Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. Partea I - studiu de caz asupra sistemului de suspensie rigida cu 4 brate 1.1 Rolul sistemului de suspensie 1.2 Descrierea sistemului de suspensie rigida cu 4 brate 1.3 Exemple de suspensii rigide cu 4 brate 1.4 Avantaje si dezavantaje ale sistemului de suspensie rigida cu 4 brate 1.5 Intrebuintarea sistemului de suspensie rigida cu 4 brate 1.6 Schema cinematica a sistemului de suspensie rigida cu 4 brate 2. Partea a II-a - calculul sistemului de franare pentru un autocamion cu Gu=16,3t 2.1 Rolul sitemului de franare 2.2 Studiu de caz asupra sistemelor de franre pentru autocamioane 2.3 Alegerea sistemului potrivit pentru autocamionul meu - motivare 2.4 Schema simplificata a sistemului de franare 2.5 Calculul sistemului de franare 2.6 Verificarea sistemului de franare 2.7 Desen la scara 1:1 al sistemului de franare
tipul mecanismului de ghidare al rotilor, suspensii dependente sau independente . Optiunea pentru o punte sau alta se face face in functie de destinatia autovehiculului, prin aprecierea cerintelor de confort, maniabilitate, stabilitate si costuri.
1.2 Descrierea sistemului de suspensie rigida cu 4 brate Suspensia rigida cu 4 brate este o costructie veche de suspensie pentru puntea spate a unui autovehicul. Acest tip de constructie a fost realizat in anii 1920 si afost folosit pe scara larga pana in 1990. In zilele noastre nu mai este folosita decat pe cateva autovehicule de teren si pe autofurgonuri usoare si medii. Pe autovehicule de pasageri aceasta suspensie nu mai este folosita. Componente : - Osia ( ce cuprinde si reductorul central in cazul in care puntea este motoare) - Brate superioare de control - Brate inferioare de control - Arcuri elicoidale sau arcuri foi - Amortizoare 1.3 Exemple de suspensii rigide cu 4 brate
Fig. 1 Exemplu de solutie constructiva a suspensiei rigida cu 4 brate si pozitionarea in ansamblul autovehiculului
1.4 Avantaje si dezavantaje ale sitemului de suspensie rigida cu 4 brate Avantaje: - Capacitate mare de incarcare la un gabarit redus - Simplitate constructiva - Intretinere usoara - Fiabilitate buna - Rigiditate mare Dezvantaje: - Confort redus - Nu permite reglaraea unghiurilor de cadere si de convergenta, acestea fiind constructive 1.5 Intrebuintarea sistemului de suspensie rigida cu 4 brate Sistemul de suspensie rigida cu 4 brate este intebuintat la autovehiculele de teren (off-road) si autofurgonuri de capacitati mici si medii.
2.2
Autocamioanele din prezent circula cu viteze din ce in ce mai mari si au sarcini utile foarte mari . In functie de sarcina utila ce o pot incarca, se folosesc doua tipuri de sisteme de franare : - sistem de franare servo cu disuri ventilate cu actionare peneumo-hidraulica - acestea sunt folosite pe autocamioane si autotrenuri de fabricatie recenta . Acest sistem de franare era folosit in special la autovehicule mici si mijlocii, dar datorita evolutiei tehnologiei materialelor si a procedurilor de fabricatie, in ultimul deceniu acest sistem a fost adoptat si pentru autocamioane, avand avantajele unei stabilitati ridicate la incalzire si la franari la viteze mari. Are dezvantajul unui randament mai mic decat a sitemului cu tabur, dar datorita calitatilor sale este utilizat tot mai mult. Acest sistem de franare este folosit de catre Mercedes, DAF si MAN si altii.
Fig. 7 Sistem de franare cu disc pentru autocamion (putea spate) - sistem de franare cu tamburi si actionare penumatica sau peumo-hidraulica, este solutia clasica de sistem de franare, dar datorita instabilitatii sale mari a pierdut teren in ultimul deceniu, locul fiin luat de sistemul cu discuri. Acest sistem mai este inca folosit pe autovehicule foarte grele care nu merg cu viteze mari si care au nevoie de un randament al sistemului de franare mai mare. Acest sistem este folosit de VOLVO, IVECO si Catterpillar pe vehicule cu capacitati foarte mari de incarcare.
Fig. 8 Sistem de franre cu saboti actionati de cama, iar cama actionata pneumatic La ora actuala sistemele de franare sunt din ce in ce mai evoluate si complexe, ele avand diverse functii suplimentare cum ar fii recuperarea de energie in timpul franrilor, asistenta electronica pentru marirea maniabilitatii si stabilitatii autovehiculelor. Astfel avem urmatoarele componente montate pe sistemul de franare : - senzori pentru ABS, ESP - celule ce transforma caldura in energie electrica - sistemul ABS - repartitoare electronoice a fortei de franare 2.3 Alegerea sistemului potrivit pentru autocamionul meu - motivare
Pentru autocamionul meu am ales sistem de franare cu saboti si tambur. Sabotii fiind actionati de catre o cama, iar cama va fi actionata pneumatic. Solutia constructiva aleasa este sistemul simplex cu saboti articulati si servoasistare. Am ales acest tip de sistem de franare optand pentru un randament moderat,o stabilitate buna si un cost de prouctie redus. 2.4 Schema simplificata a sistemului de franare
In figura 9 avem prezentata schema sistemului de franare pneumatic cu saboti si tambur. Acesta are urmatoarele componente : 1-Compresor, 2-Filtru, 3-Conducta, 4-Separator de ulei, 5-Robinet de umflare a pneurilor, 6Regulator de presiune, 7-Rezervor de aer, 8-Conducta, 9-Al doilea rezervor de aer, 10-Supapa de transfer, 11-Robinet, 12-Pedala de actionare, 13-Manometrul, 14-Camerele de franare, 15Conducta, 16-Cuplaj de laegatura, 17-Conducta remorcii, 18-, 19-, 20-Rezervor, 21-Robinet invers, 22-Camere de frana remorca, A,B,C-Camerele robinetului central de comanda
2.5
Problema principala care se pune in calculul franelor cu saboti o constitue determinarea raportului de transmisie interior al franei prin intermediul coeficientului de eficacitate al sabotului. Coeficientul de eficacitate al sabotului depinde de calitatea materialului de frictiune, de modul de fixare al sabotului si de miscarea relativa dintre sabot si tambur. In timpul franarii, pozitia sabotului se schimba sub actiunea fortei de actionare, a fortei de reactiune si a fortei de frecare dintre sabot si tambur.
In cele ce urmeaza este prezentat calculul pentru franele unui autocamion avand o frana pneumatica cu un saboti articulati. Valorile dimensiunilor sabotului de frana se adopta constrcutiv, iar calculele se fac pentru verificare. Se adopta urmatoarele valori pt sabotul articulat: Rt=192 mm h=278 mm 1=49o 2=83o 0=132o Diametrul cilindrului de actionare de actionare 35 mm
unde
Frana simplex va avea raportul de transmitere interior: Csimplex= Deoarece avem si servoasistare Momentul de franare realizat va fi:
2.6
Conditiile tehnice impuse franelor de automobil sunt: - Pentru frana de serviciu: Spatiul de franare maxim: Viteza maxima a autocamionului v=90 km/h Deceleratia medie:
Pentru frana de stationare: Spatiul de franare maxim: Viteza maxima a autocamionului v=90 km/h Deceleratia medie:
Unul din parametrii de apreciere a solicitarii franelor il constituie puterea specifica disipata de garmitura de frictiune: Unde: este masa repartizata pe puntea din spate este masa repartizata pe puntea din fata aria suprafetei garniturilor de frecare de la puntea din fata aria suprafetei garniturilor de frecare de la puntea din spate
Limitele uzuale pentru puterea specifica sunt: pentru franele cu saboti; pentru franele cu disc;
O problema importanta o constitue solicitarile mecanice ale tamburelor, discurilor, sabotilor etc. Dimensionarea tamburelor si discurilor de frana se face, de regula, pe cale empirica, pe considerente de rigiditate mecanica si solicitari termice. Franele cu tambure elastice provoaca o uzura conica a garniturilor de frictiune, ca urmare modificandu-se si distributia presiunii si raportul de transmitere interior al franei.