Sunteți pe pagina 1din 8

Eficienta energetica a cladirilor

Stanciu Eduard Liviu

Eficiena energetic a cldirilor


Eficiena energetic a cldirilor. Unul din mijloacele cheie n atingerea scopului reducerea emisiilor de CO2 cu 50-85% pn n anul 2050, este reducerea consumului de energie n cldiri. Fiecare ar i are reguli i tradiii proprii n construcia de cldiri i are alte condiii climaterice. n regiunile cu temperaturi sczute, cldirile trebuie optim proiectate i izolate astfel nct s reduc consumul de energie la nclzire, n timp ce n regiunile cu temperaturi ridicate, izolaia va ndeplini funcia de reducere a pierderilor energetice a instalaiei de aer condiionat. Principalul consum de energie n cldiri este dat de nclzire i instalaia de aer condiionat este vorba de dou treimi din consumul energetic total al cldirii. Majoritatea energiei ns se risipete datorit izolaiei necorespunztoare. Utiliznd modaliti verificate de folosire eficient a energiei se pot economisi 70 90 % din necesitile energetice ale cldirilor pentru nclzire sau aer condiionat. Durata de via a cldirilor este de regul de 50-100 de ani, eventual mai mult. De aceea cel mai avantajos, din punct de vedere economic, este de a integra n cldire, deja la construcia acesteia, tehnologii energetic economice, n cazul n care o vom face mai trziu, va fi mult mai costisitor. La ora actual, ntr-o serie de ri au intrat deja n vigoare exigenele de izolaie a noilor cldiri, n majoritatea cazurilor acestea sunt ns prea benevolente, neutiliznd astfel ntregul potenial de economii. O izolaie eficient, ca parte integrant a construciei cldirii, este unul din elementele principale ale proiectului unei cldiri cu consum redus de energie. Cldirile pasive necesit de regul izolarea pereilor, tavanului i pardoselii cu urmtoarele valori ale coeficientului de conductibilitate termic U = 0,07-0,10 W/m2*K. (Cu ct este mai mic valoarea U, cu att mai bun este capacitatea de izolare.) Cu ct mai mult izolaie, cu att mai bine. Dac ns vei utiliza o izolaie de o grosime insuficient sau modaliti incorecte de aplicare sau nu vei asigura un suficient schimb de aer, rezultatul va fi o climat interior neadecvat. O cldire cu consum redus de energie are anvelopa cldirii ermetic; aerisirea este corespunztor reglat pentru a evita degradarea cldirii sub influena umiditii. De aceea este necesar ca o cldire de acest tip s aib un sistem de aerisire integrat. Din punct de vedere al reducerii consumului de energie, cea mai eficient soluie este o sistem de ventilaie controlat, cu recuperare de cldur. Sistemul de aerisire trebuie proiectat astfel nct acesta s satisfac necesitatea de nclzire i ventilaie n cldire i s regleze automat temperatura intern. Este important apoi s se evalueze necesitatea de instalare a aerului condiionat. Soluia cea mai eficient sub aspect energetic este limitarea instalaiei de aer condiionat la instalarea elementelor de ecranare sau modificarea proiectului cldirii. Dac ns aceste msuri nu sunt suficiente pentru a reduce temperatura, sistemul de aerisire poate fi completat cu instalaia de aer condiionat. Exigenele energetice ale cldirii trebuie s in cont de toate condiiile climatice interne, aceasta pentru a se evita consecinele negative, ca de exemplu o insuficient nlocuire a aerului. Acesta este i motivul pentru care majoritatea normelor naionale aferente construirii cldirilor impun noilor cldiri exigena dat prin lege de a se asigura nlocuirea aerului. In problema pierderilor energetice ale cldirilor, ferestrele i uile joac un rol important. De aceea la cldirile de energie redus este important s se acorde o atenie deosebit alegerii ferestrelor i uilor:
Pagina 1 din 8

Eficienta energetica a cladirilor

Stanciu Eduard Liviu

Geamul trebuie s fie din dou, ideal, trei straturi de sticl special. Ramele ferestrelor trebuie construite astfel ca s limiteze pierderile de energie n locul de mbinare dintre geam i ram. mbinrile dintre ram i zid trebuie etanate cu material adecvat. Cu ct este mai mare suprafaa ramei cu att mai mari sunt pierderile energetice. Ceea ce nseamn c un numr mai mic de ferestre mari este o soluie mai bun dect un numr mare de ferestre mici. Ferestrele cldirilor pasive trebuie s aibe coeficientul de penetraie termic U egal sau inferior valorii de 0,70 0,85 W/m2*K. Uile care nu sunt vitrate, trebuie s fie izolate n interiorul lor i s asigure n msur maxim evitarea formrii punilor termice. Un alt factor care trebuie luat n considerare la ferestre este valoarea g. care determin cantitatea de cldur solar care poate ptrunde n interiorul cldirii. Cu ct valoarea g este mai mare cu att mai mare este captarea solar pasiv a cldirii. n perioada actual, valoarea g a ferestrelor eficiente energetic ar trebuie s depeasc 0,5. O valoare g nalt mbuntete eficiena energetic a cldirii, n acelai timp crete ns i riscul de supranclzire i necesitatea de protecie mpotriva soarelui.

AUDITUL ENERGETIC Auditul Energetic al unei cldiri urmarete identificarea principalelor caracteristici termice si energetice ale construciei i ale instalaiilor aferente acesteia i stabilirea, din punct de vedere tehnic i economic, a soluiilor de reabilitare sau modernizare termic i energetic a construciei i a instalaiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obtinute din activitatea de analiz termic i energetic a cldirii Realizarea auditului energetic pentru o cladire presupune parcurgerea urmtoarelor etape: 1. Evaluarea performantei energetice a cladirii in condiii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale cldirii i a instalaiilor aferente (inclzire, preparare a apei calde de consum, ventilare, climatizare, iluminat ), i vizeaz n principal: o investigarea preliminar a cldirii i a instalaiilor aferente o determinarea performanelor energetice ale construciei i ale instalaiilor aferente acesteia, precum i a consumului anual de energie pentru nclzirea spaiilor, ventilare, climatizare, iluminare si de preparare a apei calde de consum o concluziile auditorului energetic asupra evalurii 2. Indicatori ai eficienei economice a soluiilor tehnice de reabilitare/modernizare energetic a cldirilor existente. Cei mai importani indicatori economici ai investiiei sunt: o Valoarea neta actualizat VNA(m) o Durata de recuperare a investiiei suplimentare NR o Costul unitii de energie economisita, e 3. Stabilirea soluiilor tehnice de crestere a performanei energetice pentru construcie i instalaii, aplicabile cldirilor o Influena interveniilor de modernizare/reabilitare asupra consumului de energie a cldirii o Analiza eficienei economice a soluiilor tehnice de cretere a performanei energetice o Elaborarea Raportului de Audit Energetic
Pagina 2 din 8

Eficienta energetica a cladirilor

Stanciu Eduard Liviu

Raportul de Audit Energetic se elaboreaz pe baza analizei tehnice i economice a soluiilor de reabilitare/moderni- zare energetic a cldirilorntocmirea Raportului de Audit Energetic este un element esenial al procedurii de realizare a Auditului Energetic i reprezint o prezentare a modului n care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici energetice ale cldirii, a msurilor propuse de modernizare energetic a cldirii i instalaiilor aferente acesteia ,precum i a concluziilor referitoare la msurile eficiente din punct de vedere economic. In urma procesului de audit energetic se elibereaza un certificat energetic . CERTIFICAT ENERGETIC Certificatul de performanta energetica a cladirii se poate elibera in urma unui proces de audit energetic in scop de vanzare-cumparare sau inchiriere, sau in cadrul procesului de audit energetic in scopul reabilitarii termice a cladirii. In al doilea caz, certificatul energetic va cuprinde atat informatii despre caracteristicile energetice ale cladirii inainte de reabilitare, cat si informatii despre noua clasa energetica a cladirii in urma reabilitarii termice. De asemenea, din dosarul intocmit de auditorul energetic, reies si solutiile de reabilitare termica recomandate. Elementele necesare alegerii solutiilor de reabilitare si/sau modernizare a cladirii sunt prezentate in cadrul unui certificat energetic eliberat cu scopul de reabilitare termica pentru cladiri. De asemenea, numai cladirile sau apartamentele care au un certificat energetic 2011 pot fi incluse in programul Prima Casa. Intr-un certificat performanta energetica, o cladire se poate gasi intr-una dintre cele sapte clase energetice, de la clasa A pana la clasa G (de la cel mai scazut pana la cel mai ridicat consum de energie). Eliberarea unui certificat energetic de catre un auditor energetic cladiri se face in urma procesului de audit energetic cladiri, ce releva principalele caracteristici termice si energetice ale constructiei si instalatiilor termice, rezultate din analiza energetica. Situatii si tipuri de cladiri ce necesita certificat energetic 2011: Un certificat energetic se intocmeste in cazul in care se doreste vanzarea, cumpararea sau inchirierea cladirilor, cat si pentru cladiri in proiect sau in constructie. Certificatul eliberat de auditori energetici este valabil 10 ani. Auditul energetic, efectuat de un auditor energetic atestat si certificatul de performanta energetica pentru cladiri sunt elemente relativ noi in domeniul constructiilor in Romania, dar sunt acum obligatorii, fiind impuse prin legislatia din Uniunea Europeana, unde s-a acordat importanta cuvenita eficientei energetice a cladirilor incepand cu mult timp in urma. Informatii si documente necesare pentru intocmire certificat energetic obligatoriu: - proiectul tehnic al constructiei; - orientarea cardinala a constructiei; - pozitionarea apartamentului (intr-un bloc) care sunt peretii exteriori, pereti comuni cu alti vecini sau pereti despartitori de spatii comune (holul blocului); - instalatii de incalzire folosite; - numarul de persoane care locuiesc in locuinta; - vechimea cladirii. Pentru simplificare, costul intocmirii unui certificat de performanta energetica pentru apartamente este stabilit in functie de numarul de camere al acestuia. In mod normal, tariful se calculeaza pe metru pratat indiferent de tipul de cladire sau locuinta. Pentru constructii de locuinte sau industriale mari, tariful se calculeaza pe metru patrat.

Pagina 3 din 8

Eficienta energetica a cladirilor

Stanciu Eduard Liviu

CASA PASIVA Ca rezultat al crizei energetice din anii 70, multe tari europene au emis legislatii speciale privind, intre altele, termoizolatia cladirilor. Germania este, de exemplu, una din tarile in care aceasta directie s-a dezvoltat cel mai bine. Astfel, scopul initial al legislatiei din aceasta tara era de a limita pierderea de energie termica la o valoare maxima de 180 kWh/m2/an (referindu-ne aici si in continuare la m2 suprafata locuibila). Acest plafon a fost coborit, in 1995, la 100 kWh/m2/an. Recent, politica adoptata s-a schimbat, atentia trecand de la diminuarea pierderilor de caldura prin termoizolatii catre economisirea de energie, luand, de asemenea, in considerare nu numai caldura ci si costurile de functionare a sistemului de incalzire/climatizare. S-a ajuns la elaborarea unor standarde pentru asa-numitele cladiri de energie redusa. La sfirsitul anilor 70, astfel de cladiri existau in varianta pilot in Suedia, Danemarca si Germania, cu un nivel maxim al pierderilor de caldura de 70 kWh/m2/an. Definirea conceptului "Casele pasive" fac parte din categoria cladirilor de energie redusa . Termenul de casa pasiva isi are originea in faptul ca, datorita constructiei sale speciale, aceasta cladire este putin sensibila din punct de vedere al conformului termic la modificarile parametrilor meteorologici. Energia solara incidenta pe suprafata exterioara a cladirii, care patrunde in interior prin diferite mecanisme de transfer, la care se adauga energia generata de locatari precum si prin functionarea aparaturii electrice sau de alta natura, este in mod normal suficienta pentru pastrarea unei temperaturi interioare confortabile pe toata perioada sezonului rece. Conditia necesarului de energie termica pentru incalzire Pentru ca o cladire sa poate fi catalogata de catre PassivHaus Institut din Darmstadt drept casa pasiva, necesarul sau de energie termica destinata incalzirii spatiului de locuit trebuie sa fie mai mic de 15 kWh/m2/an (aceasta cifra corespunde arderii a mai putin de 1,5 l de benzina/m2/an). In acest fel, necesarul de energie pentru incalzirea unei case pasive este de circa zece ori mai mic decat in cazul unei case conventionale, proiectata conform standardului german din 1995 privitor la izolatia termica a cladirilor. Conditia consumului de energie conventionala O alta limita impusa unei case pasive se refera la consumul total de energie conventionala obtinuta, direct sau indirect, din combustibili fosili (care include energia necesara incalzirii locuinei, prepararii apei calde, iluminarii, punerii in functiune a aparaturii electrice, etc.) ce nu trebuie sa depaseasca 120 kWh/m2/an. In cazul in care proiectul unei locuinte dovedeste ca aceste doua limite energetice nu sunt depasite, legislatia germana acorda importante facilitati economice proprietarului. Consumul de caldura masurat al primei case pasive din Germania (in Wiesbaden, 1992) a fost mai mic de 13 kWh/m2/an. Principiile casei pasive Principalele cercetari privind "casele pasive" se desfasoara la PassivHaus Institut din Darmstadt. Rezultatul cercetarilor desfasurate pana in prezent, care constituie in momentul de fata trasaturile obisnuite ale unei case pasive sunt: O buna izolare termica si un volum compact Acest principiu are rolul de a reduce pierderile de caldura catre exterior. Grosimea stratului de izolatie termica a peretilor este de ordinul a 30-40 cm (aceasta valoare este orientativa si depinde de conditiile climatice ale locului de amplasare a cladirii si de materialele izolatoare folosite). Toate elementele care constituie anvelopanta cladirii au valori ale coeficientului de transfer termic prin convectie mai mici de 0.15 W/(m2K). Sunt folosite de obicei ferestre cu trei randuri de geamuri avand emisivitate redusa, iar puntile termice in pereti si tamplaria ferestrelor
Pagina 4 din 8

Eficienta energetica a cladirilor

Stanciu Eduard Liviu

sunt reduse la minim. Valoarea coeficientului de transfer termic prin convectie al ferestrelor este mai mica de 0.8 W/(m2K), cu toate ca transmitanta solara a geamului este mai mare de 50%. O buna orientare a cladirii Cladirea trebuie orientata tinand cont de traiectoria aparenta a soarelui si de celelalte aspecte legate de microclimat. Casele pasive dispun de fatade verticale mari prevazute cu ferestre largi orientate catre sud, lucru ce favorizeaza folosirea judicioasa a radiatiei solare, evitand in timpul verii supraincalzirea dar permitand patrunderea razelor solare in camere in timpul iernii. Partea de nord a cladirii dispune de ferestre de dimensiuni reduse pentru iluminarea naturala a incaperilor secundare dispuse in acesta zona a cesei (cum ar fi bucataria, anexele sau vestibulul de intrare). O buna etansare Un sistem foarte bun de izolare pneumatica, obtinut prin folosirea in timpul constructiei a unor spume (poliuretanice sau de alta natura). Pierderile de aer prin fisuri si prin interstitii sunt astfel reduse la valori orare mai mici de 0.5 din volumul incaperii, pentru o suprapresiune a aerului din interior de 50 Pa. Pentru furnizarea aerului necesar respiratiei este intotdeauna necesara existenta unui sistem integrat de ventilatie. Recuperarea caldurii Energia termica ce insoteste aerul viciat evacuat (care este preluat intotdeauna din bucatarie si din baie) este recuperata partial cu ajutorul unor recuperatoare de caldura care incalzesc aerul proaspat introdus in cladire. Astfel se poate recupera pana la 90% sau chiar mai mult din entalpia continuta in aerul extras din incaperi. Caracteristici ale caselor pasive Confort termic Peretii bine izolati termic, lipsa unor radiatoare termice (corpuri statice) precum si izolatia termica foarte buna a ferestrelor face ca diferenta de temperatura dintre peretii oricarei incaperi sa fie redusa, lucru care creaza un confort termic deosebit. Sistem integrat de ventilatie Existenta unui sistem mecanic integrat performant de incalzire, ventilatie si conditionare a aerului este esentiala pentru a garanta o buna calitate a aerului din interior. Desi, din punct de vedere al economiei de energie, recircularea aerului ar trebui evitata, totusi din exterior trebuie adusa o anumita cantitate de aer, pentru a permite respiratia locatarilor. Sistemul de ventilatie poate fi folosit si pentru transportul caldurii suplimentare, generate eventual de catre un incalzitor plasat in circuit. Avantaje financiare pe termen mediu si lung O casa pasiva poate fi considerata ca avantajoasa din punct de vedere financiar, avind in vedere importantele economii de energie precum si faptul ca investitia necesara pentru constructia unei astfel de cladiri este cu numai 5% pana la 25% mai mare decit in cazul unei constructii conventionale. Sistemul integrat HVAC (incalzire, ventilatie, aer conditionat) Alcatuire Sistemul de incalzire, ventilatie si conditionare a aerului al unei "case pasive" poate contine urmatoarele echipamente importante: ventilatoare, un recuperator de caldura, un schimbator de caldura (eventual subteran), o pompa de caldura, captatoare solare si un rezervor de stocare a energiei termice. Integrarea surselor regenerabile de energie Sistemul de incalzire, ventilatie si conditionare a aerului este axat pe folosirea surselor regenerabile de energie. In primul rand, pentru micsorarea consumurilor energetice se prevede utilizarea unui schimbator de caldura plasat in sol. Pe timp de iarna acesta preia energia termica stocata in pamint si o foloseste pentru preincalzirea aerului proaspat introdus in locuinta. Vara,
Pagina 5 din 8

Eficienta energetica a cladirilor

Stanciu Eduard Liviu

aerul preluat din atmosfera si introdus in locuinta este in prealabil racit, prin trecere prin acelasi schimbator de caldura. In al doilea rand, se prevede utilizarea energiei solare pentru incalzirea apei menajere. Fluidul caloportor este incalzit in captatoare solare plane iar apoi este directionat catre un rezervor de stocare. Din acest rezervor este preluata caldura necesara in momentul in care se doreste apa calda de consum. Tot de aici poate fi preluata caldura si pentru incalzirea aerului vehiculat de sistemul de ventilatie, in cazul in care este necesara aceasta interventie. Schema generala a unui sistem integrat de incalzire si ventilatie

Sistem de incalzire a unei case pasive care foloseste surse regenerabile de energie Descrierea functionarii Cateva detalii privind functionarea sistemului de ventilatie si incalzire pot fi utile (toate valorile numerice care urmeaza sunt orientative). Aerul proaspat (care iarna poate avea de exemplu temperatura de -10C) este mai intai aspirat din exterior, filtrat si apoi introdus in schimbatorul subteran de caldura. Temperatura solului la o adancime de 2 metri variaza intre 7 si 10C chiar si in cursul sezonului rece. Ca urmare, dupa iesirea din schimbator aerul poate avea temperatura de circa 7C. In recuperatorul de caldura in contracurent peste 80% din entalpia debitului de aer viciat, care iese din cladire, este transferata debitului de aer care intra. In acest fel aerul proaspat este incalzit pana la circa 18C. Incalzitorul consta dintr-un arzator dublat de un schimbator de caldura alimentat cu apa calda. Prima componenta intra in functiune numai atunci cand nu este disponibila apa calda. Dupa iesirea din incalzitor aerul proaspat are temperatura dorita, uzual in jur de 40C. Aerul este apoi circulat prin conducte neizolate care trec prin interiorul camerelor pana la ajutajele de refulare. Datorita transferului de caldura prin conductie si radiatie pe acest traseu, aerul patrunde in incaperi la temperaturi cuprinse intre 20 si 22C. Aerul viciat este extras din bucatarie si din baie si constituie in recuperator o sursa de caldura pentru aerul proaspat. La iesire din recuperator aerul viciat are temperatura de circa 7C si este racit pana la circa 1C intr-o mica pompa de caldura. Energia recuperata aici este trimisa catre rezervorul de stocare a energiei termice. Cealalta sursa de caldura pentru acest rezervor este constituita de sistemul de captare a energiei solare. Daca nici una dintre aceste doua surse nu este capabila sa furnizeze energia necesara, rezervorul dispune si de un incalzitor electric sau folosind alte surse conventionale de energie. Solutii energetice pentru casele pasive Orientativ, sarcina termica la o cladire normala este de ordinul a 10 kW pentru 100 m2 de suprafata locuibila, ceea ce inseamna aproximativ 100 W/m2. Sistemele standard izolate pentru incalzit folosite in Europa Centrala si de Est sunt aceleasi in peste 80% dintre cazuri; ele constau in boilere cu apa sau ulei, tevi si radiatoare. Poate fi demonstrat destul de usor faptul ca daca sarcina termica a cladirii este mai mica de 10 W/m2, caldura necesara poate fi transmisa folosind exclusiv
Pagina 6 din 8

Eficienta energetica a cladirilor

Stanciu Eduard Liviu

sistemul de ventilatie. Aceasta este ideea esentiala care sta la baza caselor pasive, la care pierderile de caldura sunt reduse asa de mult incat nu mai este necesar un sistem separat de incalzire. Diminuarea rezervelor de combustibili conventionali, efectele de poluare datorate folosirii acestora precum si progresul inregistrat in utilizarea energiilor regenerabile sunt un permanent stimulent pentru crearea de noi tehnologii energetice. O idee generoasa in dezvoltarea acestui domeniu ar fi folosirea energiilor regenerabile cu aplicare directa in proiectarea "caselor pasive". In afara avantajelor ecologice evidente, sursele regenerabile de energie sunt atragatoare si datorita faptului ca, in mod firesc, ele nu sunt luate in considerare atunci cand se evalueaza consumul anual de energie primara conventionala al "casei pasive". Acest lucru permite ca in limita celor 120 kWh/m2/an sa fie inclusi noi consumatori energetici (cum ar fi, de exemplu, sistemele de climatizare folosite in cursul sezonului cald), care sunt de obicei mai greu accesibili unei "case pasive" obisnuite, desi pot fi integrate de asemenea solutii de "racire solara" pe langa conformarea generala a cladirii. Prepararea apei calde menajere reprezinta cel mai mare consumator de energie intr-o "casa pasiva" (circa 80% din totalul necesarului de caldura). Deoarece aceasta operatie reclama numai asigurarea unor temperaturi medii, poate fi usor indeplinita prin folosirea surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solara. O alta sursa de energie regenerabila luata in considerare este cea a solului, care poate servi si la preincalzirea aerului proaspat ce este introdus in locuinta. Tendinte actuale In acest moment efortul principal in ceea ce priveste implementarea surselor regenerabile de energie se concentreaza asupra imbunatatirii tehnologiilor, pentru coborarea costurilor acestora. Se doreste in special cresterea performantelor echipamentelor si reducerea energiei consumate in functionare, dar si alegerea judicioasa a proceselor, in functie de conditiile geografice si obiceiurile viitorilor utilizatori.

Pagina 7 din 8

Eficienta energetica a cladirilor

Stanciu Eduard Liviu

BIBLIOGRAFIE : 1. http://variaenergia.3x.ro/index2-casa-pasiva.htm 2. http://www.certificatenergeticaudit.ro/certificatul-energetic-al-cladirilor 3. http://www.iuses.eu/materiali/ro/MANUAL_PENTRU_ELEVI/Eficienta_energetica_in _cladiri.pdf 4. http://www.undp.ro/libraries/projects/5_AAEC_Solutii_pentru_Eficienta_Energetica.pd f 5. http://www.rockwool.ro/beneficii/eficienta+energetica/eficienta+energetica+a+cladirilo r/utilizare+mai+eficienta+a+energiei+la+cladirile+existente

Pagina 8 din 8