Stopul cardio-respirator (resuscitarea cardio-pulmonara).

Stopul cardio respirator ncetarea funciei cardiace i respiratorii. Dac disfuncia, fie cardiaca, fie respiratorie nu este remediata rapid, poate conduce la decesul pacientului. Stopul cardio respirator poate avea multe cauze i mecanisme de producere, cum de asemenea se poate vorbi despre stop respirator separat de noiunea de stop cardiac, aceste dou noiuni fiind strns legate, apariia primului inducnd n cteva minute apariia celuilalt. Aadar, s lmurim aceste noiuni. Stopul respirator este cunoscut sub denumirea de asfixie. Termenul de asfixie care provine de la grecescul a sfigmos (lips de puls) este impropriu conferit acestor sindroame, de preferat fiind acela de anoxii acute. Procesul respirator se desfoar n trei etape: I. Etapa de aport aerul atmosferic ncrcat cu oxigen ptrunde prin orificiile respiratorii (nasul i gura), strbate cile aeriene (nasofaringe, laringe, trahee, bronhii i ramificaiile acestora) pentru a ajunge, n plmni. n acest moment bioxidul de carbon parcurge acelai drum, dar n sens invers. II. Etapa de transport transportul gazelor n dublu sens, prin intermediul sngelui. III. Etapa de utilizare folosirea oxigenului pentru respiraia celular a fiecrui esut sau organ, concomitent cu producerea de CO.. Stopul respirator poate aprea la orice etap, sau din orice cauz. I. Stop respirator prin asfixie, care la rndul su este de mai multe feluri: 1. Asfixii prin compresiune: a) Spnzurarea este o form de asfixie mecanic realizat prin compresiunea gtului de ctre un la acionat de greutatea propriului corp. n aceast privin amintim c o greutate de 3,5 kg este suficient pentru a comprima artera carotid, iar 16,6 kg sunt suficiente pentru comprimarea arterelor vertebrale, realiznd astfel o suprimare total a circulaiei cerebrale. b) Strangularea form de asfixie mecanic care se realizeaz prin compresiunea gtului cu ajutorul unui la ce se strnge progresiv, acionat de o for din afar. Strangularea se poate realiza fie cu ajutorul unui la, fie cu minile c) Compresiunea toraco abdominala se realizeaz atunci cnd peste corp (torace, abdomen) cad greuti de minim 40 60 kg (la adult) avnd ca efect mpiedicarea micrilor respiratorii. Moartea se instaleaz n general mai trziu n raport cu greutatea ce apas pe corp, uneori 30 50 minute. 2. Asfixii prin ocluzie (obstrucie, astupare) a) Sufocarea astuparea orificiilor respiratorii (nas, gur); se poate realiza cu mna sau diferite obiecte moi (perna de ex.). b) Obturarea cailor respiratorii se poate realiza prin ptrunderea n aceste ci a diferii corpi strini; n special la copii se produc asemenea asfixii cu nasturi, boabe de fasole sau porumb, sau unele alimente. La adult, asfixia se poate realiza mai ales n stare de ebrietate, prin bol alimentar, n special n timpul vomei. Mai pot apare accidente prin aspirarea de material pulverulent (fin). Principalul tip

de asfixie mecanic prin obturarea cilor este necarea (submersia); este vorba n special de nlocuirea aerului cu un lichid. O alt cauz a obturrii este cderea limbii i astuparea peretelui posterior al faringelui (sau aspirarea ei n faringe) este ntlnit n intoxicaiile acute cu alcool. La epileptici, n timpul narcozelor, dezobstrucia faringelui se face prin poziia de hiperextensie a gtului i mpingerea mandibulei nainte. Alteori desobstrucia se poate efectua digital. Nu n ultimul rnd stopul respirator se poate instala prin electrocutare care provoac paralizia musculaturii respiratorii. ATENIE! Stopul respirator duce n mod automat ctre stop cardiac. Oprirea ntr-o prim etap a respiraiei (stopul respirator) fr oprirea inimii, deci cu prezena pulsului bun la artera carotid, permite pe un interval variabil (3 10 minute sau chiar 12 minute ) ca reanimarea respiratorie s aib succes. Stopul cardiac este urmat invariabil i de stopul respirator n 20 30 de secunde. Moartea clinic ncepe odat cu stopul cardiac, care determin i oprirea circulaiei cerebrale. Este deosebit de important de tiut c moartea clinic este un proces reversibil i victim poate reveni complet la o via normal dac i se acorda primul ajutor competent n timp util. Stopul cardiac ncetare spontan ireversibil a unei activiti cardiace eficace, care antreneaz o oprire a perfuzrii organelor vitale. Cauze: - boli cardiace ischemice (ntreruperea circulaiei n esuturi); - cardiomiopatii (boli ale miocardului); - infarctul miocardic; - tulburri severe de ritm cardiac (fibrilaia ventricular, tahicardia ventricular, asistolia); - stopul respirator; - hemoragii masive; - intoxicaiile cu substane toxice care duc la depresiuni miocardice; - electrocutare (fibrilaie ventricular); - embolie pulmonar (astuparea brusc a unor vase sangvine); Alte cauze ale instalrii stopului cardiorespirator, cauze secundare sunt cele n care inima este afectat indirect, originea patologiei fiind la nivelul altor organe i sisteme. Aceast patologie poate avea un efect acut sau cronic asupra cordului: - AVC (accident vascular cerebral) ischemic sau hemoragic; - stri terminale ale unor boli cu evoluie cronic: - insuficient pulmonar cronic; - insuficient cardiac; - boli canceroase n stadiu terminal; - ciroza hepatic decompensata (cu modificarea strii de echilibru). Semnele care prevestesc apariia unui stop cardiac sunt: - angina pectoral (n regiunea pieptului); - scderea progresiv a tensiunii arteriale; - dificulti de respiraie; - coloraia vnt (cianotic) a buzelor, vrfului degetelor, lobului urechii; - privire fix, orientat n sus;

- bti neregulate ale inimii; Semnele caracteristice stopului cardio - respirator deja instalat: - pierderea contientei (colapsul); - absena pulsului la arterele mari (carotida, femural) i a zgomotelor cardiace; - tensiunea arterial nemsurabila; - paloare (culoare palid) urmat brusc de cianoza; - creterea diametrului pupilelor; - scderea tonusului muscular. Resuscitarea cardio pulmonara reprezint ansamblul de manevre efectuat asupra unui pacient aflat n stop cardio respirator avnd ca finalitate restabilirea fluxului sanguin i respirator sau decesul. Resuscitarea cardio pulmonara se poate face de orice persoan fr echipamente medicale sau de ctre personal ce poseda cunotine medicale (asisteni, paramedici) care folosesc instrumente medicale (defibrilator, aspirare a cilor aeriene, balon i masca ventilaie) i in ultim instan de ctre medici care administreaz medicaie. Aceste proceduri efectuate corect si rapid, chiar de ctre persoane care nu au pregtire medicala, pot salva viaa unui pacient aflat in stop cardio respirator. Primul gest cnd gsii o persoana incontienta evaluai respiraia si pulsul victimei. Pentru asta, urmam 3 pai: Primul este eliberarea cailor aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea brbiei. Ne aezam lateral, apoi cu o mana plasata pe frunte mpingem capul victimei pe spate, cat se poate de mult, si cu doua degete de la mana cealalt ii ridicam brbia. Dup ce am eliberat cile aeriene verificam daca persoana respira sau nu. Ne aplecam asupra victimei cu fata ctre piept si ascultam la nivelul gurii zgomotele respiratorii. In acelai timp, simim daca exista schimburi de aer: apropiem obrazul de nasul si gura victimei si observam micrile pieptului. Pentru a decide daca victima respira sau nu trebuie sa ASCULTAM, SIMTIM SI VEDEM in acelai timp, pre de minimum 5-10 secunde. Cum decidem, aadar, daca pacientul se afla sau nu in stop cardio-respirator? Pacientul se afla in stop respirator daca nu se observa distensia cutiei toracice, nu se aude zgomotul produs de trecerea curentului de aer prin cile respiratorii si nici nu se simte suflul produs de respiraie, plus cianoza tegumentelor, mai ales in jurul buzelor. Absenta respiraiei impune masuri rapide de resuscitare. Cum procedam pentru a face o respiraie artificiala corecta? ngenuncheai lng pacient. Cu capul victimei in hiperextensie, meninei gura uor ntredeschisa cu o mana, in timp ce cu cealalt susinei fruntea si pensai nasul. Inspirai profund aer, aezai

etan gura pe gura victimei si insuflai aer timp de 2-3 secunde. In acelai timp se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam. Fiecare respiraie trebuie sa fie suficient de puternica, astfel nct toracele sa se ridice. Ar trebui sa facem o ventilaie la fiecare 4-5 secunde. inei capul victimei in hiperextensie cu brbia ridicata, ndeprtai gura de la gura pacientului si lsai toracele sa revin. Volumul de aer pe care il insuflam este mai important dect ritmul in care l administram. Cea de-a treia componenta a resuscitrii este masajul cardiac. Acesta se ncepe o data cu respiraia artificiala, in raport de 2:15, adic 2 respiraii gura la gura, urmate de 15 compresii toracice. Sa vedem cu se face un masaj cardiac corect. Cel mai important este sa gsim punctul pe care vom efectua compresiile toracice. Victima trebuie aezata pe spate pe un plan dur. Daca sta pe un plan moale, gen pat, nu se pot efectua compresiuni toracice eficiente. Se localizeaz punctul de compresie situat in partea inferioara a sternului. La acest nivel, se aeaz doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel arttor. Dup aceasta, aezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua degete plasate pe piept. Aceasta este locul in care trebuie fcute compresiunile toracice. Aezam cealalt mana peste cea situata pe stern, fr ca degetele sa se sprijine pe torace. Cu coatele ntinse si braele perpendicular pe stern, se fac compresiunile, astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cm. Linia umerilor trebuie sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului. Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 100/min. Pentru a efectua manevra corect si a economisi energie, ngenunchiai aproape de pacient si aplecai-va nainte, cu minile deasupra pacientului, inei spatele drept si coatele ntinse, astfel nct la aplicarea forei sa folosii si greutatea corpului, nu numai musculatura braelor. Dup 15 de compresiuni, efectuai 2 ventilaii artificiale, apoi reluai compresiunile. Resuscitarea cardio pulmonar continua pana la apariia respiraiei sau pana la venirea echipajului medical. Dac sunt doi salvatori se face RCR n raport de 15:2, dac e un salvator atunci 30:2.

Atenie!
Tehnica efecturii resuscitrii cardio respiratorii trebuie corect nsuita, cu respectare riguroasa a succesiunii timpilor de execuie, dup formula HELP ME. H - hiperextensia capului pentru a o menine se introduce un sul improvizat dintr-o haina sau o ptura sub umerii victimei. E - eliberarea cailor respiratorii curarea se face cu degetele nfurate intr-o batista sau cu un tampon improvizat dintr-o bagheta de lemn sau de metal, nfurata cu o batista. L - luxarea mandibulei maxilarul trebuie s fie n exterior pentru a ine cile respiratorii deschise. La sugari si la copiii mici hiperextensia capului nu dezobstureaza glota, dimpotriv, poate agrava obstrucia; in aceste cazuri se va susine numai mandibula sau se va luxa anterior, fr hiperextensia capului. P - pensarea nasului. ME masajul cardiac extern. Eficienta ventilaiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaz prin: apariia pulsului la vasele mari (carotida, femurala) apariia reflexului la lumina, prin lipsa rigiditii globului ocular recolorarea tegumentelor. Chiar daca victima i reia activitatea respiratorie si cardiaca, este interzisa ridicarea lui pana la venirea ambulantei.