Sunteți pe pagina 1din 7

Alimentatia Sportivilor

De peste 4500 de ani succesul sportivilor depinde de aceiasi factori si anume contractia musculara, coordonarea intre sportive si antrenor si o corecta dieta alimentara. Unul din cele mai importante aspecte nutritionale privind activitatea sportive, recunoscut inca din timpul competitiilor din Grecia antica este reprezentat de nevoia crescuta de energie. Activitatile fizice din antrenamente si concursuri cresc costul energetic zilnic cu 500 pana la 1000 Kcal pe ora in functie de gradul de antrenament, durata, timpul si intensitatea efortului. Din acest motiv, el trebuie sa-si satisfaca nevoile energetice prin cresterea consumului alimentar in vederea atingerii echilibrului zilnic de alimente si consumul energetic. Acest aport alimentar crescut trebuie realizat cu multa grija atat privind elementele macronutriente cat si elementele micronutriente lucru care nu este intotdeauna usor de facut. Alimentatia Sportiva-Principii Alimentele-Prin aliment se intelege orice produs care introdus in organism serveste la mentinerea proceselor sale vitale, asigurandu-I cresterea si refacerea celulelor precum si activitatea depusa, contribuind la intarirea ei. Alimentele sunt alcatuite dintr-o serie de substante sau factori nutritive. Din punct de vedere al rolului pe care il indeplinesc in organism, acestea se impart in doua grupe: A:-Energetice (sau calorice) B:-Protectoare( sau de intretinere) Din grupa A fac parte glucidele si lipidele.

Grupa B poate fi divizata in doua subgrupe: B1.protectoare, cu rol plastic (de refacere) in care intra protidele si unele saruri minerale: Ca, P, No, Cl, k, etc. B2, Protectoare cu rol catalitic (de reglare) in care intra vitaminele, sarurile minerale, si apa. Sub aspectul importantei lor in alimentatie, substantele alimentare pot fi divizate in doua grupe: esentiale, si neesentiale. Cele esentiale nu pot fi elaborate de organism pe masura necesitatilor si trebuie furnizate din modul extern. Cele neesentiale pot fi sintetizate in organism pe masura altor trofine. Organismul are nevoie de alimente pentru cresterea si refacerea celulelor, pentru acoperirea cheltuielilor energetice, pentru a nnu fi nevoit sa isi cheltuie rezervele. Aceasta energie ii este necesara atat pentru satisfacerea nevoilor vitale si pentru adaptarea la conditiile mediului extern, cat si pentru activitatea pe care o depune, la care se adaoga, in cazul sportivilor, cheltuiala energetica din timpul pregatirilor si al competitiilor. In functie de nevoile energetice ale organismului se poate vorbi de un metabolism bazal si de un metabolism de effort. Alimentatia sportivilor trebuie sa asigure urmatoarele: -necesarul energetic bazal -Necesarul reclamat de termoreglare din ratia zilnica -necesarul reclamat de actiunea dinamica specifica alimentelor - pierderi energetice regulate din prepararea alimentelor -necesarul energetic in procesul de crestere -deficit de asimilatie -necesarul energetic ce decurge din activitatea sportive -necesarul energetic pentru oameni in activitatea intelectuala, sportive si profesionala

-Necesarul energetic pentru persoana cu cheltuieli energetice neprevazute cum ar fi boala, sau existenta unui mediu stresant. Asa cum s-a aratat in diferite lucrari de specialitate alimentele pot influenta compartimentul psihomotor sportive. Tulburarile in nutritia azotata pot produce dereglari in emotivitate de tipul tristetei, apatiei, prin actiunea centrala a aminoacizilor aminati. De asemenea administrarea acidului glutamic are ca effect I cresterea activitatii prihice si mentale, ca si ameliorarea performantei musculare. Deficitul de vitamina B1 determina tulburari de tip emotivitate crescuta, lipsa de coordonare, afectarea formei fizice. De aceea repsectarea regimului de viata si a regimului alimentar in tot timpul antrenamentului si mai ales in perioadele de concurs, reprezinta un factor de baza care conditioneaza pregatirea organismului la un nivel cat mai ridicat si realizarea unor performante superioare in continua crestere.

Ratia Alimentara Sportiva


Principii de alcatuire: Sau descries mai multe tipuri de ratii alimentare, si anume: -Ratia alimentara in perioada pregatitoare sau antrenament -Ratia alimentara in perioada de competitie sau concurs -Ratia alimentara de refacere sau tranzitie Deoarece sportivul nu se poate mentine in forma tot anul in cursul unui process de antrenament anual, particularitatile fiziologice ale fiecarei faze de efort impun niste cerinte nutritive: de baza, alimentatia precompetitionala, alimentatia competitionala, si postcompetitionala.

1-Alimentatia de baza trebuie sa sigure necesitatile energetice si nutritive pe termen lung In folosirea regimului alimentar trebuie sa se tina cont de:] -caracteristicile efortului in functie de ramura sportive -conditiile de mediu -valoarea alimentelor -activitatile profesionale alimentare 2-Regimul alimentar in perioada precompetitionala cauta sa satisfaca conditiile optime pentru competitie. 3-Regimul alimentar in perioada competitionala priveste alimentatia dinaintea startului competitiei. In aceasta faza este important sa se evite erorile nutritive pentru a nu se anula intreaga pregatire pentru competitie. 4- Regimul alimentar in perioada de refacere, vizeaza prin inlocuirea rapida a substantelor nutritive utilizate ca sa scurteze perioada de refacere. In concluzie, in alcatuirea ratiilor trebuie sa se tina cont de: -Dieta alimentara trebuie sa contina produse din toate grupele alimentare in procente calorice. -In interiorul aceleiasi grupe se pot face substituiri izocalorice, tinand cont de preferintele sportivului; -Se va cauta ca la fiecare masa sa existe produse atat din regnul animal, cat si produse din regnul vegetal;

Dieta alimentara corectiva la sportive


Dieta este un regim alimentar special, recomandat in caz de boala, pentru pastrarea sanatatii si scaderea greutatii corporale. Termenul de ,,corectiva vine din francezul ,,correctif si inseamna ceea ce indreapta ceva ,,

In urma eforturilor fizice intense si repetate, pot aparea in organismul unor sportive tulburari organice sau metabolice care sa prejudicieze starea de sanatate si sa produca unele imbolnaviri sau stari patologice care impugn intreruperea activitatii fizice o anumita perioada de timp. In aceasta situatie poate intervene dieta alimentara cand medical sportive prescrie un regim alimentar adecvat care alaturi de tratamentele medicamentoase sau fizioterapice sa corecteze starile patologice si sa refaca sanatatea sportivilor. Tipuri frecvente de tulburari in care se recomanda o dieta de corectie: Unele dintre cele mai frevente tulburari intalnite in practica medico-sportiva si carora li se recomanda mijloacele de corectie printr-o dieta corespunzatoare sunt: 1-Tulburarile osoase, musculare si tendinoase 2-Tulburarile digestive 3-Tulburarile intestinale 4-Tulburarile infectioase 5-Tulburarile metabolice 6-Tulburarile toxice Tulburarile osoase, musculare si tendinoase: In aceasta categorie intra: a) Fracturile datorita oboselii-Apar de regula la tinerii corpolenti care depun eforturi prea mari. Din punct de vedere dietetic se va urmari scaderea in greutate printr-un regim alimentar adecvat. b)Leziunile musculare si tendinoase-Acestea sunt frecvente la sportive si apar atat la antrenamente cat si la concursuri. Elogatia este cea mai frecventa si corespunde unei tensiuni brutale a muschiului care irita miofibrilele fara a altera integritatea lor anatomica.

Clacajul-corespunde unor rupture a catorva microfibrile


insotite de durere vie si impotenta functionala. La palpare se simte un mic punct dureros si un nodul datorat hematomului. Ruptura musculara: Este o leziune mai serioasa datorita ruperii fasciculelor, durerea este intense membrul este umflat iar la palpare se evidentiaza un hematom voluminos. Ruptura tendinoasa: Frecventa este cea a tendonului lui Achile. Apare o durere vie si impotenta functionala totala. Originea acestor leziuni consta intr-o contractie brutala si o tensiune intense. In alimentatie se foloseste o ratie cu proteine de origine animala, se prescrie o dieta compusa din: Mic dejun: Lapte cu cereale, ceai indulcit, biscuiti cu dulceata de caise. Pranz: Salata de rosii, vitel la cuptor, cartofi fierti la cuptor, gris cu lapte cu sos caramel, pere. Gustare: Un pahar cu lapte degresat, indulcit, si biscuiti. Cina: Supa de legume cu orez, omleta de albus cu branza de vaci, orez cu lapte, fructe. c) Crampele Musculare: Se datoreaza de regula unei subalimentatii sau a unei alimentatii monotone si sarace in vitamine hidrosolubile in special B si C. In cele mai multe cazuri administrarea vitaminelor hidrosolubile le face sa dispara, e recomanda rumatorul regim alimentar: Mic dejun: litru lapte, 20 g zahar, 50 g branza, 100 g paine neagra, 30 g unt. Gustare: litru iaut

Pranz: 150 grame friptura, 100 g cartofi, 100 g unt, 50 g paine, fructe Gustare: 250 g gelatina cu lapte, 15 g zahar Cina: 2 oua, 50 grame sunca, 50 g paine.

Tulburarile digestive:
Sunt destul de frecvente la sportive tocmai de aceea ne vom opri asupra celor mai inseminate: a) tulburarile esofago-gastrice, se datoreaza greselilor de igiena alimentara (alimente masticate prost si amestecate cu saliva si ingerarea de lichide in timpul mesei) stomacul cauta sa faca fata prin cresterea secretiei care duce la instalarea gastritei hiperadice cu o digestie incetinita regurgitari acide si arsuri retrosternale. Alimentele nemestecate cu saliva scapa de sub influenta unor enzime, iar rezultatul este ca alimentele nedegradate ajung in jejun sau ileon si produc fenomene de flatulenta, meteorism epigastric si senzatie de balonare. Remediul acestor tulburari consta in evitarea ingerarii de lichide in timpul meselor, masticatie corecta si inceata.