Sunteți pe pagina 1din 14

Anul 1 semestrul 1 2011 DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1 / 2. Care sunt principalele activiti componente ale profesiei contabile?

Profesia contabila este un intreg format din mai multe activitati. Principalele activitati care formeaza profesia contabila sunt: Tinerea contabilitatii. Menirea contabilului este de a apara in primul rand economia. O caracteristica a contabililor este aceea ca isi asigura raspunderea pentru satisfacerea interesului public, interesele beneficiarilor , a consumatorilor finali. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare. Utilizatorii finali sunt interesati de cum sunt elaborate si prezentate situatiile financiare . Cum se prezinta, cum arata situatiile financiare a intreprinderii depinde de gandirea contabilului , de capacitatea de recunoastere a tranzactiilor si mai ales de modul cum ies in afara intreprinderii aceste situatii financiare. Audit statutar notiune care trebuie tratat distinct este singura activitate care e urmarita in plus intrucat aceasta activitate este ultimul aparator al situatiilor financiare. Alte lucrri de audit financiar-contabil sau control intern care vin in ajutorul managerului sau diverselor persoane din conducerea intreprinderii. Servicii fiscale consilierea, consultanta si asistenta fiscala; Servicii de management financiar-contabil presupune in primul rand planificarea financiar contabila, contabilitatea analitica si contabilitatea de gestiune; Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor; Evaluari de intreprinderi; Alte servicii contabile si paracontabile in special servicii contabile foarte diversificate Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita : - prin compartimente proprii; - prin externalizare. 2 / 3. Cum se clasific profesionitii contabili? Profesionistul contabil este persoana care are acces la toate aceste activitati componente ale profesiei contabile potrivit praticilor europene fiind expertul contabil. Expertul contabil regasit sub diferite denumiri : expert contabil, chartered accountant, CPA (contabil public autorizat-americani) este considerat a fi specialistul cu cea mai inalta pregatire in domeniul contabilitatii in tara sa de origine. Sfera de activitate a profesionistului acopera auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor , auditul elementelor nemonetare, lichidari, insovabilitate, expertiza judiciara, consultanta, consiliere, reprezentare fiscala , consiliere in investitii , etc. Profesionistii contabili se impart in functie de : a) statut juridic : dependenti cu statut de angajati independenti / liber-profesionisti contabili furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile b) din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionsitilor , acestia pot sa isi desfasorare activitatea: - individual;

in forme asociative potrivit legislatiei. Numai motive intemeiate de competenta, integritate, independenta si obiectivitate pot limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili. 3/ 14. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila urmareste satisfacerea interesului public. Profesia contabil se ditinge de celelalte profesii, ntre altele prin asumarea responsabilitilor fa de interesul public. Publicul cuprinde utilizatorii activitilor profesionistului contabil si este format din acionari, salariai furnizori creditori, bnci, fisc, conturi naionale, organisme de burs, investitori etc. 4/ 15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Profesia contabila urmareste dezvoltarea economiei prin activitatea

profesionitilor contabili n ntreprinderi mici i mijlocii, care reprezint peste 80% din economia european si prin rolul situaiilor financiare pentru luarea deciziilor privind dezvoltarea pieelor de desfacere a produselor, creditarea, management, fiscalitate, sisteme informatice, auditori interni, sau externi. 5/ 24. Organele de conducere i de execuie ale unui organism profesional Organele de conducere ale Corpului sunt : Conferina Naional Consiliul Superior al Corpului Biroul Permanent al Consiliului Superior.

Conferina Naional este organul superior de conducere i control al Corpului si se constituie din: membrii Consiliului superior al Corpului membrii consiliilor filialelor Corpului membrii comisiilor de disciplin reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor de pe lng Consiliul superior i consiliile filialelor.

cte un reprezentant la 100 de membri din fiecare filial desemnat de adunarea general.

Consiliul superior Exercit drepturile Corpului aferente statutului su de persoan juridic de utilitate public, reprezint profesia n faa autoritilor publice prin preedintele su i coordoneaz aciunile consiliilor filialelor. Cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv preedintele i 8 supleani.

Biroul permanent Este compus din preedinte, ales de Conferina Naional i din vicepreedini, Se ntrunete lunar i ori de cte ori este necesar. Urmrete i acioneaz pentru executarea hotrrilor Consiliului Superior. alei de Consiliul Superior.

Preedintele Consiliului Superior Este ales de Conferina Naional a Corpului pentru o peroad de 4 ani i poate fi reales pentru cel mult nc un mandat. Organele de conducere la nivelul filialelor Adunarea general a membrilor filialei Consiliul filialei Biroul permanent al Consiliului filialei

Adunarea general a membrilor filialei Este organul de conducere i control al filialei. Este compus din toi membrii acesteia, nscrii n Tabloul Corpului i care sunt

la zi cu plata cotizaiilor profesonale. Consiliul filialei Este convocat de preedinte ori de cte ori este necesar i cel puin o dat pe trimestru. Biroul permanent Este compus din 2-4 membri: 1 preedinte i 1-3 vicepreedini. Se ntrunete lunar i ori de cte ori este necesar.

Urmrete ntocmirea proiectului de buget al filialei potrivit normelor emise de

Corp i naintarea acestuia la Consiliul Superior al Corpului.

Preedintele Consiliului filialei Este ales de adunarea general pentru un mandat de 4 ani i poate fi reales o singur dat. Comisiile de pe lng organele de conducere ale Corpului Comisia de cenzori la nivel central

Comisiile de cenzori la nivelul filialelor Comisia superioar de disciplin Comisia de disciplin de pe lng consiliul filialei ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE-CATEGORIA I 1/ 1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar. Constituirea capitaluli social : 456= 1011 5000 Inregistrarea varsamintelor : 512 = 456 5000

Virarea capitalului din categoria nevarsat in categoria varsat: 1011 = 1012 5000 2/2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri: - disponibil in contul bancar 6.000 lei; - cladiri - terenuri - brevete de inventii Total 4.000 lei; 3.000 lei; 7.000 lei; 20.000 lei

Subscrierea disponibilului in contul bancar:

456 = 1011

6000

Inregistrarea varsamintelor : 512 = 456 6000 Subscrierea cladirilor: 456 = 1011 4000 Inregistrarea varsamintelor: 212 = 456 4000 Subscrierea terenurilor : 456 = 1011 3000 Inregistrarea varsamintelor: 211 = 456 3000 Subscrierea brevetelor: 456 = 1011 7000 Inregistrarea varsamintelor: 205 =456 7000 3/3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : - actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei

- obligatiuni 20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei Total Subscriere actiunilor 456 = 1011 500 Inregistrarea varsamintelor: 503 = 456 500 Subscrierea obligatiunilor: 456 = 1011 400 Inregistrarea varsamintelor: 506 = 1011 400 900 lei

4/4. Aportul la capitalul social in valuta este: - aportul subscris in valuta - curs valutar la data subscrierii 10.000 USD 2,9 lei/USD

- curs valutar la data varsarii capitalului 3 lei/USD Aportul subscris in valuta (10.000*2.9 = 29.000) 456 = 1011 29000 Inregistrarea varsamintelor: 512 = 456 29000 512 = 1068 1000 Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat: 1011 = 1012 29000 5/5. Aportul la capitalul social in valuta este: - aportul subscris in valuta 10.000 USD - curs valutar la data subscrierii 3 lei/USD

- curs valutar la data varsarii capitalului: 2,9 lei/USD Constituirea capitalului social (10.000 USD * 3 lei/USD): 456 = 1011 30.000

Inregistrarea varsamintelor (10.000 USD * 2.9 lei/USD): 512 = 456 665 = 456 29.000 1.000

Virarea capitalului din categoria nevarsat in categoria varsat: 1011 = 1012 30.000

AUDITUL STATUTAR I ALTE MISIUNI DE DE AUDIT- CATEGORIA II1/1. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar? Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de

audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: - profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; - obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 2/2. Definiti auditul intern Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. 3/3. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative - corect c) fara asigurare 4/4. In cazul unei misiuni cu proceduri convenite a) auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite

b) nu exprima nicio asigurare - corect c) nu exprima nici o opinie 5/5. In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate a) au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective b) nu au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective corect c) au drept scop furnizarea unei opinii de asigurari pozitive EXPERTIZE CONTABILE- CATEGORIA III 1/1. Cum se clasifica expertizele contabile? Expertizele contabile se clasifica astfel dupa scopul principal in care au fost solicitate: expertize contabile judiciare expertize contabile extrajudiciare dupa natura principalelor obiective expertize contabile civile expertize contabile penale expertize contabile comerciale expertize contabile fiscal alte expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti 2/2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil? Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. 3/3. Ce nelegei prin competena expertului contabil? Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si experienta care o poseda. Deasemenea competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte

mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international. 4/4. Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile? Prin calitatea expertizelor contabile se intelege modul prin care o expertiza contabila realizata in termenii solicitati si acceptati, cu consticiozitate , devotament , corectitudine si impartialitate de catre profesionist sa le fie utila celor care au solicitat-o. 5/5. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? Secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil consta in respectarea secretului si caracterului confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor in care a fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.

EVALUAREA NTREPRINDERILOR -CATEGORIA IV 1/1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil; b) bilantului economic - corect c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora. 2/2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar pozitionarea sistematic a ntreprinderii pe piat: a) factori legati de existenta preturilor libere - corect b) inflatia; c) politicile de restructurare. 3/3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz si diagnostic: a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO; b) n functie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recent perioad - corect 4/4. Ce relatie exist ntre rata de actualizare si riscul de tar: a) cu ct riscul de tar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mare - corect b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. b) cu ct riscul de tar e mai mic, cu att rata de actualizare e mai mare; c) cu ct riscul de tar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mic.

5/5. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare: a) direct proportional; b) invers proportional - corect c) depinde de numrul si mrimea riscurilor. CONSULTAN FISCAL ACORDAT CONTRIBUABILILOR IMPOZITE DIRECTE- CATEGORIA IX 1/Problema 1. O entitate dispune de urmtoarele informaii: - venituri totale 550.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei; - cheltuieli totale 600.000 lei, din care cheltuieli cu ajustrile pentru deprecierea investiiilor financiare pe termen scurt 75.000 lei. Se cere: a) calculul rezultatului brut, rezultatului impozabil, impozitului pe profit i a rezultatului net; b) interpretarea rezultatelor. a) Rezultatul Brut = Vtotale-Chtotale=550.000 675.000= - 125.000 Rezultatul impozabil = Vtotale Chtotale + Chned = 550.000600.000+75.000 = 25.000 Impozitul pe profit = 25.000 *0.16 = 4.000 Rezultatul net = 25.000 4.000 = 21.000 b) 2/Problema 2. Se consider urmtoarele date: - capitalul social al unei ntreprinderi este de 250.000 lei, iar mrimea rezervelor legale existente 10.000 lei; - pe parcursul exerciiului financiar N s-au nregistrat venituri totale de 1.100.000 lei, din care venituri neimpozabile 20.000 lei, iar cheltuielile totale (altele dect cele cu impozitul pe profit) sunt n sum de 800.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 30.000 lei. Se cere: a) mrimea rezervelor legale care se constituie pentru anul N; b) calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit i a rezultatului net n situaia constituirii numai rezervelor legale determinate la punctul precedent. a) Profitul impozabil = Vtotale Vneimpz-Chded+Chned = 1.100.000 20.000 800.000 + 30.000 = 310.000 Rezerva legala ded = 5% Pr.impozabil = 0.05 * 310.000 = 15.500 20% Cap.soc. = 0.2* 250.000 = 50.000 Deci rezerva legala este minimul dintre cele doua valori = 15.500 b)Pr.impz = 310.000 15.500 = 294.500 Impz pe profit = 294.500*0.16=47.120 Rezultatul net = 294.500 47.120 = 247.380 3/Problema 3. O entitate cu capital integral privat dispune de urmtoarele informaii pe parcursul unei perioade contabile: - venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei;

- cheltuieli totale, exclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei. - cheltuielile cu diurna acordate efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80 lei/zi (pe parcursul a 15 zile). Se cere determinarea rezultatului net. Diurna = 80 x 15 zile = 1.200 lei, dar doar 32,5 lei / zi este deductibila => 32,5 x 15 zile= 487,5 lei deductibil iar 712,5 lei nedeductibil.Venituri 400.000 Cheltuieli 230.000Profit brut 170.000Profit impozabil = 170.000 + 712,5 = 170.712,5 x 16% = 27.314 leiProfit net = 170.000 27.314 = 142.686 le.i 4/Problema 4. O entitate dispune de urmtoarele informaii pe parcursul unui exerciiu financiar: - venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei; - cheltuieli totale 230.000 lei (altele dect cele cu impozitul pe profit), din care cheltuieli de protocol 20.000 lei. Se cere determinarea rezultatului net. Ch protocol ded fiscal = 2%(Vtotale-Chtotale+Chprotocol)= 2%(350.000230.000+20.000)=2800 Chded=210.000+2.800=212.800 Chned=20.000-2.800=17.200 Pr.impozabil=Vtotale-Chded+Chned=350.000-212.800+17.200=154.400 Impzpeprofit=0.16*154.400 = 24.704 Rezultatulnet=129.696 5/ Problema 8. Se cunosc urmtoarele date despre o entitate: 1 venituri din exploatare 80.000 lei; 2 venituri financiare 50.000 lei; 3 venituri extraordinare 10.000 lei; 4 cheltuieli de exploatare 60.000 lei; 5 cheltuieli financiare 30.000 lei; 6 cheltuieli extraordinare 30.000 lei. S se determine rezultatul entitii pe tipuri de activiti, precum i impozitul pe profit de pltit, dac cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 5.000 lei. Rezexpl = Vexpl Chexpl = 80.000 60.000=20.000 Rezfin = Vfin Chfin = 50.000 30.000 = 20.000 Rezextra = Veztra Chextra = 10.000 30.000 = -20.000 Rez.total = 20.000+20.000-20.000+Chned = 25.000 Impzprofit = 0.16*25.000 = 4.000 TINEREA CONTABILITATII-CATEGORIA XI 1/1. Stabiliti corectitudinea urmatoarelor afirmatii prin Adevarat (A) sau Fals (F): a. instrument derivate necesita o investitie initiala si nu se deconteaza la o data prestabilita in viitor - fals b. Costul amortizat este valoarea la care activul financiar sau datoria financiara este evaluat (a) la momentul recunoasterii initiale + rambursarile de principal +/-

amortizarea cumulate a eventualelor prime sau disconturi + orice reducere asociata deprecierii sau imposibilitatii de incasare - fals c. O datorie financiara este derecunoscuta doar in momentul in care este stinsa, atunci cand expira, sau se reziliaza sau este executata - adevarat d. Titlurile pastrate pana la scadenta vor fi inregistrate initial la cost si sunt evaluate in bilant la valoarea amortizata - adevarat e. Garantiile financiare sunt angajamentele conditionate de a garanta performanta fata de terti. Aceste garantii sunt in primul rand emise pentru a garanta angajamentele de imprumut. Expunerea companiei la riscul de credit legat de aceste garantii nu este substantiala - adevarat f. Instrumentele derivate dau nastere unui transfer al instrumentului financiar primar de baza in momentul obtinerii efectului contractului si un astfel de transfer este neaparat necesar la scadenta contractului - fals g. Riscul de lichiditate decurge din capacitatea de a vinde rapid un activ finaciar la un prt apropiat de valoarea sa justa - fals h. Data tranzactionarii reprezinta data la care o intreprindere se angajeaza sa cumpere sau sa vanda un activ. Daca se utilizeaza aceasta metoda de recunoastere, activul si respectiv datoria financiara se recunosc la data tranzactiei, ulterior datoria nemaisuportand niciun fel de modificare - fals i. Activele financiare care nu pot fi evaluate pe baza valorii juste si care au o scadenta fixa trebuie evaluate la costul amortizat utilizand metoda ratei efective a dobanzii adevarat j. Un instrument financiar este derivate daca valoarea sa de decontare se poate modifica proportional cu activul de baza - adevarat 2/2. O societate cumpara pe data de 1 octombrie 2006 un certificat de depozit cu scadenta la 4 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea certificatului este de 50000 ron iar rata anuala a dobanzii este de 9% calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 1% iar certificatul este pastrat pana la scadenta. Care este valoarea ratei lunare a dobanzii efective? a. 0.000049% b. 1.0197% c. 0.0197% d. 0.0049% - corect 50.000 x 9% x 4/12 = 1.500 dobanda 4 luni Calcul comision ridicare : (50.000+1.500) x 1% = 515 Dobanda efectiva: 1.500-515 = 985 Rata lunara efectiva a dobanzii: r = 985/50.000 x = 0.0049 3/3. O societate cumpara pe data de 20 decembrie 2006, 500 instrumente financiare pentru cursul de 40 ron/actiune. Plata si intrarea in posesie a titlurilor se va face pe data de 4 ianuarie 2007. Cursul bursier de la 31 decembrie 2006 a fost de 43 ron iar pe 4 ianuarie 2007 de 41 ron. Daca titlurile sunt clasificate ca fiind pastrate pana la scadenta, atunci valoarea platii de pe data de 4 ianuarie 2007 va implica o iesire de numerar de: a. 20500 RON - corect

b. 20000 RON c. 21500 RON d. 20650 RON Iesirea de numerar = 500 * 41 = 20.500 (4 ian. 2007 data la care se efectueaza plata) 4/4. Un contract de optiune CALL de 2000 actiuni Alfa a fost cumparat cu o prima de 60000 RON la un prt de exercitiu de 300 RON/actiune si cu o scadenta de doua luni. Daca la scadenta cursul actiunii este de 280 RON, atunci: a. Rezultatul potential este de 20000 RON castig b. Rezultatul potential este de 40000 RON pierdere c. Contractul va fi abandonat, pierderea potential fiind de 100000 RON - corect d. Castigul potential este de 100000 RON. Rezultatul potential = 2.000* 280 (60.000 + 2.000*300) = - 100.000 5/5. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 3000 actiuni proprii de pe piata cu un prt unitary de 150 RON si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 RON, efectele acestei tranzactii vor fi: a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 360000 RON b. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 450000 RON c. O iesire de numerar de 450000 RON si o diminuare de capital social de 360000 RON - corect d. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 450000 RON. Iesirea de numerar = 3.000 * 150 = 450.000 Diminuarea capitalului social = 3.000*120 = 360.000 6/6. Stabiliti corectitudinea urmatoarelor afirmatii prin Adevarat (A) sau Fals (F): a. Instrumentele derivate nu dau nastere unui transfer al instrumentului financiar primar de baza in momentul obtinerii efectului contractului si un astfel de transfer nu este necesar la scadenta contractului - adevarat b. Riscul de lichiditate decurge din incapacitatea de a vinde rapid un activ financiar la un prt apropiat de valoarea sa justa - adevarat c. Data tranzactionarii reprezinta data la care o intreprindere se angajeaza sa cumpere sau sa vanda un activ. Daca se utilizeaza aceasta metoda de recunoastere, activul si respectiv datoria financiara se recunosc la data tranzactiei, ulterior datoria putand sa mai suporte modificari - adevarat d. Activele financiare care pot fi evaluate pe baza valorii juste si care au o scadenta fixa trebuie evaluate la costul amortizat utilizand metoda ratei efective a dobanzii - fals e. Un instrument derivate necesita o investitie neta initiala si nu se deconteaza la o data prestabilita in viitor - fals f. Costul amortizat este valoarea la care activul financiar sau datoria financiara este evaluat(a) la momentul recunoasterii initiale minus rambursabile de principal +/amortizarea cumulate a eventualelor prime sau discounturi minus orice reducere asociata deprecierii sau imposibilitatii de incasare - adevarat g. O datorie financiara este derecunoscuta doar in momentul in care este stinsa, atunci cand expira, sau se reziliaza sau este substantial - adevarat h. Titlurile pastrate pana la scadenta vor fi inregistrate initial la cost si sunt evaluate in bilant tot la aceasta valoare - fals

i. Garantiile financiare sunt angajamente conditionate de a garanta performanta fata de terti. Aceste garantii sunt in primul rand emise pentru a garanta angajamentele de imprumut. Expunerea companiei la riscul de credit legat de aceste garantii este chiar substantial - fals j. Costurile de tranzactionare care vor aparea la cedarea activului financiar nu sunt incluse in evaluarea initiala a activului financiar sau a datoriei financiare - adevarat 7/7. Un contract de optiune CALL de 2000 actiuni Alfa a fost cumparat cu o prima de 60000 RON la un prt de exercitiu de 300 RON/actiune si cu o scadenta de doua luni. Daca la scadenta cursul actiunii este de 350 RON, atunci: a. Rezultatul potential este de 100000 Ron castig b. Rezultatul potential este de 160000 Ron pierdere c. Contractul va fi abandonat, pierderea potential fiind de 100000 Ron d. Castigul potential este de 40000 Ron corect Rezultatul potential = 2.000 * 350 (60.000 + 2.000*300) = + 40.000