B.

CONSIDERATII PRIVIND APLICAREA STANDARDULUI EN 15381:2008

1. Introducere
In Jurnalul official al Uniunii Europene din data de 18,12,2009 s-a publicat standardul EN 15381:2008 (SR EN 15381:2009) privind :

Geotextile si produse inrudite.Caracteristici impuse pentru utilizarea la lucrari de drumuri si pentru straturi de uzura asfaltice
cu data de aplicabilitate 01.01.2010 ca standard european armonizat. Standardul SR EN 15381:2009 permite producatorilor sa descrie geitextilele si produsele inrudite pe baza valorilor declarate ale caracteristicilor in raport cu utilizarea prevazuta, in conditiile de incercareconforme cu metoda specificata.Acest standard include si proceduri ce permit evaluarea conformitatii si controlul productiei in fabrica. Standardul poate fi utilizat de proiectanti, utilizatorii finali se de catre alte parti interesate si permite definirea functiilor si conditiilor de utilizare aplicabile.

2. Domeniu de aplicare
Standardul specifica acele caracteristici aplicabile geotextilelor si produselor inrudite utilizate in constructia de drumuri si a straturilor de uzura asfaltice precum si metodele de incercare adoptate pentru determinarea acestor caracteristici. Scopul folosirii acestor geotextile si produse inrudite este de a indeplini una sau mai multe din functiile: - armare R (reinforcement) - reducerea eforturilor antifisura RC (stress relief STR) - strat de etansare B (interlayer barrier ) Utilizarea geocompozitelor de acest fel trebuie considerata ca parte a unui complex de straturi intermediare Standardul defineste cerintele pe care producatorii si distribuitorii trebuie sa le satisfaca pentru prezentarea proprietatilor produsului. Pentru necesitatiel de aplicare se utilizeaza urmatorii termeni si definitii: - STRAT DE AMORSA - bitum cald sau emulsie bituminoasa utilizate pentru a fixa si/sau a impregna un geotextil sau produs inrudit pozitionat intre doua straturi (inferio si superior): - REDUCEREA EFORTURILOR functie indeplinita de un produs textil saturat cu bitum utilizat ca imbracaminte rutiera (netesute sau compozit fabricat la cerere) care, daca este corect instalat intre suprafata unui drum su un nou strat asfaltic permite usoare miscari diferentiate intre cele doua straturi si permite astfel o reducere a eforturilor care intarzie sau opreste propagarea fisurilor in stratul asfaltic; 1

BARIERA INTERMEDIARA functie indeplinita de materialele textile de imbracaminte rutiera ce actioneaza in asociere cu un strat asfaltic ca bariera impotriva infiltratiilor de apa si impiedica sau intarzie deteriorarea imbracmintei. Functia principala a geotextilelor utilizate in constructia si reabilitarea drumurilor supuse la fisurare termica,oboseala si la fisuri de relexie este de a reduce cantitatea de fisuri intr-o imbracaminte noua sau intr-un strat de uzura asfaltic.In plus pot fi utilizate ca strat etans (de sigilare) la infiltratiile de apa de la suprafata catre stratul de fundare sau printr-o combinatie a acestor functii.

3. Metode de incercare
In tabelul de mai jos sunt prezentate toate caracteristicile si metodele de testare prevazute de standardul SR EN 15381:2009 pentru geotextile si materiale inrudite: Tabelul 1. Geotextile nemetalice i produse nrudite utilizate pentru mbrcmini i straturi de uzur asfaltice: funcii, caracteristici relative la funcii i metode de ncercare de utilizat Caracteristic (1) Rezisten la traciune (2) Alungire sub sarcin maxim (3) Perforare dinamicb (4) ncercare de perforare staticb (5) Durabilitate (6) Rezisten la intemperiic (7) Retenie de bitum (8) Punct de topire (9) Rezisten la lichide alcaline Relevan
H: necesar pentru armonizare [1] A: se aplic pentru toate condiiile de utilizare,

Metod de ncercare EN ISO 10319a EN ISO 10319a EN 13433 EN ISO 12236 Anexa B EN 12224 Anexa B1 a acestui standard Anexa C EN ISO 3146 EN 14030 B2 din acest standard

Armare H H H H H S -S S

Funcie Reducerea eforturilor H H -H H S H S S

Barier H H H H H S A S S

dar nu este obligatoriu pentru proiectani i

specificaii
S: se aplic n condiii specifice de utilizare - - caracteristicile nu sunt aplicabile acestei funcii

EN ISO 10319 poate s nu fie adecvat pentru produse specifice (grile din fibr de sticl). n aceste cazuri trebuie utilizate metode mai adecvate, ca de exemplu EN ISO 13493-1 sau ASTM D 6637-01. n toate cazurile trebuie realizate ncercri de traciune pe produsele finite.
b

Principiul acestei ncercri poate s nu fie aplicabil tuturor materialelor i trebuie studiat validitatea ncercrii pentru anumite tipuri de produse, ca de exemplu geogrile. Dac rezistena la ntindere i poansonarea static sunt marcate cu H n acest tabel, productorul trebuie s fie capabil s furnizeze datele pentru amndou. ntr-o specificaie, utilizarea unei singure caracteristici rezistena la traciune sau poansonare static, este suficient.
c

Cerut pentru armonizare (H) dac este relevant pentru condiiile de utilizare (n conformitate cu 4.2).

Din analiza acestui tabel rezulta ca pentru testarile principale pentru un geocompozit constituit dintro grila de fibra de sticla inglobata intr-un material geosintetic si anume Rezistenta la tractiune si Alungirea nu este indicata utilizarea standardului EN ISO 10319 (pe banda lata de 20 cm). In locul acestuia este indicata utilizarea altor doua standarde si anume : - EN ISO 13493-1 (pe banda ingusta de 5 cm) - ASTM 6637-1 : 2009 care admite incercari pe elemente de tractiune Analizand aplicabilitaea standardului EN ISO 13493-1 se constata ca : ..Metoda nu se aplica in mod obisnuit la tesaturi elastice,geotextile,netesute,materiale textile acoperite, tesaturi din fire de sticla . In consecinta , singura metoda de testare pentru testele 1 si 2 din tabelul de mai sus este aplicarea standardului ASTM 6637-1:2009 care admite efecturea testelor pe nervuri izolate Incercarile de la punctele 3 si 4 nu sunt caracteristice pentru modul de utilizare al compozitelor de armare a sistemelor rutiere. Analizand incercarile de Durabilitate se constata: - Proba Rezistenta la intemperii nu se aplica deoarece materialele geocompozite se acopera cu stratul de uzura imediat ce sunt puse in opera (deci in aceeasi zi ) - Proba 7 Retentia de bitum este o caracteristica principala a acestor materiale deci se retine in portofoliul probelor de tip - Proba 8 Punct de topire nu se aplica deoarece, analizand temperatura de turnare a asfaltului care este de maximum 180 C constatam ca: temperatura de topire a fibrei de sticla este peste 400 C iar cea a poliesterului este de 232 C.Cercetarile efectuate au determinat ca la nivelul geocompozitului temperatura este de 130 C inferioara pana si fata de temperatura de inmuiere a poliesterului de 167 C;

Proba 9 Rezistenta la lichide alcaline nu se retine ea aplicandu-se pentru geotextile expuse la actiunea betonului proapat sau la o suprafata stabilizata cu ciment cu pH >9, situatie ce un caracterizeaza aplicarea materialului in cauza.

Concluzionand se retin ca incercari obligatorii de efectuat pentru producerea si aplicarea geocompozitelor alcatuite dintr-o retea de fibre de sticla si un geotextil din polister netesut urmatoarele: Rezistenta la tractiune - standard ASTM D 6637-01:2009 Alungirea la supere standard ASTM D 6637-01:2009 Retentia de bitum - standard SR EN 15381:2009 ,Anexa C

Concluzia aplicarii standardului ASTM D 6637-01:2009 pentru determinarea Rezistentei la tractiune si Alungirii este in concordanta si cu incercarile de tip efectuate cu ocazia obtinerii Agrementului Tehnic precizate la paragraful 3.1. Rezultate experimentale astfel: * Rezistenta si alungirea sunt determinate de proprietatile firelor de sticla.Rezistenta la intindere este calculata ca suma rezistentelor firelor de sticla din structura geocompozitului pe un metru latime .

EXPERIENTA IN DOMENIUL PROIECTARII DRUMURILOR SI PODURILOR Proiectare de drumuri si consolidari:

Proiect tehnic si detalii de executie pentru intretinerea periodica a DN 5A, Km13+700 km 23+600 si Dn 51 A, Km 2+600 Km 5+700. Proiect tehnic si detalii de executie pentru reabilitarea DJ 205D, km 0+000+ km 44+000, judetul Vrancea , Romania Proiect tehnic si detalii de executie pentru reabilitarea DJ 241A, km 2+300 km 5+200, judetul Vrancea, Romania Proiect tehnic si detalii de executie pentru reabilitarea DC 125 , DC8, DC9 si DC10, judetul Vrancea, Romania Proiect tehnic si detalii de executie pentru reabilitarea DJ 672, km 0+000-km 43+200, judetul Gorj Lucrari de eliminare ale efectelor inundatilor la DJ 205, km 0+000-km 44+000, judetul Vrancea

Detalii de executie pentru reparatia capital a cii de rulare Delta i a balizajului luminos aferent pentru aeroportul Bucuresti- Baneasa Studiu de fezabilitate, documentatie pentru avizarea lucrarilor de interventie, proiect tehnic si detalii de executie pentru drumul tehnologi si de patrulare din cadrul aeroportul international Henry Coanda, Otopeni Studiu de trafic si imbunatatirea planurilor de semaforizare pentru strazile adiacente complexului comercial Casa Radio, Bucuresti

Studiu de trafic pentru reabilitarea drumul national 6, Alexandria Craiova si a variantelor de ocolire Alexandria si Caracal Elaborarea analizelor economice si financiare pentru proiectele de reabilitare a drumurilor Magazin materiale de constructii, amenajari interioare,gradinarit Sibiu, Calea Surii Mari - DN 14Modernizare Aeroport International George Enescu Bacau Modernizare strazi In Comuna Horia, Judetul Neamt

Reabilitarea strazilor comunale, localitatea Niculitel Judetul Tulcea Construire Ansamblu Comercial Hipermarket Si Galerie Comerciala Kauflan Ploiesti Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane In orasul Gura Humorului, Jud. Suceava Studiu de trafic pentru reabilitare strazi zona centrala Rasnov, judetul Brasov. Modernizare drumuri in Comuna FRUMUSANI, judetul Calarasi Asistenta tehnica pentru pregatirea unui set de proiecte pentru siguranta rutiera- beneficar CNADNR

Proiectare de poduri:
Proiect tehnic si detalii de executie pentru reabilitarea podului de pe DN 7 km 135+102 peste Bascov Reabilitarea drumului si podetelelor de pe DJ 222F, Tulcea Amenajare Pod peste Paraul Podul, Comuna Borlesti, Judetul Neamt Refacere pode km 103+950 pe DN 6 Bucureti-Alexandria