Sunteți pe pagina 1din 20

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Olanda

Koninkrijk der Nederlanden Regatul Ţărilor de Jos Olanda Ambasada României la Haga Biroul de Promovare Comercial

Ambasada României la Haga Biroul de Promovare Comercial - Economică Haga

ghid de afaceri

Evoluţii economice

Economia olandeză se bazează în mare măsura pe comerţul exterior şi se remarcă prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi inflaţie moderate, balanţă comercială excedentara şi rolul de important hub european de transport.

Poziţia geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal stimulativ, plasează Olanda între primele 10 destinaţii preferate pentru investitori. În acelaşi timp, firmele olandeze sunt prezente în majoritatea ţărilor lumii, asigurând constant Olandei poziţii de top în clasamentul investitorilor străini atât în economiile dezvoltate, cât şi în cele emergente.

Economia olandeză a fost afectată în anul 2009 de criza economică internaţională, inregistrand o scadere de 3,5%. In anul 2010, economia a revenit pe un trend pozitiv, cresterea economica fiind de 1,7%, ca apoi in anul 2011 sa fie de doar

1,2%.

fiind de 1,7%, ca apoi in anul 2011 sa fie de doar 1,2%. Cuprins Repere economice

Cuprins

Repere economice olandeze

2

Înfiinţarea unei societăţi comerciale

9

Structura economiei olandeze

4

Taxe şi impozite

13

Regimul comerţului exterior

6

Relaţiile economice româno-olandeze

18

Accesul pe piaţa forţei de muncă

7

Informaţii utile

20

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii

8

Datele şi informaţiile prezentate în acest material sunt publicate cu titlu informativ.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Repere economice olandeze

Caracterul deschis accentuează vulnerabilitatea economiei olandeze în faţa pieţelor externe

2001 – 2003

Cu un nivel de expunere relativ ridicat în relaţia comercială cu Statele Unite, economia olandeză a resimţit acut evoluţia ascendentă a monedei unice europene în faţa dolarului american. Pe fondul influenţelor externe şi al evoluţiilor interne nefavorabile, declinul economic a atins un nivel critic în 2003. Creşterea costurilor cu forţa de muncă a afectat negativ nivelului de competitivitate şi implicit pe cel a exportului.

2004 - 2005

În 2004 au apărut primele semne de redresare economică, cu un spor timid de 1,7%. Dar revenirea economică nu a putut fi susţinută de cerere, iar creşterea economică s-a diminuat în 2005 la numai 0,9%.

2006 - 2007

Economia olandeză s-a redresat în 2006, înregistrând o creştere de 3%, superioară mediei din zona euro (2,5%). În 2007, Olanda s-a menţinut pe un trend superior zonei euro, atingând o rată de creştere de 3,5%, cea mai mare din ultimii 8 ani. O contribuţie determinantă la relansare a fost adusă de creşterea exporturilor, din care re-exporturile au avut o pondere semnificativă, confirmând încă o dată reputaţia de comercianţi a olandezilor. Un efect pozitiv l-a avut sporirea consumului intern, precum şi creşterea producţiei de gaze naturale în a doua parte a anului. De asemenea, în această perioadă au fost implementate reforme majore pe piaţa muncii şi în domeniul sistemelor de pensii, asigurări sociale şi sănătate, care au avut ca rezultat îmbunătăţirea gradului de utilizare a forţei de munca şi creşterea productivităţii.

2008 - 2011

Olanda a înregistrat în 2008 o creştere economică de numai 1,8%, faţă de 3,9% în anul 2007. În anul 2009, economia olandeză s-a aflat în recesiune, produsul intern brut scăzând cu 3,5%, in 2010 revenind pe un trend pozitiv, crescand la 1,7%. In anul 2011 creşterea economică a fost de doar 1,2%.

Produsul intern brut a crescut cu 1,7% în 2010, iar in anul 2011 a fost de doar 1,2%

Evoluţia economică a Olandei în perioada 2004 – 2011:

4 3.6 3.4 3 2.2 2 2 1.7 2 1.2 1 0 2004 2005 2006
4
3.6
3.4
3
2.2
2
2
1.7
2
1.2
1
0
2004
2005
2006
2007
2008
2009 2010
2011*
-1
-2
-3
-4
-3.5

*

Rata de creştere

a

PIB

in

2011

comparativ

 

cu

anii

anteriori

 

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Principalii indicatori economici ai Olandei, 2008 – 2012:

Evoluţia anuală (%):

2008

2009

2010

2011

2012*

Produs Intern Brut (PIB)

1.8

-3.5

1.7

1,2

- 0.9

Consum privat

1.3

-2.6

0.4

- 3/4

- 1/2

Investitii, private non-imobiliare

7.1

-12.4

-1.4

6 1/4

-6

Export produse (exclusive energie)

-0.1

-9.3

12.8

5 1/4

- 1/2

din care: din productie interna

-5.0

-10.5

9.4

2 1/2

-1 1/4

re-export

4.7

-8.2

15.8

7 1/2

0

Import produse

1.9

-9.7

12.6

3 1/2

-1 1/2

Pretul produselor la export (exclusiv energie)

2.1

-5.2

4.4

1

1/4

Indicele preturilor de consum)

2.5

1.2

1.3

2 1/4

2

Puterea de cumparare

-0.1

1.7

-0.5

-1

-1 1/4

Rata somajului (%)

3.1

3.7

4.5

4 1/2

5 1/4

Productia

1.8

-5.1

1.3

2

- 3/4

Productivitatea muncii

0.5

-3.0

3.0

2

1/2

Deficit bugetar

0.5

-5.6

-5.1

-4.6

-4.1

Datorii guvernamentale brute (% din PIB)

58.5

60.8

62.9

65.2

68.2

Taxe si contributii la asigurarile sociale (% din PIB)

39.2

38.3

38.8

38.3

38.9

Sursa: Biroul Analiza Politicilor Economice [ www.cpb.nl si www.cbs.nl ] * previziuni

Piaţa forţei de muncă a început să resimtă puternic efectele crizei începând din ultimul trimestru al anului 2008 şi pe parcursul anului 2011, care a consemnat majorarea ratei şomajului de de la 3,1% la 4,5%. Având în vedere că reducerile de personal vor continua, se estimează până la asfârşitul anului 2012 o rată a şomajului de 5,2%.

Comerţul internaţional se diminuează

In anul 2011, exporturile au totalizat 405,1 miliarde euro, cu 9% mai mult decat in anul 2010. Olanda a fost pe locul 2, avand cele mai mari exporturi din Europa, după Germania, si este al cincilea mare exportator la nivel global. Aceasta se datoreaza în principal exporturilor de tranzit către alte ţări europene. În acest sens, Olanda este cu adevarat poarta spre Europa pentru mai multe produse din alte regiuni. Jumatate din exporturile olandeze sunt exporturi de tranzit.

Comparativ cu anul anterior, în 2011 a crescut valoarea importurilor şi exporturilor olandeze. Exporturile au reprezentat 84,2% din PIB

Volumul schimburilor comerciale ale Olandei în perioada 2003 - 2011 (mld. euro):

Schimburi comerciale

2003

2004

 

2005

 

2006

 

2007

 

2008

2009

 

2010

2011

Import

206,87

228,25

249,84

285,37

307,27

332,07

276,01

331,90

364,79

Export

234,17

255,66

281,30

318,95

347,50

367,83

309.76

371,54

405,10

Balanţă

27,30

27,41

31,46

33,58

40,23

35,76

33,75

39,64

40,31

Sursa: Biroul de Statistică [www.cbs.nl]

Prin Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum de marfă de două ori mai mare decât în portul concurent Anvers, activităţile portuare contribuind anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Principalele mărfuri tranzitate sunt maşinile şi echipamentele, produsele chimice, carburanţii şi produsele alimentare.

În anul 2011, pentru Olanda cei mai importanţi parteneri de export au fost: Germania (24,1%), Belgia (12,1%), Franţa (8,9%), Marea Britanie (8,0%), Italia (4,8%) şi SUA (4,1%). Iar la import: Germania (16,7%), Belgia (10,0%), China (8,4%), Marea Britanie (6,7%), SUA (6,6%) şi Franţa (4,6%).

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Structura economiei olandeze

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor

Sectorul serviciilor furnizează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern Brut, din care serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din PIB. În domeniul

comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vânzărilor cu ridicata şi cu amănuntul (peste 13% din valoarea adăugată brută), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzacţiilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi şi comunicaţii (7%) şi cel al serviciilor financiar-bancare

(6,5%).

Sectorul serviciilor generează aproximativ trei sferturi din PIB

Odată cu creşterea gradului de integrare a pieţelor financiare, sectorul olandez de profil a reacţionat prompt şi dinamic şi şi-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o prezenţă activă pe piaţa internaţională. Totodată, în Olanda funcţionează 60 de filiale şi sucursale ale unor bănci europene, asiatice şi americane.

Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam - Euronext [www.euronext.com], este cea mai veche instituţie de acest gen din Europa şi una dintre cele mai importante

din lume. În prezent, face parte din Euronext N.V., primul operator bursier pan- european, creat în 2000 prin fuziunea burselor de valori din Amsterdam, Bruxelles şi Paris. În 2002, Euronext N.V.

s-a extins prin achiziţionarea platformei de tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate LIFFE (London International Financial Futures and Options Exchange) şi fuziunea cu bursa de valori din Lisabona. La data de 4 aprilie 2007, NYSE Group Inc. şi Euronext N.V. au lansat holdingul NYSE Euronext, devenit cel mai mare grup bursier la nivel mondial.

Bursa din Amsterdam este cea mai veche bursă europeană

Servicii de finanţare a afacerilor sunt asigurate şi prin alte instituţii specializate, cum ar fi: Banca Naţională de Investiţii - NIB Capital [www.nibc.com] specializată în împrumuturi pe termen mediu şi lung, companii de investiţii de capital (iniţial create de guvern, în prezent semi-independente) şi agenţii regionale de dezvoltare (servicii financiare pentru înfiinţarea de noi companii sau preluarea riscului).

Randstat, centrul economic al tarii

Cea mai mare concentrare economică se înregistrează în partea de vest a Olandei, cunoscută sub numele de Randstat, unde îşi au sediul şi îşi desfăşoară

activitatea peste 45% din numărul total de companii. Partea de sud a ţării, de asemenea bine dezvoltată, este în prezent o zona industrială în creştere, orientată în principal spre export şi cu o pondere de circa 25% în economia naţională.

Înaltă tehnologie în industrie

Provinciile din estul ţării, la graniţa cu Germania, au din punct de vedere economic o structură diversă, activităţile principale desfăşurându-se în sectorul industriilor manufacturiere, în cel al transporturilor şi în sectorul comerţului cu ridicata.

Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit în provinciile din nordul ţării, activităţile acestora fiind concentrate în special în agricultură şi mai puţin în industrie.

Activităţile industriale sunt concentrate în domenii de înaltă tehnologie: biotehnologie, chimie fină, industrie farmaceutică, electronică, telematică, IT&C, tehnologie medicală, realizarea de materiale noi, industria alimentară, imprimerie.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Agricultura olandeză, puternic mecanizată, este recunoscută pe piaţa mondială ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole şi este un exportator important de carne şi produse lactate

Olanda se află pe primul loc în lume la exportul de flori tăiate, locul II la exportul de brânzeturi şi locul III la produse agricole în general.

Atât sectorul horticol cât şi cel de producere a laptelui şi a produselor lactate au la bază, în general, structuri cooperatiste şi se caracterizează printr-un grad înalt de integrare. Fiecare segment, începând de la producţie şi până la distribuţie, are o structura proprie de organizare prin care îşi promovează şi apără interesele.

Structuri cooperatiste în agricultură

industria de

prelucrare a laptelui de Dutch Dairy Organisation [www.prodzuivel.nl], firmele de distribuţie a produselor lactate sunt organizate în Joint Dairy Federation [www.gemzu.nl], în timp ce Dutch Bureau for Provisions Trade [www.cbl.nl] reprezintă interesele comercianţilor cu amănuntul. Toate aceste entităţi sunt grupate, prin reprezentanţii lor, în Dutch Dairy Board [www.prodzuivel.nl], singura organizaţie cu rol de reglementare în sectorul de lapte şi produse din lapte, la nivel naţional şi, respectiv, în The Product Board for HorticuIture [www.tuinbouw.nl], structură similară cu rol de reprezentare a tuturor segmentelor implicate în sectorul horticol.

Fermierii sunt

reprezentaţi de

Dutch Organisation for

Agriculture and

Horticulture [www.lto.nl],

Agro-turismul este o formă de completare a veniturilor pentru peste 2.500 de ferme olandeze, dintre care, marea majoritate sunt situate în provincia Zeeland. Circa 9% dintre fermele din aceasta provincie oferă facilităţi de vacanţă. Agro-turismul este mai puţin răspândit în provinciile Groningen, South Holland şi North Brabant. Mai mult de jumătate dintre fermele incluse în circuitul agro-turistic sunt ferme de creştere a vacilor.

Ca urmare a restricţiilor impuse de Uniunea Europeană la producţia animaliera şi din raţiuni ecologice, cotele alocate Olandei au devenit insuficiente, mulţi fermieri fiind nevoiţi să se îndrepte către ţări care nu se confruntă cu aceste probleme.

România devine din ce în ce mai interesantă ca potenţială destinaţie, expertiza şi investiţiile olandeze putând constitui un sprijin important în redresarea şi adaptarea sectorului agro-zootehnic românesc la cerinţele Uniunii Europene.

Principalele resurse naturale ale Olandei - gazele naturale

Olanda (inclusiv sectorul olandez al Mării Nordului) deţine mai mult de jumătate din resursele de gaze naturale ale UE-15 ceea ce îi conferă o poziţie importantă din punctul de vedere al asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între

15% şi 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în Olanda. Astfel, în ultimii 40 de ani, industria naţională de gaze naturale a avut, şi continuă să aibă, o contribuţie importantă la prosperitatea Olandei.

Olanda asigură până la 20% din gazele naturale necesare UE

Producţia de gaze naturale generează peste 2% din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă, predominant în partea de nord a ţării. Anual, în Olanda se extrag circa 70 miliarde m 3 , din care jumătate pentru consumul propriu.

Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m 3 la care este posibil să se adauge resurse suplimentare, neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m 3 . Două treimi din volumul total al resurselor sunt offshore.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Regimul comerţului exterior

Regimul comerţului exterior olandez este dat de apartenenţa Olandei la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Mondială a Comerţului

Elaborarea şi monitorizarea politicilor comerciale naţionale se fac în conformitate cu reglementările comunitare în materie şi rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC, intrând în competenţa Ministerului Afacerilor Economice [www.rijksoverheid.nl/ministeries/ez], care are reprezentanţi proprii în comitetele specializate ale Uniunii Europene.

Schimburile comerciale se desfăşoară, în general, pe baze libere, statul intervenind doar în situaţii de excepţie.

Cele mai uzuale restricţii sau bariere la import sunt:

măsuri anti-dumping taxe compensatorii suprataxe la produsele agricole restricţii cantitative contingente tarifare

Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licenţă. În unele cazuri şi exporturile sunt supuse sistemului de licenţiere.

Originea bunurilor este dată de „naţionalitatea economică" a acestora. În cazul contribuţiei mai multor ţări la producerea bunurilor, originea este dată de procentul participării fiecărei ţări la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice.

Aspectele fiscale ale comerţului exterior sunt reglementate şi aplicate pe plan naţional de Ministerul Finanţelor [www.rijksoverheid.nl/ministeries/fin] şi autoritatea vamală [www.douane.nl], pornind de la reglementările comunitare în materie.

Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenţa ţării la UE:

taxe vamale, conform Tarifului Vamal Comun şi prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari [http://ec.europa.eu/] taxe cu efect similar, inclusiv taxe anti-dumping taxe determinate de politica agricola comună

Acestea sunt colectate de autorităţile vamale ale statelor membre şi virate Uniunii Europene, cu excepţia unui procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%). De asemenea, în momentul importului se mai plătesc taxa pe valoarea adăugată şi, acolo unde este cazul, accize şi taxe de mediu.

Taxele vamale se calculează la valoarea bunurilor în vamă, respectiv valoarea tranzacţiei de import. În Olanda este acceptată schema „primei vânzări la export", care poate determina economii la plata taxelor vamale.

Pentru anumite situaţii, sunt prevăzute exceptări de la plata taxelor vamale:

stocare într-un antrepozit vamal prelucrare activă prelucrare pasivă prelucrare sub control vamal admisie temporară procedură de tranzit vamal

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Accesul pe piaţa forţei de muncă

În cazul cetăţenilor români şi bulgari, Olanda a decis aplicarea unui regim tranzitoriu restrictiv de acces pe piaţa muncii pana la 31.12.2013

În prezent, cetăţenii români pot munci legal în Olanda doar în baza unui permis de muncă obţinut de angajatorul olandez. Obligativitatea aplicării la Centrul pentru Munca şi Venituri [www.werk.nl] şi a obţinerii permisului de muncă revine

angajatorului. Acesta va trebui să facă dovada că pentru locul de munca respectiv nu a existat nici un aplicant cetăţean olandez sau din vechile state membre UE/EEA, sau din statele care

au aderat la UE în 2004 (pentru acele sectoare de activitate pentru care se aplică procedura simplificată de emitere

a permiselor de muncă, pentru aceste state). [www.ind.nl]

Cetăţenii români pot lucra în baza unui permis de muncă, pentru care aplică angajatorul

Excepţie de la regula permisului de muncă fac angajaţii cu pregătire deosebită („high skilled migrants"), cercetătorii

şi lectorii universitari cu vârsta sub 30 de ani (cu anumite condiţii) şi medicii care îşi definitivează studiile de

specializare în Olanda pentru a deveni medici specialişti. Pentru aceste categorii, angajatorii pot încheia contracte

de muncă fără să mai aplice la Centrul pentru Muncă şi Venituri pentru obţinerea permiselor de muncă.

În cazul lucrătorilor români şi bulgari care prestează activităţi în Olanda în baza unui contract de furnizare de servicii de către o companie cu sediul într-o ţară UE, se aplică sistemul de notificare prealabilă, introdus la 1 decembrie 2005, valabil şi pentru statele care au aderat la Uniune în 2004. Acest sistem de notificare exceptează furnizorii de servicii de la obţinerea unui permis de muncă pentru angajaţii lor, originari din România şi Bulgaria, în următoarele condiţii:

furnizorul de servicii are sediul în afara Olandei, într-o ţară UE în care se aplică regulile privind libera circulaţie a serviciilor şi nu este doar o căsuţă poştală serviciile furnizate nu sunt de genul recrutării şi plasării de personal în scopul furnizării de forţă de muncă serviciile sunt înregistrate la Centrul pentru Munca şi Venit înainte de a se începe furnizarea acestora

Pentru informaţii suplimentare vizitaţi site-ul Ministerului Afacerilor Sociale şi Muncii [www.rijksoverheid.nl/ministeries/szw]

Recunoaşterea calificărilor profesionale

În Olanda există în prezent două puncte de contact (centre de informare) în materie de recunoaştere a calificărilor profesionale:

Departamentul de Recunoaştere Internaţională [www.beroepserkenning.nl] al Netherlands Organization for International Cooperation in Higher Education [www.nuffic.nl] - punct de contact pentru profesiile reglementate ce fac obiectul directivelor sectoriale (profesii medicale, arhitectură, avocatură) Departamentul pentru Evaluarea Diplomelor şi Atestatelor Internaţionale [www.colo.nl] - punct de contact pentru profesiile reglementate, incluse în sistemul general de recunoaştere (altele decât cele din medicină, arhitectură, avocatură).

Pentru informaţii suplimentare consultaţi secţiunea „Informatii pentru cetatenii romani – Conditii de munca in Olanda” de pe site-ul Ambasadei României la Haga [www.haga.mae.ro]

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Sectorul IMM

Sectorul IMM-urilor în Olanda reprezinta cca. 99,6% din companiile existente

Întreprinderile mici şi mijlocii (firme cu cel mult 250 angajaţi) reprezintă mai mult de 99,6% din totalul firmelor olandeze (864 mii in anul 2010) şi asigură circa 2,5 milioane locuri de muncă.

Cifra de afaceri cumulată realizată în sectorul IMM-urilor este de circa 450 miliarde euro şi reprezintă peste 50% din cifra de afaceri realizată în întreaga economie olandeză.

Distribuţia IMM pe sectoare de activitate:

450 miliarde euro cifra de afaceri cumulată în sectorul IMM

8% 9% 24% 10% 13% 11% 12% 13%
8%
9%
24%
10%
13%
11%
12%
13%

Servicii comercialeîn sectorul IMM 8% 9% 24% 10% 13% 11% 12% 13% Vanzari cu amanuntul Activitati industriale

Vanzari cu amanuntulIMM 8% 9% 24% 10% 13% 11% 12% 13% Servicii comerciale Activitati industriale Sanatate Vanzari cu

Activitati industriale

Sanatatecomerciale Vanzari cu amanuntul Activitati industriale Vanzari cu ridicata Constructii Reparatii auto Catering La

Vanzari cu ridicataVanzari cu amanuntul Activitati industriale Sanatate Constructii Reparatii auto Catering La nivel instituţional,

ConstructiiActivitati industriale Sanatate Vanzari cu ridicata Reparatii auto Catering La nivel instituţional, cea mai

Reparatii autoindustriale Sanatate Vanzari cu ridicata Constructii Catering La nivel instituţional, cea mai mare organizaţie

CateringSanatate Vanzari cu ridicata Constructii Reparatii auto La nivel instituţional, cea mai mare organizaţie olandeză

La nivel instituţional, cea mai mare organizaţie olandeză din sectorul IMM-urilor este Asociaţia Regala MKB- Nederland [www.mkb.nl]. Compusă din 120 de organizaţii de ramură şi 250 asociaţii regionale, MKB-Nederland apăra interesele a circa 150.000 de antreprenori, în raporturile acestora cu administraţia centrală şi locală, cu partenerii sociali şi îi reprezintă chiar la nivel european.

Chiar dacă în Olanda nu există o legislaţie specifică IMM-urilor, o parte din programele cu susţinere guvernamentală destinate sprijinirii şi dezvoltării activităţilor economice şi comerciale se adresează cu precădere acestora:

Programul PSB, având ca obiectiv sprijinirea activităţilor de export a IMM–urilor cu experienţa redusa în materie de comerţ exterior; Programul IFOM, ce se adresează IMM-urilor care doresc să investească pe pieţele emergente.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Înfiinţarea unei societăţi comerciale

Principalele tipuri de societăţi comerciale care funcţionează în Olanda sunt societatea cu răspundere limitată (BV) şi societatea pe acţiuni (NV)

Societatea cu răspundere limitată (BV)

Societatea de tip BV (similara SRL din România) poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice sau juridice, care semnează în fata unui notar public un document numit “elemente de constituire”. Documentul se redactează în limba olandeză şi poate fi semnat fie de fondatorul societăţii, fie de avocatul acestuia sau o altă persoană împuternicită. Actul cuprinde, cu obligativitate, aşa numitele “elemente ale asocierii”:

denumirea oficială;

sediul companiei, obligatoriu pe teritoriul Olandei, dar nu este necesar ca acesta să coincidă cu locul principal

de desfăşurare a activităţii societăţii; obiectul de activitate, formulat succint;

capitalul autorizat, subscris şi vărsat, exprimat în euro, cu menţionarea numărului şi valorii nominale a părţilor

sociale; restricţii privind transferul părţilor sociale;

atribuţiile directorului sau a directorilor coordonatori;

prevederi referitoare la consiliul de supervizare;

data încheierii anului financiar şi reguli privind pregătirea declaraţiilor fiscale şi auditului;

reguli privind adunările generale ale asociaţilor;

dreptul de vot al asociaţilor;

repartizarea profitului şi tratamentul pierderilor;

proceduri de lichidare;

detalii privind înţelegerile sau contractele încheiate anterior constituirii, pe care noua societate urmează a şi le asuma.

Capitalul minim al unei societăţi de tip BV este de 18.000 euro şi poate fi depus în numerar sau alte bunuri.

În faza preliminară constituirii societăţii, fondatorii sunt obligaţi să verifice dacă denumirea aleasă nu este identică sau foarte apropiată de cea a unei companii existente. De regulă, această formalitate este îndeplinită de notarul public prin intermediul Camerei de Comerţ [www.kvk.nl], care are în evidentă un Registru al

Denumirilor Comerciale. Denumirea societăţii trebuie să conţină - la început sau la sfârşit - iniţialele BV (semnificând societate cu răspundere limitată). Denumirea nu trebuie să fie obligatoriu în limba olandeză. În cazul filialelor companiilor străine care operează în Olanda, Ministerul Securitatii si Justiţiei [www.rijksoverheid.nl/ministeries/venj] verifică denumirea şi în cele mai multe cazuri solicită adăugarea, în paranteză, a cuvintelor “Netherlands”, “Nederland” sau “Holland” pentru evitarea confuziilor.

Societate cu răspundere limitată (BV):

capital social minim 18.000 euro

Un exemplar al “elementelor de constituire” se depune de către notarul public la Ministerul Justiţiei, care verifică respectarea reglementarilor legale şi emite o declaraţie atestând inexistenţa de obiecţiuni faţă de înregistrarea societăţii. Eliberarea declaraţiei poate fi refuzată numai în una din următoarele situaţii:

antecedentele persoanelor desemnate pentru a asigura controlul companiei indică riscul ca societatea să fie folosită în scopuri nepotrivite sau activităţile sale să prejudicieze creditorii; “elementele de constituire” pot afecta ordinea publică sau contravin legislaţiei în vigoare; neplata taxei datorate Ministerului Justiţiei pentru eliberarea declaraţiei.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

După primirea declaraţiei de mai sus, notarul întocmeşte actul de constituire şi societatea de tip BV devine entitate juridică cu drepturi depline. Procesul se finalizează cu înregistrarea noii societăţi la Registrul Comerţului din cadrul Camerei de Comerţ în raza căreia este situată firma şi publicarea automată în Buletinul Oficial.

Formalităţile de constituire a unei societăţii de tip BV durează aproximativ două luni. Până la obţinerea declaraţiei privind inexistenţa de obiecţiuni din partea Ministerului Justiţiei, companiei îi este permis să funcţioneze provizoriu, în condiţiile depunerii a cel puţin 25% din capitalul social subscris şi adăugării la iniţialele BV a literelor i.o., semnificând “în curs de înfiinţare”. În perioada de funcţionare provizorie întreaga răspundere pentru actele şi obligaţiile societăţii revine directorilor săi.

Principalele cheltuieli ocazionate de constituirea unei societăţi cu răspundere limitată în Olanda sunt:

taxa notarială, pentru elaborarea şi îndeplinirea “elementelor de constituire”, este cuprinsă între 1000 euro şi

1.500

e u r o ;

poate fi

suplimentată în

cazul unor

probleme mai dificile, care necesită un

volum mare de

corespondenţă, traduceri, discuţii, transferuri de proprietate, ipoteci etc.; taxa percepută de Camera de Comerţ pentru înscrierea documentelor companiei în Registrul Comertului. Valoarea taxei depinde de locul în care compania îşi stabileşte sediul social şi este de circa 180 euro; taxa percepută de Ministerul Justiţiei pentru eliberarea declaraţiei privind inexistenţa de obiecţiuni - 90 euro.

Anual, societatea de tip BV este obligată să pună la dispoziţia Registrului Comercial situaţia sa financiară.

Societatea pe acţiuni (NV)

Societatea de tip NV (similară SA din România) constituie forma de companie al cărei capital se achiziţionează prin oferta publică. Acţiunile sunt liber transferabile, fără restricţii în ceea ce priveşte numărul lor.

Anterior înregistrării, ca şi în cazul BV, Ministerul Securitatii si Justiţiei [www.rijksoverheid.nl/ministeries/venj] trebuie să agreeze conţinutul actului de constituire, prin emiterea declaraţiei de ne-obiecţiune. Respectiva procedură poate dura între 8 şi 10 săptămâni. În continuare, actul de constituire, elaborat în limba olandeza, este executat în faţa unui notar public.

Actul de constituire trebuie să conţină:

elementele asocierii (similar BV);

capitalul subscris şi vărsat;

numele directorilor coordonatori.

După obţinerea actului de constituire, elementele de asociere se înscriu în Registrul Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ locală [www.kvk.nl], fiind necesar ca acestea să includă, între altele: obiectul de activitate; structura financiară; sediul companiei.

Capitalul minim autorizat, subscris şi vărsat pentru o societate de tip NV este de 45.000 euro.

În cazul în care compania operează înainte de finalizarea procedurii de constituire, răspunderea aparţine - personal şi colectiv - persoanelor care încheie acte cu efect juridic asupra companiei. Produc efecte juridice acele acte care sunt fundamentate sau se refera în mod direct la elementele asocierii.

Societate pe acţiuni (NV):

capital social minim

45.000 euro

În cazul societăţii NV înregistrate, răspunderea deţinătorilor de acţiuni este limitată la volumul capitalului subscris. În unele situaţii, directorii coordonatori pot răspunde în nume propriu. Suplimentar consiliului de administrare, elementele asocierii pot prevedea constituirea unui consiliu de supervizare.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

În cazul companiilor mari (capital peste 11.344.505 euro, plus rezerve şi peste 100 de angajaţi în Olanda), consiliul de supervizare este obligatoriu prin lege, revenindu-i deciziile care pot influenţa continuitatea activităţii companiei.

Ca şi societatea cu răspundere limitată, compania de tip NV este obligată, prin lege, să pună la dispoziţia Registrului Comercial situaţia financiară anuală.

Parteneriatul

Legea olandeză a companiilor face distincţie între parteneriatul general şi cel cu răspundere limitată.

Parteneriatul general (VOF) nu formează o entitate juridică distinctă de partenerii individuali şi nu este supus impozitării unitare. Fiecare partener poate genera obligaţii în cadrul parteneriatului, în limitele autorităţii sale exprimate sau implicite.

Partenerii sunt deplin răspunzători pentru datoriile parteneriatului, inclusiv după retragere - pentru angajamentele asumate înainte de respectivul moment. De regulă, grupuri profesionale de avocaţi, medici, contabili etc. cooperează în cadrul unei forme speciale de parteneriat general, denumită “maatschap”.

Parteneriatul limitat (CV) este o formă derivată de parteneriat general, în cadrul căreia, alături de partenerii generali, există unul sau mai mulţi parteneri care răspund numai în limitele contribuţiei lor la capitalul parteneriatului. Partenerii cu răspundere limitată nu au dreptul să participe la conducerea parteneriatului sau să-şi înscrie numele în denumirea firmei, cu excepţia cazului în care anterior au avut statutul de parteneri generali.

Parteneriatele şi anumite detalii referitoare la partenerii individuali se înregistrează la Registrul Comerţului, aflat în subordinea Camerei de Comerţ [www.kvk.nl].

Forma legală de organizare

Răspunderea

Taxe / impozite plătite

 

Impozitul pe venit / profit TVA

Comerciantul unic (Eenmanszaak)

Nelimitată, a proprietarului

 

Impozitul pe venitul rezultat din cota de profit a fiecăruia dintre parteneri TVA

Parteneriatul general (VOF)

Partenerii răspund nelimitat şi solidar

 

Parteneriatul limitat (CV) Partenerii pot fi:

Partenerii activi răspund nelimitat şi solidar Partenerii comanditari răspund în limita aportului lor

Impozitul pe venit TVA

Activi (participă la derularea afacerii) Comanditari (au doar aport la capitalul social)

 
 

Partenerii răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile societăţii dar fiecare în parte nu răspunde pentru obligaţiile individuale ale celorlalţi parteneri

Impozitul pe venitul rezultat din cota de profit a fiecăruia dintre parteneri TVA

Parteneriatul (creat în scopul exercitării unor profesii liberale)

 

Impozitul pe profitul companiei Taxa pe capital TVA

 

Este a societăţii

 

Societatea cu răspundere limitată (BV) Capitalul social minim la constituire: 18.000 euro

 

 

Impozitul pe profit TVA

Asociaţia sau Fundaţia

Este a asociaţiei / fundaţiei

 

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Filiala

Filiala nu constituie o unitate juridică distinctă, făcând parte din compania-mamă, care deţine întreaga răspundere pentru actele şi activităţile acesteia. Cu toate acestea, ca orice altă forma de afacere, filialele companiilor străine se înregistrează la Registrul Comerţului, în care scop trebuie furnizate informaţii precum:

documentele de constituire ale filialei; valoarea capitalului; datele de identificare ale directorilor filialei; adresa biroului filialei din Olanda;

denumirea comercială şi o descriere a obiectului de activitate.

Filialele companiilor străine sunt supuse impozitului pe profit practicat pentru societăţile comerciale înregistrate în Olanda. Situaţia financiară a acestora nu trebuie făcută publică.

În general, companiile străine recurg la filiale în fazele timpurii ale prezenţei lor în Olanda, datorită rapidităţii formalităţilor de înregistrare şi a unei relative confidenţialităţi. De regulă, companiile străine operează în Olanda prin societăţi de tip BV sau NV.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Taxe şi impozite

Veniturile din salarii şi din alte activităţi independente

Acestea se impozitează prin aplicarea unor cote de impozitare progresivă:

Venituri anuale

Venituri anuale Cota de impozitare

Cota de impozitare

Venituri anuale Cota de impozitare

Până la 17.579 euro inclusiv

33,60% din care 2,45% impozit şi 31,15% contribuţia la asigurări sociale

Între 17.579 şi 31.589 euro inclusiv

41,85% din care 10,70% impozit şi 31,15% contribuţia la asigurări sociale pentru suma care depăşeşte 17.579 euro

Între 31.589 şi 53.860 euro inclusiv

42,00% nu se mai aplica contribuţia la asigurări sociale pentru suma care depăşeşte 31.589 euro

Peste 53.860 euro

52,00% nu se mai aplica contribuţia la asigurări sociale pentru suma care depăşeşte 53.860 euro

Administraţia Financiară

/

Ministerului Finanţelor

Legislaţia olandeză oferă angajatorilor posibilitatea de a oferi angajaţilor străini o alocaţie lunară neimpozabilă. Această alocaţie poate avea o valoare de până la

30% din salariu şi se poate acorda în următoarele condiţii:

Angajatul a fost recrutat din străinătate; Angajatorul aduce argumente rezonabile că angajatul în cauză deţine o expertiză greu de găsit pe piaţa muncii din Olanda; Angajatul este plătitor de taxe către statul olandez.

Regim fiscal favorabil pentru angajaţii străini

Veniturile din salarii şi contribuţia la asigurări sociale se deduc la sursă şi se virează la administraţia fiscală.

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit se percepe în cote progresive, în funcţie de valoarea profitului. La sfârşitul anului 2008, guvernul olandez a decis majorarea până la 200.000 e u r o a plafonului de profit impozitat cu 20%. Această măsură este

destinată stimulării agenţilor economici în actuala perioadă de criză şi va fi aplicată până în anul 2010. Anterior acestei decizii, se aplica impozitul de 20% până la plafonul de 40.000 euro , şi respectiv un impozit de 23% pentru profitul cuprins între 40.000 şi 200.000 euro.

Majorare temporară a plafonului de profit supus impozitării minime.

Valoarea profitului Cota de impozitare
Valoarea profitului
Cota de impozitare

Pentru primii 200.000 euro din profitul impozabil

20,00% Se aplica societăţilor comerciale, dar şi fundaţiilor sau

Pentru profitul impozabil ce depăşeşte 200.000 euro

25,50% asociaţiilor care desfăşoară activităţi lucrative.

Administraţia Financiară

/

Ministerului Finanţelor

Pentru companiile care fac parte dintr-un grup, impunerea se face asupra veniturilor impozabile consolidate ale grupului, fiind permisă echilibrarea pierderilor unei companii cu profitul alteia, înainte de impozitare.

Pierderile înregistrate în anul anterior pot fi deduse din profiturile realizate în anii următori. Profiturile distribuite acţionarilor nu se deduc din suma impozabila. Amortizarea mijloacelor fixe poate fi făcuta după orice metoda de depreciere, la alegerea companiei.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Companiile străine pot evita plata impozitelor către statul olandez dacă activităţile desfăşurate în Olanda nu au o amplasare sau o reprezentare permanentă (locaţie fixă de desfăşurare a activităţilor sau o persoană autorizată să încheie contracte în numele companiei mamă).

O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a discuta cu autoritatea în materie tratamentul fiscal pentru anumite operaţiuni sau

tranzacţii viitoare. În acest fel, compania beneficiază de evaluarea precisă a valorii impozitelor pe care le va avea de plătit şi poate astfel să îşi eficientizeze operaţiunile viitoare.

Posibilitatea discutării în avans a impozitării

Veniturile din dividende

Pentru veniturile “substanţiale” rezultate din dividende se aplică un impozit de 25%. În această categorie de impozitare intră cei care deţin singuri, sau împreună cu partenerul fiscal, mai mult de 5% din acţiunile unei societăţi comerciale sau a unei cooperative.

Veniturile din economii şi investiţii

Aceste categorii de venituri se impozitează cu o rată fixă de 30%.

Taxa pe moştenire

Se aplică la valoarea bunurilor dobândite de la o persoană al cărei ultim domiciliu a fost în Olanda. Legea stabileşte valorile maxime ale bunurilor moştenite pentru care se aplică, în anumite condiţii, exceptarea de la plata taxei. Cota procentuală este diferenţiată în funcţie de gradul de rudenie (rudele de grad I plătesc mai puţin decât rudele mai îndepărtate sau cei fără grad de rudenie) şi se aplica asupra valorii taxabile a bunurilor dobândite (valoarea proprietăţii dobândite din care se scade valoarea exceptata). Exista o cotă procentuală maximă şi una minimă, stabilite în funcţie de valoarea moştenirii:

Categorie de moştenitori

Cota de impozitare

 

Min.

Max.

Soţi, copii, parteneri de cuplu

5%

27%

Părinţi şi fraţi

26%

53%

Fără grad de rudenie

41%

68%

Entităţi religioase, ideologice, caritabile, culturale, ştiinţifice sau publice, de interes general în Olanda

8%

Administraţia Financiară

/

Ministerului Finanţelor

Taxa pe transferuri de bunuri

Se aplică în cazul moştenirilor sau cadourilor dobândite de la persoane al căror ultim domiciliu nu a fost în Olanda. Legea nu prevede excepţii de la plata taxei iar cotele procentuale sunt aceleaşi cu cele aplicate în cazul moştenirilor.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Taxa pe câştigurile din jocurile de noroc

Premiile obţinute din jocuri de noroc şi a căror valoare depăşeşte 454 euro sunt taxate cu 5%, Orice bun astfel câştigat, căruia i se poate determina o valoare de piaţă, este considerat premiu şi este taxat în consecinţă. Premiile loteriilor olandeze sunt taxate la sursă.

Taxa pe cadouri

Se aplică la valoarea bunurilor obţinute sub formă de cadou de la o persoană rezidentă în Olanda. Legea stabileşte valoarea maximă a cadourilor pentru care nu se aplică taxa, precum şi cazurile sau condiţiile de exceptare de la plata taxei. Cotele procentuale de aplicare a taxei sunt aceleaşi ca în cazul moştenirilor.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

In Olanda, cuantumul general al taxei pe valoarea adăugată (BTW) este de 19%. Se aplica cuantumuri diferite după cum urmează:

6%: produselor alimentare, medicamentelor, ziarelor şi revistelor, anumitor servicii medicale, anumitor servicii care presupun un consum intensiv de muncă, anumitor servicii de divertisment, serviciilor de transport de pasageri, furnizării de apă, anumitor bunuri şi servicii utilizate în agricultură; 0%: exporturilor în ţări non-UE şi, în anumite condiţii, bunurilor şi serviciilor aferente furnizate unui beneficiar dintr-o altă ţară UE.

În cazul afacerilor mici, de familie, şi cel al fermelor agricole se aplică prevederi speciale cu privire la plata TVA. Pentru mărfurile importate, taxa pe valoarea adăugată este datorată în momentul intrării bunurilor în Uniunea Europeană şi se calculează la valoarea în vamă a acestora.

Începând cu 1 ianuarie 2004, orice plătitor de TVA primeşte un număr de identificare, care trebuie obligatoriu menţionat în toate facturile emise de acesta.

Incepand cu 1 octombrie 2012, guvernul olandez a anunţat că va creste TVA de la 19% la 21%, ca urmare a efectelor crizei economice si a necesitatii cresterii veniturilor la buget, element important al planului de aplicare a masurilor de austeritate.

Accize şi taxe de consumaţie

Accizele se aplică în cazul unor anumite bunuri de consum, precum băuturile alcoolice, produsele din tutun, petrol, uleiuri minerale şi produse petroliere. Legislaţia olandeză cu privire la taxa de consumaţie respectă directivele Consiliului UE cu privire la armonizarea sistemului de accizare în Uniunea Europeană.

Taxa asupra tranzacţiilor imobiliare

Se aplică la achiziţia unui imobil (teren, clădire) situat în Olanda. Taxa reprezintă 6% din valoarea de piaţă a imobilului sau din valoarea de tranzacţionare, dacă aceasta este mai mare decât valoarea de piaţă. În cele mai multe cazuri este reţinută de notar, la momentul efectuării tranzacţiei, şi virată autorităţii fiscale.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Taxa pe asigurări

Se aplică în cuantum de 7% din valoarea poliţei de asigurare. Sunt exceptate de la plata taxei asigurările de viaţă, în caz de accidente, de invaliditate, de sănătate, în caz de şomaj, de transport.

Taxa pe capital

Nu se percepe taxă pentru contribuţia sau majorarea de capital la o firmă

Taxa pe autovehicule pentru pasageri şi motociclete (BPM)

Este percepută atât persoanelor fizice cât şi celor juridice, la prima înregistrare în circulaţie, în Olanda, a unui autovehicul pentru pasageri sau a unei motociclete.

Categorie de vehicul Valoarea taxei Autoturisme noi - benzină 45,2% din preţul de catalog, şi
Categorie de vehicul
Valoarea taxei
Autoturisme noi - benzină
45,2%
din preţul de catalog, şi se aplică o reducere de 1.540 euro
Autoturisme noi - diesel
45,2%
din preţul de catalog, şi se aplică o penalizare de 328 euro (în cazul în care
autoturismul este dotat cu filtru de particule, se aplica o reducere de 600 euro)
10,2%
din preţul de catalog, daca preţul de catalog < 2.133 euro
Motociclete noi
20,7%
din preţul de catalog, mai puţin 224 euro, daca preţul de catalog > 2.133 euro

Autoturisme şi motociclete uzate

Se aplica reduceri în funcţie de vechime: 37% pentru 1 an; 47% pentru 2 ani Reducerea maxima este de 90%. Pentru vechimi mai mari de 25 ani nu se aplica taxa.

În cazul vehiculelor noi, taxa este plătită de importator, în numele clientului. Persoanele care importă direct autoturisme / motociclete uzate, plătesc taxa la momentul înregistrării vehiculului în circulaţie.

Taxa pe vehicule cu motor (MRB – Motorrijtuigenbelasting)

Orice persoană deţinătoare a unui vehicul cu motor (autoturism, microbuz, camion, motocicleta) are obligaţia plăţii unei taxe, a cărei valoare depinde de tipul vehiculului, greutatea vehiculului, tipul carburantului, domiciliul fiscal (provincia) al deţinătorului şi remorca, dacă este cazul.

Taxa pe vehicule pentru transporturi grele (HGV)

Se aplică vehiculelor destinate transporturilor grele de marfă şi este cunoscută ca “Eurovignette”. Este introdusă în baza unei convenţii intre Olanda, Belgia, Luxembourg, Germania, Suedia şi Danemarca. Valoarea taxei depinde de numărul total de osii ale vehiculului şi de încadrarea europeană, din punct de vedere al emisiilor, a acestuia.

Taxa pe combustibil

Se aplică producătorilor şi importatorilor de cărbune. Este exceptat de la plata taxei cărbunele produs sau importat pentru a fi utilizat pentru orice alt scop decât drept combustibil. Taxa este de 12,45 euro pe tonă.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Taxa pe energie

Se aplică consumului de gaze naturale, electricitate şi a unor uleiuri minerale. Consumul gazelor naturale în scopul producerii de energie electrică este scutit de plata acestei taxe.

Taxa pe deşeuri

Se aplică centrelor de prelucrare a deşeurilor în funcţie de cantitatea de deşeuri descărcate în gropile de colectare. Taxa este de 86,91 euro pe tona de deşeuri ne-combustibile şi 14,34 euro pe tona de deşeuri combustibile.

Taxa pe apa curentă

Se aplică persoanelor fizice sau companiilor care consuma apă prin intermediul unei reţele de distribuţie, indiferent dacă apa furnizata este potabilă sau nu. Taxa este de 0,149 euro pe m 3 şi se aplică la un consum maxim de 300 m 3 pe an. Este colectată de compania de apă şi virată autorităţii fiscale. Sunt exceptate de la plata taxei consumurile în situaţii de urgentă (intervenţiile în caz de incendiu).

Taxa pe apele naturale

Este percepută companiilor care exploatează ape naturale (staţii de pompare, ferme, instalaţii industriale ce consuma apă în procesul de producţie sau pentru răcire etc.) Fac excepţie cazurile în care consumul de apă este relativ mic şi este determinat de situaţii de urgentă sau pentru irigaţii în agricultură. Taxa aplicată este de 0,1855 euro pentru fiecare m 3 de apă consumată.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Relaţiile economice româno - olandeze

Schimburile comerciale bilaterale au avut o dinamică pozitivă constantă în ultimii ani, plasând Olanda între principalii parteneri comerciali ai României

Volumul total al schimburilor bilaterale a depăşit pentru prima oară pragul de 1 miliard de euro în anul 2004 şi s-a menţinut în aceleaşi coordonate de succes şi în anii următori.

Anul 2011 poate fi considerat punct de referinta in relatiile economice si comerciale ale Romaniei cu Olanda, deoarece s-au inregistrat valori record in volumul schimburilor comerciale bilateral si a exportului de produse romanesti.

Volumul schimburilor comerciale bilaterale si a exportului de produse romanesti au intrecut valorile inregistrate in anul 2008 (schimburi comerciale 2.668,08 milioane euro; export 1.026,21 miloane euro).

La 31 decembrie 2011, valoarea totală a schimburilor comerciale româno-olandeze a fost de 3.164,18 milioane euro, în creştere cu 17,67% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul fiind de 1.406,71 milioane euro (+37,06%), iar importul de 1.757,47 milioane euro (+5,70%). Olanda s-a menţinut si si-a consolidat pozitia în clasamentul primilor 10 parteneri comerciali ai României. Deficitul comercial al României pe aceasta relaţie a fost de -350,76 milioane euro (cu 264,91 miloane euro mai mic decat in anul 2010).

Structura schimburilor comerciale bilaterale în anul 2011:

 

Export în Olanda

Import din Olanda

 

Secţiuni de mărfuri

Valoare

Pondere

Valoare

Pondere

(mil euro)

în total

(mil euro)

în total

 

Animale vii şi produse ale regnului animal

21,56

1,5%

94,97

5,4%

Produse ale regnului vegetal

21,78

1,5%

94,65

5,4%

Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală

27,55

2,0%

24,33

1,4%

Produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice şi oţet; tutun

37,44

2,7%

77,55

4,4%

Produse minerale

12,56

0,9%

11,14

0,6%

Produse ale industriei chimice şi produse ale industriilor conexe

16,20

1,2%

310,09

17,6%

Materiale plastice şi articole din material plastic; cauciuc

62,68

4,5%

114,47

6,5%

Piei brute; piei tăbăcite; blanuri şi produse din acestea

8,52

0,6%

17,82

1,0%

Lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn

12,71

0,9%

3,96

0,2%

Pasta de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice

2,22

0,2%

17,16

1,0%

Materiale textile şi articole din aceste materiale

55,30

3,9%

53,53

3,0%

Încălţăminte, pălării, umbrele de soare

39,96

2,8%

5,12

0,3%

Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest etc.

3,87

0,3%

7,35

0,4%

Metale comune şi articole din metale comune

121,94

8,7%

107,65

6,1%

Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora

452,26

32,2%

602,84

34,3%

Vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport

212,48

15,1%

141,42

8,0%

Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice

12,09

0,9%

53.31

3,0%

Mărfuri şi produse diverse

89,02

6,3%

19,52

1,1%

Alte mărfuri

0,33

0,0%

0,50

0,0%

Total

1.406,71

100,0%

1.757,47

100,0%

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Principalele mărfuri exportate de România în Olanda, în anul 2011, au fost: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (32,2%); vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport (15,1%); metale comune şi articole din acestea (8,7%); mobila (6,3%); mase plastice, cauciuc si articole din acestea (4,5%); materiale textile si articole din acestea (3,9%); incaltaminte (2,8%).

În structura intrărilor de mărfuri în România, având ca ţară de expediţie Olanda, pe primele locuri se află: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (34,3%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (17,6%); vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport (8,0%); mase plastice, cauciuc si articole din acestea (6,5%); metale comune şi articole din acestea (6,1%); animale vii si produse ale regnului animal (5,4%); produse ale regnului vegetal (5,4%).

Odată cu introducerea de la 1 ianuarie 2007 a sistemului de înregistrare INTRASTAT a schimburilor intracomunitare, în raportările privind volumul intrărilor de marfă având ca ţară de origine Olanda şi-a făcut apariţia „efectului Rotterdam”. Astfel, parte din bunurile importate din ţări non-UE, prin portul Rotterdam, sunt puse în liberă circulaţie în Olanda, livrate către România şi înregistrate statistic ca achiziţie intracomunitară, cu ţara de expediţie Olanda. Printre mărfurile al căror volum raportat cade sub incidenţa acestui efect sunt: vehiculele, produsele chimice, maşinile şi echipamentele electrice.

Olanda se menţine pe primul loc în topul investitorilor străini în România

Conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comertului, Olanda s-a menţinut în ultimii 13 ani pe primul loc în clasamentul pe ţări de reşedinţă al investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social.

Primul loc în topul investitorilor străini în România

La finele lunii decembrie 2011 erau înregistrate un număr de 4.023 societăţi comerciale româneşti cu participare olandeză la capitalul social, cu un sold de 5,977 miliarde euro, reprezentând 19,72% din totalul capitalului străin subscris în România

Pe lângă înfiinţarea de noi companii, se remarcă tendinţa de suplimentare a participării olandeze la capitalul celor deja existente şi interesul investitorilor olandezi pentru piaţa de capital din România. De asemenea, se remarcă interesul antreprenorilor olandezi pentru iniţierea şi dezvoltarea de proiecte eligibile pentru finanţare din fonduri europene.

Koninkrijk der Nederlanden

Regatul Ţărilor de Jos

Informaţii utile

Aeroporturi internaţionale

Olanda dispune de 20 de aeroporturi, dintre care cele mai importante sunt:

Aeroportul Rotterdam » www.rotterdam-airport.nl

Aeroportul Schiphol Amsterdam » www.schiphol.nl

Deoarece Schiphol Amsterdam este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi europene, autorităţile recomandă sosirea cu cel puţin două ore înainte de îmbarcare.

Transporturi navale

Portul Rotterdam, este cel mai mare port european, al treilea în lume din punct de vedere al traficului după Singapore şi Shanghai, respectiv al şaselea port de containere la nivel mondial în termeni de unităţi manipulate. » www.portofrotterdam.com Portul Amsterdam » www.portofamsterdam.com

Transporturi feroviare şi terestre

Căile Ferate olandeze » www.ns.nl

Autoritatea Rutieră olandeză » www.anwb.nl

Routenet - instrument util pentru planificarea deplasărilor auto » www.routenet.nl

În Olanda nu se percep în prezent taxe de autostradă. Viteza maximă admisă este de 50km/h în localităţi, 80 km/h pe drumuri naţionale şi 120 km/h pe autostrăzi, dar sunt aplicate restricţii suplimentare pe numeroase tronsoane.

Expoziţii şi conferinţe

Principalele centre de targuri si expoziţii olandeze:

Centrul expoziţional RAI Amsterdam » www.rai.nl

Centrul expoziţional Ahoy Rotterdam » www.ahoy.nl

Centrul expoziţional MECC Maastricht » www.mecc.nl

Centrul expoziţional Jaarbeurs Utrecht » www.jaarbeursutrecht.nl

Ambasada României la Haga / Biroul de Promovare Comercial - Economica

Adresa: Catsheuvel 55, 2517 KA, The Hague

Telefon:

Fax: 0031 70 354 15 87 E-mail: ecs.nl@dce.gvo.ro

Internet:

0031 70 355 73 69

http://www.haga.mae.ro

26.11.2012