CAPITOLUL II: Frauda

Consideratii generale
In general, frauda poate fi definita ca acea activitate prin care o persoana fizica sau juridica actioneaza cu intentia de a-i procura un beneficiu nelegitim, incalcand o obligatie Icgala ori contractuala. Notiunea de frauda trebuie desprinsa si examinata distinct in raport cu viciile de consimtamant pe care le prevede art. 953 Cod Civil, potrivit caruia "creditorii pot, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitori in prejudiciul drepturilor lor". In orice forma de frauda, reaua credinta se concretizeaza printr-un act ilicit. Frauda poate intra sub incidenta legii civile, avand consecintele prevazute de art. 998 Cod civil, ori sub incidenta legii penale, in aceasta din urma situatie existand atat raspundere penala cat si raspundere civila delictuala. In ainbele situatii, existenta unui prejudiciu material sau moral este unul din elementele esentiale ale fraudei. Frauda se poate concretiza intr-un act juridic ilicit, dar in multe situatii constituie numai amprenta vointei; in acest din urma caz frauda se confunda cu reaua credinta. Aria de desfasurare a fraudei cuprinde toate domeniile legate de nevoile umane, deoarece fiecare dintre ele prezinta oportunitati pentru ins.elatorie. Dintre multitudinea de forme de activitatifrauduloase, mentionam mai jos pe cele mai importante, i anume: - activitatea frauduloasa de falsificare; - contrabanda; - actiuni frauduloase i abuzuri de situatie economics, comise de intreprinzatorii din societatile multinationale (in special se afla in atentia Natiunilor Unite); - obtinerea frauduloasa de subventii (fonduri) de catre persoane care nu au dreptul la acea subventie; - utilizarea unor subventii (fonduri) intr-un alt scop decat eel prevazut initial; practici frauduloase in domeniul informaticii (altele decat cele ce pot fi calificate ca inelaciune); - infiintarea de societati cu capitaluri fictive; - distribuirea de dividende fictive; - organizarea frauduloasa a insolvabilitatii i continuarea obtinerii de credite dirijate fara perspective rezonabile de respectare a angajamentelor asumate; - practici frauduloase ale intreprinzatorilor privind munca la negru; - spalarea banilor (albirea banilor); practici ilicite (frauduloase) in afacerile imobiliare de vanzari-cumparari imobiliare, fara o expertiza de specialitate asupra valorii bunurilor; - afaceri veroase (ilicite) ale unor bancheri la adapostul secretului profesional la care autoritatile nu au instrumentul legislativ pentru a patrunde i a le dezamorsa-s..a. Delincventa afecerilor cuprinde astazi dimensiuni mari i a devenit un fenomen complex s.i evolutiv, de,,aceea prin efectele sale economice ingrijoreaza pe specialistii din domeniu. Frauda se intalnete atat in tarile slab dezvoltate, cat i in tarile foarte dezvoltate, afectand marile companii i firme. Specialitii in domeniu apreciaza ca si in Romania se regasesc aproape toate formele de activitati frauduloase in domeniul afacerilor, pornind de la activitatile frauduloase de falsificare a marfurilor, obtinerea frauduloasa sau denaturata a fondurilor, ilegalitati fiscale, vamale, bursiere i bancare pana la fraude in detrimentul creditorilor.

Frauda la nivel national, regional i mondial

Cresterea numarului infractiunilor economice reprezinta o amenintare tot mai mare pentru companii; aproape jumatate dintre companiile din intreaga lume an cazut victime unor fraude in intervalul 2004-2005, conform Studiului global privind infractiunile economice pe anul 2005 realizat de PricewaterhouseCoopers. Mai concret, un procent de 44% dintre companiile romanesti cuprinse in studiu s-au confruntat cu cazuri de frauda in 2004-2005. Studiul s-a desfasurat in perioada mai-septembrie 2005 si a cuprins 34 de tari. S-au realizat 3634 de interviuri telefonice asistate de calculator cu director! generali, directed financiari si alte persoane din functii de conducere care raspundeau de prevenirea si identificarea infractiunilor comise in cadrul companiei. Peste jumatate dintre respondent! (52%) faceau parte din consiliul de conducere sau directiunea companiei; 43% erau responsabili din sectorul financiar. Companiile au fost selectate in mod aleatoriu, de preferinta dintre cele mai mari 1000 de companii dintr-o tara, numarul tinta de respondenti pentru fiecare tara fiind stabilit in functie de PIB. La nivel mondial, numarul companiilor care raporteaza cazuri de frauda a ajuns de la 37% in 2003 la 45% in 2005, ceea ce inseamna o crestere de 22% in numai cativa ani. Astfel, companiile au inregistrat in medie pierderi in valoare de 1,7 milioane USD din cauza "fraudelor tangibile," adica a fraudelor care genereaza pierderi financiare imediate si directe: deturnarea de fonduri si active, abuzul de incredere si falsificarea. Studiul (bazat pe date recoltate bianual) a cuprins 3634 companii din 34 de tari, printre care si Romania, si a fost desfasurat in colaborare cu Universitatea Martin-Luther din Halle-Wittenberg, Germania. Studiul a constatat ca volumul total al pierderilor inregistrat de cele 1227 dintre aceste companii care aveau capacitatea de a-si cuantifica pierderilor a depasit cifra de 2 miliarde USD in ultimii 2 ani; numarul companiilor care au raportat pierderi financiare a crescut cu 50% fata de anul 2003. Companiile din toata lumea au raportat in medie comiterea a 8 incidente de frauda in perioada scursa din 2003. Cu cat o companie este mai mare, cu atat este mai probabil ca ea sa se fi confruntat sau sa fi descoperit fapte de frauda. Indiferent de dimensiunea sa, nici o companie, de stat sau privata, si nici un sector industrial nu se pot considera imune fata de fraude. Rezultatele studiului la nivel global si regional prefigureaza posibilele tendinte care se pot manifesta in viitor si pe piata romaneasca. Pentru ultimii 2 ani, companiile mari din lume au raportat 12 incidente de frauda, in timp ce in Romania, in medie, s-au raportat 8 cazuri pentru aceeasi perioada. "Desi la nivel mondial numarul companiilor care raporteaza cazuri de frauda este in crestere, doar 10% dintre companiile romanesti participate la studiu sunt de parere ca ar putea deveni victime ale unor fraude in urmatorii 5 ani," a declarat Speranta Munteanu. Director, Servicii de consultanta. "Faptul ca majoritatea cazurilor de frauda (67%) comise in Romania sunt descoperite accidental (sau in urma unor sesizari sau denunturi) dovedeste inca o data ca un regim anti-frauda solid nu se poate baza doar pe sansa si intamplare. Cu cat o infractiune este descoperita mai devreme, cu atat scade riscul de a inregistra pierderi si creste probabilitatea de a putea recupera activele pierdute."

Cresterea volumului fraudelor Conform PricewaterhouseCoopers, cresterea cu 22% a numarului companiilor din lume care raporteaza cazuri de frauda fata de anul 2003 poate fi atribuita urmatoarelor cauze: 1. Comiterea unui numar mai mare de acte de frauda. 2. Raportarea mai sistematica a cazurilor de frauda ca urmare a intrarii in vigoare a unor reglementari mai stricte. care impun mai multa transparenta. 3. Introducerea unor sisteme de gestionare a riscurilor ca metoda de detectare a fraudelor. 4. Crearea de catre organismele de reglementare a unui mediu care favorizeaza recunoasterea faptelor comise, insotita de gasirea unor solutii de remediere a situatiei, incurajand astfel raportarea fraudelor. Desi numarul companiilor din lume care se confrunta cu cazuri de frauda este in crestere, aproape 80% din respondent considera ca propria companie nu va cadea probabil victima unor fraude pe parcursul urmatorilor 5 ani. Rezultatele studiului indica si o diversificare a tipurilor de frauda care pot afecta companiile, acestea mergand de la deturnarea de active la falsificare . La nivel global, s-a inregistrat o crestere cu 140% a numarului companiilor care raporteaza cazuri de prezentare eronata a situatiilor financiare, o crestere cu 133% a numarului companiilor care raporteaza fapte de spalare a banilor, precum si o crestere cu 71% a numarului companiilor care raporteaza fapte de coruptie si luare de mita. Desi deturnarea de active si fonduri este infractiunea economica cea mai frecventa atat la nivel mondial cat si la nivel regional, ea nu este perceputa de companiile romanesti ca o amenintare majora, si nici nu este raportata ca fiind tipul de frauda eel mai intalnit. In Romania, portretul persoanei care comite fraude este asemanator cu eel de la nivel global si regional: barbat (93%), intre 31 si 40 de ani (37%), cu studii postuniversitare (43%) detinand functii importante de conducere (40% din cazuri). CostuI infractiunilor economice In Romania, costul mediu al infractiunilor economice provenite din fraude tangibile suportat de companii s-a cifrat la 223.577 USD in ultimii 2 ani. Daca vom compara aceasta cifra cu media inregistrata la nivel regional, de 926.245 USD, si cu valoarea medie inregistrata la nivel global, de 1.735.913 USD, sumele medii pierdute de companiile romanesti din aceasta cauza par a fi nesemnificative. Totusi, diferentele care apar intre cifrele raportate atrage atentia asupra slabei capacitati a companiilor romanesti de a identifica si cuantifica nivelul fraudelor si al pierderilor provocate. Companiile se confrunta cu unele dificultati in cuantificarea pagubelor financiare pe care le sufera din cauza fraudelor, insa se confrunta cu si mai multe dificultati in cuantificarea pagubelor "colaterale" . data fiind natura deosebita a acestora. Ingrijorator este faptul ca, in Romania, companiile declara ca pagubele 'colaterale' le afecteaza in primul rand relatiile de afaceri. insa scapa din vedere faptul ca fraudele pot afecta moralul personalului si pot duce la pierderea reputatiei companiei. "Conform rezultatelor studiului, cazurile de frauda sunt preponderente pentru companiile care tree prin perioade dinamice de schimbare. Avand in vedere faptul ca 77% dintre companiile romanesti au trecut prin mari transformari pe parcursul ultimilor 2 ani nu face decat sa intareasca ipoteza conform careia aceste faze de instabilitate diminueaza controlul, oferind astfel prilejuri neasteptate pentru comiterea unor fraude. Companiile nu trebuie sa-si piarda vigilenta, ci trebuie sa elaboreze in mod constant noi sisteme de control si sa se bazeze pe loialitatea angajatilor lor, pentru a evita dezvoltarea unui climat propice fraudei." a declarat Speranta Munteanu. Director. Servicii de consultants.

Iluzia sigurantei Desi numarul cazurilor de frauda raportate la nivel global a crescut, companiile sunt in general de parere ca prevalenta cazurilor de frauda in randul companiilor era mai ridicata in 2003 decat astazi. Doar 21% dintre companiile participate la studiu au considerat ca si ele ar putea deveni victime ale unor fraude pe parcursul urmatorilor 5 ani. Modalitatile in care au fost descoperite fraudele comise au fost urmatoarele: eel mai frecvent, adica in 34% din cazuri (67% in Romania) acestea au fost identiflcate din intamplare sau accidental, iar in 26% din cazuri (doar 4% in Romania) ca urmare a unui audit intern. In Romania, volumul fraudelor descoperite cu ajutorul sistemelor de gestionare a riscurilor este mai mare decat media globala. Aceasta constatare nu este insa valabila decat pentru companiile care dispun de un astfel de sistem. Studiul a demonstrat ca, daca o companie dispune de mai multe sisteme de control, cu atat sansele acesteia de a depista frauda si de a recupera pierderile sunt mai mari.
Termenii din domeniul fraudei utilizati in cadrul Studiului global privind infractiunile financiare pe anul 2005 realizat de PricewaterhouseCoopers se defmesc dupa cum urmeaza: <=> Infractiuni financiare sau fraude financiare: termen generic utilizat pentru a desemna activitatile ilegale sau infractionale desfasurate in legatura cu sau in cadrul unei organizatii prin care se urmareste obtinerea unor castiguri sau a unor avantaje ilicite de catre cei care la comit. ^> Deturnare de fonduri, insusire ilegala de active, delapidare: furtul activelor apartinand unei companii (active monetare / numerar, marfuri in stoc sau utilaje) de catre membri din conducerea companiei, alte persoane care ocupa functii importante sau de catre orice angajat in beneficiul propriu. "=> Abuz de incredere: actiuni intentionate comise cu scopul de a induce in eroare persoane aflate in functii de incredere si a obtine astfel avantaje personale sau castiguri financiare. => Prezentarea eronata a datelor, fals in declaratii: modificarea sau prezentarea situatiilor financiare ale unei companii intr-un mod care nu reflecta adevarata valoare sau operatiunile financiare reale ale unei companii. "=> Coruptie, dare si luare de mita (precum si santaj}: utilizarea ilegala a unei pozitii oficiale pentru a obtine avantaje prin incalcarea propriilor indatoriri. Se poate referi si la promiterea unor avantaje economice sau a altor favoruri, recurgerea la intimidare sau santaj, precum si la acceptarea unor astfel de promisiuni. ^> Tranzactii oneroase (intrebarile pe aceasta tema au fost adresate doar companiilor cotate la bursa): tranzactionarea unor titluri de valoare de catre o persoana din interiorul unei companii care face uz de informatii obtinute in mod ilegal despre respectivele titluri. ^> Spalarea banilor: actiune prin care se urmareste legitimizarea profiturilor obtinute de pe urma comiterii unor infractiuni prin ascunderea adevaratei origini a acestora. ^> Falsificarea (inclusiv piratarea produselor si spionajul industrial): copierea si/sau distribuirea ilegala a unor marfuri falsificate cu incalcarea licentelor sau a drepturilor de autor, precum si realizarea de bancnote si monede false cu intentia de a le pune in circulatie. De asemenea, poate fi vorba de cumpararea ilegala a unor secrete comerciale sau a unor informatii despre companii.

INSTITUTII ANTI-FRAUDA IN ROMANIA Reteaua AFCOS este formats din Serviciile de coordonare a Luptei Antifrauda -institutii corespondente ale Oficiului European pentru Lupta Antifrauda (OLAF. din cadrul Comisiei Europene) in Statele Membre i Candidate. In Romania. Departamentul pentru Lupta Antifrauda indeplinete acest rol. Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF) a devenit incepand din 2005 punctul de contact al Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF), fiind responsabil cu implementarea Strategiei Nationale de Lupta Antifrauda. Rezultatul acestei reorganized a fost intensificarea i eficientizarea activitatii de control in privinta folosirii fondurilor europene. OLAF colaboreaza cu urmaroarele institutii i dapartamente implicate in lupta anti-frauda la nivel national: - Autoritatea Nationala a Vamilor - Garda Financiara - Inspectoratul General al Politiei Romane - Directia Nationala Anticoruptie (DNA) Siim Kallas, Comisarul European pentru Afaceri Administrative, Audit si Lupta contra Fraudei si in acelasi timp Vice - Presedintele Comisiei Europene s-a intalnit in perioada 6-7 aprilie 2006 cu Presedintele Romaniei Traian Basescu, Primul-Ministru Calin Popescu Tariceanu, Ministrul Administratiei Publice si Afacerilor Interne Vasile Blaga. In urma acestor intruniri, Siim Kallas a declarat ca deciziile luate pana acum de oficialii romani privind prevenirea coruptiei "nu au fost rele deloc", admitand ca progrese exista, insa eforturile trebuie mentinute la cote inalte si in continuare. Lupta de prevenire a fraudelor presupune gasirea unor oameni capabili, care sa stie sa lucreze cu banii. Pana acum, Romania a inregistrat un progres in gasirea si pregatirea acestor oameni in vederea punerii in pozitiile create la Bruxelles pentru acestia, insa mai este enorm de muncit la acest capitol. OLAF (Oficiul European de Lupta Antifrauda), a mai subliniat Vice-Presedintele Comisiei Europene, este satisfacut de cooperarea cu institutiile din Romania. Siim Kallas a mai adaugat ca sumele implicate in fraude in Romania nu sunt remarcabile, cea mai mare suma, de ordinul a cateva sute de milioane de euro, a fost inregistrata in Grecia, privind reconstructia unui aeroport. Propuneri pentru prevenirea fraudelor in vederea pregatirii pentru aderare sunt: - gasirea in continuare a oameni lor suficient de capabili pentru a ocupa posturile de la Bruxelles- verificarea si imbunatatirea legislatiei, care pentru moment sunt relativ rigide - garantarea vizibilitatii factorilor decizionali - verificarea intereselor pe care acestia o au in tara si a nivelului veniturilor lor.

Evaluarea fraudei la nivel european in 2001

La nivel european s-a incercat evaluarea dimensiunii. impactului i a perceptiei firmelor si companiilor privind frauda. Cunoscandu-se amploarea fenomenului de frauda. la nivel european s-a efectuat un stitdiu privind activitatea frauduloasa in Europa In amil 2001. Studiul a fost efectuat pe un eantion de 3400 de firme, organizatii non-profit s,i organisme guvernamentale din 15 tari ale Europei Occidentale i Centrale, obtinandu-se date deosebit de interesante si relevand concluzii care au permis elaborarea unei strategii pentru diminuarea fraudei la nivel european. Concluzii: -> Fraude grave la nivel european afecteaza majoritatea principalelor companii europene -> Activitatile frauduloase comise cu ajutorul calculatorului au reprezentat ponderea cea mai importanta in cadrul formelor de manifestare --> Fraudele cele mai frecvente sunt comise chiar de angajatii firmelor i institutiilor -> In majoritatea cazurilor, fraudele se descopera din greseala sau din intamplare -> Rata fraudelor este mai ridicata in Europa Occidentals decat in Europa Centrala -> Reactia cea mai buna la frauda este trecerea sub tacere a fraudei -^ Frauda afecteaza valoarea unei intreprinderi pe termen lung Echipele de specialist s.i experti din diferite domenii de activitate au elaborat i o strategic pentru identificarea si abordarea riscurilor legate de fraude la nivel european. Astfel, serviciile de analiza judiciara au punctat cinci elemente pentru realizarea unui regim de lucru anti-frauda'. - evaluarea vulnerabilitatii existente i viitoare fata de frauda - monitorizarea pro-activa a riscurilor de frauda prin intermediul unor politici clare de incurajare si protejare a celor care intuiesc posibilitati de frauda; - instituirea unei politici eficiente in domeniul resurselor umane in scopul usurarii investigatiilor interne; - realizarea unui plan bine fundamental de reactie la activitatea frauduloasa; - comunicarea pozitiei ferme a companiei fata de frauda tuturor celor interesati si mai ales celor care detin posturi de conducere. Realizarea acestor cinci elemente esentiale in activitatea anti-frauda o are capitalul uman. Acest concept nou se refera la competenta salariatilor (cunostinte dobandite prin educatie, instruire, talent i experienta practica), la comportamentul lor (motivatie, comunicare, conlucrare, altruism, comportament etc.) i la activitatea intelectuala (capacitatea de inovare, de reactie i de adaptare la modificarea conditiilor de lucru). Resursele umane au eel putin aceeai importanta ca i resursele materiale, tehnologice i fmanciare. Specialitii din domeniu au evidential faptul ca pentru toate firmele si institutiile din Europa, frauda continua sa fie un impediment in activitatea lor. Cu toate acestea, des.i sunt constiente de riscurile pe care le pot prezenta fraudele, sunt putine companii care iau cu fermitate masurile necesare de prevenire. Frauda are un caracter evolutiv si in acest conditii este comisa prin practici subtile, sofisticate. modalitati noi sau printr-o fantezie greu de imaginat. In general, ea aduce mari prejudicii firmei.