DREPT FINANCIAR

1. Distinctia dintre finante publice si finante private .

- finantele publice sunt folosite intotdeauna in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii , in timp ce finantele private sunt puse , de regula , in slujba realizarii de profituri /venituri de catre intreprinzatorii particulari , respectiv de alte categorii de persoane fizice si/sau juridice. - gestiunea finantelor publice este supusa normelor juridice de dr. public , iar gestiunea finantelor private urmeaza regulile dr. privat ( comercial). 2. Etapa finantelor publice clasice . - spre sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX perioada in care liberalismul politic domina dezvoltarea ec.- sociala a tarilor europene , statul era mai putin preocupat de activitatile private , era preocupat doar de: apararea nationala , ordinea publica , justitie si diplomatie , orice intruziune a statului in viata economica era considerata contraindicata , chiar daunatoare. - in aceste conditii rolul finantelor publice consta numai in asigurarea resurselor financiare necesare functionarii institutiilor publice . - taxele , impozitele , imprumuturile , precum si celelalte modalitati de procurare a resurselor financiare trebuiau concepute si reglementate in asa fel incat sa aiba un caracter neutru , astfel incat sa nu afecteze relatiile social-economice existente. 3. Etapa finantelor publice private . - dupa primul razboi mondial locul statului neinteresat in mod direct de activitatea ec. a fost luat de statul interventionist , acela care si-a manifestat intentia si , mai apoi si-a largit , in mod treptat , dar constant , sfera preocuparilor sale in domeniul ec si social , determinat de necesitatea procurarii unor fonduri banesti mai consistente , cu care sa poata fi acoperite intr-o masura corespunzatoare cheltuelile publice , de la un an la altul mai mari . - se remarca cresterea rolului autoritatilor publice in influentarea proceselor economice. - s-au infiintat intreprinderi publice si societati comerciale cu capital mixt (public-privat). - statul acorda subventii si facilitati unitatilor ec. private , deasemenea ia masuri menite sa contribuie la combaterea somajului si la redresarea economiei stagnante. - potrivit conceptiei moderne, finantele publice sunt concepute ca un mijloc de interventie pe plan social si ec. , dar continuand sa acopere si sarcinile administrative , respectiv sa finanteze cheltueli ale statului .

4. Structura finantelor publice . - sistemul finantelor publice este compus din urmatoarele componente structurale care au o existenta de sine statatoare , insa intre ele exista o stransa legatura care face ca acestea sa formeze un intreg : venituri publice ; cheltueli publice ; bugetul statului ; finantele locale si bugetele unitatilor adm-teritoriale ; imprumutul de stat sau creditul public ; finantele organizatiilor internationale . 5. Trasaturi caracteristice ale finantelor publice . - fin. publice , ca relatii financiare , se caracterizeaza , in principal , prin urmatoarele trasaturi particulare : a) fin. publ. sunt relatii sau raporturi cu un preponderent caracter ec. b) fin. publ. se prezinta in forma baneasca c) fin. publ. sunt relatii fara echivalent d) mijloacele banesti sub care se prezinta relatiile financiare nu se ramburseaza. 6. Izvoarele finantelor publice . - sunt considerate izvoare ale dr. fin. publice actele normative care reglementeaza raporturile juridice incidente in domeniul finantelor publice . - in f-ctie de gradul lor de generalitate , sau tinand seama de specificitatea lor si izvoarele dreptului finantelor publice pot fi grupate pe doua categorii , si anume : a) izvoare generale sau comune : Constitutia Romaniei , legi , ordonante . hotarari guv. b) izvoare speciale sau specifice : - Legea nr 500/2002 a finantelor publice; - Legea 273/2006 a finantelor publice locale ; - Legea 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Fin. ; - O. G. nr 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv ; - Legea nr 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romaniei - O.G. nr 64/2007 privind datoria publica ; - Legea nr 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale ; - Codul Fiscal adoptat prin Legea 571/2003; - Codul de procedura fiscala adoptat prin O.G. 92/2003; - Legea nr 146/1997 privind taxele judiciare de timbru - O.G. nr 32/1995 privind timbrul judiciar

- alaturi de cele mentionate sunt incidente si o serie de norme juridice cuprinse in ordine ministeriale , norme metodologice sau instructiuni (acte normative de rang inferior) 7. Definitia dreptului finantelor publice . - dr. fin. publ. este ansamblul de norme si reguli care reglementeaza , in mod complet si unitar . relatiile sau raporturile care se stabilesc pt. constituirea , repartizarea si utilizarea fondurilor banesti ale statului si ale colectivitatilor publice locale , in vederea satisfacerii trebuintelor generale , cu caracter preponderent social-economice , ale societatii . 8. Raportul de drept financiar Particularitati. - raporturile juridice din domeniul finantelor publice se disting fata de celelalte raporturi specifice altor ramuri de drept prin unele particularitati derivand din specificitatea pe care le-o confera elementele lor constitutive si definitorii : subiectele , obiectul si continutul . - in ceea ce priveste subiectele raporturilor juridice din domeniul finantelor publice este caracteristic faptul ca intotdeauna unul dintre subiecti este statul , reprezentat printr-un organ de specialitate in activitatea financiara , investit cu atributii in procesul de constituire , repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului . - al 2-lea subiect al acestor raporturi poate fi o pers. jurid. sau o pers. fiz. , respectiv o regie autonoma , soc. com .(cu capital de stat , mixt sau privat ) , o institutie publica etc. sau orice pers. fizice ( cet. rom. , cet. straini rezidenti in Rom, ori cet. straini rezidenti) - in ceea ce priveste continutul raportului juridic din domeniul finantelor publice , acesta este format din drepturile si obligatiile subiectelor participante , drepturile si obligatiile partilor angrenate in asemenea raporturi juridice sunt specifice fiecarei categorii . - obiectul raporturilor care se stabilesc in domeniul finantelor publice este diferit si variat , el avand aceste caracteristici datorita sferei deosebit de largi si complexe a finantelor publice care impune pe cale de consecinta pe de o parte , o abundenta activitate de legiferare si , pe de alta parte , o mare diversitate de operatiuni specifice privind activitatea fiscala , ambele categorii generand o multitudine de raporturi juridice . 9. Aparatul financiat al statului. - este format din doua categorii de organe , si anume :

a) organe ale statului cu competenta generala , care au atributii in mai multa domenii , printre care si in domeniul finantelor publice (Parlamentul Romaniei , Guvernul Romanie Consiliile Locale , ministerele si alte orane de stat ). b) organe ale statului cu competenta speciala , care au atributii exclusiv in domeniul fin. publice , acestea fiind denumite organe de specialitate , acestea impartindu-se in : - organe centrale de specialitate (Curtea de Conturi , Ministerul Finantelor Publice , Trezoreia Publica , Garda Financiara , Agentia Nationala de Administrare Fiscala . - organe locale de specialitate (Camerele de Conturi Judetene, Directiile Generale Judetene ale Finantelor Publice , sectiile teritoriale ale Garzii Financiare) . 10. Definitia bugetului public . - bugetul public national este planul financiar al statului prin care sunt prevazute veniturile si cheltuelile publice pt o perioada determinata de timp. 11. Bugetul public national cuprins. - in sistemul bugetar al Romaniei se cuprind: bugetul statului , bugetul asigurarilor sociale de stat si ale bugetului asigurarilor pt. somaj , bugetele fondurilor speciale , bugetul trezoreriei statului , bugetul institutiilor publice autonome , bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat , bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii , bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare , dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri speciale , bugetele fondurilor externe nerambursabile , bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica . 12. Dreptul bugetar definire. - dreptul bugetar parte componenta a dreptului financiar - este acel ansamblu de norme juridice in care sunt cuprinse dispozitiile referitoare la cuprinsul bugetului de stat , cat si la procedura elaborarii , aprobarii , executarii si incheierii fiecarui buget anual . 13. Prezentarea fiecarui principiu al dreptului bugetar. - principiul anualitatii bugetului este acela care impune realizarea unui buget in care sa se regaseasca inscrise cifrele de venituri si de cheltueli corespunzatoare unei perioade de timp de un an ( prevederi care sa se infaptuiasca in respectivul interval de timp). - unitatea bugetului este principiul in temeiul caruia se impune elaborarea in fiecare an a unui buget unic , in care sa fie inscrise toate veniturile si toate

cheltuelile publice ale statului , d.p.d.v. financiar reflecta starea reala a situatiei financiare a tarii . - principiul universalitatii bugetului este acela care impune ca in buget sa se cuprinda in extenso- toate veniturile si toate cheltuelile statului din fiecare exercitiu financiar . - principiul echilibrarii bugetului de stat impune realizarea unei echivalente cantitative sau a unei apropieri sensibile a cifrelor veniturilor si cheltuelilor cu preconizarea unui excedent simbolic al veniturilor fata de cheltueli . - principiul realitatii bugetare impune a fi avute in vedere cu ocazia intocmirii proiectului de buget variantele cele mai apropiate de realitate , in sensul prevederii unor cifre de venituri care se vor putea realiza efectiv , respectiv a unor cheltueli a caror acoperire se poate prevedea ca posibila in anul fiscal pt. care se stabilesc . - principiul specializarii bugetare in conformitate cu acest principiu veniturile si cheltuelile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si , respectiv , pe categorii de cheltueli , grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora , potrivit clasificatiei bugetare . - principiul unitatii monetare toate operatiunile bugetului se exprima in moneda nationala . - principiul publicitatii bugetului este necesara informarea prompta , atat interna pt. proprii cetateni , cat si internationala despre situatia financiara anuala a statului , acest principiu este inscris expres in lege . 14. Continutul bugetului . - acesta este format din veniturile publice si cheltuelile publice a) veniturile publice se realizeaza in mod diferentiat in raport de necesitatea repartitiei venitului national , de structura economiei nationale , de gradul de dezvoltare teritoriala a tarii si de nivelul de dezvoltare al fortelor de productie , si sunt formate din : venituri ordinare sau curente si venituri extraordinare . - veniturile publice curente (ordinare ) sunt reprezentate in principal din taxe si impozite , din venituri nefiscale , impozite directe , impozite indirecte , venituri de la proprietatile , respectiv de pe domeniile statului . - veniturile publice extraordinare sunt acele venituri la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale si anume in acele situatii in care mijloacele banesti provenite din resursele curente nu pot acoperi integral cheltuelile bugetare (imprumuturi de stat - care genereaza datoria publica , suplimentarea masei monetare aflate in circulatie emisiune baneasca care genereaza inflatie , instrainarea unor bunuri din proprietatea privata sau chiar a unei parti din rezervele de aur ale statului ). b) cheltuelile publice bugetare - reprezinta modalitatea de repartizare si utilizare a fondurilor banesti bugetare , in vederea satisfacerii trebuintelor generale ale societatii , cheltuelile sunt repartizate de la bugetul de stat , in functie de importanta si urgenta lor , cheltuelile bugetare sunt grupate pe diferite categorii .

15. Ordonatorii de credite .Definitie si clasificare . - ordonatorii de credite sunt acele persoane fizice investite cu dreptul de a dispune in conditiile legii asupra creditelor bugetare , in virtutea functiei pe care o detin in conducerea unei institutii publice sau a unui organ de stat . - in functie de locul institutiilor publice si a organelor de stat finantate din bugetul statului in cadrul administratiei de stat , ordonatorii de credite sunt: principali,secundari si tertiari. a) ordonatorii principali - conducatorii ministerelor si celelalte organe centrale de stat. b) ordonatorii secundari conducatorii institutiilor de rang superior aflate in raporturi juridice de subordonare . c) ordonatorii tertiari conducatorii institutiilor de rang inferior . 16. Elaborarea proiectului de buget prezentarea pe scurt a acestei etape . - prima etapa din procedura bugetara este elaborarea proiectului de buget care cade in sarcina Guvernului , deasemenea si bugetul asigurarilor sociale . - in cadrul Guvernului , Min. Finantelor Publice raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat , iar Ministerul Muncii , Familiei si Protectiei Sociale coordoneaza activitatea de intocmire a proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat . - elaborarea proiectelor de bugete si a proiectelor legilor bugetare anuale de catre Guvern se bazeaza pe o serie de estimari si date cuprinse in documentele care alcatuiesc Program. de guvernare acceptat de Parlament , BNR colaboreaza cu Min. Fin. Publice in vederea stabilirii indicatorilor macroeconomici in baza carora se va elabora proiectul anual de buget . - calendarul bugetar este format din: elaborarea indicatorilor macroeconomici ; intocmirea si transmiterea scrisorii cadru de catre Ministerul Fin. Publice ; formularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de credite ; intocmirea proiectului general al bugetului de stat si transmiterea acestuia la Parlament. 17. Indrumari metodologice in cadrul elaborarii proiectului de buget . - indrumarea metodologica a operatiunilor de elaborare a proiectelor de buget revine Mi. Fin. Publice , care , in calitatea sa de organ administrativ de specialitate financiara , este abilitat sa elaboreze norme metodologice care , conform dispozitiilor Legii finantelor publice , sunt obligatorii pentru toti agentii economici , institutiile publice si organele de stat care isi intocmesc bugete proprii . - prin aceste norme metodologice se dau indrumarile necesare pt. asigurarea unei maniere unitare de abordare a aspectelor comune pe care le pretind activitatile reclamate de procesul bugetar .

18. Evaluarea veniturilor. - pentru evaluarea veniturilor bugetare s-au promovat doua metode : a) metoda evaluarii directe este preferabila deoarece ea ofera perspectiva estimarii reale a veniturilor cu conditia ca aceasta sa se faca cu sinceritate si temeinicie. b) metoda raportarii , cu anumite majorari a veniturilor din anul precedent este mai simpla si mai operativa , insa utilitatea ei este conditionata de stabilirea cat mai judicioasa a proportiei cu care se majoreaza cuantumul veniturilor reportate . 19. Evaluarea cheltuelilor . - pt. evaluarea cheltuelilor bugetare este utilizata cel mai frecvent metoda denumita cvasi-automatica , care consta in reportarea in mod automat , a cuantumului cheltuelilor in anul precedent , cu exceptia cheltuelilor pt. care se cer modificari temeinic motivate. - in tara noastra , evaluarea veniturilor si a cheltuelilor bugetare se face conform unei metode combinate , mixte , care presupune , d.p.d.v. metodologic , o evaluare directa ce se aplica prin compararea cifrelor de venituri si cheltueli care se propun , cu cele care au fost utilizate in anul precedent . 20. Intocmirea proiectului de buget in sistem piramidal. - in desfasurarea procedurii de elaborare a proiectului bugetului anual de stat , locul cel mai important il ocupa elaborarea proiectelor de bugete ale ministerelor si celorlalte organe centrale de stat - propunerile de bugete (in cuprinsul carora se gasesc inglobate si propunerile tuturor unitatilor subordonate) se transmit de catre ordonatorii principali de credite la Min. Fin. Publice , intocmite pe formulare care sunt indicate prin indrumarile metodologice. - propunerile de cheltueli se calculeaza pe baza datelor de fundamentare , comunicate de catre Min.Fin.Publice si pe baza altor fundamentari proprii ale ordonatorilor principali de credite , fundamentari ce insotesc proiectul de buget . - pt. investitiile care se finanteaza din bugetul statului este reglementat procedeul intocmirii unor liste de lucrari . - procedura aprobarii investitiilor ministerelor , altor organe centrale de stat si institutiilor publice subordonate acestora implica examinarea documentatiilor tehnico-economice de catre Min.Fin.Publice, avizarea de catre acest minister a celor constatate ca fiind necesare si justificate si apoi aprobarea lor de catre Guvern sau de catre ordonatorii de credite in f-ctie de valoarea acestora . - alocatiile pt. institutiile publice se stabilesc in f-ctie de programele de activitate ale acestora , existand cerinta ca ordonatorii de credite sa identifice posibilitati

de sporire a veniturilor proprii prin identificarea de noi venituri extrabugetare si reducerea corespunzatoare a alocatiilor bugetare . - subventiile pt. unele produse si activitati , precum si subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif se stabilesc in concordanta cu actele normative care constituie temeiul legal al acordarii lor , pe baza unor fundamentari corespunzatoare , in f-ctie de natura subventiilor solicitate . 21. Insusirea proiectului de buget de catre Guvern . - dupa depunerea proiectului bugetului de stat si a proiectului legii bugetare anuale la guvern , acesta procedeaza la insusirea lor ,. - insusirea proiectului bugetului annual al statului de catre Guvern comporta o ultima , dar atenta analiza si verificare a cifrelor bugetare de venituri si cheltueli si aprobarea acestora cu sau fara modificari , cu acordul unanim al membrilor sai . - insusirea proiectului de buget de catre Guvern inseamna de fapt- adoptarea acestuia in sensul de asumare a raspunderii de catre executiv pt. continutul documentului respectiv. 22. Trimiterea la parlament a proiectului de buget . - dupa ce a fost insusit de catre Guvern , proiectul bugetului de stat intocmit pentru anul urmator este inaintat Parlamentului , pana cel tarziu la data de 15 oct. a fiecarui an. - proiectul de buget care se trimite Parlam. trebuie sa fie insotit de 2 documente anexa: a) raportul privind situatia macroeconomica a tarii pt. anul viitor si proiectia acesteia in urmatorii 3 ani , si respectiv b) proiectul legii bugetare anuale - forul legislativ suprem , fiind investit cu dreptul de a aproba bugetul , urmeaza sa procedeze la verificarea pe ansamblu a bugetului , apoi la analizarea si dezbaterea acestuia de o maniera detaliata si , in final , la adoptarea bugetului de stat , printr-o lege speciala consacrata acestuia . 23. Dezbaterea si aprobarea bugetului de stat . - in conformitate cu prevederile Constitutiei noastre , cele 2 camere ale Parlam. Romaniei au drepturi egale privind aprobarea bugetului de stat , drepturi pe care si le exercita prin dezbaterea si aprobarea bugetului annual , in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului , altfel spus , Parlamentul isi desfasoara aceste lucrari in plenul sau . - Parlamentul trebuie sa aprobe bugetul anual pana cel mai tarziu 28 dec , deasemenea , bugetul anual al statului trebuie aprobat global , pe ansamblu , pe capitole de venituri si cheltueli, precum si pe ministere si alte organe centrale de stat, respectiv pt. fiecare articol in parte al legii bugetare anuale .

24. Douasprezecimile bugetare. - douasprezecimile bugetare provizorii sunt bugetele ale caror cuantum de venituri si cheltueli reprezinta a douasprezecea parte din cifrele prevazute si propuse in legea de adoptare a bugetului de stat (care , insa , nu s-a putut adopta in termenul legal) - aceste douasprezecimi bugetare (in fapt mini-bugete) sunt examinate , mai intai de catre comisiile de specialitate ale celor doua camere ale Parlamentului , si , apoi , discutate , si , respectiv , aprobate de catre plenul forului legislativ suprem . - odata aprobate, douasprezecimile bugetare provizorii se pun in executare , de catre Guvern, pt a se asigura continuitatea fireasca a intregii activitati de la nivelul societatii. 25. Solutia care se aplica in Romania in cazul neadoptarii bugetului la termen . - pt. inlaturarea nejunsului decurgand dintr-o asemenea imprejurare ,s-au cristalizat 2 solutii care diferit de la un stat la altul sunt , in mod obisnuit , puse in aplicare : a) aprobarea unor douasprezecimi bugetare provizorii b) incredintarea Guvernului de a indruma activitatile social-ec. ghidandu-se dupa cifrele de venituri si cheltueli din exercitiul financiar care tocmai a expirat , pana la data adoptarii bugetului . 26. Prezentarea etapei executarii bugetului . - repartizarea pe trimenstre a veniturilor si cheltuelilor bugetare - executarea de casa a bugetului (sau operatiunile de trezorerie) - realizarea veniturilor bugetare - efectuarea cheltuelilor bugetare . 27. Repartizarea pe trimestre. - repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuelilor aprobate prin bugetul de stat , bugetul asig. sociale de stat , bugetele fondurilor speciale , bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat , bugetele fondurilor externe nerambursabile si bugetele institutiilor publice autonome se repartizeaza pe trimestre in functie de termenele legale de incasare a veniturilor , de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuelilor . - repartizarea pe trimestre se face in scopul stabilirii unui echilibru in cadrul fiecarui trimestru intre veniturile si cheltuelile bugetare si pt. a se evita sau atenua eventualele diferente intre volumul veniturilor si cel al cheltuelilor. - repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuelilor prevazute in bugetul de stat se aproba de catre:Min.Fin. Publice,ordonatorii principali de credite,si de catre cei secundari

28. Executia partii de venituri reguli. - nici un impozit , taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi incasate daca nu au fost stabilite de lege . - lista tuturor impozitelor si taxelor , precum si a cotelor acestora trebuie sa fie aprobate prin legea bugetara anuala . - este inadmisibila perceperea , sub orice titlu sau sub orice denumire , a unor contributii directe sau indirecte , inafara celor stabilite de puterea legislativa. 29. Efectuarea cheltuelilor reguli. - cheltuelile bugetare trebuie sa aiba o destinatie precisa si limitata , in acord perfect cu autorizarile continute in legile speciale si in legile bugetare anuale. - nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si efectuata , daca nu exista o baza legala pt. respectiva cheltuiala . - nicio cheltuiala din fondurile publice nu poate fi angajata , ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare . 30. Creditele bugetare definitie - creditele bugetare sau alocatiile bugetare reprezinta sume de bani puse la dispozitia unor beneficiari si in limita carora se poate decide efectuarea de cheltueli pe seama resurselor provenite de la bugetul statului . 31. Creditele bugetare trasaturi. - beneficiarii de credite bugetare sau alocatii bugetare pot fi numai institutii publice , organele de stat si unele unitati economice . - scopul pt. care sunt alocate fondurile bugetare trebuie sa fie bine precizat prin lege. - fondurile bugetare se acorda beneficiarilor cu titlu gratuit (fara echivalent) - creditele acordate de la bugetul de stat nu se ramburseaza.

32. Etapele procedurii - deschiderea creditelor bugetare competenta apartine Min.Fin.Publice , ofera posibilitatea ordonatorilor de credite de a utiliza sumele de bani alocate prin aceste credite , ord. pricip. de credite pot dispune pana cel tarziu la data de 25 a fiecarei luni retragerea creditelor bugetare deschise si neutilizate din conturile proprii sau ale institutiilor subordonate, dar numai in cazuri temeinic justificate, cu avizul Min.Fin.Publ. - angajarea creditelor bugetare se poate face numai in limita creditelor bugetare aprobate .

- constatarea lichiditatii creditelor bugetare consta in verificarea cuantumurilor banesti ale fiecarei cheltueli bugetare , spre a se stabili cu certitudine daca acestea sunt reale , certe si exigibile . - ordonantarea creditelor bugetare reprezinta actul administativ-financiar prin care se dispune plata sumelor de bani catre beneficiarul fiecarei cheltueli . - utilizarea sau plata creditelor bugetare consta in remiterea sumelor de bani in folosul beneficiarului legal al alocatiei bugetare si folosirea efectiva a acesteia . 33. Utilizarea (plata) creditelor bugetare. - consta in remiterea sumelor de bani in folosul beneficiarului legal al alocatiei bugetare si in folosirea efectiva a acesteia . - plata reprezinta modalitatea de stingere a obligatiei statului in raport cu subiectul de drept , titular al creditului bugetar . - in cazul neplatii sumelor datorate de stat beneficiarilor legali , in cadrul procedurii utilizarii creditelor bugetare este posibila initierea unor actiuni recuperatorii din partea titularilor creditelor indreptatiti sa primeasca respectivele sume de bani. 34. Principiul afectatiunii speciale. - acest pricipiu impune respectarea urmatoarelor reguli: a) creditele bugetare aprobate unui ordonator orincipal nu pot fi utilizate pt. finantarea cheltuelilor altui ordonator. b) cheltuelile bugetare alocate pentru acoperirea unui capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol de cheltueli . c) creditele aprobate prin legea bugetara anuala pentru cheltuelile unui exercitiu bugetar nu pot fi utilizate pt. finantarea cheltuelilor altui exercitiu financiar. - de la aceste reguli sunt admise in conditiile strict delimitate de lege , o serie de exceptii , determinate de unele situatii care nu au putut fi prevazute in perioada intocmirii si aprobarii proiectului bugetului de stat , dar care s-au ivit , producand schimbari de natura a impune reconsiderarea si reasezarea cifrelor de cheltueli stabilite initial. 35. Evidenta executiei bugetare . - este controlata si indrumata cu ajutorul evidentei contabile bugetare , care se aplica atat pt. bugetul de stat , bugetele ministerelor si celorlalte organe centrale de stat , bugetelor institutiilor publice , cat si pt. bugetele unitatilor admteritoriale si pt. bugetul asigurarilor sociale de stat . - evidenta contabila bugetara consta in inregistrarea si sintetizarea datelor privind veniturile si cheltuelile bugetare ale tuturor organelor si institutiilor publice finantate de la bugetul statului , precum si operatiunile de casierie ale executiei acestui buget .

- Min.Fin.Publice formuleaza concluzii periodice privind executia bugetului de stat care sunt prezentate Guvernului , care dispune intreprinderea actiunilor care se impun. 36. Incheierea exercitiului bugetar . - consta ,in esenta, in elaborarea si aprobarea contului general anual de executie bugetara. - contul general anual de executie a bugetului de stat , a bugetului asigurarilor sociale si al bugetelor fondurilor speciale este elaborat de catre Min.Fin. Publice , pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite bugetare , a conturilor privind executia de casa a bugetului statului , precum si in urma verificarilor si analizelor pe care acest ministru este dator a le efectua . - astfel intocmit , contul general de executie a bugetelor de stat este prezentat Guvernului, care , dupa ce-l analizeaza il prezinta spre aprobare Parlamentului pana la data de 01 Iulie a anului urmator . - Min.Fin.Publice este obligat ca la sfarsitul exercitiului financiar sa intocmeasca si sa prezinte Parlamentului un cont general de executie a datoriei publice ( ca anexa la contul general de executie a bugetului de stat) in care sa cuprinda si situatia garantiilor guvernamentale constituite pt. toate imprumuturile de stat existente la aceea data . 37. Controlul executiei bugetare . - executia bugetului public national se realizeaza sub controlul unor organe de stat, carora le revin prin lege- raspunderi specifice in legatura cu activitatea bugetara , si anume : # Min.Fin.Publice care exercita un control administativ specializat prin ANAF, Garda Financiara # Curtea de Conturicare exercita un control de specialitatefinanciar , denumit control ulterior extern, asupra modului de formare , administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public . # Parlamentul care exercita uncontrol politic,constand in urmarirea evolutiei bugetare, cu privire la realizarea veniturilor si la efectuarea cheltuelilor bugetare . Acest control se realizeaza in doua momente: cand se aproba bugetul si se adopta legea bugetara anuala si atunci cand se aproba contul general anual de executie . 38. Finantele publice locale def. - reprezinta acele fonduri banesti de interes public local (limitate teritorial la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale) care ca si in cele centrale se formeaza si se intrebuinteaza prin intermediul unor procedee si mijloace specifice , financiare . - bugetele locale reprezinta componenta principala a finantelor publice locale .

39. Autonomia locala concept. - reprezinta dreptul si capacitatea autoritatilor locale de a solutiona si gestiona in nume propriu si in interesul populatiei locale principalele probleme publice . - pt. a avea autonomie locala, unitatile adm-teritoriale beneficiaza de autonom. financiara. 40. Bugetele locale notiune - sunt documente prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuelile unitatilor adm-teritoriale ; dispozitiile prezentei legi aplicandu-se bugetelor comunelor , oraselor, municipiilor, sectoarelor municip.Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti. - principiile si regulile care guverneaza existenta bugetelor locale sunt: universalitatea , publicitatea , unicitatea , unitatea monetara , echilibrul , anualitatea si specialitatea bugetara , principiul solidaritatii , principiul autonomiei financiare , principiul proportionalitatii , principiul consultarii. 41. Principiul solidaritatii . - presupune ca din fondul de rezerva bugetara constituit la nivelul bugetelor locale se poate realiza ajutorarea unitatilor adm-teritoriale aflate in situatii de extrema dificultate prin alocarea de sume , la cererea primarilor sau din proprie initiativa . 42. Principiul autonomiei financiare . - se refera la dreptul unitatilor adm-teritoriale de a avea resurse financiare suficiente , pe care autoritatile administratiei publice locale le poate utiliza in exercitarea atributiilor lor , pe baza si in limitele prevazute de lege , avand totodata competenta stabilirii nivelului impozitelor si taxelor locale , in conditiile legii. 43. Principiul proportionalitatii . - impune ca resursele financiare ale unitatilor adm-teritoriale sa fie proportionale cu responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale . 44. Principiul consultarii . - prevede ca autoritatile administratiei publice locale vor fi consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale . 45. Aprobarea bugetului local . - intr-un termen de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial a legii bugetului de stat ,

Min.Fin.Publice , transmite directiilor generale ale finantelor publice judetene cotele defalcate din veniturile bugetului de stat si transferurile consolidabile aprobate prin legea bugetara , in vederea definitivarii proiectelor de bugete locale. - pe baza scrisorii-cadru a Min.Fin.Publice si a informatiilor provenite de la ordonatorii de credite care au obligatia de a efectua transferuri catre bugetele locale in anul urmator , ordonatorii principali de credite intocmesc proiectele bugetelor locale , pe care le transmit directiilor generale ale finantelor publice (acestea trebuiesc intocmite in termen de 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial a legii bugetului de stat tinand cont de veniturile si transferurile consolidabile , provenite de la bugetul de stat). - bugetele locale vor fi aduse la cunostinta locuitorilor din unitatea admteritoriala in cauza , care au la dispozitie 15 zile pt. a formula contestatii . - proiectul bugetului local si eventualele contestatii se supun dezbaterii Consiliului Local , Consiliului Judetean sau Consiliului General al Mun. Bucuresti , dupa caz , in termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor. - pt. aprobarea proiectului de buget este necesara intrunirea unei majoritati absolute a consilierilor conform Legii 215/2001 . - anterior aprobarii proiectului de buget se realizeaza aprobarea nivelului taxelor si impozitelor locale pt. anul urmator . 46. Exemple de venituri locale . - venituri din taxe si impozite - venituri din concesionarea sau inchirierea bunurilor care fac parte din domeniul public sau privat al judetelor - venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al judetelor - venituri din valorificarea buburilor confiscate , din amenzi si alte sanctiuni. 47. Categorii de cheltueli ale bugetelor locale (3 ex.) - cheltueli pt. invatamant ; cheltueli pt. finantarea unor institutii si actiuni sanitare ; cheltueli pt. finantarea bibliotecilor publice judetene; cheltueli destinate asistentei sociale; cheltueli pt. agricultura si silvicultura ; cheltueli pt. servicii publice , dezvoltare publica si locuinte . 48. Distinctia dintre asigurari sociale si asistenta sociala . - asigurarile sociale functioneaza pe principiul punerii in comun a riscurilor , in timp ce asistenta sociala este finantata pe principiul solidaritatii nationale . - asigurarile sociale acopera o categorie determinata de riscuri sociale , in vreme ce asistenta sociala are o arie de cuprindere mult mai vasta , derivata din notiunea de nevoie.

- de asigurari sociale beneficiaza doar persoanele asigurate , in timp ce asistenta sociala are vocatie de universalitate. 49. Enumerati principalele contributii sociale obligatorii . - contributia de asigurari sociale de stat :10.5% angajatul , iar angajatorul 20.8% pt conditii normale de munca , 25.8% pt cond. deosebite , 30.8% pt cond. speciale - contributia de asigurari pt accidente de munca si boli profesionale : angajatul nu datoreaza , angajatorul 0.15%-0.85 % - contributia de asigurari sociale de somaj : angajatul 0.5% , angajatorul 0.75% - contributia de asigurari sociale de sanatate: angajatul 5.5% , angajatorul 5.2% - contributia pt concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate : angajatul nu datoreaza , angajatorul 0.85%. 50 . Contributia de asigurari sociale de stat . - este compusa dintr-o contributie individuala a pers. fizice angajate si o contributie a pers. fizice sau juridice angajatoare. 51. Asigurari de pensii private obligatorii . - componenta privata obligatorie se bazeaza pe contributiile obligatorii ale membrilor asigurati , contributii care urmeaza sa fie investite si capitalizate de fondurile de pensii administrate privat . - contributiile si rezultatele fructificarii acestora sunt contabilizate in regim individual pe numele celor care au contribuit la fond . - fondurile de pensii sunt administrate de catre institutii private special autorizate si supravegheate de catre o autoritate publica . 52. Contributia de asigurari sociale pentru somaj. - asigurarile pt somaj se regasesc in cadrul asigurarilor sociale - asigurarile pt. somaj sunt reglementate de lege in vederea realizarii si implementarii strategiilor si politicii elaborate in domeniul protectiei persoanelor pt. riscul de somaj , asigurarii unui nivel ridicat al ocuparii si adoptarii fortei de munca la cerintele pietei de munca . - in sistemul asigurarilor pt. somaj sunt asigurate pers. fizice care pot fi : cetateni romani care lucreaza in strainatate in conditiile legii , cetateni straini sau apatrizi care , pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania , sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri , in conditiile legii . - asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurare de somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatii de somaj , conform legii . 53. Contributia pe sanatate .

- legea 95/2007 prevede printre altele- contributii de sanatate obligatorii datorate Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) administreaza Fondul Unic de Asigurari Sociale de Sanatate care este destinat platii serviciilor medicale , a medicamentelor si a altor materiale sanitare de care beneficiaza persoanele asigurate in sistemul public de asigurari de sanatate . - Fondul Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se formeaza din : # contributii ale pers. fizice / jurid # subventii de la bugetul de stat # dobanzi, donatii, sponsorizari, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului CNAS si Caselor de Asigurari , precum si alte venituri in conditiile legii . # sume din veniturile Ministerului Sanatatii. -principala sursa de venituri a acestui fond o constituie contributiile platite de asigurati , care datoreaza o cntributie lunara de 5,5% care se aplica asupra veniturilor realizate . 54. Prezentati toate sensurile cuvantului credit pe care le cunoasteti. - a acorda incredere cuiva ; consideratie - relatie economica ce se stabileste intre o pers fizica/jurid (creditor) , care acorda un imprumut de bani , sau care vinde marfuri sau servicii pe datorie , si o alta pers. fiz/jurid (debitor) care primeste imprumutul sau cumpara pe datorie. - creanta creditorului ; obligatia (baneasca) , datoria celui creditat . 55. Explicati notiunea de credit public = 56. Imprumutul public - def - notiunea de imprumut public sau credit public desemneaza imprumuturile contractate de stat si , in unele cazuri , de alte colectivitati publice . - forma cea mai frecvent utilizata a creditului public o reprezinta imprumuturile de stat contractate de la cetatenii autohtoni , de la detinatorii de capital din tara sau strainatate , respectiv de la alte state sau de la organizatii financiare si bancare internationale . - astfel , in f-ctie de locul sau sediul unde se afla creditorul (imprumutatorul) imprumutul public poate fi intern sau extern. 57. Formele imprumutului public intern enumerare . - emiterea si vanzarea unor titluri de stat in moneda nationala (bonuri de tezaur) - imprumuturile de la banca centrala a statului ori de la bancile comerciale - preluarea pt. trezorerie a unor disponibilitati banesti ale diferitelor institutii publice (imprumuturil pe termen scurt) - emiterea si vanzarea de obligatiuni sau alte titluri valorice de imprumut (imprumut pe termen lung) 58. Titlurile de stat .

- se emit de catre MIn. Fin. Publice la valori nominale stabilite in raport de necesitatile banesti de echilibrare a executarii bugetului pe anul respectiv - ele se pot prezenta in forma materializata fie in forma dematerializata - titlurile de stat exprimate in moneda nationala pot fi emise pe termen scurt ori pe termen mediu sau lung . - titlurile de stat sunt instrumente negociabile - valoarea titlurilor se stat se ramburseaza la scadenta , cand obligatiile statului se sting. 59. Enumerati 3 institutii de credit internationale. - FMI , Banca Mondiala , BERD(Banca Europ. pt. Constructie si Dezvoltare) , BEI (Banca Europ. de Investitii) 60. Datoria publica def. - reprezinta totalul obligatiilor juridice banesti care revin statului la un moment dat in virtutea imprumuturilor facute pana in acel moment de la orice alt subiect de drept . 61. Datoria publica clasificare - titlurile de stat emise pe piata interna sa externa - imprumuturile de stat de la banci , de la alte institutii de credit , pers jurid. romane sau straine , in conditiile rezultate in urma negocierilor - imprumuturile de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine , institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale. - imprumuturile temporare din disponibilitatile Contului curent general al Trezoreriei Statului , in conditiile legii. - garantiile de stat. 62. Controlul financiar definire - este actiunea de verificare , periodica sau permanenta , prealabila , concomitenta sau posterioara , desfasurata de catre organe special abilitateasupra unor activitati , in scopul stabilirii legalitatii sau oportunitatii operatiunilor material-tehnice sau a actelor emise de autoritatile administrative in domeniul financiar . - controlul urmareste descoperirea faptelor , dar si a cauzelor care au condus la incalcarea prevederilor legale . - controlul financiar este instrumentul de cunoastere a realitatii modului in care sunt cheltuiti banii publici , dar in acelasi timp- el reprezinta atat un instrument preventiv , cat si unul necesar restabilirii situatiei anterioare ilicitului financiar , prin solicitarea organelor competente sa actioneze pt. tragerea la raspundere penala , patrimoniala ori administrativ-disciplinara a persoanelor vinovate. 63. Controlul financiar clasificare

- dupa sfera de actiune controlul fin. poate fi intern sau extern - dupa termenul in care se efectueaza controlul este permanent sau periodic - dupa volumul lucrarilor controlate controlul poate fi complet sau partial - dupa felul activitatii controlate control de casa , de magazie , de documente , de operatiuni financiare - dupa organele care il exercita control ierarhic , de gestiune sau de executie - dupa momentul in care se efectueaza control financiar preventiv , operativ, ulterior , intern , extern , general , specializat 64. Functia preventiva a controlului financiar . - consta in luarea , de catre organele de control , a masurilor necesare pt. evitarea unor fraude , inainte de a se produce efectele negative ale acestora , prin identificarea si inlaturarea cauzelor care le-ar putea genera sau favoriza - actiunea preventiva se manifesta inaintea emiterii actelor sau efectuarii operatiunilor , astfel incat sa se poata preintampina eventualele prejudicii. - permite stabilirea oportunitatii , necesitatii si economicitatii actelor si operatiunilor ce urmeaza a se efectua . 65. Enumerati functiile controlului financiar . - f-ctia de evaluare ; f-ctia preventiva ;f-ctia de documentare ; f-ctia recuperatorie ; f-ctia educativa sau pedagogica 66. Definiti controlul financiar intern. - reprezinta ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice , inclusiv auditul intern , stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acestuia si cu reglementarile legale , in vederea asigurarii administrarii fondurilot in mod economic , eficient si eficace . 67. Controlul financiar preventiv propriu . - se organizeaza, de regula, in cadrul compartimentelor de specialitate financiarcontabila putand fi extins si la alte compartimente si se exercita , prin viza , de persoane desemnate in acest sens , de catre conducatorul entitatii publice , care va stabili totodata si limitele de competenta . - nu pot exercita acest tip de control decat alte persoane decat cele care aproba si efectueaza operatiuni supuse vizei - viza de control financiar preventiv se exercita prin semnatura persoanei desemnate si prin aplicarea sigiliului personal al functionarului insarcinat cu aceasta activitate . - persoanele care exercita controlul financiar preventiv propriu , raspund in raport de culpa lor , in solidar , alaturi de conducatorii compartimentelor de specialitate , pt. realitatea , regularitatea si legalitatea operatiunilor si a incadrarii in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate , dupa caz , pt. care au acordat viza de control financiar preventiv propriu .

68. Controlul financiar preventiv delegat . - este acel tip de control preventiv care se exercita de catre Min.Fin. Publice , prin controlori delegati , la unele entitati publice asupra unor operatiuni care pot afecta executia in conditii de echilibru a bugetelor sau care sunt asociate unor categorii de riscuri determinate prin metodologia specifica analizei riscurilor . - fac obiectul acestui tip de control ordonatorii principali de credite ai bugetelor , operatiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului , pt. operatiuni privind datoria publica si pt. alte operatiuni specifice Min. Fin. Publice . - controlorul delegat este functionarul public al Min. Fin. Publice , care exercita atributii de control financiar preventiv delegat , in mod independent , pot fi numiti mai multi controlori delegati . 69. Controlul financiar concomitent. - se exercita in timpul desfasurarii proceselor ec. si financiare pe care le presupun aceste activitati , in scopul de a se putea interveni pt. corectarea sau eliminarea deficientelor ori a ilegalitatilor . - controlul concomitent se exercita inopinat , cel putin o data pe luna , prin verificari faptice , pe baza de documente , de regula prin sondaj . - persoanele indreptatite a efectua acest control sunt membrii consiliului de administratie, cenzorii, inspectorii sau alte persoane avand atributii similare . 70. Controlul financiar posterior. - se exercita asupra actelor si operatiunilor economico-financiare , dupa ce acestea au fost executate - este controlul cel mai eficient,el se realizeaza temeinic fara a stanjeni activitatile curente - are si un aspect sau rol preventiv , el permite tragerea unor concluzii care pot fi utile pt. activitatile viitoare . 71. Explicati notiunea de audit public intern. - este o activitate functional independenta si obiectiva , care da asigurari si consiliere conducerii unei entitati publice pt. buna administrare a veniturilor si cheltuelilor publice , perfectionand activitatile acesteia , ajuta entitatea publica sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica . 72. Enumerati organele de control financiar . - controlul financiar al statului se exercita de catre Mim.Fin.Publice prin ANAF , D.G.I.F.F. , Autoritatea Nationala a Vamilor , Garda Financiara , Curtea de Conturi. 73. Controlul exercitat de Min. Fin. Publice .

- Min.Fin.Publice, potrivit Legii 500/2002 ii revine un rol principal in domeniul fin. publ. , ii revine rolul de a aplica strategia si programul de guvernare in domeniul fin. publice , are rol de manager financiar al economiei , fiind indrituit a exercita si controlul financiar pe intreaga economie , avand la dispozitie in acest scop un aparat specializat ,controlul financiar al statului se exercita de catre Mim.Fin.Publice prin ANAF , D.G.I.F.F. , Autoritatea Nationala a Vamilor , Garda Financiara , Curtea de Conturi. 74. Controlul exercitat de Curtea de Conturi . - exercita controlul asupra modului de formare , de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. - f-ctia de control a C.C. se realizeaza prin proceduri de audit public extern prevazute in standardele proprii de audit , elaborate in conformitate cu standardele de audit internationale general acceptate . - C.C. isi desfasoara activitatea autonom. - controlul C.C. se initiaza din oficiu si nu poate fi oprit decat de Parlament si numai in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege. - la cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului , C.C. controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza cele constatate , nicio alta autoritate publica nu poate obliga C.C. la efectuarea unor actiuni. - C.C. prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercitiul bugetar expirat , cuprinzand si neregulile constatate , acest raport se publica in Mon. Oficial al Rom , Partea a III- a . 75.Continutul bugetului general al UE -venituri si cheltuieli bugetare - bugetul trebuie sa cuprinda o prezentare generala a tuturor veniturilor si cheltuielilor de la care nivelul cominitatii si cifrele bugetare corespunzatoare celor 2 categorii 76. Frauda la bugetul UE - mijlocul folosit de unele state membre UE in scopul protejarii sau avantajarii propriilor intreprinderi sau propriilor resortisanti -frauda la venituri si frauda la cheltuieli-