccsta ne-a inrrebat fel cle fel cle stupizenii,

Al ) t.r \.i .ttr t',\ r r ,\-if\ \ r .r r ! r \r \\

l l r :r s r .r

i \l rrrrr :; { )r'ru,,r

163

rlespre fclLrlin c?.rrc sc intclcrr pririntii, ce pricttni ,u)r, ('rr ( r' sL' ocupri,ce muzici asclllt,ce rr-xleam in stl'liinitetc f i rrlt('lcclc:rccst poLiEic politici cstc clrlcltrnqi"r"--. scn. Asta cstc tot. l)c aici prinirLa l)incokr c1e acesteatirmagii si cele care i-au Llrrnllt,atit rLlc salc,c:it si aie altora, prieteni sau inar-nici pohdci, tlczlin;r"ritcintr un acleviratcarusel urtririncl aceeasi axi a legiturilor lui lliiscscu cu Sccr-rtitaice, cert cstc Lrlrlucru: procesul 1l vitima, in sine, mai mr,rltclecit o ticusc allrrnaEia lui (liuvic'i clc le incci-tLtLrl lnuh.rr 21-104. De atunci incoace, Traian l}isescu nrL l mei punrt rchril fiicuti in instangi, nicir>rlaticcer ce spuscsein prima clcciaragie srrb jurinrint, h d:rtl cle 17 martie 2004: ,,I'ia an aL,ut lqqdiai ru per.raane purte din ,\'ecaitate". ce.ftircau

lJist'st:u, c:u un loc in (_olt:giul (.onsilrulr_ri, ca reprczentant al Pr*'titlLriLri l)emocr:rt, care a tlclrus eforturi clc a-l propr-rlsa chrar i^ ,l>tincrea pregeciintici accstuia,prin sacrificarcainutili a unul valoros nrermbrual colcgiuluilos. N,rm,rr rcacgia pubhc:i vehementii (inclusiv a angajatilor(INSAS) l_a ticut prepregcdintcle Bisersci,, pentrLr prir'ra oard huid'it public, szi revini asupra acestor demcrsr-rri.Dar, si rcvenim la ,,r:izboiur declaratjirorl' cu privire la c.laborarea sA cu Sccuritatea, c2lre,lvea ca fundal pr'ce.sul <le czrlomnie pc care lJiscscu i r intentase lui (iir:vrcd 1a i'ceputul anul ui l t )04. -liaian B'isescr,r de'enisc ceva mai prudent. intr-r.., interv.iu clin 8 rctrml:rie 2004, intrcbat daci a amrt regituri cu secr-rritarea, el spunea: ,,Cateeoric da. Cinc ar spune ca s_a pregitit intr-urr institut ntilitar de marinui,penrru a icai in str:iindtatc, ;i spune ca n-avd'ztrt serviciul de c.ntrainforrnalii cste mincin.s [...]. Ilu am f.icr-rt serviciu intr-un d'mcniu in c:rrelegaturiJec, Securitatea erau pur pi simplu de serviciu". intrcbat, i'acelagi interviu, cle cAnclau incep't legittrrile sale cu Securitatee in cc constau rapoartcle ;;i pc care le scria,Traian Bisescu a rispuns: ,,din rnomcntul in care mi-am f?icr'rt primul ciosarpcn*u arizur de navigalie, i' rnstitr-rtul tle Marind. Cind r-rrmasi piecdm in practica cle anr_rl doi, ne-a ttcbuit un aviz de naviga;ic. i' *ce,l mornent m_arn prezentar in fata organului clecortrainformatii pi mi-an'r crmpletat fcrrmurarui, plus discugrle, care rnerg(:all pini la a se intercsurcre rcratiile de familie". in fi.al, intrebat daci regrcti relal;a prr care avur-o ^ ci-r sccuritatea, Traian Bdscscr-r a clcclar.at:,.nu. pcntru c.d fdcca parte clin mcseria rnca. Nu avcam cr_rin szinarrighcz,in rap()rf cu lesile statullr-idin acea vrerme, iar astizi si vin si. spun: eu, drati rorna.i, n-am vdzut rlltcr dc Sccu'tate. ,\r fi r mare mi'ci'ni.,.
cic parti<l"si v,rczc irrpotrva c.ngt'ntei sare, '"Esilit cle ,,cliscipLina I)a' J.ezca, celilalt rncmbru ar (..lcsirrrui sustinutire l)artich-rr l)ernocr:rr, a alers calcaclemisici rlc onoare.

Rdzboiui declaratiilor ,
i-a Subiectr,rl colaboririi lui Traian lldsescu cu Sccr-rritatea rcplici care t:eamintcau, prin ritmul aprarigrilor l)r{)vocat accstr-iia nr hlic ,' rl ,' t' ,' e c ti i l ,n (' c e rc 1 r e -a a v u t atunci ci nd i r-rscsc i ncr:i rri nat pcntrlr rlistruscrca florci cornercialea Rominici. Era insi mult rnai nuantat clccit in trecut, ferinclr.r-se dc afirrnalii categoricc, prfcum ccr fhcuti irr mrrrtic 2004 in firte instanlci qi ficinci apel la ciistincEiiJc operatc cie l.csea 187/1999, privind dcconspimrea Securitipi ra po/iiie po/ititti Is.n.l. Sintagrne, care i a lolosit (ca muinrra) cle minlinc in clemcrsi:rllepublicc mcnite sli I apcre de umbrc'1etrccritirlr,ria fcrst introclusli in lege , 1rc patcursul i-au acloptatea, clc tostLrl prcccclat clezbaterilorparlruncnt:rlcclrc 'Iurianr-r. rr'spccfivi, fipttrl e La r''retncrt senrrtr()rjurist (.orncIu (-onstantin f icu L)un-ritrcscr-r, lrtrasrcactiainitiatoruhriproicctuhri, legii. DLrpz'i aleqerile In l)';rtLrnitrtcri rrsr-Lpre carc in hnrri l renr-rntat (.NS-l\S s-a schin-rbat, 2004, conclucerii ciin cincl cornpr)nent'.I Corneliu -ftLrianu a tirst rccomDensat.cu srlstincrealui Traian
t') | .ilttt'/rt/ttt,30 scptctrblie

20{1,}

lbJ

1\r ) r \ \r {.\l \ r \r \ \ i - i ;t'Itt,\1.\r ! Bi :i tts t:t

r!1l rrrr s {)r,rr...t

165

i rr trLqe i trstttrqci cl c llr a t ocml i c e s p rl s c s ci,n u rrrrric tl ll rs(' l rrrri , juclecati. ll';iscscr-r 1rii)si pus in clillcLrltlrel)c lcest slrbicct si in cempenix clectoreli pcntrlr alcqcrilc prczttlcngirlc.Dc ;rildi, ctr I{ominici, prilcjul dezbatcrjiclectoralecu ctnclida;ii la Prcseclinlia in 18 noicrrbric 2004, Pctrc crizcluiti clc coticlianul ,l\clcr,aruL -fraianIliscscr.r, in cttnfcxtul cl insupi, ILornana lmintit ce cleclaresc nostru, r\dr:ianViliLr, r s-egaslt anuajamcntulia in cat:c.,cole.qului ll'isescr-r ar fi splrs.,si elr a trebuit, cincl ;\tunci,'fraier-r Sr:cr-rritatc". ()frger:i si scmncz rln as(lttcrlcrtilngxj:tlnellr, am lbsolvit $coalacie pcntru cir alttel nr-rap li plrtllt si f:rc cariet'.l". Pentrtt cri, clc fitili ccr-a,(-ristian'I'uclor funcl,'fraian l}iscscr-ra negat ci r fi sptts a;21 Popcscu, modcratorul rlczbetcrii, l-r intrcbat pe Pctrc Roman l{ispunsul <lacipoatc si numcasci vrelrn trlartor al aceleicjiscr-t1ii. ft!i-i tolrt'ir I ira dr-: ir-ri Pctrc ltom:rn a Frrst cetc.goric: ,,Sigur. concluceteaparticluh:i,;i l)uvriz, 9i Scvcrin, pi l3abiLrc, ;i oricine (.()ntrovcrsctlc au continl-iat pc lcest sutriect vrc;i clun-rnear'rrastri". in alcgcri a] lui succcsrrIr.ri pc pafcursul irttreguluirln c,Irc i1Lrrnt.It 'fraian Li'isescti, ci instanla liapt.r-rl dcvenit prc;eclintcal Ror-rriniei. (liuyici in 1'1fcbruarie 2005 dc juclecati l-a incrirninat pe Nfr'ruur noului prcscdinteal lirii i-a scn'it prea pclrtr"ucalomtriela aclrcsa pu1in. in i-i rlcccnrirrie 2005, 'ltaian lJiscscu avert clin nou de cr-,lebotirii cu Sccuritateedilt lrecut, Ptintru ci ii,rcii clin car-rza nu apiruscrd nici un fcl cie docur-nentel'.imutitoatc pririr-rclnatllr.l accsteia.Itdziroir-rlse purta, in contintiare, pc tirlilrtlJ dccllraliilor, lLcerut lrlmil(-onstantincscu ilc mai susfostrll pregeclinte dar Li clata (,NSAS rccleschjcierea h-ri Traian la rclafa ccrcetirilor privitoarc i\r-rdiatin acea zi de catrc Colcgiu. Il'isescu cu fosta Secr-rritate. ,,a ,tinut un spcech impccabil", chLpi cr-tm's-a cxprimat acela9i lvlirceaDincscu, cate a rdaugxt: ,,\'ont crinriri niltc lucrriri Pc care, un an nu le inielcgeam prca binc". Iil a observat cleexcmplu, acr11r"l iii cd i se pare ,,ciudati" o cojnciclenti:,,la exact ()ra cind ciomnul la noi, s-a programlt tiierea llmil Constanfinescu cl:a ati<1iat pangliciJla arhir.elede la rnarginea Bucuregtiului". I1ltr'aduvir,

,> l il i ntl Li i rrn r- r r : uslcptqir : r t cont r ( ) vcr sxf Lr llr ( ihc. i r qhe ( ) niior r r , ( lolesiulLr i, aL pr cscr lint cle l rl cstri i ntcl cdc : r r r . r nci Tr ; r ian lliscscu :r prLrticiprrr it inaLrgur:arcrr no.ltri scdin al arhivclor (.NSAS cl. l a P opcsti -l .corc] cui. i. r r t 'b'. itcle zi: r r isr ii pr czc. t i la evcnim c'nr cc pirg:c arc clcsprclurlier-ca ;i solicitarcalui Irnril (.onstlrntincscrr, llccstr u tiercllr:at: rrcceresi ,,serluce sii inciilzcascli ciorbli, cu acciea;r tircumcnte c. crre Nlrrg'r (-ir-rvicia picrclrt prrccsni c' minc ci r-rs si l c'. r ai pr czinr e o cl: r li. la ( . NSAS. ( ) nis. r : r r pr at e I l .S ^ confirrna". ()r.riloru u conijrmat pc ioc, cu slr.rgirnrcic ,,clccr., sr-rbiectul estc inciris". iar 'fraian LJisescua reilcrat nrai vechilc salc ahrmatii, ciutincl si arateci o relatic a sa clr Secul:itatea intra in cutr-itnapr,icsiei: ,,d.ar r-rncopil ar spr_rnc ci r rrrrvrgat gi n-a .fi.tcri cle SecLrrilrtc.N* a'ca ninreni c()rtr()l un<1e ajung 'izut rlporrlcler unui conrandant de nrvzi sarr ra.poartelcpc c-arele ficcarn rle la ,\nvcrs critrc arr'ator. Sr.inr p.rblemc carc,pr.babil, in sistcr.nr,rl antcrior, lvcilr.r o trimitcrc rlir-cctasi ciffc ()reancrle (lc sccuritltc ale statLriui". l)resacontinua insi. si c()mentczesubicctul, consiclcrinclr-r'sc cli arhivcic rimi. zivoritc atunci cind vir-re vorba cler l'rcun closarpc numclc lui'fraian illlscrscu" Intcrlenr'ncl in accrrstichesriunc,tdrrisli fic ci:rr: rlc ce ir-rstitutia scrvcaintcresr_rl persoa..i, la 1l aprilic 2(x)6 r\clninistraiia plcrzirlcntieli:rcrnis un crrnunicer, in carc sc spunce ci ,,prepeclinrele Ikrminici, -Iiaian 13isi:scr-r, ccrc prririic SRI, SIE, NIA;rN, ,,\rhivcl.r Nati.'ale, clerin:itoriloraririvclor (.C el P(lR, tulLrror institutiilor carc clcrin douurn.nte prir inci pr.tinscle legrit'ri cu Scc.iitatea clir.r tinrpul reginruh-ri conrunisr,si lc pr-rnila dispozipa(.NSAS, pcntrr.r a putea fi er''altrater ii ciucirl:iteecuzatiilcprivincl o prcsuirus:icolaborare l yefirlui statr-rhri pre;edintele 'I'r.aianI}jsesc. c--rr Sct-rrritatea. aflrmi i. mrrl c:rtcg,ric cli rLr n scmn.t'icirrlati un angajamcrl cr-rSecr,rritrre';1, ci a colabrrat niciocleti'icr-rsecuritatca c:r '' p.litic poliiici si nu u clcstiis.rat nicirrieti activititi in slujba llccstLria.Prcpcclintclc'fraian IJisescr-r consiclera cir acr-rzatiile care i sc rtcir,rc in accsf scnb n'.r lrr-r nici r,rnfirnclamcnt rcal, fiincl

ii

tii
,ii

j,i
ilii

l,ii

iitl

iliii

ilili

Itill

tiltl ilili

iili

tili

ilil1

lili

ll iii li
l:,
l

lr

i'

,il

ti il

ii

;l l l

lrmffi

I t)t)

Aorr v .\tt.r .fl l .Ar '.\

t.( t I tt r r r r l i \51 s ( :l

i \l rrrrr : ()r,rrr r

r6'7

Ficr-rtc in b:rzn rinor xprccicri crlre nu sllnt susfilllltc (k rl(l(' slltl l rt . , Ltt:i rl doc um trn tes e l rn a tc s a l l g e n e rx tecl c' frai an l 3ri scsctL" In p l i n a cani ctrl l ,pc l 6l tl ruLrst2(X )6. v er ii, p o l e m i c a a c o n ti n u ' ;rt. 'lraian lliscscu irrsistaasupra f-aptuluici nu arc nimic clc ilsctrns, susf nind c:i numai cu o zi in r-rrmril-a contactat telefonic pc trrrr-rl clintrcrpropt:ic tarii ul timei nave comanrlate, petrolierul,, B i ruin t:r", pentrLra claclispoziliccomanclantuluisa cautein arhiva rapoartele stc rapoafte v()r fi gisite, pentru ca pe carc le-a ficut: ,,spcr cri ece (r copi c carc sc ()P r(' l i n ri n fa tc c o ml l l n i ci t oir t c fi ]p ()i l rtu l c ' I\(' l tLl cel Putin, presa nrl la bord". I{apoartelenu au fbst gisite - sar,r, a mai aflat, clc atunci inco.lo, nimic in lcgituri cu cle. Ou acelagi spus:,,ntt am x\Tt niciun angajamentsenln2lt prilej, Risescu a rna.i cu SecuritateA,nLl arn avut niciodati inf<rrmaqii clate ofiteruluj cle Securitatcin scris, saLlnote inf<rrmativcclesprccineva. (]cea ce eu aln ficut estc si fac raportul clc voiai Pe carc il face orice cornanclantcle navli si sd il predau armatorului c()mpanici de navigalie. Nu am ce:rtrtniminni si ascunciitt'rettn dosar rcferitor la mine"1(r'). (,2-rci sc vorbea tot mai rles clesprceristi:nta unui ciosarde colaborare,carcrar fi fost clistrusin imprejnriri incir ncclarc. In act calc si ateste() atare 2006, refcrit()r la un ascmenea 22 augr-rst prcceciuri, cvcntllal un pr{)ces \-erbai dc clistrugcrc a dosarr-llui Bisescu, Citrilin llarnage:r clcclaraci proccdur.r sc c()nscmns qi r-in clocurrent, .laci ea -q'a procius, ar tlelrui si sc gdseas'.:ii la Serviciul l{omin clc Informatii, cici ,,er fi tost normal si se clistrugea,erau ftrartc pleci;i. Trcbuia si existe () pistrezer.(lAnd ser dcrvadi cd a distrr-rsciosarulX, Y sau Z,casit nr-r6e niciodati tras Exista o prccizie in inventariere la rdspundcrccd nu i-ar fr <listrus. foartc, foartc exactd". Iiird incloiali, afirlna;ia fostului gef al Serviciului tlc lnformalii lixterne avca si-i punri pe jar pe ohcialil
rr'e 2U0(r,Declaraqiede presi ficr-rti la Palatul ( ,offocen-l I (r aurrr'rst (w-wu: prcsiilcno'"nr/ ?--RID =tlet&tb = dete&ici= 788'1& PiUD- )

S ]l l . trrl r: r' :rspLr nscscr cr:-ir lt it r t sigr r r ant li, at it ( _NSi\ S ult r i, cit pr r,rrlt'cirorici Scctorului 2, ci la ci nu sc gesesteninric. (iaci, clr_rpui f clrllr c()recr sersi2llss Il.rnagcl, la securitate,chiar si ninicr-rl cra (-um in'crrlariat. sc v'.r tle la clccrar:rtia lui t Iarnaqeasi pini 'cclca, ia,,riz.sindircr" slLl ului, a clurarrnri pi-rtincic o luni. Plir-ri attrnci, i' stilr-rl si* *rractcr.istic, a1 int.crvcntiil.r tclcf.ricc i' clirecr ra dezbeteri telcvizarc, pe 1 auuust 200(r -3 1l'aian Biscscu cleclara 1acmisiunea,,()amcnii Rcaritritii.., cLifuzari dc Rcalitatca 'f\i cri nu a fiist inlirrmaf.r san crlab.rat.r al Secr'rrititii,ci nu a c'mis a*c crcp'ritic poriricri in ti'rpur regimulLri c.''iturist ;i ci toatc rap.artcle scrisc in pedo:rcicle cit a icrst c:ipitan cievas gi reprczcntantla A.vers:lu ftist cxcr.siv clc natur.i prclfesionali: ,,in calirateacle c.mrLnclantcle nrvii, clc sccuncl.l na'cl'r petrolicrc p. care am f:icut servicrr-r, :rr. fiicut zeci, s,tc, pr:obabil rnii cie ral)oartc. firar-r rap.nrrele pc carc lc fac pi Lrr-r c'rnanclant r.min, si iili pr:innetLrra slierlcz,gi un'l britanic f...J^ 'n.l fr-rnctiilor carc lc am inclcpri'it in tirnpul c,m'nism*l'i, dacriag I)c sp.nc ci n-ar' viz,t ofi1er dc scctrritatc.as 1i ccl putin lilr caraghios. i\fi-ar-r-r f,icLrrser\.icir.rl, n'ri-arnclclrus rapraltelc la c,mpania cle nevlgatiela sosirc.$i tot timpLrlam sustinr-rt ci am iLvLrt imprcsia, clat.ritri tipi-rlLri cle n.vc Pe cere am lucrat, ci accsteaau f.st surr etcttilr ,rg.ncl.r clc sccuritate,l uncia crin ciircctiirc ccc>nrmic_-c, ccva clc senul acesta1...]. Nrr vcti sisi r-,lp()arfc rlil rrlresaieSecuriritii rlc cipita'r-il cle ctrrsi ltr.gi 'I'raianIliscscLr, dc str_rcle'tul Illiscscr-r, rle ofltcnrl 1l:iscscr-r". La slirsiti-rr lui 'l'r:iian Ilriscscu i-atr lr 'crii, sirit pubLicin apirarc (l,smin (.iu;n Vir:ni1 pri'r,r, i\iigureanr-r. 9i cu r:n rol intportent in can4tania electorali pcntnr alcgerea luj Iliscscu ca prescclirte,sc clistartaser r1c.cesta,intr.ecci c,l,ireratiire liincl, pLrblic,tcnsionrrte. l)ar (ir-ryri x rclarat,chirrr si in asc'rcnea irnprcjr:'iri' , rlisc.tie p'rr.tli pe cxre a avlit-() c. ;efirl starrl'i inaintc cic 2()(14.'I-raian lrriscsc. qi ar fi clar cr-rvinlul clc.n.er. thgi dc cl c:-in. a crlab.rat cr-iScc,ritatea. i ,,\Ii_n slrtrs:arn fost t.,flfcr-, rrm a'Llt frcal)ri crr 1''r\r.,arn tirst la,\trvcrs, sie.rrr cir am

ifll

lilir

ill

ililli NilI

ilri

i 'i.il

fl|r

iilr
lll

illir

ii',

il i "l

ii.

j:

r iil ,i

'l.ii ti j

ffi

Ar r r ,v \R .r t\

I \r \

\ l .t t l ttr l .r :

Il \\t

* I

i \[l rrr s ()r'rrr:r

169

dar nu am i:ost irtli>rtttltl,r", ScCLtriiatea, a\ruto anutnit.:trcabi ctLl sustinea cosmin Gugil1,r. Nligrreanu, fostul sef al scl'r,icitrlrri R<,rrnin clc Informagit a deciarat la rindul siu intr un intcrviu cd atdt notele pe care Ilisescu le intocmise ia Anvers, cit ccle in calitate de inspector-gcf al navigat.iei civile erzru ,,in motl sigur, pe fiEapostului, erau obligatorii i...|, era o func;ie proemincntir 9i a lace inf<rrmiri, sintcze, sau ltlu ell cun) s-o mai fi numlncl ["'i, efa o chesdunecarcr notc de serviciu citre respectivaSecr:ritate... rcveneain mod notmal, obignuit"rLl.$i, cum c firesc,noi trebuie sd inlelegem din spuscie domnului Nldgureanuc.'iacesteanu Pot fi asociater,rnei..colabordri" cu securitatea, in sensul incrirninant 9i clezonorant al tcrmenului. Apogeul asaltului umbrelor trecutului asutlr'.rlui Traian Bisescu s-a pctrecut ln tc)anlna anului 2006, cdnd (,NSAS pregitca vcrclictll in legiturd cu cl, in urrna reverrificirilor, atit solicitatc public, cAt;ii obllqatorii prin lege,pentru prcpetlintele Rominiei. 'Itaian Ilisescu pirea ci nu mai are lini5te. t)upi obiceiul sdn, in 5 septembrie 2006 prcaedintele a intcrvenit zilci" dc pe Antena 3, carc aveaca telcfonic in emisiuneii,,Sinteza subiect legiturilc sale cu fosta Securitate.l)e asti dati, intervenlia sa, Lrnaantologici, a monopolizat practic ernisiunc,rPe tlurlte a jum'itate cleori. ,,Pot sli vi garantez ci eu nu ;tig ca illrl un closarla - si gindigi-vi ci, la vinzolcala cate securitate. Pot si vi gar-.anrez e in scrvicii acum, s-ar afla - ci nu am clat nici cl clispozi;ie s:i fic clistrusvreun cl0saral rneu. Eu habar n anl daci a fost un <10sar, daci a ftrst distrus cindva, in'79, [sau] in '89". ltaian lliscscu sLrnt micfofilmate, nu ar da a rnai tleclarat ci, gtiincl cI cl<>sarele astfel de asigurdfl dacd nu ar fl ltdevirate gi cli, xsa cum nu a fost colaborator, nu poate avea nici dosar de r.rrmdtit de Secutitate, pc mare"' clc nav'i nu-l putcai r'rrlrtdri pentru cd ,,Peun comzrndant sir"r,ljisescu (,r,rtoate cd pretindca ci a$astau lucrurile in rrecutr-rl
11iZita,21 augrst 2006 Articol-il ,,Tt<>c politic " [-'P', A''\{ l- ) 111 Z)ta,2 septembrie2006

nrirlrrrist:rr c:i i a intrebat pcrsr>nal pc sctir serviciil'r dc informa$i closaral sdu, iar acestiaI au asiguratci nu, mai 'rcun ptrtrn [)ircrirtia cle lnformatii a Armatci, carc a fost intrebati cioar riacri a cerut CNS,I\S clater desprc Bisescu, iar rispunsul a fost ,,Ntr". SLrstincrilc sale cie Ia Antena 3 contraztceau flagrant ce spLrsesc Traian IJisescuin anul 199,9, cAnd sustinea,aproape cu ci^ci cxiste mindrie, cri ciosarul lui cle la Securitate nu poare apirca intr-un ziar, clerarccc, lucr6"ncl 12 ani in strlini.tare, ar trebui ,,acltrscu camionul". (ir,i aceeaqic>cazie a lungii saie interventii in direct la Antena 3, a mai rccunoscut cd avizele de navigatie erar-r clate de sccuritate gi c.i el insugi a avut o perioadi de gaseluni fdri acest aviz.'fraian Bisescu s-a conrrazis de mai multe ori pe parcursul tntervengici sajc c{e o jLrmtitiitede ori.. initial, declara ci ,,nu am fi.cut nici,tlati vrer-r infcrrrnarc clesprerrrcun coleg,., ciar,intrebat dc rapoartele pe care le ilidea in calitate dc coman<jantpe navi, a recunoscut ci a dat ,,armarorului" |NAVRON{ - n.n.] informiri despremarinari care consumau alco.l sau despremari.a'i carc au rimas in striindtate, declari.ndr:-i ,,dezertati c1ela b<>rd... Despre rnarinatii care sc irnbita', Traian Bisescu a declarat ci le tiia din salarii-r ;;i ir trimitea acrrsi. inffcbat clacatreb.ia si explice acest lucru in ,,rep()artelci clecilit<.rrje",l3isescua declarat:,,Cum sd nr,r scrin, rlaci i-am trimis acasl?". Referitor la cei care fugeau de pe navi gi rimi.neau in striinitntc, I3isescu a der:larat: ,,prir gi simplu infrrrrnai armarorul cd. ti.a* rlczerat cloi oameni clin cchipaj, pi cu asta, basta, ce si i faci?" (-,ontrezJcea din nou o alti declaratie anterioard, clin 8 ocr<lmbric 20{)4, in care, intrebat fiind dacd a ,,turnat" pe cineva, a nispuns crregr,ric: ,,lixclus. $i vi asigur cd, clacdexista Lln astiel de d<;cument,era in presi dcmult. .Hste excius. N-am ficr,rt aEaceva"112. I)incolo de toate acestedeclaraqi.i contraclictorii sar-r confuze, un fapt e cert - in ceea ceJ privegte,
112 l:*tnimenlr/ :1i/ei, 8 octornbrie

ilffi ffiii dill iill


iJ
iii

[il iiffi ifll1

il lll

llri

lj.rt

i ;l

ili

ill

2004, ,,Cigug <Iin primul tur" - lnterviu

reahz.et de l)an thpalaei

ij
,i It

ill

ttfl

AD | v .ti t,r - t.t !i \r \

\ tr r 'l r i r r r r

l i r : t,:t

& l ,rl trs ()r,rrr.. r

t71

tr itt a cicclaflll clc tlotrli ori rtct'l:t1ilttr-t rxrcc)ri 'i'r:aienlSliscsctr l .rr' t' 1r1i t: leg :i tu l ac u e L -c ss t L rb i c crrl t rc l a di l or sal ccu S ccttri l :ttt::t. rcllrtii rtLrtost tace numri insistenle cu cilrc a sustinut ci '.rccstLr lircgti ;i normale, in lumea in carc cl l t.riit. [)ar lumclt s't t]c ltunci, rr unui cipiten clc ves, ;cf clc reprezcntangicomerciali in occiclent;i milionar al cpocii dc eur rdn'rinc inr''iluiti in ticerc si un-rbr:i.Prer:nrrrr,rncimitir a1elcfantilor. ,,Problema cu dosarul meu este ce ntl e((

inti: arlcvil, ,,problcma cr-tclosarltl mcu csterci nu c"iL:t, rlfirma Trajar.r Biscscu la 1 scptembrie 200(r, ir-r lccitr-tri clr lipsa unei <lor.eziuraterieleeslrl)ravrer-tncicolaboriri (in scnsul r. t' hi :rltl :tc:lnLtmt]ci i rtpi rt:r i n [rrrr.rn r) c u Sc c ttt' i 1rtt. ir r , ' ri rn i n rn r, infiirnrrtil'e". prin difcrirc lcgistre care !incau cviclcnta,,r:clclci "\ intr tin cliscurstinut Ia (.ostine;iti,pe malul mdrit, in fala spLrs-() virsta lui, clin vremcrrin cate ere la Institutul Llnortlnefl carc ,r\.eau clintrc resistrclc mentionatc, ccl cerc s-a dc l\'larinli;i cincl r-rnr-rl Nfinisrcrului ;\priririi Naqionale,il inciica drept urisit in rrrl.rir.'clc r-rnr-rl scrviciului clccontrlintornraEiirlrilitare clintrc,,cr.,lalroratorii" l)ar, si revenim Lt Costinesti, (tostr Dircctic a lV a a Scctrdtdtii)" ,'\tr-rnci l nrai spr-ts: 200(1. ir-rtorLrrina anulr,ri ,,r'i trrirtLrrisescccca cc am splrs pr-rblicclc citeva ori: nn atrr ll\.tlt nicitttlrtd un angliitrncnt citle Securitatc,nu am scris niciocirrt.iun linil clcsprc nimeni. Arn nruncit intr un sc{rmcnt c:are nu tc linea in aiara r:clatiei () rclalie inti-r-rcin.a r>blig,atotier, spunc 'fraian cr-r Sccr-rr'itatea". iJliscscr-i, prin natura servjciu|-ri:,,tic cl-iam luclat ie NrWIt()NI, ()rn lreu ere in aiarl tronriclclor, crfe pLrca atari, ser:r.icir,rl clcci ,,Ln se pr-epiteaaccl eviz cle Securitrrc ca si poli sli {lc ci in Institr-rt plcci in sffiin:itatc, ire ci em fost reprczcntant r1l (-<lmil:rnici
rrr 1 st-lrternbrie le cut'sulileScolii tlc Tr:ri:rnIliscscu, clisctrrs 2lX)(r, PI). ia (lostincsti,clLrpir\mos|'tcrvs
\ llrl ,

N;\vlt( )i\[ l. ,\'vcls, i. m.ci cert arr fi;st om cale a fost i., conr2lclulcu lccstc structtrri,agacum au fost'' Oricare clintrec(rlegii mci ..i s:rcrrrnt F, , sr , r r ir '. r r . t lint r c, ) r r ) r enir cr r c r . r \ . r . lt u est [ r . lJ. meseric.Nu vreau srispun ci apaau ir;st toti rominii, pentru cri nu toti ar-r avut aceastdmeserie". pracuc, in tot acest expozeu 'itaian R i scscLrnu n eit gxexjst r . nt : r unui c, ) nt : r Cl ( . U, , ccisLul.I.nsit ut ului dc N{arini, dar l-a pus pe sealnaobtinerii avizeior necesarciegirir din apelc teritoriaie ale Rrmaniei, in primclc sale cilatorii pc rnare. Era fircsc si se intimplc aga gi, inrr-aclevdr,serinscrja in practica timpului $i a reeimului. Securitatea intert.rga cu atentre orice persoana care ufma si ias'j peste granil5, in cad^rl inclatoririlol de se^'iciu, in leeituri cu .rice i s-ar fi pirut suspect: cle Ia rude in striinitare, pAni la posibile condamniri politice ale unor membn cc pr r 'cir c t hr nir ieBist scr r , r r r . sr c ( . i nr r ( . r a cazul, ceea ce nr-rexcludc existentx un()f asemencaverificdri. [,a fel clc aclevirat este c:i prin vcrificiri au trecut gi tori c.legii sii de la N{arini. Dar eie nu Au atras, ca in cazur lui, c<;nsemn:rrea celor verihcad drept colab'rat.ri ai Sec'rititii, in registrul retelei informati'e ciin caclrul Instirr-rturlui. 'Ibtu$i, r-ricivorbi de a ftrrna pc cine'a, s'stinr: Traien Biscscu. ,,ne ercr pini la a v'rbi tlc un dosar dc inform'.rt'r, c1cc.laborzrtor, cle turndtor, cle .ricc altceva, estc cale lLrngi gi eu, pentru ci nu giscsc acea foaie scrisii clc mine, o foaie clespr:e un coleg, prin careram ficrrt ccva rdu, ccr oricui gi.segte . astfcl cle foaie s-o facd pLrblici". Srlicitarca este Lrna retorici ;i isi afli rdspr_rnsul in frazt urrndroare: ,,n_agisit nimeni acca foaic scrisi de minc, pc c.rre\i ini t, rrate", conlinua Traian I}iscscu cxpozeul in fzrga tincril<_.r di' partitlul Dcmocrat, care ii sorbeau c1e a dreptul cuvintele. Fdcdnd o mici parantezi, rebuie sa prccizdm ci. estc, bineirrtelcs, posibil c'.1 o asemencanotd informativi si n, existe, ceea ce Traian Brisescutrcbuie ci ptie; cra in practica Securiti;ii, protejir'ii ,,s'rse" a sa, mai alcs in cercuri inchise, 'ederea 'nci limitate rclational, r-r'ile scrisr-rl ,nei pcrsr>ancii p.tea cleconspira in rl e farni l i c. i n. ". .

$il
ill
4a

*il

$1i +ri

+r ll

t'ir

ti rii

flii

f|l

+tl

t7)

Ar >1,1,!n.tl t i r l - fi ,\ LtJ ! 'l 'i i ,r t.tr

{i r '.r .r t

(rl rrr r N {.rrtrr '

173

s i n u o tc rc in tttocl< tbl i tatorrtl ()l c s( l i s(, cx l l, rl c c rl s l rl c ( ) l2r l)()ra fc ci numai intirrmaiii vcrbllc, coltsclttrl'.ttcin -tcris clc olit,t'rtrJ l ui , J' rri l rt l l i suscLr:rl ' trrr(' ;l dc s c c u ri ta tc .I)c a l ti c l , i n c l i s c u rr sul lti colalrorltrce posibilit:rtct prr.rclr-Lcerii ,,lga zisc" probc cr,r l)rivi1:c ofrtc:ri, c()nsi(lcrxti fo;tiior ei sa cll Securitxtcanun']ai iu sarcin;r rlprioric clrept inarnici (cu toate ci, clupa ci-rnrgtitt-t,rlc-a ltrnqtll timlrului a avut- si arc - pricteni Printrc ei). latrrcun-ii;i continlra cliscnrsul de la (,ostincsti: ,,apropo cle '"lstr, r-1cn-iai a1l:im in fhqa unr-ii pcricol, c'laci ali obscrvat. Vin foartcr ntttl;i oarr-reni(9i iepet, nli vrcau si inilucnlcz ceva, ci cloar imi exprim o lttirerc), sc Prezinta cu h;irtii scrisc sltr-t vin ir;artc mul;i pc la tclcr,-izor, ci sllnt scriseclc ofileri cic Sccuritetegi, inaintc clc:r vccicl sursgin pur claci existi si l'teo hirtic scrisi clc ccl pe carc il irrcrir-ninezi, uai tnare rizbr-tnrrrea gi simpiu il pui la zir'I.F,u creci c. asl'.le crea r\ccrst pfoccs Ilibiia A clcvenitmai creclibili clecit Secr-rritdpi. 1"..1. ()ame:ni pulrlici, crlrneniprllitici, nrr trcbllie scripatclesub control. sli vadi cx.1ctce oamerri ncirlpLiceti trciruie sii :riititinEcicl-rciunca a ficr,rt otrul clesptc care vorlritn gi nrr nr:ap.iratcc a scris un ofiter ioaltc ruulte el. It,u rlr.r sPtlrtci nu s lu scri-q clc:sccurit:rtcclesirre Irrcrur:i arlcviralc, rlar in accla;i tin-rpnr,rptltem sd iuclccim, clr'ipi regr,rli a ciemocraticifsicll Pc () Pcrs()xni X in lttrzae ce e. rrici cr f aga Lrn()r posibilc viitoare vrcme cit nu s-a proclttsr.ricio clolecli ccrti, in clczr.l'rluiri,:rtita 3990 ;i ci a fost pcrsclnal atar:idc ceaa faptului ci a exitat utr clr.,srtr srrici, atit2 \-fclllc cit s-ar mai distrus.Njci o pteciutic nr.r cir-rciva concliEie putea giisi urrnc alc lui in rapoartclc o{iEcrilorSccul:itii1ii, ilin timp tlecrccliblliza;i dc lrrrrci, atunci ln cu'c eccstixtt'cbuiesc crlnclisi scrinr rapoartclc, o{t;erii ;i-ar fi ptrtut inchi;rrrici ct si sc inforrnatorii 9i irribr,rscescircginrnl, sau ci unttl satt aLrulclintre de stat. pcstc eni, irlportanti tletttct-ti colairoretoriilor vor :rjr-rnqc, 'i'reiar-r al sitr rlosar [e ltcest nu S 1trcfcrit iu tnotl collLrfct BiscScr-i thptr-Ll ci nu cli ,,nu-i", ci 1:r rle colrrborttor, clesprcctirc slltrltccloar\"'. scris o persoanzi ( ) prccauEic necesard, in

i1scnrirlrlulr ,lnlllrjetncnt ctr Sccuritiltel ;t cl'inrr a lr_rrnizat ualejcis, cicslrrc c.lc'qii sii de la 1.s1.itr-Lr.l iie Nlerirri. in iata rrnerl<ir fs...l tlin Partitlr-rl l)rrl.cret, clirora lc h (.ostinesti la c*rsLrrile '-.rbel Scolii clc \1:rri I orsanizatiejcle tincrcr rr prrrtic]r_rlui, a sintqitinci o riati, lrr final, ncv.ili sa si intirea-scisplrsclc:,,clerci vi tsigr,rrnr-r cxisti rrn anqajrlmcnrdc sccr-rritrte sL:irlnaf clc mirrc si nu existli nici o infirrrnlrc clesprc \.t.eunr)m"1ll. ncl prccizari lpisatc crltLr neceszllc ;i, cle t:r;rt, -\scnre Traian Il'.iscscr-r rispuntlca unor atlrcliri lensrrtc pe 25 august, il-rtr-o c-,nfcrinta dc prcsi a Particltrlui R'rriinia i\{arc. \'aclim -l''ckrr, anLrntincl cr satislacfc ci are pr'belt: pr:ivincl colaborarea prescdintch,ri cu Securitrlfur,ccua cc rcprsTlnli (tocmai pentru PI{NI!) un rn'rirr sr:ri.s pcr-rtr. suspcndarcas:r, i_a dat cur-intul r-rnuianunre f)obre lJoros, absolvenr al Tn,stitLrruJrri tlc i\Iarirri ,,Nlirceaccl flitri^" c* un r.r inaintca lui 'fraian llisescLr.ll'rc1 a rriuns cJr.rpi1989 dj.ecror acljuncr al servicir-rluidc p*rrectic: ;i l?azd,ir pcrirach 1993 199(r.l,:,1 e a.firrnat,sr-rsrinzincl ci cste in dcplinri c*n()stinri clc car-rzli, ci Sefr-rl statul-Liera trnul clintrc turndtorii clc ir InstitLitr-rl cle Nfarini. Ilt>r.s cleclaraci la viztit pc Bziscscr,r ,.curn scria n.tc infrrrmati'c, cdnclcr:r in anii croj-trci l:r institLrt".Ill a prccizat ci, in generral, cci turnati la Sccr-rritate de rlivcrsepers()a11c avcauprt:,Lrlcrrnc clintrect:lernaigrrrve, mr,rgindu, se pi ni l a excl ucler ce l. r clc ie l. st it r - r t . , , Dins, l r ni, eazi cd; n clisp'irut acesteclr>sarc. insir sunt urme alc krr. sc pot glisi sintezc pe care L)irectja (-rnstanEa le rtinrirea citrc geful l)irectiei cle c.ntraspionaj la rrmatd". 'Il-aj:rnlJrisescurr rispuns indjrcct la acestc acuzatii, carc cleschiclcau inclusiv calea unor noi posibilc ,,clcz'dluiri" la 1 septembrie 2006, cinrl s-a adrcset dnerilor clin Partidul l)cmocrar. l)oar citcva zilc mai tirziu clupi intAlnirea sa cu tincrii la Costine;ti, rrcestaintervenca, prin telcfon, pc 5 septcmbrie,
ri' I)up.ii ", 1 scptcnrbrie 2006 ,,Arnosuc."rrs

$ iin
iIil

rti

iil iilli nj

ffi

;11, irjl
. il] ;.i

rll

'ij
,,il

:l i

u
r7,1
.,\I) l i v Ar t,\r ,\ ti \t,i \ l - ti 1'l 'H r r .r N l l r .r ,,r r

M,uttus {)r'rrr r

175

la erlisir-rnca,,$tirca zilei", ctr lr-rngl cleclara;te clin curc rrnr t'irrrl mai sus.Devenisc iminenti o pronuntare a CNSAS-r-rlui in c:rzrrl ., lJiscscr-r. 1n emisiune,firi si i se vacldchipLrl, vocee sa pirca mrii nesiquraca cicobicci. Iar cuvintelc,amestecind furia cu lamcntatia, sunau ce ale unui om carc sc trezc$tc singur, fira nimeni alituri, in vremc ce i se prcgireptc picircr: ,.Pc nrirremi contcsti foartc mul$, in primul rind cci dcranjaqicle ce se intampli in momentul cle faqi. Ci sunt ciin zona politici, ci slrnt din zona FosteiSecuritdgi, ci sunt din zor-ra unor intercsc cconomice...I)cci. nu as sDuneci am foartu multL pricteni, cum nu alrl nici in prcsi. Nici nu i-am pupr r r rr' o tl e ti p c fru n tt' p t z i a ri yti ,ntci nu l m fi cut gesruri pt' care le-au ficut alpi inaintea mea. Pur gi simplu inccrc si am c.r nu i nccrc, nrr mi zbrrl . neut r : rl i tl tefe l i tl e p rr-s i .N u o i n fl u crrtcz, clrm v-ali fi agteptat...". "femerile sale se pllte2lu intemeia pe o eventueld.mertjz.are, 'lr^ '-''-;'; ( riil ^'nduccrii \ r \r u r u l Romin r! \ Lr lr r . { \ urr\lrlLLlrr Scrviciului J Lr de Inforrnatii lrdrlrJ (clupi crrnr lm r-izut, ccrllse c1 insuqi clitectorilor serviciikrr de infcrrmatii si i se cornunice dacd in arhivele pe care le dcEin ar exista vrcun doszrr sau documente care il pri'zesc).Foarte de riscurile la care crau supuSi, mai ales probabil, rletcrn-rinati clupi deciaralil .averrtisment ficutir la postul cle radio BRC in 22 ausust c1e(litilin I:larnagea, fostul clirector al Slfi, cu privire Rcmin de Informalii si nu sc la imposibilitatca ca ia Servicir"rl micrr Lrn proces-verbalde gisclsci, in arhiva fostci Seci,u'itdti, clistrugere al closarului clc colaboarator al lui il'raian Iliscsctt, institr,rgia;i-amoclificxt p()zitir ini;reia. Iiiri ca sd Li se ceari in n-roclpr.rblic nrti preciz:iri fa,ta cle ceea ce afirmaseri anterior, si anumc cri la ci nu c nimic clre si-l pr.iveasci perprcpedinte, dr-rpi p(i cxre le-am citat mai sus, ce ncgaseri dcci prin rclresclcot-rcialc (INSAS Sectogi instangacle judecati (Juclecatoria trirnisc citre rtrlui 2) ci ar avca vrcun docrlment rcferit()r la 'frzrian Bisescu, cci rizr4Andit.Printi-o aclresir din 19 scpternbrie200(r, tle la SIll s-aLr rr rpri i J, rs u p re :tfi r' rn.r1i in: r iir r l i r r(' \ c n L ' :r,l c c i p r, ;ir tr:trtsnri tr' :t

citrc (.Ns,\s rrrr.:ir,rrrclcr-lr>cunrcrrtc: iutvilrdr- nrhjtti/t/ ,,lleqi.;tnrl (l.n-stanta rrlrrr la cuprinric, incleobsfe, fbndt/ti opislrisrrrrr lclLrc ul intirrrnet.rikrr nrc.ltri clc Secr-rritetc n.n.], voJumul 5, cr>pr:rtt ;i l i l e 11,3" ,i n ce1'capt r e m ent i( ) nxt le pozit ia i75( ) 2 num elc Bist.ls(.LJ'l-t{,\tr\N, cr-r clarclesalc cle ide'tirate, cr-r n*rnirul cle inregistrarca dosarului personal .1990 si ctuLrrntit()lrut n)clttiunu: cu pr.ce -sul-verbal ,,Dosar pcrsr'.1 clistrr-rs nr.582l2 tlin l 5 ausr-rst 1979, cLr,,p.cesul ve'bal dc clistrugere.r. 0i)58212,inchcizr.t i'r data de 15 au{ltrst l1)79de Inspecror:arul Securitate] Juclcteenfde (-onsta.ga". D.curncntele clc mai sus au fbst transmise citrer (IN S A S i n copi iaut ent illcat e clc SlUr ls. f)ar, in 6nal, tcmerile lui 'fraian lJlisescr_r s au aritat a fi neintemeiate.C' prr-rr1cnli, consihul National pentru str-rdicrea Arhi'el.r Secr:rititii cl.i<lcl r.crdicrLrlin ,,c^z.l lli-sesc:u" PcsLe: numaj gaptc zile <1c ia primirc:l nojlc>rint.r:nratii cic l:i SRl. J)rin L)ecizia (Jolegiulur(INS,\S cr.rnumrirui 310 din tZ6 scptcmbrie 2006, pre;cclinrcler Biscscu cre ex()nerat cle banrriala.ci ar. fi colaborat crr Sc:currtateA ,,crl politicr politicd", aia cr-lm spunee legca, i' baz:r ckrc-umcntekrr cal'e sc lflar.r in prscsia crlegiLirui CI\S;\S, pini la acca<lari. ,\ccestd noui ,,r'ictorieI la p1.rrr,ts" inrcsistrati cle 'liaian l3iscscu, clupi cce clin carc ficusc: o ,,chcstiunc tlc clnoare.,,in cazuI scancilrltrlui rle ]a i\nvers cu navlr ,.Zirrrnicca" si :r rrnchcfci cc 1-a rlrmat, nlr:r lirsr -szi|bittoritri cr.rgar-npanie. I)incl clor,:rdir de intelcpcir,inc,1i-aian lliscscu nr-ra ficr-rt prce lnare caz cler ,,certiflcutr-rl",btirrtrt cle la (.NSAS, cur. .' a iiclrt nici in lr:szituri c. r.icr,ria ,bti'uta, c, ajr-rtr'rrljr-rsritiei, impotri'a lui i \l ugri r (]i r-rvi ci . in f . nr l, I lt sal'at , , sint aqnt a'f nr ir ut r i. pi , , anum e impirtirea Sccr-rriririi in cbuli, clintrc care nurnni () p,rrte ar fl tl. conclarnnat - Sccllriratc?t ,,caprilitie politici". in l:est,toati accasti
l i 'P ri u l cl resa nr. S ,,/l | 39;t) i19 sclrterrrbric 2(XJ(r, ntcntionerriin l)ccjzir (-ol cqi uhri (l N S ,\S n r-. )ltt/26.t9 20t)()
j I

l
ti

i fi i l ti l l Ii

ilil :il it,t il

llrl rllil il11

ilil

ilil

itI

l/ll tg

tiI ru ltl til ts

ii

il fiI

ilt !t

tl tl

f! tl

il! li tl

Il tll
i l

l
l !

il

ITillE

q.D Ii v .,l R u.\ r ,AL( A t.{ |

.l

r . \r \N l J \'.r .''r .r

rrtor:rl yi sri bntiLie cu uf]brclc trecutului e avut clarul si I u'zi-:t.r' nascd scmne de intr:ebatcprintre susginitorii sii, lrrirrtrc cirr()() vreme s'a numirat gi autorul acesior rAnduri. La capirul atitor dezviluin, al apari;iei numclui '-fraiarr Biisescu in dor-ri registrc carc cr,rprind colaboaratori gi ,,sursc" membri cle parud ftriosigi ca informatori de citrc Sectrrtrte, clttpi publicarea clocumentelor care probeazd cxistenga unui closar cic al contrainformagiilor militat:e ln vremea in care el colaboaratc-ir invzila la Institutul de N'{arini, distrus la un moment dat, Ia {inalul nunreroaselordeclaratii xslrprx carora fie a rcvenit cu noi preciziri, fie lc a cont.razis,pur gi simplu, r'imAne o singura cerddutLine,ca un gust arnar: Traian Risescu a coiaborat cu Sccuritatea.RinlAne colabordri. inci invdluiti in umbrele trecutului numai ndtilru ^cestei tltr decla.ri acL11l1) Cici dosarul inci ,,nu e". I)incolo de ceca ce se s c ; L i c tl c frp r c c s a s c ri s .c c s a sP us.ce s-a i nti rnl ;l l r i rr l tcl i-r.,.,1n".i r-;ini - l n s u ru uc$1()m. '.,.-"r -

Caprrolur. w:
TT

un pregedrnteprovidenfal. pentru sine

P rc.l ct linr . . k. r r rci li dd si plin{d din n, lr lr t , um r r ii gcncr osi ai coafezet care ii alinia pur,-i;elc, gAnrlinciu_se la so:rrtasa ingratd, cle $ef-de-stat-care-vrea-binere-supugilor-care-nu-il meriti. ()srinda ?i intoarse chipul tras gi obr:sit cle atAteanc.dreptd;r.(lum, tocmer el?De ce, el care a c.ndus ,,_Biruinta.,, nta,,, ,,Indepencle arerzr>lvat zrpoi toatd flota, drumur!le, pe petre R'rnatr, pe Stolo, vd.rsd.'cl cle ficcare datd o lacrimi sinceri? l)c ce, cle ce nu il ingelegelurneai I)e ce nu sunt scuipati de ceti;eni i:ei cA1iva nebuni carc ii cer demisial l)e ce il umilesc r\ntcncle, tnviragii Realitdgilor,tle ce l-au prrisit consilierii? lri bine, uire curn se uitd ra cl, mai nou, Aneta coafeza. ,Siieri i-au aclusgrdtarul cle vitel uscaf ca o talpd, ;;i cartofii rcci, pc jumitate fiergi. ,,A,luntii noptrr :iur poarrd, eu jignit clin poarti-tt poarti....., mofmii furios, in vrcme ce strangeain purnni pervetul cle hArtie, sub ochii concicsccndenli ai A.netci. gAndinclu-scja cei cAtiva nebuni care nu inreles pr{)firul de la RcigiaN{ontani. Pudtar pe fagi pi pe frunrc pini la ceafi, pcntru a nu Irrci l l crm er ele r iqur os ar r nj: r t cir r t r un unqhi bun, sc asczi in fata ziaristilor srnerili, care il agtept2ru cu genunchii iipigi de mai bine de un ceas.itdsufli adlinc igi stdp.ine5te furia, schimbiincl-o ;i in rnili fagi de sinc.

Un om singur
Poate ci lucrulile s-au petfccut aievea, ca mai sus, inainte ca prcgcdinreleBrisescr-r sd ne anunre cl'.rminicri, 11 nauje 2012.

rm

17 8

\t;r ;v i t,u',r I,r 'r 'A ,\ t- t,t I'tt tt'r N l l r :r '.r t

i \,1 rl rrr s ()l ,ru. ,r 17()


i

c lr m s -rl l g i s i t to c rn a i l i l l rl l c i l l i ;tc bani P C ntrl i 2 cfei te sl l i i l l .l tl (' r cu 15'l'o ;i a l tc c i te v a l u c ru ri . [)a r toate l l ccsfc:tnu pri l i t rttrrrr in comparalie cu cloui cnulttlrfi ele clomnici sale:anttme cri tltlt simtit umilit gi ci la inchcicreacehri de-al tl,rilc,rr incoace s-'.r 201)7 mandat sc va rctrllge clin viata pultlici. Calm, surizincl anlar ill fatil camcrekrr r1c|-rat vecleri.Prc;edir-itclcnu ;i-a atins insi scollul. Nimeri nlr a venit in fala Palatului (lotroceni si-;i manifcstt: simpada,si il roage si sc rdzgindeasci, s:i-i ceari iettarc. Nirricnl' Probabil ci numai clomnia sa se miri. Problbil cir,intors in l>iror-rl e privit oftind fritogtaiia fiicelor salc, e.cotrobirit prin siu austcrr, clc la r\faricineni' $i, pcste sertar ;i gi-a asczatpe crc$tet cacruliga ca. caschetaric comanclant.Iaf noi ne-am il-ttors12 ale noastre, ia socotelile noastre simple, la leclia z'llntci cie supt-avietuire"l.a clar firi zinici. l)a, prc;eclintclea clatun bun ciiagnostic' r-rinilir-rtr e evca proprietxtee tcrmenilor. Umilintt eta altunclcva.l'.ra la tospoclina czrrelua tcancul dc facrr,rriflri si le clcschidri'le arunca clc peritls sptc x lc pliti sprc t.rvanul apertznlcntuiui ;i le culegezr ctr fala in sus. lira la llolnavLrldc cancer care s-a pc cclc clre c:acl stins in clureri grc'uc1cimaginat, la copil'-rlmincinci, in pauzli' in curteii ccmr;ic a ;ct>lii dc qati. h-rtre doui feljr cle priinc, o loaie clc varzi mnrati, cllrtircu un Str()p cle ulei yi touti emriricitrnce nramcl. in mt,ltc ,rscmcncaintimpliri alc r-ic;ii ll()estrc banale. nr-ra tritit nicioclati e$a cevt. l)onitrit sa I l)releciintelcl]as<:scu ll limit'i 5i fost, cle firpt, sup:irat cil tot rnai rnul;i o'.rmeni, ajr-rnqi iclcntillcjinrlin el riclicina r-rmilinlelorc()tidicnc,i-rrtlcontcstrrtsi rnai multi oameni simpli, 6tulti, otlinioari, firstii ci tr-rt il cr>ntesti, nu il rnai I'9r. (1.{ t()t mai cles cstc Igi :rclmiratori, nu i] tnai crercl, alr incctat si il iubelsci, Ci tot mai rnr-rlti luat pubiic in clcriclere. I)xr foate accstca clc a bincleir. Lrr:asci i1 ert aiutts sli sli il rrclamcsi nlr s-au niscr.ti clin nimic. r\m fl treclrt p()etc cir tolii prin crizi cleci ptc;eclintclenu s'ar:{t jncat atit (le inei scnini ;i sr-rlidari, cc:r"r in serjos. iiri sii igi Javrcochti figaposluiLri ntr,rlt r1c-a pr.cr;ctlinrcic, tot cc cr.rtl c Dc z b i | ri n d , j u c i n c l trn ;a l ' r p o l i ti c in cerc' .rsl < :ri fi cat

srrtr.ilit',f, rcnunrifrci, spre rinlr.r sd sustin:i cd nu nai i)aftic-lci, vrr:r srij.:icc, crcrarece paftencrur il anre'i.tzi cri ii tld mat. r\crirrr, culcge cecace a sem:inaf.in Pia;a lrrt'sccii.rrcle Lini'r:rsitiirii,uncle 1rr-.'ritca cr>nsurt:rrca runar:ia ceti!cnilor, zrfirst h.rat in crericrc_-rc lu.i bunc, pc ger' in ninsoare san pr()aicil r s-a cerlrt pe triferitc tonrrri tlemisia.l)ar nu el, ci protcstatarii au rimas cci umiliti" T'a.ian Bdsescu cc>nfuncra conf'ncld o mare si continuzi ;i suterinti a suflctr-rr,i cu. iniur,itr,rrd. Ei nu clrn()aste gl nLl,l cunoscLrr cu adevlirat,.r,reodati,unili.ga. Biisescu rlu a. stat nrci.dati ja crad:i la lapte cle la .ra patru climineara, nu I-a inreresatgi ha'ar n,are cit era ra,tialunari cle uiei, ,taltdr, carne.nu a mincat zile in ir numai mazd,repr'crcr-cti vicrnemczr. _El,curn cleclaraseni', a clus-o binc in zrnii comunism,lui, ac'.rceacafpere, blugi, tigriri ;;r cafr:a,avea crnt in r,zl,ti pi hi,r c:irne, c.pcaval pi salarncleSibi'cl.. la (lclmturist - tocnra.i cieaceera e avut ne!_oie cle,,clovezi,. pentru a socorj drept ilcgitirn si criminal un regim carc a$aa si tbsr. i\sta era Rominia *-ri pi a artora ca el. N'i, cei-cua.r.virat umiliri, avcam Rominia noastli.: 0,5 kg cle carnc cie porc cll os 11grdsrme, clar st aceeaclc negrisit,600 gramc cle mezeluri.un pachct clc r_rnt clc 125 clegramc, 0,7 rle ulei, 1 kilogram zal,rir, lpr,ri. pe .-rni. Fll avea 'itri peste tfel sute de casetc -' sc ,ita la acestea pe tcrevizrrr,rl 'icle, coior din ape{tament - pe care soria pi fiicele le mai inchiriau, r-rnban in plus. Noi aveam'rrr)j, I^ crareo mare parre e .friceld istrriei ;irii pi a vie$lor noasrrc s-airrsit, in c'ntcmplarea sdcrelor dc oget r.i a picioarclor cleporc clin ,,r\limentard.,. Pre;eclintele, clrm spuncafi], nll a trrlt vreodatti r-rmilinta. I)ar nici nu s-a bucurat, crccl, cle , sincerii fi ,1.",r;;;;-;il;;J; t' ui v:r,P ortc ni ci de t lr at lost t . pr ir cst t in. r potcr . tnrr slxigj6, poar r, se contempli in oglindi clupd ce i;;i pr-r'e arlesea,.irrg.l, in bir,_,r,, caschcta cle coman.ant .c narrj ;i vcchea unifcrrmi, rmpecabil p'srrari' Spre Rrminia iui cle raini.lrii, incoraparabirmai rruni c'lecit aceea clc tzj. Noi prjvirl inapr_ri cu stinjcncali, spre urr trecrrt in care Lrr-'irinta ne inc'.rtea z,nic, str.incrr-r-ner br:cati c.

itfl tI
l: f

ii$

iit

iiil

Ix

tri

ri

lrlfi
rril

tilr
!

ili i,lt iii


jl
I i

llrt illil titil irrili


jirl

I tiil irl

tlit

jii
iii i,f
ra
li tl

18 0

Aorv ,\R aT ,r l ',\T .! \ l .l l l

'l

l tr l r :

l ] tr t :'r 't

l \1,urrrs{)r,nr,r

lEj

\o1 i\ici e tliti're11111' nc sullr':tclc' bucatli clcmnitatce1i trscinclr-r ; t im c c c c l L a q o s tc a g i p ri e tc rri l rto to cl atl i ' (-i ttl cs;l rcrLl l l i ]i nt.r, nu I ficut. pe zi cc trucc' lllti rlc'sin lrccstrl IJ:iscscu prcgcclintclc ci Rominie cl0arc' ckrilea manclat, sd o rctririm. Nu sitrriciadoat'e, Rom i n i a l tri ,c a rc a i r.rc c ta ttl e m l L i tsi nrai ai bi r.rct' l l cgi tl rri cu Rominia n()'.IStri. r\bieacr.rn-rprcscclirr|eLe[]liscscr'raficr:Itnareasac]cSC()pcI]fe: egr c u s i c rl n rl trc i R < l n i i n i a ,c c l c ' l cl reptul j r-r| errral .I{cl mi ni l rru s-a rirsculat;i ii ii Lai rispundc la comcnzi, o perte a eciripaiului ohlcri clc plrnte aLtpirlisit ccre si pirdseescat-imona.NIai rnr'rl1i ster'varclul S" rirot. injuret pc 1r sprtc, icri si-a sulprins pc>stul. c1emarinari i-au .u- i-o scr'iipatin ceai. [)e ciiminclti' un Qrup pcnttu cuile a tdiat tliurnelc. Ijt-rflelrc.l)a. I{rlrirrit ccrut sc)cotealli Ilchlpr]u1 ista tlr'ril meritd' Nici neva" O<lati h-rcru,l-au r-rrnilit. cr' Chiar a$a'() sli vadli ci" ajuns la tirrm, acolo va lintine , si vacll'r amar in i:l!x carncrei tle lr'ratvecleri' pregeclintcie Sr-rrlizincl clin cap 9i a plccllt incct spre birtlul s-a riclicat itlcet, e sah'rtatscr-rrt s lu. r\ i rrc h i . tr* tt..\ r;i m rL s i n g trr.

Un om trist
Il ,i to tg i l i r/e .rc r/e a h l n ,i b a l .t/tj dt:t)rel | /e/dce/tl aj .ri n,l urr,ttl /ui" O ti'rte1ede'a drepttr/ I.a lri.rlr:lea Rortiilia. I.a'lraian l)ri.tt.rctt.

rbn

dsllr<itlare.Ittsinguritlttled/t'ti,un()il/cttftinitttait'tred'tirtt'rca/dein ,rrltirrrcrtirtaparttirii.()arece.fitceelarttnt?'\'eaitr'ilutekui4or?'ll].'ntai m salia' ru'fitele hti?Are spilatltefa{i in yihle rbu arni? A nui torbil pdre d 'tesin(i nai bine? e in ('hina' ande in {ttri, -srtu t\Iai este cearciine? ottt sJhr;it? liitneni ntt -rtttt/urueacercdeniterea unai De.l'apt, nai /t"aie1le, po/itic' careacatt ili a'rtetzptcT tt ttttril' ]t ttn cadaura l:u credci Bd.rescu ;tie. .itabikixturea al anei cltrcnitdfiectirt.li /ic/ertle lalio re' I.1sn/inulul apoteol.ic carierepo/ifictftentisttri.Omrieriincorettcesloildeosebit'diiruitcao scttiundat fole de urirrtsate'a putere rle di.tn4lere er;hiwlenttict'rtt ani inh'e,qi tat cei-a ie;it ht c&.

(.:i 1;i t r r 'clc vas hincl,a i'ce; r r - r t pr in a inccndieu'p'r : t . ( _l rcprcz.r)1:r111 al Navr 'nr la r \ nr . cr s,a c( ) nt ilt r el:pr in e; i nr r pila firstii crlegi clin flrta corncrciari. (.a rerv.rutirnrr, r ilvLrrgrijri sli il legittrr:r cLrsctul Secr-rrititji clin (.onstanra pcrnrrlia se astgllrir c:i v,l'.inrsnl sii'closar cu fa;rtclc clc armc in s|_riba clefirnct.h_rr rcgir.l-r r-rr-r i taccpr'.blc.c in'iit.arca crrricri.() ca.erd pe careirr 'e scriic h'rngi lle pri'rclor zilc clccrcm.cratie c*>ia ir-,."r, 5i-. pr".,,.,-r, asez:lse orlinirlrli ;re hirtilc Iun.riitr:ase ul carg.ului sir_r ,,Ilinrinta,,. dc la r'alrrl .rir:ii ra Buc'resti, pc rscar, a rvut grji s:i sr: "\jr-rns c.respr'zitor ;i si-;i adr,rciling.i sine c>arncni tlcv.tari ;r "1se7c" t.icutt,precunt (_ili* N,{arinescu, zis ,,Sh.girnul..,cu carc, cl_rpd un pian bine chibzuir, a triiat liota br-rc:igi a vi.thrt r ra ficr vcchi. ;i S^r' mi r.g, la lrret clc ficr vcchi, crifcrcntaarir'entind crntuti rrin c:arc avcasi-;i inzcstrczecorcspllnzir'r tctcle.La gtrvcrnaLc, njuns mrnlstrlr al transport.riror, n. l au intcrcsat prer n.*.r]tjarniccrc sosclc rle patriei, pentrLt carc e percclrut cloar o taxd pt a agezat la nrargincagropilor pxn()uri pu ciuu, cu Llm()r ncgrlr, a pus si sc scric ,.Aici sunt banii duftrnca't,.str:i,,.i\1-r,i, [)cnrr. c:i rrrrrep.rt intirulat ,,"\partancnttrl", conccprrrcrepetlr c'rirr-rrui crcc..rrri ar prir'-rrrinlstrirlrri a scrs la iveali tnat'rpazlicurilc srlc inr.Lrili.rc, s a rizbu'at crunr. i\ ricut nri crr>ar si fic i'rin.rrar acel ;ci ^l c:()fplillri clec.ntrrl, un offl orlc]st, pc rrr-rmerc sliri valerien Sta., ci l-a :rclusla cxaslrerarc clemisicchirr (.iorbcr. ;i 1reprin-r,'rinistr.u A dr-rsrdzbr-rnurc. rrai clepartc. imiri'ai.ncl par-ticlur:rccsruia pc: marsi nca pri;r:rstici ; i ciistrugincl C-onventi a f) cm ocratli. Nici in propria ogracli nu e a\,-Lrt prca r_nulrri riibciarc si s-tea in linia a cl'.zi rr particl-rluicare i a acbPt:.t.prinlr, krvituri rlc trr.lresrru el pirateriei, gi-a rlebarclLtgcfirl. Pctrc R.<tman, i:cl carc il pr'p.lsase i' fot.riul n-rinistcrirr.r, s-:r trczit pLr:-itc rloxptt: rfr-rl1crlr pcstc bor-d,ier lJliscscu, 1rri. bir-rr:-c,n.scr{ulsliu hoh't cle srLtisfhctie, i-a luat i.cur la cirr.ra r)ar:ti<rril,i l)cm'crat. Ajuns apoi ltrirlar al (-apitalcr, nc_e eltrlntaf solernn cr1nu r_apiirisr rcr:asti ttrr-rctic pcl-rtf Lr i. lume. I- arr crcrzLlt, pcfrtfr.l c1l 'imic

l
I

IBZ

'I'ttr t i :l i i '\s t s t:t i\l)r ;\i R ,\- 1,\ r ':\l '\ '\ l .t'r

l \l \l l r \{) l ,l r ;\ lgJ

lrrililrrIilt s[at s,irlccriptlirn,in acclctimplrr-i, repccle$i nri 211-) nit:in.I () rt tl:tt:irrr:Ll carierei tccstui ailcr-dratPrinci;rc' I)trpi ce, \-tumc' lacrimj in ochi I rrimbrriti;:rt Pc buticuri gi a omorit ni;tc criini,cr-r h presu'lintic si luinclu-i qi lui locul clrept canJi<lrrt Stolt.r", ,,rlt'.rqd clc ia t:slrare Pc torpilAncl Particlul Naqronal L,iberai,care ii salvasc trci trandaiiri cclor Nava dc sul; pavilionril lui Bi.sescr-r. clemoctaEii bucurat cie fitloascle infflirii irr apcle calclealc a fbst prima c,.lres-21 odatd cu c()milndantul siill' Pr.rteti-i, I)up:i cate, salvri clupi salr':i' lliscsctt i a btltnbarclat de pr"pr:itrl c{)lnrln'lltnt' neincetat pe aliepi sii libcrali' Sabt>tatd , \ lien q rD r.' 1 ,t.t..s i \tl e v i rs :rru l )l ' i s-rsctrfuntl rr' N trst' sl i t' care c clrcptateaiii unclc s rrtlus aclevirul. Apoi, cine ce a mai sah..at, clc lupt:r a l)ar nici un morncnt -tctea s-a autointitulat ,,ptlpr-riar". Nemaiavir-r<l Rotninia nll s-a [)st()it' comantlentului u'.rvei'arniral pestc borcl sccr-rnzii 9i ofitcrii arLrncat inzrrnici, fi i-a irrventat.$i-rr ce in cc: din salc de cart, cafc au inclr:iznitsi conlcntezt *t111girele i-'t scufun.iar mai nesibuitc. r\ ilracatcu toati forla Parlamcntul5i pc ali a q i i s i i r,re tn c l n i c i s o c i i rl -tl cr-uocrai i ' P zi ni cc' i ntr-' -rnti rzi u' a avincl al'irtiiridoar o sircnli llloncld 9i un mLc limas ctt totul sinur-rr, tirrpi fetetil culloscuti care ii ur])plc cind qi cintl irahltrr-rl, steurxrci, t Pcstc patrLr cuburi clc gheaqd' l\cum' clupi cc ciege - nun'iai r-Ln 'I'raian lJ'isescu a clistrus t()t ce cl:.rcie clistrus in iur, comantlantr,r.l lucru. S.{ se clisttugi pc e trist. r\u i-a mai rdmas clecit un singr-rr s inc . .\ r' e u s i t 1 i ,i s tr' I)u m n c z c rt ' ;i ' l tcrl t ' Un dilematic: comunist anticomlinist

2005' r\ldtLrli c1eRadu Ioaniil' mii llra in primzivera an'-rlr-ri (iotrrlccni' irr inccrclree dc aflam penlru a tloua olri La Ptlatul szicondamne cotnr-rnisnr'tl' a-l cietermlna pe prcgcclintcleRri:;esclr A9 clemersr-rri' Nu atn fost singr-rrulcare a intleprins ascn"'cnca :iceleasi brtr'rt lr c11re mcniona-tl aici cloar pe lloclica 1)a1:rcle, pc ncc-'bosirul slu tnine' ca uqi gi a bitut la ncclcagi 9i clri-rmr-rri

S ,r' i . l i i c' srLr . lr r , \ liar t a ( . ir , icr i. r le I r , , ccr put ir , in : r cca pr ir nir , : r 'i, el'itrrri rlt' I{;rtlLr l,rrrirr, esteptamrisp,,,,'r.,rl rrrrrr.r'cmori., d. p..t" 80 rlt: r),q-irri, carc ck>ctrmenrlneccsitatc:L r-rni:r ab,rcriri f*rntale r crrrrrl .r sr i'lir sit c in . i'r pul cr >r r unis. r r r r ui, a t r ec<- r r r spr r ir ii, invcstigirii si concllrnnirii lor, cit ,siit n)risurikrrrcl)arlt(x.iipcnru vicfirrclc rcgirririrrj, un gcst ,lsLrnlatin carnpania clectr.rralai clc ci tri ,,\l i ri rrr:rl) r cpt at c; i i\ c1c'ir . Nu ci. r cenr , in f ir nd, clecir si sc fac.i t'lrcprrttc si sli sc sl.lrni ldcv:irul. ,,1)rcsctlintek: c firrrrte()cLipxtsi, rre artter,ecesrsubicrct nlr cstc pc aQc:nclt sa in prczent", nc-a spus rrin prirna un consiricrprcziclcnrial.R:rclLr iranid, clirect.r la N.Icrnr'-ra]rrl Frolc;caustr-rlui clin \\'ushington si, cleopotriv:i, iln bun cunr.rscl-rtor al istoriei crrnrnrsmul'i in Ir-rminia, a inccpi-rt prin a susurc cri r' ilsLinlcnLra act cic <:rrtlar'narc r rcgin-rr.rrri c.nr''ist. pe rlt . partc sii,,rirolir:, I pritr inloC1rirc:r LinLrir;rlot-f cc] clin tirnltr:l regi,n,rl.,i [rfcclltt l l i csctipri vi ' d ll, locar - r sr r . r l, si pr in acr ucer ea 1i cit in f at e just it ici a ccl.r r'in.r'aii pe;rrrucrirne pi alr.zr-u.i inainrc trc r 9g9 nu va fi privit l c, nici ur-rill clc sLrspiciilne de citre c.'rL,-rif.rrerr cr-rcrlsc:itrr:cpt r actirrr-rc c.)lrc-llfcntiali, ci c.mpl'rcntafi, () rsuni^rc nccesurrr.. ll In Rrncl,arrr c.nllrlctat c'u, i rolocaLrstLrl i i si crrr-rr:ie c.rruriislrur.i srrtit ccie cl,Lri 1c1c elc .cclci:r;i r'.ncdc _ i* crilttrt i'tpr,,triva ur-rrrititii, ;rrnlrcics.nf ilrf rcst'r'iptiirile sr tr.cbuictratxfc ca :rtarc, (:ecr cc, i n Li rnpLrcelor i :zccc ani cit llicscu; i c: sal. nLr i cl'i clin i tE firsta n.mcncl.trrr:r'1 riu clctin,t 1)lltcfcrl prlitic:i, 1111 a\ic1r cr:n-r si lic i lr i ir pOsil;ii.Nu sc pr_rtcau c:onclrurna itr itc sincr. ti8 ''\rn .scr,rltlrr.p-i inmiir'ui'iti riislrtr'surdrrrrrri-rlui co'sirier. Prr:scclintr:lr-:, slrLurca cl, nu .rc,l., ,1" cc trcrl)u1cconcjamnef c.rnurismul. I:i rlr:.1'rt, s-:ru crinris rincrc cr:r're I 5t .i^rzuri, cirr I mrj ori l ri ca pop ulllici nLr. , r vlr Ic1c s*icr it . 'r r : r r : r n l] : iscscLr insLr si I1, sc p().tc pl:ir-rge cl'i :r tirrs-. rri', *.ca l,ani. un serviciLrlrun, ll iln al)1'rrfllncrtlrllrc in c.'sta'talr 1r\rce pi::,tc-3()0 cascte: virlc. si alir lrs,-trrrc;rcu, l5a ci, lrcrson.l, nil vr:cictic cr: frcbLric c.ntlamnat t' ni r-r,qrrl rcgi r-' PCn*Lrcr i. r ni"r it ar c, ( ) p{) za'1t , r sii, lr Lrlr . , ut cr c
I

rl

rii
il

li

tir

i$

ri

li$

i84

l \ur ;r ,,\r r \ | \ | \ l .\ ,r t.tl t - - fIt'tt- tx BAs t:s r r

\,1rurr:sOpnr,.t

185

i\rrl r:-ttrles 5i eu 5i Illitlir ri.gorialc legilor in vigo:rre xtullLri. sL'.ferit loanicl inmirrmurili;i fari rcplicri 9i atn pir:Lsit, rtit c'Li,cif li Rrrcluloanicl,palatul prezicieniial.inti {iscse fclurLlilt ij rxpi)ftul ffxnsmis nnterior, firi vteo rezolulie scris.i. Nu rnult clupi aceea, pre$cciintcle-iucitor sc anttent intr-o cursi cle irrrpunere a lui corncliu Tuririuu, ,lllr()1'u1 zl'ute|iJr'prrlarncntrlrc amputirii I-cgii'ficu pt:in impuncre a in cle politici,", tlrept ca politic I ncfericitei sintrrgme dc ,,Secur.itate (.onstantin J'icu prcgeclintc la CNSAS, impotriva fcsrctatului r\u V ot. l rt dci tcl runi j \c fu n e a strani i a rc u g i t, pri n I ) um i rte s c u . sus;inu! de urmat insi yi pr()tcsteleindreptdlite ale anuajrLlilor' prim:r clati Rise scu a fost pentrr-r e civiti ;i pr:egedinteie socictate (.NSAS. Lccqiaa frrstusturitoare 9i crcclci hurcluit,in tala -.cclir,rlui mize cOnclarnniriictirrtinistrrului atunci pre ;cclinteict" rczlt,zaLci ('u atit este Lrnapolitica, Pe care, ca iucitor' trebtric sri o cAqtige' mai mult cu cit, le 21 clecenrbric 2005, prcmierul Tiriccenu, cu carc sc efla clcia intr-o situalie conilicfu|ih incipienti, cfe.lsc (-6n,"rnisrrlu1gi, ll cirgi institutul clc lnr, cstigare a Cltirnelclrjoc, prin in e intrat deci pregeclintc arn fcrst nrimit. Rdsescr"r ultcrir,r crrn()sctrtt (lftPt inftinlarea unei ccimisii preziclenqialc:, ntt'tnl--)ru r1 ,,Cornisja 'l'ismlineanu". ,{m fOst not.ninehzrt (erarnpc xtrrnclc()nsj l i cr c c - ,m i s i es i ,i tu a l i ePCc r a l e a m a c ccptat-o cle stat in Clur.'ern;i, inclifetcni cle suspiciuniic melc ctl Privirc ' l'.r sinccritatea prczidenliali, nu putcam sd rctirz cxPertiza) istoria 1rr privire cu Am scrjs it-r Raprlrtr'rl comisiei capitolelc Secur:iti1ii.De fept, la prima gedin1i, am 9i predat materialul nu am pe cilrc i1 avcam clela scris. La rcstul ;c.Jintellorcrlmisiei '_ nu arn |cst nici inr'itat, 9i nici ntl lnai r.ccicam nrai part.icip2lt c1ecl trcbuie sii o fac. r\m rimas cu gustr-rlrnter el unni escc e fbst' previzibil -'prc-sim;eam ci nu se va illtainPla nirnic' A;;a ;ir a cigtigat cle partea sa intelighentia anticornuntsti' Pregcclintele clrept clupi ges;tulspectaculosdc conclamnareI comunismulr-Li ('amerelor retlnite ale regirn itcgal si ilcgitirn, in fala plenuir'ri

I)l trLLnrc^t r Llr I -) rar r . cr iscur st rnu l a avut , ici et ect pr : Lct ic. r\ rirnrs d^<xlr lrn sest siml;olic, l)rii nici o 'n vaioarc luriclico_ l cqrsl rtrrr' :Ii. ns: i pr c; eciint elc_jucdt cir a luat pot ul. Pini in zir:a in care institutr_rlclc Invesligarc ;i a Crjmclor c'mtrnisr',hri a f.st prlctic rmputet cic catre (iuvern'l l3oc,prin aceea cd n. s-:rmai ()cirpar clcinvcsrigaqii, c.iciestuJii t.nd,imunrric gi cle rrroa'izarea cfec,rrrcr-ii (sugcsrir,; cun Il.tririrea creGur,,ern czrre ii stat.a clin feirruarie2010 acrivitritca s'b tuteia prof'es.rului Tismiineanu lipse;itcrtcrrncnul,.sccuritate.,), r_ricrun acti\rjst de partid sau rfiter clc securitiitc nu a frst .rcr mdcar citat cre organele jtrcliciare i'r,re'ancherti. cu privirc la faptcle sale din treclrt. l)c;i, clacdc szi-lcrcclem pc preseclintelc lJisescu, ace;ria au slujit un reginr ,,rlegitim criminnl,,. Fird inrloiali, un in rap()rr ;i cu cl,mnia sa' Ai;a cd t<iti cc-icc arr crczlrt sincer in cond2lrrl'area comunismr,rh.ri s-audovcclita {l niste nailj. Au chibitat clc.,ar un joc poiitic, in carc'r'raianlJrlsescu a cagtieatla cacearma, cu.n si'gur rl s sc()s tl i rr m int . ci. \ u: lr r . r c. r r r r t . lccr Lr alit it ii I ) r n car . ( ) m : r r c partc nici pi^d',tzi vfeA si rrc'rnritd cd a frist trasi pe sfrari. 'Lr

a t
j

5 il
i

;ii

ll

j' i
I

ti ll i i

l f ti lll {
I
ll

Un om fdrd istorie
In l)ecembrie 1989, in momcntul criclerii regimului c'tnunist, 'lrairin Bisc:scu licera parte crin esa.lonur ar treilea al nr,nrrncl atut.ii ct r r r t r r t

:l 'lI

;l$
rlE
itE l5

;I i 'l

parte din cUta c<tntrinisti. Itl cra, reamintesc, dircctorul ge:'eral al Inspccl.r:rr'iui cle Star al Nar.rgelieiCi'ilc din N{inisterLil T ranspor.trrrilor. Dc aitfel, intr,un inrervii-r acorclat c.ticlianLrl'i Evenirncnti,rr z.iei in unrpul canrpanici clectcrrale pentru aleecrile prezidentiale clin 2001, Traian Ildsescu a recun()sclrt,<Jupi cum am mat a,rit.at, c:i closarul si.u de clirect.r a fost aprobat clc i_lena (ica..,;esc..,, ,,1,n,ct.mlrrie i989 am fcrst chemat acasd lcle la post,l.i l^ Arrrr.,:s,uncle era

j:*.:H ::: N on encla t.,,", ,, r"" ;;ll.'lil;lilJlT ::;:i' : statua cine facc

ilr
il* il*
ri I
ri! l,l rr5

if;

I :l jil

il

i ;,l l
.t
; il riI

t'!

i. {

::l ::l

i:l r" l

iil
l:l 't 't

I Ol)

Aogv i tt.t't.r l ;\1.\

\| tt

Ir ti r r r

l i i .i

s tt

i V lrrrrrrs( )r,l rr,r

187

l c' $ rrR ().\l - n.n.l si I)trrr)11. tl i t:i 1l ' t' s c f L L..\c l e n ti c t(-o trte rc ' i rLN gcttt tt r rrtlrrlrtrtri r' ,:tti tlri c ti IL tl l cii,trsl ' tcctr> r ni t' ri s tt u l -l i ' tt1 Sp ()fttl fi l L itr cu ranq t1c clircc:l9t'gt'rlt'rrLl civile. [..re 9 fu6cqic tir:y'tc i.nrrrc, ' l ' re n -s p o rtL l ri l o r t]()l l tl trcer(' 11 t()1I1i cl csti tui tl i N{i n i s tc rr-rl [...l .I i ttscsc trlinistcrului -frrnsp()rtrrl-ikrrpe cleparfanlcntultrrtvll 9i ttr 1r>st c:i lrtr clilrtxri ()ttllctli noi, crlfc sli nLr llc c()n1estati [se ingclce-e (.rbinctul 2: Iile n:r iLaprc>Lra rloseruLl linierclr:parrid n.n,l, Iiinclcr'r a stllt siu (icarr5cscu". closltru] l)lr, pinir si ajun{I,iin FalaELenei, cu curc colzborese. ani clc zilc sub ochii Secr-rrititii, ;\m prczcntxt pc Lerc in acelsti carlc il.t ce a c()llstrlt colaborarclr lLil 'frlian Riscscu cu poiilie politica c()munlsti. o probi:ezi' ln pilmrri c'.1re ,\ici, 1,r linrl, rezurrt clocrLmcntelc rinc1, numck: sir_raPefc in itcgistrul cll pcrsoenele clin rintlul m crmb rl l ()r P (l l L d i n i u c l c ru l (l onstanta P cntru care s-a cl tt apr()berca sli s;rrijine mlrltcll dc Scclrritate.in accst Registrr-r, in carc se rcgisesc inlornratctrii mcn]bri c1epar:ticldin judcqtrl 'frairn, Consttnle, le pozilia 19 tle' la litcta i'1,se Qrisc;tclliscsctr pc iltunci clr ctfltcr 1l le intrcprinclcrcaclc [',xploatrrr-c: caLc lr.rcra cra foi o-' i t Il i scscr-r a l i k rte i N h t' i ti rn c (l t!i rr\l ) (l o n stanta.' f' rai an mailtr dc sccttritatcl\lihai rkranriclcs. rlc loc6tc:nentr-rl crt ,,strr-sli" Nr,rmelchri 'lj.lLianlliscscu n'raitparc in l{egistrul jurnel pcntrtr (-onstlnta, c{)nfiniii(l cliclcnta rctclci inforrilrtit'c clin jticlctrLl rlin lcest itldc!. Sct:r-rritliqii rt cr>labc;ratorilclr tletclc clc itlcntrhcar-c l.a r]ufirirul cle int:cgistrare17592 din clatatlc 25.02 1977' lF1lrc: eccle5i Iliscscr-rTlaier-r, collborator al Sccuritilii, ctr closarLrl rl:}xi arita ci, la tlata alc3 lirsu-.l 197lJ, RcgistrLrL pcrsonlil nr..-19!x). 'fr:rietl lJiscscu rLitrst prin'rit clc colaitorator aLh-ri pcrsorr;rl cl<tsurtrl iar, ultcrior, clc insorit'cnr" ()0'{3467, cu aclrcsa Securitri;ii le,,\rl-riva '[-raiarl crlhb<lr:rtorulr'ri al 3990 ci tl()satulpersilnal sc fftenti()ncilz;.t scfrs utl I)rocres rr titst clistrlrs,int()cminclgsr: i1 :1Ccst Lliscsci-r \:crl)xi crr nurn,.lrul58212, la l5 arrurrst[979, in c()tlt()flnitetcc]'r Ctl nlcmbrii internc c,1fcpfi\rctlil colll>oreicrrSecr-Lritalii r-ror:ntclc c lcp rrti rl .

(.rrrrr e' nrai aritat. crllurr,*rrca pre;cclinteh-ri ll.iscscr-r cu Sct-rr'itrrlcrL estc rlrveditli ;i clc c,rcsprnrlc'!a ir.rtcr'i clin caclrr-rl Nlirislr:rLrir,ri r\lrarzirii n\a;ionale(\Ir\pN) clin 2004, in r,rrma cireia NIr\pN rrlinsmis CNSAS,.lLri o :irlresi prin care c.nlltma ^ ci accst. a iirst colab()rirtr)ral i)irecliei a iV-a a securitdtrr ((-'nrrainfir.mrtiiIe N'IiJitarc). i\ccasta l" L,^z; aclresa rrr'irs7r,, ^,." din 1(rrrLrgllsr 2004, trirnisi de irencralulde brigacli clr. Ghe,rshc N i c,,l l t scrr, scf ul Dir ccr icr Sigu*nr i \ lilir r r r i, q. n. . r . lr lu, locotcncnr (]hcorehe Rotaru, lcfr,rl DGIA, care confirrna colab.rarca lui'I raianIlise scucu ,,ccigtii". (ior.rfrrrm cl'cumentului, ,,in eviclcnra .lcpozitului cle arhi'd se alld Registrul-jurnar penrru evicicnqarctclci informarive a (..manciamcntului Marinei lvlhtare Oonsranta, BrisescuTraian, nisc'r l:r ciata clc 0,1. 11"195i, a fo*st c'labor:rt<rr al rrganelor clc:c.ntrainibrmatli militare, pe t.i'-rpril cat cra clcv al Insritutrilui de Nfarini, ar.i.nd c]oszrrul personar nr. 3990/ 09.11'1973". Scrviciur Rorn,in clc lnfrrrrnarii a negat ci ar cle;ine rl.cumente cr,rprivire Ia c.lab'rarca presedintclui lJiiscscucu Sccr-rriratca. [)ar, ulteri.r, chiar (]NSAS confirma cd a primit si de la SItl, nr: <1'ar cle la Nf;\pN, mai multc cl'cumenrc referit.are la c.lab'rarea l,i 'i'raian -Biscscu(potrivit l)cciziei nr. '31()/ 26.09.2006a (INSAS). riie su'r astfcr crnumc*rc: Resistrul invcntar-arhi'i al firr-rd.hri rctea o.nstanta, in cerc \c rcq.rscsc foti colab.ratorii Sccuritdtii clin j'<letur (.rnstanqa. Registrul Jurnal pcntru rctealr,]i.t.rn'iativi ai U.iv. (12 150 N,[e'gaiia, in care sc tcgdsesctoti crhLroratorii securitiitii de lii Insrirr.rtrlc1eNiarini, Procesui-verbal cleclisfruscrcal cl,-rsarului nr" 3990/ 1972,closarul cle c'lebrirator al sccr-r'itdtii pc numere'Ir:ria, Biscscu. ,\ga curn cu satisfact.ie abia ascunsi, accsta allrma: ,,problema cu closarr:l tr.tcue ci nu e". Oricum, dectzir (.onsiliului (.NSAS cu privire la prepeclintea krst salvatr,arc: n'a cr>raborat cu scc.ritatea ca politic poiitici, chip:i sintagma imp'si i. parlamcnt cle domnul corncliu T'urianr-r, cel pr.pus rle par:ticl:i l)em'crat al clomnul'i IJisescuin colcqiul (INSAS.

13 8

'l 'tl .r tr r , \D r .;v i * ,r T t tr r | Li \ Ll r l

l l r s t :;t:t

<lr-tpr-r Llll vclnic "plrraclttrrotrrrtrt"' ,:\;a se tace clt triinl il-rtt: intr-t' trtrit it-lc:trc' e lr-riStll:in t\lesenclrcsc''t" cxprcsia c()nstc1:etll dc lnconlpctctlte qrltva crizd cc()n()mici' tlcccntllrttr ;r. ti,-tul s-a lupttt 1tl)r()1tl)rl (iulcrnuiur sr c()rupda cu carcrpreicclintclc ne aflinr ir-i la prini cc e reuSit si o eclucli 1lr-r1cre' t-nanclntc ciot-tl'r Ntr e c1en'rirltc; tlt'rrlle flirli euel in tLccnt' sitrLalil unci clisolr'r1it avttt de l a cap.sci mptrtc" ' ' r\m c um s c s p u n e i n P()P ()r,,,p e g t el c i()st flolrcnclaturist iclst ttt'lt"t't'l-"'t' al Sccuritritii' r-rnprcseclir-rtc, in tin-rpr'il comunismr,rl, rcgin'rr-rl tlc partid, cere ^ condamrrat 3()0 tic casctevitleo"l U]'tO:::] clruie ,,a dus-o binc 9i aveil Pcstcr uncl t-1 urmatg ;i-e atres slmp'rila tegim ,,ilegirim 9i criminal" timilul clin nici cl crimir' trit:i ttn lrbuz rnultin-rit1enaivi, in schirr-rb' lu Ilinlls 9i pensiilesccr-irisrilor f,,.,,-ll.rircgitn ntt a ftrst pt'-clepsit' O" politici nu-;t tnai Pfrncsf "l:ll: neetinsc.I)oar to;tit clcEinuti pcnsl"l lar lcge' prin cltePtul ti''cau tltt i" gratuitc rncclican-rentcic ln timp nuti putin c1cI5tl de eurtl' tthit"ltntr'rl .rtt lor meclic "t rinlls' cu t()atil crtza'll apr()ePc cc e nntti gcncral cle Scc-lrritete "l

Eprloc
,'\sa allti 'li:eian Bliscscu,cum il vzitl eu, aut()rul trcest()1' rincl,rri. Ltn Alex:rntlrn N,lrrceclon ciirc a ci;tigat blitdlic clupii i.xitrilie cu sinc, ajungincl la srani;elc demnit:itii Lunrne. Dc aici incolo, e incc;rut razboiul sliu cu ccilalti. \lai intii priertcnisau colegi clc'p:rrtic1, pe car:ei-lr triclat pc rincl, in numclc victotiilt.rr salc. ,\l ctrccririlor saLc. ,\irc,i rizlroiul cu un L'Livcrnqi o coelitic in stih"Ll clin carc e iicut partc, 1rp()i cr,r,.x"lrs,.rl pe careiil ciSti,gasc I'r lisat srikiatiior sii s:iu,intr un ir-uc5 sdibrrtic;i al critui cari'.rr.ru crcdinciosi, sri ir fle jeiuitc porloabcle ;i si tie t)urtat ln sr-rlitele 1-rutcrii,profitulrri si rninclrici de crrceritor. i\1uns pe lr()nul irr-rpcriel, cu crinsilicriisrii,clc care s a aritat Ia fe1dc gol sr-rflctegtc ccca ce s e firlosit si ;rc c:rle i-a lcplicht rinil pc rinci. ,\pt,i I tiicLrt sri rttl cj :r cLrr ) l; r r : iinl r r ': t qi. ;\rc insii o sjngr-rri ptrblcnii. It,l nu e r\lcxanciruNlaccclort. (.u toatd ostirc:rcri:clincioasd s:ii,r rimas Lrnimpirat si sicof-rrnlii qi.rl; iar noi nu sLrntcminvinsi.

I
{

$
.B

iI
; {

1.000.

'I'r"rian llisescr-r' irli place Si clin accste motivc nu ace:rstir si rnr-r1|clltelc eur scris L)ln t()atc accstc nlotii'c

s : l r I is l, l 'l t " cer t r : s i : r ill. r s i t l' r r nnil

Cuprins

( rrprt' rl rrl lll: j nrbrcl c trecur ului I ( :rIri tr' l rrl [\' :

j . . . . , . . . . . . . . . . ".1. . . .].9 .. i

LJnpr:c-.cclint c r . , r . icler it ir pr r l. r t rsine . . ". . . . . . . . . . , . . ". . . . . . . . ". . . . . 177 Pent

G AJ
! 6.

t'A -'Y Er/] i l -u


N-v

'la

co

-N]
- Al E-

iiii :! ti :1:. irl"

\o
\4)
v

-' -

^"i
'7-:
' Ol :;

---'o -*
-'O Er\

.' i:l:i:

ii'

Ui -o

#;. ' fl:;; ii'i


i.
i: :;
ijr::

i"lti, $li;" '

u,i,

iJ. ,,; '

r{! l-{
F{9 -z

i:'.'

AE
fr
l-:

f-)
-