Sunteți pe pagina 1din 17

Numarul 1

Septembrie 2010

INSIDE
Jurnal de psihoterapie integrativ

INSIDE
Jurnal de Psihoterapie Integrativ Romnia,Satu Mare

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Septembrie 2010

Cuprins

Prezentarea pe scurt a ARPI Cartea lunii La discutii cu legea Pastila psihologica Inside story O tulburare de la teorie la interventii practice in cabinet Noutati pentru psihologi Metafora terapeutica Meditation corner

De la inceput.si mai departe


Cum tii pasul sau cum preiei comanda? Aceasta
este o intrebare la care cititorule te invit sa te opresti sa reflectezi. A tine pasul adica a merge mai departe sprijinindu-te de cineva de ceva, ancorat la prezent sau de cele mai multe ori in trecut, a prelua comanda a fii la carma bordului tau de comanda, a fii stapanul tau si liberul arbitru. Despre idee nu poate fi vorba deoarece s-a consumat mai totul in univers probabil de un motor pentru viitoarea actiune, de multe ori totul ramane la nivel de gand idee fara a fi pusa in practica. Motorul meu a fost un autor a carei carte tocmai o citeam, au

Cuprins De la nceput si mai departe

Septembrie 2010

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Page 3

Psihoterapie Integrativ
Psihoterapia integrativ reprezinta o paradigma, un punct de ntlnire ntre mai multe
discipline, confirmnd tendinta interdisciplinara si integrativa ce marcheaza, ncepnd cu mijlocul secolului al XX lea, evolutia societatii aflata n prefacere rapida sub actiunea noutatilor aparute n domeniul informatiei si comunicarii. Abordarea integrativa ofera o viziune noua, ampla despre tratamentul psihoterapeutic. Plecnd de la viziunea sistemica a fiintei umane, de la conceptul corp-minte-spirit, prin abordarea integrativa se obtine o ntelegere unitara a complexitatii fiintei umane, n ansamblul functionalitatii manifestarilor sale, permitnd evaluarea si tratamentul unitar al pacientului pe fiecare din palierele sale, pastrnd viziunea ntregului, respectnd unicitatea persoanei n contextul universal. Terapia integrativ ctig teren n domeniul psihoterapiei i consilierii. Stricker ( 2005) afirm: ,, Psihoterapia eficient trebuie s dispun de o teorie coordonatoare, bazat pe cercetare i stimulat de experien. Nicio teorie nu deine singur monopolul adevrului, iar eforturile integrative au anse mai mari de a se dovedi utile, n comparaie cu orice alt orientare singular ( unele abordri fundamentate pe o orientare unic sunt mai adecvate n cazul anumitor probleme). n domeniul integrrii, termenul integrativ a cunoscut numeroase definiii i aplicaii. n general, termenul se refer la orice orientare din psihoterapie, care exemplific sau dezvolt, o combinaie coerent din punct de vedere conceptual i bazat pe principii solide a doua sau mai multe demersuri, sau care constituie n sine un model meta-teoretic al integrrii. Exist multe controverse legate de raportul dintre eclectism i integrare. Potrivit lui Mc Leod (1993) n cadrul unei abordri eclectice, consilierul alege ideile i t Hnicile cele mai bune i cele mai adecvate, din diverse teorii i modele, pentru a satisface necesitile clientului. Integrarea, pe de alt parte se refer laa o iniiativ oarecum mai ambiioas, prin intermediul creia consilierul asociaz elemente din cadrul mai multor teorii i modele diferite, obinnd o nou teorie sau un nou model. n descrierea lui Beitman ( 1989), integrarea poate varia de la:

Conciliere sau relaii cordiale ctre diverse abordri; Convergena ideilor i a practicii; Ecletismul n sensul unei abordri pragmatice, n cadrul creia terapeuii utilizeaz

orice elemente pe care le consider benefice pentru pacient;

Integrarea adecvat, ca n cazul n care anumite terapii sunt asociate


Psihoterapie Integrativ

sau adaptate n cadrul unui training integrativ.

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Septembrie 2010

Propria noastr abordare a psihoterapiei integrative, dei recunoatem importana unei abordri de prim plan specifice, sau a combinaiilor de abordri ale unor probleme specifice, plaseaz totui n centrul prioritilor acele elemente, care sunt comune tuturor psihoterapeilor, n special relaia psihoterapeutic n toate dimensiunile ei. O astfel de abordare relaional a integrrii, afirm importana oferirii unui mediu protector, n care creterea i vindecarea au loc ntr-un spaiu intersubiectiv creat n cooperare de psihoterapeut i de pacient. Accentul pe construcia comun a relaiei, nseamn c susinem o viziune dubl a procesului terapeutic, n care ambii participani sunt privii ca membri unei relaii reciproce, un dans ginga de interaciuni i influene reciproce.

Metafora terapeutica

Septembrie 2010

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Page 5

Inside story
Dragostea-cheia fericirii noastre

A iubi nseam druirea total a celuilalt.A iubi nseamna reciprocitate. S


iubesti cu adevrat, adic dezinteresat, fara s urmaresti un beneficiu este de fapt bucuria ta de a oferi celuilalt ce ai mai bun si mai spiritual din tine. Cuvantul te iubesc e cel mai frumos lucru pe care ti-l poate oferi persoana de lng tine.Rezonanta cuvntului ne conduce ctre o lume dincolo, ctre o lume a spiritului.Iubirea profund se naste din spiritualitate care e partea ce mai elevat din noi Lucrurile care ne inconjoar sunt efemere ,trectoare ,doar dragostea e cea care rmne si e nepieritoare. Dragostea ne inalt, ne determin s fim mai veseli ,mai fericiti si tot ea ne coboara atunci cand nu avem reciprocitate ,cand simtim c celalat ne dezamgeste.In viat nu putem tri far dragoste, deoarece ea e cheia fericirii noastre personale. Iubirea neconditionat e daruirea total a celuilalt,e acceptarea total a fiintei noastre. In relatia cu cellalt transfigurarea este semnificativ deoarece fiecare ii relev calitile si apropierea depete limitele experienei noastre.Prin iubire evolum, ne armonizm, i simim mplinire alturi de cellalt.. Doi oameni care se iubesc i simt c sunt suflete pereche, se completeaz si transmit un cmp vibrator,un cmp cu energie pozitiv. Iubirea creeaz libertate si bucurie, deoarece numai prin dragoste simi puterea launtric de a face orice. mpreuna cu cellalt se realizeaz un spaiu intim,un spatiu interior cunoscut numai de mine ca persoana ndrgostit.n relaia cu cellalt ceea ce face s fie important si semnificativ este universul transcendental, prin care cei doi oameni se apropie i se cunosc mai bine..Faptul ca ei tind ctre un transcendent absolut i face sa fie unici si neatinsi.Interiorul nostru este cel care ne determin s ne apropiem de persoana drag nou.Sentimentele noastre vor fi tot mai profunde si se vor adnci tot mai mult pe msur ce cunoatem mai bine persoana de lang noi. Ceea ce e strin de noi nu se poate atasa sentimentului nostru , rmane undeva in exterior ,dar dac acel lucru strin ne-ar atrage s-ar putea face cunoscut. Omul insui are nevoie de spiritualitate, de dragoste pentru a ajunge in sferele nalte ale universului.Unitatea dragostei depinde de cunoasterea profund a celuilalt,iar dac ne dorim s fim liberi ntr-o relatie atunci este numai decizia noastr si nimeni nu poate s ne influeneze.Sunt liber s mi aleg persoana compatibil cu mine n dragoste , iar misterul va domina dintotdeauna si far acest mister nu ar mai exista o anumit atractie. Dar aceast atractie se poate finaliza ntr-o iubire doar atunci cand exista reciprocitate. Ce se intampla dac vrem totul sau nimic? Unde putem ajunge cu dragostea? Care e cheia fericirii noastre? a-l descoperi pe cellalt e lucrul cel mai important. Descoperirea nseaman fascinatie, druire de sine, apropiere, divinitate,entuziazm si n primul rnd transformare sufleteasc.Prin dragoste ne eliberm de energiile negative i atragem dup noi sclipiri,efervescent,exaltare si de ce nu chiar exuperant. Autor Claudia Buda

Inside story

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Septembrie 2010

Pastila psihologic Omul tie mult mai multe dect nelege" A. Adler

La discutii cu legea
Studiind
in profunzime Legea 213/2004, marturisesc ca simt de multe ori nevoia de a mai adauga cate un aliniat pe ici pe colo pe unde imi imaginez eu ca ar fi bine, astfel m -am decis sa incep sa scriu, cu speranta ca voi cei ce sunteti in aceasta bransa imi veti fi alaturi si vom putea face schimbari benefice pentru bunul mers al acestei nobile profesii. Am ales art. 16 care se refera la drepturile psihologului cu drept de libera practica, considerand ca ar mai putea fi incluse cateva drepturi la cele existente si din punctul meu de vedere mai cu seama dreptul la initiativa si creatie, pentru ca asa cum spunea si Lucian Blaga ,,Cu penele altuia te poti impodobi, dar nu poti zbura. Acest lucru nu-l stiu oamenii dar il stiu pasarile , Ilie cecilia: doar am fost inzestrati cu liberul arbitru pentru a lua decizii si a fi noi insine. G.Allport in 1937 a fost cel care a introdus termenul de creativitate in psihologie, apreciind ca fenomenul creativitatii desemneaza un ansambru de trasaturi proprii fiecarui individ la un anumit nivel, iar potentialul creativ existent la toti oamenii poate fi actualizat si dezvoltat. Acest drept ar putea fi inclus in majoritatea legilor care guverneaza profesii asemanatoare noua, unde munca cu omul este prioritara. Astfel consider eu ca putem intelege dinamica interioara a pacientului care va invata sa descifreze relitatea si dintr-o perspectiva creativa nu numai logica, gasind solutii si pe cale intuitiva.

Articolul 16 codul deontologic

La discuii cu Legea

Ilie Cecilia jurist psiholog

Septembrie 2010

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Page 7

Indicatori clinici
Asociatia Romana de Psihoterapie Integrativa

Noutati pentru psihologi


This story can fit 75-125 words. Selecting pictures or graphics is an important part of adding content to your newsletter. Think about your article and ask yourself if the picture supports or enhances the message youre trying to convey. Avoid selecting images that appear to be out of context. Microsoft Publisher includes thousands of clip art images from which you can choose and import into your newsletter. There are also several tools you can use to draw shapes and symbols. Once you have chosen an image, place it close to the article. Be sure to place the caption of the image near the image.

Nouti pentru specialiti

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Septembrie 2010

Metafora terapeutic
Poveste despre un calif care dorea schimbarea
Se spune ca traia odata un calif care povestea bucuros oricui voia sa il asculte urmatoarea poveste: Cand eram tarar eram revolutionar, ambitia ma orbea iar singura mea rugaciune catre Allah era: "Da-mi puterea sa schimb lumea..." Apoi anii au trecut si mi-am dat seama ca mi-am atins mijlocul vietii fara sa fi schimbat nici macar un singur suflet. Asa ca am devenit mai intelept si mi-am schimbat rugaciunea: "Allah, da-mi puterea sa ii schimb pe cei apropiati mie. Doar familia si prietenii, oamenii importanti pentru mine." Acum am devenit un om batran, zilele imi sunt numarate si singura mea rugaciune suna asa: "Allah, da-mi puterea sa ma schimb pe mine insumi."
Dorin Victor Vasile

Meditation corner
Oamenii sunt creatori, dar puterea lor de creatie este investita in convingerile lor

Noi

ne exprimam puterea creatoare prin cuvintele noastre. Tot ceea ce ne

manifestam, noi manifestam prin puterea cuvantului. Indiferent de limba pe care o vorbim, intentia noastra se manifesta prin cuvant. Puterea noastra de creatie consta in cuvant. Cuvantul este cel mai puternic dar de care dispune omul. El este instrumentul magiei. Cuvantul creaza lumina, si cum lumina este mesagerul Vietii, cuvantul este Viata sau Dumnezeu, Evanghelia dupa Ioan exprima foarte clar acest lucru: La inceput a fost cuvantul, iar cuvantul era la Dumnezeu, si Dumnezeu era cuvantul. Indiferent de limba pe care o vorbim, intentia noastra se manifesta prin intermediul cuvantului. Prin cuvant, noi putem manifesta orice: vointa, intentia, iubirea, credinta, care inseamna toate acelasi lucru. Ce inseamna sa ai credinta? Cine controleaza credinta, viata? De ce? Deoarece credinta inseamna incapacitatea cuvantului. A avea credinta inseamna a crede fara nicio indoiala. Credinta este maniera de manifestare a cuvantului, a intentiei noastre. A avea o credinta foarte mare inseamna a avea o putere foarte mare, caci in acest fel vointa noastra ramane nedivizata. Atunci cand cuvantul nu este subminat de indoiala, puterea sa este chiar si mai mare.

Metafora

terapeutica Meditation corner

Septembrie 2010

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Page 9

Marii lideri ai umanitatii au avut intotdeauna o mare putere personala din cauza marii lor credinte. Credinta lor s-a nascut insa din inima, nu din minte. Ea s-a nascut din iubire, nu din teama, din intelepciune, nu din cunoastere. Credinta care izvoraste din minte este oarba, caci ea se naste din cunoastere, din convingerile false, din teama. Credinta oarba conduce la fanatism si la dogmatism; ea este cea care sta la baza tuturor razboaielor religioase, a tuturor temerilor ca ceilalti oameni nu cred in ceea ce credem noi. Credinta oarba este credinta de care ne folosim pentru a ne apara si pentru a ne impune in fata altora convingerile, pentru a ne simti astfel acceptati si in siguranta.

Oamenii sunt niste creatori foarte puternici. Ei se nasc cu credinta in univers si tot ceea ce creaz ei are la baza credinta. Credinta este puterea noastra personala, dar ce s-a intamplat cu ea? Noi ne investim toata credinta in convingerile si in scopurile noastre, astfel incat nu ne mai ramane decat foarte putina credinta pentru a ne putea schimba vietile. Imaginati-va ca fiecare scop este un fel de caramida. Oamenii creeaza o intreaga constructie din caramizi, pe care le lipesc cu credinta lor. Ei ajung astfel sa creada fara nicio indoiala in cunoasterea care rezida in constructia respectiva. Credinta noastra este prinsa in capcana acestor structuri mentale din cauza faptului ca noi ne atasam credinta de fiecare scop pe care ni-l propunem. Nu conteaza daca scopul este corect sau nu, daca exprimam un adevar sau nu; noi credem in el, si de aceea el reprezinta pentru noi unicul adevar. Intreaga noastra putere de creatie este investita in convingerile noastre, si intrucat noi credem in ele, acestea reprezinta pentru noi realitatea. Atunci cand credem in ceva, tot ceea ce percepem va fi astfel filtrat de mintea noastra incat sa se potriveasca cu ceea ce credem. In acest fel, noi cream un vis personal care corespunde cunoasterii pe care o avem, iar visul exterior ne dovedeste continuu ca ceea ce credem este adevarat. Visul exterior nu face altceva decat sa reflecte visul nostru personal; el ne va justifica intotdeauna toate convingerile pe care le avem. In timpul procesului de educatie, adica de programare a mintii noastre, noi cream conceptul lui eu sunt. Acest eu sunt reprezinta suma tuturor convingerilor noastre despre ceea ce suntem, a tuturor cunostintelor acumulate despre ceea ce trebuie sa fie un om. Toltecii numesc acest proces forma umana. Nu vorbim aici de corpul fizic, ci de visul nostru personal. Atunci cand spunem: Eu sunt barbat; eu sunt femeie. Eu sunt un om, si aceasta este intreaga mea realitate, noi evaluam realitatea in functie de aceasta cunoastere, si evident, visul devine un iad. Aceasta este drama umanitatii.

Meditation corner

10

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Septembrie 2010

Visul vietii noastre este atat de limitat deoarece noi intoducem toata puterea noastra de creatie intr-o cutioara micuta, pe care apoi o sigilam. Dupa care traim in interiorul acestei cutioare, ca niste captivi. Daca suntem convinsi ca nu vom putea face niciodat ceva, cu siguranta nu vom putea face acel lucru. Orice am crede, noi ne investim credinta in convingerea noastra, iar credinta noastra va face ca acel lucru sa se adevereasca. Puterea cuvantului sta in spatele tuturor scopurilor pe care ni le-am propus vreodata. Pentru a rupe o promisiune, este necesar sa investim cel putin tot atata putere cat am investit atunci cand am promis, dar de cele mai multe ori descoperim ca nu mai avem suficienta putere pentru a face acest lucru. Exemplul cel mai clasic este cel cu renuntatul la fumat. Mintea noastra rationala intelege ca fumatul nu ne face bine si ne sugereaza decizia de a renunta. Mintea spune: De acum inainte nu voi mai fuma, caci nu-mi face bine. Dupa care scoatem un nou pachet, scoatem o tigara si ne-o aprindem linistiti. Nu vrem sa mai fumam, dar totusi continuam sa o facem! Tentatia de a fuma este mai puternica decat vointa noastra; sau mai bine zis, vointa si credinta noastra nu sunt inca atat de puternice incat sa reusim. Ar fi interesant sa ne gandim in ce fel ne consumam energia? Care sunt cuvintele pe care le rostim cel mai des? Sunt pozitive sau negative? In ce fel ne influenteaza acestea viata, a noastra, a celorlalti? Ar fi interesant sa ne gandim in ce fel ne consumam energia? Care sunt cuvintele pe care le rostim cel mai des? Sunt pozitive sau negative? In ce fel ne influenteaza acestea viata, a noastra, a celorlalti? Autor Psihoterapeut Gina Chiriac

Psiho istoric
Sigmund Freud Sigmund Freud s-a nscut la 6 mai 1856, n oraul catolic Freiburg din
Moravia, fiind cel mai mare dintre cei opt copii procreai de negustorul de ln Jacob Freud i cea de a doua soie a sa, Amalia, ambii descendeni din evreimea galiian. n 1859 familia s-a mutat la Leipzig, iar n 1860 la Viena, unde Freud a rmas pn n iunie 1938, cnd, ca urmare a invadrii Austriei de ctre Hitler, s-a refugiat n Anglia. A murit la Londra, n ziua de 23 septembrie 1939.Tnrul Freud a fost o inteligen precoce, cu har literar i extrem de srguincios. Prinii i puneau mari sperane n viitorul su. n 1873, la vrsta de 17 ani, a devenit student n medicin la Universitate, dar nu i-a luat diploma de doctor dect n 1881. Cea mai mare parte din aceast perioad a consacrat-o cercetrii anatomiei sistemului nervos central, n laboratorul lui Ernst Brcke1 (1819-1892), un fiziolog vienez vestit, pe care Freud l admira n mod deosebit.

Psiho istoric Sigmund Freud

Septembrie 2010

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Page 11

Dei nu avea tragere de inim s intre n practica medical, logodna sa cu Martha Bernays, n 1882, la obligat s-i caute un mijloc de trai mai adecvat i, n consecin, a renunat la situaia sa pe lng Brcke i a nceput s lucreze la Spitalul General din Viena. n 1885 a fost numit lector de neuropatologie la Universitate, pentru ca, n acelai an, s dobndeasc o burs de studii la Jean Martin Charcot (1825-1893), cel mai vestit neurolog al acelui timp, la faimosul spital de boli nervoase Salptrire din Paris. Pe atunci Charcot era angajat n cercetarea sa privind dis-tincia dintre paraliziile isterice i cele organice, o distincie stabilit ca urmare a capacitii sale de a induce paralizii neorganice cu ajutorul hipno-zei. Tocmai aceste demonstraii dramatice, asociate cu altele la care Freud a fost martor la Nancy, n 1889, l-au convins de "posibilitatea formidabilelor procese psihice, rmase cu toate acestea ascunse contiinei omului"2.La ntoarcerea sa la Viena, n aprilie 1886, Freud s-a instalat n prac-tica privat, cu titlul de consultant n boli nervoase, iar la 13 septembrie a avut loc att de ndelung amnata sa cstorie. Din aceasta aveau s rezulte ase copii, ultimul fiind Anna Freud, care a devenit ea nsi o distins psihanalist. Freud i-a continuat munca de neuropatolog, dar a devenit tot mai interesat de nevroze i de aplicarea hipnozei n tratamentul acestora. Aceasta l-a determinat s restabileasc legturile cu Joseph Breuer (1842-1925), un fiziolog foarte cultivat, pe care Freud l ntlnise pentru prima dat la sfritul anilor 1870 i care, dup Charcot, a exercitat cea mai profund influen asupra sa. Cu apte ani mai devreme, Breuer utilizase hipnoza cu deosebit succes n cazul unei fete n vrst de 21 de ani, domnioara Anna O. (Bertha Pappenheim), care avea simptome de tulburare psihologic acut, a crei cauz imediat era epuizarea psihic i fizic dup ngrijirea tatlui ei aflat pe palul de moarte. n timp ce o trata, Breuer a fcut o descoperire important: dac, sub hipnoz, fata i reamintea cu precizie momentul n care apruse un anumit simptom (de exemplu, o paralizie pe partea dreapt a corpului, o tuse nervoas, dezgustul fa de hran) i dac acel moment era evocat n cadrul retririi emoiilor respective simptomele dispreau. Breuer i-a vorbit lui Freud despre aceast nou metod de tratament pe care el o numea "catharsis" , dar abia n 1889 Freud nsui a aplicat tehnica la o femeie cu o isterie grav, Frau Emmy von N. Dat fiind repetata confirmare de ctre Freud a descoperirilor lui Breuer, cei doi brbai au czut de acord s publice n colaborare o lu-crare, care a aprut mai nti ntr-o form preliminar, n 1893, iar apoi n mult mai extinsele Studii asupra isteriei, n 1895. Teoria Breuer- Freud asupra isteriei poate fi condensat n a lor mult citat for-mul: "Istericii sufer ndeosebi de reminiscene."3 Dei Freud avea s modifice att metoda, ct i teoria expuse n Studii asupra isteriei mai ales n ceea ce privete creterea rolului acordat de el sexualitii n isterie, ceea ce a condus la nstrinarea de Breuer , cartea este o piatr de hotar n dezvoltarea psihanalizei; iar James Strachey are dreptate cnd spune c "din acest moment poate din 1895 i pn la captul vieii sale ntreaga existen intelectual a lui Freud a pivotat n jurul acestei chestiuni, al implicaiilor sale cuprinztoare i al repercusiunilor sale teoretice i practice"4. Restul vieii lui Freud, n aparen att de linitit, poate fi divizat n urmtoarele perioade: .
Psiho istoric Sigmund Freud

12

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Septembrie 2010

1. Perioada autoanalizei, care se ntinde din 1895 pn n 1899; 2. Dezvoltarea sistemului de psihologie bazat pe autoanaliz, care a durat pn n 1914 i care include dou cri: Interpretarea viselor (1900)5 i Trei studii privind teoria sexualitii (1905)6; 3. Elaborarea final i revizuirea principalelor teorii, n special n legtur cu o diversitate de fenomene culturale, ndeosebi religia (1914-1039). Exist n aceast scurt biografie trei aspecte care se cer aduse n cen-trul ateniei. Fiecare dintre ele este ntotdeauna menionat de comen-tatori i are o anumit legtur cu teoriile sale asupra religiei, avnd de-a face cu for-maia religioas a lui Freud, cu formaia sa tiinific i cu personalitatea sa. FORMAIA RELIGIOAS A LUI FREUD. n a sa magistral scriere despre viaa i opera lui Freud, Ernest Jones face urmtorul comentariu: "El [Freud] a crescut lipsit de orice credin n Dumnezeu sau Imortalitate. Trebuinele emoionale care de obicei se manifest n adolescen i-au gsit expresia mai nti n cugetri filosofice mai degrab vagi, iar curnd dup aceea ntr-o aderare serioas la principiile tiinei"7. Aceast afirmaie este ntrit de Freud nsui n cea mai explicit referire a sa la propria-i formaie religioas. n 1926, ntr-o mulumire adresat ctre B'nai B'rith Lodge din Viena, pentru onorurile aduse cu prilejul celei de-a 70-a aniversri a zilei de natere, el scrie: "...am fost ntotdeauna necredincios, am fost educat fr religie, dar nu fr respect pentru aa-numitele exigene etice ale civilizaiei umane"8. Aceste afirmaii nu au nevoie de calificative. Am i menionat faptul c Freud avea o descenden pur evreiasc. Soia sa era i ea evreic, provenind dintr-o familie de distini crturari ortodoci, al crui bunic, Isaac Bernays, fusese renumit ef-rabin la Hamburg i oponent al Micrii Reformei9. Fami-lia ei a fost aceea care a insistat s se fac o cununie ebraic, spre marea repulsie a lui Freud: el chiar cocheta cu convertirea la protestantism, ca s scape de corvoad. Dar dei scrierile sale i corespondena sa privat confirm, n general, propria-i poziie ca ateu, nu s-ar putea spune c era indiferent sau chiar strin de propria-i formaie religioas. Tatl su era un evreu reformat moderat, care citea cu osrdie att Talmudul, ct i Tora i care avea grij ca fiul su s fie instruit n nvturile credinei. Unul dintre pro-fesorii lui Freud, Samuel Hammerschlag, care avea s-i devin prieten pe via, era specializat n "religia israelit". Curriculum-ul pe anii 1868-1869 al lui Hammerschlag a fost publicat10 i, nu n mod sur-prinztor, figura lui Moise domin, interes pe care Freud l-a reinut n studiul su asupra statuii lui Michelangelo11 i n cartea sa Moise i monoteismul12. Dar, n pofida instruciei formale a lui Freud, familia n ntregul ei ignora cele mai multe dintre srbtorile evreieti, iar cele care erau celebrate tindeau a fi cele tradiionale cretine, precum Crciunul i Patele. Pe cnd Freud era copil, prinii si au mers att de departe nct s angajeze o ddac catolic, o femeie ceh numit Resi Wittek. Ori de cte ori se refer la ea, Freud o numete "acea btrn preistoric", dar era clar foarte ndrgostit de dnsa, iar ea l ducea la biseric i i vorba de rai i de iad. Cnd Freud a mplinit cam doi ani i jumtate, ddaca a fost concediat pentru hoie.

Psiho istoric Sigmund Freud

Septembrie 2010

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Page 13

Multe au fost scrise pe tema acestui eveniment i chiar Ernest Jones spune c "probabil influena ei nspimnttoare a contribuit la aversiunea lui de mai trziu privind credinele i ceremoniile cretine"13, dar nu vom ti niciodat dac acesta a fost cum au pretins unii evenimentul traumatic central care a pus n micare antagonismul de mai trziu al lui Freud fa de religie sau dac repudierea de ctre el a religiei nu poate fi invertit ntr-un fel de nzuin incontient spre ceva ce el respingea14. O opinie mai echilibrat, cred, este aceea c ateismul lui Freud era n mare msur intelectual i formal: el repudia att argumentele religiei, ct i respectarea ritualurilor. Dar aceasta nu nseamn c i retracta propria-i identitate evreiasc. Se vedea totui pe sine ca pe un om situat n interiorul unei tradiii culturale specifice ceea ce el numea "iudaismul afirmator de via"15 , iar aceast tradiie cerea o aderen ferm la valorile familiei, la cele mai nalte standarde morale i interesul pentru justiia social, precum i o mare tenacitate n faa persecuiei aceast din urm calitate fiind temperat de propriile-i experiene dureroase legate de antisemitismul din Viena. Mai presus de toate, ns, el preuia independena de gndire a evreilor i curajul intelectual, caracteristici pe care pe drept i le atribuia: "Poate c nu este o simpl ntmplare c promotorul psihanalizei este un evreu. Pentru a profesa psihanaliza era necesar s fii ntr-o bun msur pregtit s accepi izolarea la care te condamn opoziia, destin care, mai mult dect oricui, i este familiar evreului."16 Dac aceasta nseamn c psihanaliza reprezint o "tiin evreiasc" special este ns o problem dificil de rezolvat i pe care nu intenionm s o abordm aici. Este suficient s spunem c, pentru Peter Gay, identitatea evreiasc a lui Freud nu are nici o relevan deosebit n crearea psihanalizei. Mult mai important este orientarea sa tiinific i pozitivist: "De fapt, Freud i-ar fi putut dezvolta ideile n orice ora dotat cu o coal medical de prim rang i un public educat i destul de bogat care s-i furnizeze pacieni."17 Pentru alii, ca Yosef Yerushalmi, aceast interpretare este mult prea restric-tiv i de fapt instituie un cordon sanitar n jurul psihanalizei, "care o ferete de orice contagiune a condiionrii istorice sau culturale"18. Comentatorii se situeaz pe poziii divergente n aceast chestiune. O relatare util a disputei o datorm lui Justin Miller19. FORMAIA TIINIFIC A LUI FREUD. Punctul de vedere al lui Gay este, totui, important. i are independena intelectual a lui Freud originea n educaia sa religioas sau are mult mai mult de-a face cu adeziunea sa total la o metodologie tiinific determinat? Fr ndoial, legtura formaiei tiinifice a lui Freud cu vederile sale asupra religiei este mult mai clar. Toat viaa sa Freud a fost un determinist rigid. Aceasta nseamn c el susinea concepia potrivit creia toate fenomenele, inclusiv toate aciunile i opiunile umane, aveau loc conform principiului universal al cauzalitii, anume c orice eveniment are o cauz.

Psiho istoric Sigmund Freud

14

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Septembrie 2010

Pe plan psihanalitic lucrul acesta poate fi transpus n felul urmtor: c incontientul este acela care determin ceea ce vor fi impuls i aciune contient; c exist, ca n cazul Annei O., o strict corelaie ntre trauma iniial drept cauz i simptomele care decurg din aceasta ca efecte, n aa fel nct amintirea uneia va produce dispariia ce-lorlalte. Adeziunea lui Freud la determinism este adesea i n mod corect raportat la influena profesorilor si i la faptul c i-a fcut prima instruire tiinific printre materialitii din aanumita "coal de medicin Helmholtz", ntre care profesorul su Brcke i ali fiziologi: Emile du BoisReymond, Hermann Helmholtz i Carl Ludwig. Obiectivele lor au fost foarte bine rezumate ntr-o scrisoare a lui Bois-Reymond din 1842: "Brke i eu am fcut jurmntul solemn de a aduce la putere acest adevr: nici un fel de alte fore dect cele obinuite fizico -chimice nu acioneaz n interiorul organismului."20 Freud, desigur, a fost departe de ncercarea de a reduce toate fenomenele la categoriile explicative ale fizicii i chimiei, dar n acelai timp nu s-a ndepr-tat niciodat de ipotezele aflate la baza programului, care erau pozitiviste, deterministe i ateiste. Peter Gay are dreptate cnd face remarca: "Ei [medicii materialiti] nu au fcut din el un ateu, nu i-au trezit ostilitatea fa de religie, dar au pus cele mai bune temelii posibile i pentru una i pentru alta."21 De aici, n mare msur, percepia lui Freud c psihanaliza se nscrie n tradiia general determinist-tiinific o tradiie care i include pe propriii si profesori i pe care el o extinde spre a-i include chiar i pe marii lumintori Copernic, Kepler, Newton i Darwin , ceea ce l face s susin c religia i tiina sunt esenialmente incompatibile. ntr-adevr, att de mare este antagonismul pe care el l vede ntre ele. nct se aplic urmtoarea regul: oricine se consider pe sine medic i empirist trebuie s fie ateu. Aceasta nu a fost pentru Freud o opiune, ci mai mult o chestiune de consecven logic. Toate acestea sunt cu claritate exprimate n importanta sa prele -gere22 "Problema unui Weltanschauung", inclus n ale sale Noi prele-geri de introducere n psihanaliz (1933). Aici Freud traseaz liniile de btlie ntre religie i tiin. O Weltanschauung, aa cum o concepe el, este "o construcie intelectual care rezolv n mod unitar toate problemele existenei noastre, prin prisma unei ipoteze supra-ordonate n care nici o problem nu rmne deschis "23; iar ca exem-plu de imens putere i de consecven nu trebuie s cutm mai departe de religie. Aceasta le ofer aderenilor o expunere asupra origini-lor Universului, le ofer protecie i o fericire ultim dincolo de toate vici-situ-dinile vieii, direcionndu-le gndurile i aciunile prin prisma unu sistem etic de recompense i pedepse. Cum se compar aceasta cu o Weltanschau-ung tiinific? Se compar n urmtorul sens crucial: tiina nu ofer ipoteze supraordonate i de fapt se distaneaz n mod deliberat de cerina emoio-nal de a-l pune pe cineva la adpost. Mo-tivaia n tiin este astfel mult mai restrictiv: ea afirm c nu exist alte surse de cunoatere dect acelea care provin din observaie verificabil i c nici o cunoatere nu poate fi scoas din surse alternative de felul revelaiei, intuiiei sau ghicitului (divination), toate acestea fiind considerate realizri ale impulsurilor dorinelor.

Psiho istoric Sigmund Freud

Septembrie 2010

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Page 15

tiina, cu alte cuvinte, se limiteaz s investigheze i s stabileasc fapte i nu ofer alte ipoteze dect acelea care pot fi bazate pe observaia critic a proceselor naturale: "izolnd condiiile acestor noi experimente n situaii premeditat schimbate. Ea aspir s ating concordana cu realitatea, adic cu ceea ce exist n afara noastr i independent de noi i care, aa cum ne-a nvat experiena, este decisiv pentru mplinirea sau zdrnicirea dorinelor noastre. Aceast concordan cu lumea exterioar, real, o numim adevr. Adevrul rmne obiectivul activitii tiinifice, chiar dac nu avem n vedere valoarea sa practic."24 Gndirea tiinific nu este diferit, n esena ei, de activitatea normal a gndirii de care noi toi, credincioi i ne-credincioi, facem uz spre a ne rezolva problemele de zi cu zi ale vieii. Ea nu are o form special dect n unele demersuri, interesndu-se i de lucruri care nu au nici o utilitate imediat, tangibil, fcnd eforturi de a evita cu bgare de seam factorii individuali i influenele afective, verificnd percepiile senzoriale pe baza crora ne cldim con-fuziile, spre a ti dac ne putem ncrede n ele, fcnd posibile noi percepii imposibil de atins cu mijloacele vieii de toate zilele. Ce rost are, aadar, psihanaliza? Psihanaliza, spune Freud, "este absolut nepotrivit pentru a-i forma propria-i Weltanschauung: ea trebuie s o accepte pe cea a tiinei"25, iar n aceast msur trebuie s procedeze pe baza acelorai tehnici obiective i verificabile i ma-nifestnd acelai interes n a realiza o coresponden ntre concluziile sale i realitate. Dar serviciul special adus tiinei de ctre psihanaliz const n extinderea cercetrii n domeniul mental, n investigarea funciilor intelectuale i emoionale ale omului. Aici se situeaz an-tagonismul ei specific cu religia. Religia, dup cum am vzut, depinde de forme speciale de cunoatere i prin acestea prezint o atotcuprin-ztoare explicaie a naturii i scopului lucrurilor. Ceea ce psihanaliza poate s fac i, de fapt, date fiind penetraiile sale speciale n funcionarea mental, este n situaia unic de a face cunotine i aceast explicaie particular: pe aceast cale ea poate expune mo-tivaiile deosebite aflate n spatele credinei religioase. Ceea ce apare este o garnitur de care demasc religia ca pe ceva de origine pur uman, explicabil exclusiv prin termenii dorinei umane naturale de protecie i fericire. Aceste impulsuri, argumenteaz Freud, i au originea n neputina din copilrie i supravieuiesc la vrsta adult prin imaginea zeului-tat. Tatl real, care odinioar l-a protejat pe copilul neajutorat, este acum reanimat ca zeu ce l protejeaz pe adult mpotriva pericolelor lumii din afar; iar faptul c adultul dorete s-l venereze este, pentru Freud, cea mai clar dovad a naturii infantile a credinei sale.

Psiho istoric Sigmund Freud

16

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Septembrie 2010

Pentru el religia este o rentoarcere la camera copiilor (nursery).n miezul concepiei despre lume i viaa religioas st de aceea imaginea unui zeu-tat i, reducnd aceast imagine la nu mai mult dect idealizarea tailor notri reali, Freud despoaie religia de orice pretenie de divinitate i o situeaz cu totul printre celelalte fenomene psihice, fcnd-o comparabil, de exemplu, cu obsesiile iluzionate ale nevroticilor. A realiza i a justifica aceast reducie este, n multe privine, preocuparea central a ntregii expuneri a lui Freud despre religie, i vom reveni la aceasta de mai multe ori, dar faptul c el consider n acelai timp c aceast reducie este tiinific este absolut esenial pentru credina sa c religia, indiferent de ct de tare ar lupta, va fi n cele din urm nvins de forele raiunii. Cci, indiferent cte temeri sau cte suferine ar alina, indiferent cte precepte morale ar oferi pentru mai buna comportare n via, religia opereaz ntotdeauna dinuntrul unui sistem doctrinar autonom i inviolabil i care ocolete invariabil refutaia, nesupunndu-i niciodat ipotezele luminii reci a experienei verificabile. n religie realitatea trebuie s se conformeze ideii; n tiina psihanalizei contrariul este adevrat; aici ipotezele sunt construite i apoi confirmate sau respinse numai pe baza cercetrii experimentale. Acolo unde religia i trage puterea din consolrile emoionale pe care le ofer, psihanaliza i deriv puterea din criteriul adevrului, adic din principiul realitii, conform cruia nimic nu poate fi susinut ca adevrat dac nu corespunde cu lumea exterioar: "Este marea noastr speran c n viitor intelectul spiritul tiinific, raiunea va instaura cu timpul, prin lupt, dictatura n viaa psihic a omului. Esena raiunii ne garanteaz c ea nu va uita atunci s acorde impulsurilor afective umane i cele determinate de acestea locul pe care l merit. Cerina comun a unei astfel de dominaii a raiunii se va dovedi cea mai puternic legtur unificatoare dintre oameni i va netezi drumul pentru noi unificri. Ceea ce, cum este interdicia de a gndi promovat de religie, se opune unei asemenea dezvoltri, este un pericol pentru viitorul umanitii."26 MICHAEL PALMER FREUD I JUNG DESPRE RELIGIE

Psiho istoric Sigmund Freud

Septembrie 2010

Jurnalul de Psihoterapie Integrativa

Page 17