1. Problema adevrului n matematic.

Propozitie: Un enunt care afirma sau neaga ceva si care este fie adevarat, fie fals. Distingem 2 tipuri de propozitii: 1) Propozitie simpla: propozitie care nu comporta decat un singur subiect, un singur verb si un singur atribut. Exemplu: "Numarul 24 este divizibil cu 8" (propozitie, evident, adevarata). 2) Propozitie compusa: propozitie obtinuta prin combinarea de propozitii simple, cu ajutorul conectorilor logici: negatie, disjunctie si conjunctie. Exemplu: "(Ecuatia x + 1 = 0 are radacini reale in multimea numerelor reale) sau (25 este patrat perfect)" (disjunctie intre un predicat fals si o propozitie adevarata). Valoare de adevar: Este proprietatea unei propozitii (p) de a fi adevarata sau falsa. Conventional, se noteaza cu v(p) si v(p) = 1 (sau A) daca propozitia p este adevarata si v(p) = 0 (sau F) daca propozitia p este falsa. Predicat (propozitie cu variabile, sau propozitie deschisa): Propozitie a carei valoare de adevar depinde de valorile atribuite variabilelor; in definirea unui predicat trebuie specificata intotdeauna si multimea parcursa de variabila (variabile), numita si universul discursului. Exemplu: "Ecuatia 2x + 10 = 0, unde x apartine multimii numerelor reale" este un predicat cu o singura variabila (numit si predicat unar), care devine o propozitie adevarata pentru x = - 5 (avand, deci,valoarea de adevar 1), sau o propozitie falsa pentru orice alta valoare atribuita lui x (avand valoarea de adevar 0). Observatie: Multimea valorilor care, atribuite variabilelor predicatului, confera acestuia statut de propozitie adevarata, se numeste multimea de adevar a predicatului respectiv. Cuantificatorul existential: Propozitia "exista cel putin un x, astfel incat p(x)" se numeste propozitie existentiala, asociata predicatului p(x). Notatie folosita: Simbolul se citeste "exista (cel putin)" si se numeste cuantificator existential. Cuantificatorul universal: Propozitia "oricare ar fi x din X, are loc p(x)" (X fiind o multime nevida, careia ii apartine variabila x) se numeste propozitie universala, asociata predicatului p(x). Notatie folosita: Simbolul se citeste "oricare ar fi" si se numeste cuantificator universal. Operatii logice elementare: 1) Negatia unei propozitii: Fiind data o propozitie notata cu p, numim negatia sa (sau contrara sa) acea propozitie, notata cu (a se citi "non-p"), care este falsa daca p este adevarata si care este adevarata daca p este falsa. Sugestiv, aceasta definitie poate fi ilustrata prin urmatoarea tabla de adevar: 1 0 0 1 2) Disjunctia propozitiilor: Fiind date propozitiile p si q, numim disjunctia acestora acea propozitie, notata cu (a se citi "p sau q") si a carei valoare de adevar rezulta din tabla de adevar:

1 1 0 0

1 0 1 0

1 1 1 0

Observatii: a) Disjunctia este falsa daca ambele propozitii sunt false si adevarata in celelalte cazuri. b) Disjunctia a n propozitii este falsa daca toate propozitiile sunt false si adevarata in rest. 3) Conjunctia propozitiilor: Fiind date 2 propozitii p si q, numim conjunctia lor, notata cu ( a se citi "p si q") acea propozitie definita prin urmatoarea tabla de adevar: 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0

Observatii: a) Conjunctia este adevarata cand ambele propozitii sunt adevarate si falsa in rest. b) Conjunctia a n propozitii este adevarata cand toate propozitiile sunt adevarate si falsa in celelalte cazuri 4) Implicatia propozitiilor: Propozitia (a se citi "p implica q") se numeste implicatie ; p se numeste ipoteza, iar q se numeste concluzie. Rezulta urmatoarea tabla de adevar: 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1

Observatii: a) Implicatia "p implica q", foarte des utilizata in demonstratii matematice, mai are si urmatoarele interpretari: Daca p, atunci q; p este conditie suficienta pentru q; q este conditie necesara pentru p. b) Implicatia "p implica q" este structura logica a tuturor teoremelor directe (ipoteza p are drept consecinta concluzia q). c) Din tabla de adevar se constata ca: O implicatie, cu ipoteza adevarata, este adevarata numai daca si concluzia este adevarata; O implicatie este falsa intr-un singur caz: ipoteza adevarata si concluzie falsa! Falsul implica orice! (foarte important de stiut acest lucru: a nu se construi rationamente pornind de la premize false!). 5) Echivalenta propozitiilor: Propozitia p <= > q (a se citi "p este echivalent cu q") reprezinta conjunctia a doua implicatii, anume: (p = > q) si (q = > p), avand tabla de adevar: 11 10 01 1 0 1 1 1 0 1 0 0

00 1 1 1 Observatii: a) Doua propozitii sunt echivalente daca si numai daca ambele au aceeasi valoare de adevar (ambele adevarate sau ambele false). b) Se spune ca propozitiile "p si q sunt echivalente", sau "propozitia p este conditie necesara si suficienta pentru propozitia q", sau "p daca si numai daca q". c) Daca o teorema directa are structura logica "p implica q", atunci reciproca sa (adevarata sau falsa!) are structura "q implica p". Deci o teorema care admite reciproca reprezinta, din punct de vedere logic, o echivalenta intre ipoteza si concluzie. Important: Teorema directa este echivalenta cu contrara reciprocei (teorema directa este adevarata daca si numai daca este adevarata contrara reciprocei): Observatie: Aceasta echivalenta logica sta la baza metodei de demonstratie prin reducere la absurd, folosita mai ales in cazul cand demonstratia teoremei directa este dificila.