Etica realitii virtuale Dac domeniul eticii implic recomandarea comportamentului corect i greit, atunci etica n mediul virtual

implic investigarea locului unde ceea ce e greit interacioneaz cu ceea ce e corect, din punct de vedere etic. Etica, n mediul virtual, este etic aplicat, ce implic faptul de a rspunde unei ntrebri controversate: deine Realitatea Virtual uneltele necesare pentru a recomanda crima ca nefiind ceva greit? Aceast ntrebare se nate n mod natural, deoarece, n Realitatea Virtual (RV), exist ceea despre care vorbea Nietzsche n scrierile sale: relativism individual, modul n care persoanele creeaz propriile standarde morale. n cazul n care RV devine un mediu privat, putem spune atunci c cineva care intr n ace st mediu trebuie s se supun unor standarde morale, sau non morale. Spaiu real, spaiu virtual Realitatea virtual poate distorsiona i distruge capacitatea omului de a discerne ntre real i virtual: efectele speciale din filme, generate de calculator, sugereaz un univers virtual: actorii primesc indicaia s priveasc spre locul unde se presupune c se afl un personaj sintetic i s joace n consecin Ca o definiie a realitii virtuale, putem propune urmtoarea: Realitatea virtual este o s imulare generat pe calculator a unui mediu tridimensional, pe care utilizatorul are posibilitatea s -l cerceteze i s-l manipuleze ca i cum ar fi real[3]. Astfel, mediul virtual se constituie, ca i realitate, prin libertatea uman de a explora i de a interaciona. Astfel, utilizatorul devine parte integrant din mediu, interacioneaz direct asupra sa n acelai mod n care ar putea aciona asupra lumii reale. Rea litatea virtual e interactiv, eliberatoare. Spaiul unui mediu virtual va include anumite funcii de baz [4]: 1. Urmrirea oricrui obiect n lumea virtual; 2. Stocarea i rennoirea informaiilor despre caracteristicile i locaia fiecrui obiect; 3. Simularea comportamentului obiectelor, redarea imaginii n mod tridimensional 4. Generarea sunetelor pentru obiectele tridimensionale; 5. Permiterea utilizatorului s navigheze n mediul virtual; 6. Permiterea utilizatorului s interacioneze cu obiectele din lumea virtual. Lumea virtual acord posibilitatea de a fi constituit ca i spaiu public, cu ajutorul unor dorine, ateptri, imagini i credine ale juctorilor, ale celor care recepteaz sau emit informaii. n acelai timp, n cazul mediului virtual, ntlnim noiunea de simulare: simularea se refer la crearea unor modele fundamentale care par a fi perfect naturale sau reale, dar n realitate au fost fcute s apar prin intermediul tehnicii digitale De asemenea, o definiie a realului e dat de filosoful Jean Baudrillard [6]: Realul nu mai trebuie s fie raional, din moment ce nu mai e msurat fa de o instan ideal sau negativ. Nu mai e dect operaional. Este hyperreal produsul unei sinteze de modele combinatetorii n hyperspaiul fr atmosfer. L. Dinescu vorbete despre realitatea virtual ca simulacru, n sens baudrillardian; astfel, simulacrul lui Baudrillard ar fi modul n care realul e transformat n hiperreal, iar virtualitatea simulrii nlocuiete realitatea; este amintit i Deleuze, care face diferena ntre copie i simulacru, originalul sau realul conine n sine posibilitatea simulrii, astfel nct simulacrul nseamn deopotriv original sau simulare i simulare sau copie. Mai trebuie precizat faptul c virtualitatea implic multitudine de actualizri posibile, realitatea virtual putndu-se constitui ntr-un spaiu ce coexist realitii fizice; realitatea poate rmne separat de virtualizare, fr s -i piard statutul ontologic propriu. Astfel, realul devine hyperreal: realitatea virtual. Un exemplu de realitate virtual poate fi ce a unui supermarket; n acest caz, cumprtorii reali, aflndu -se n cas, pot zbura n supermatketuri le realitii virtuale, fiindu-le furnizate imaginile supermarke-urilor fr ca acetia s fi ieit din cas. Ce este, de fapt, realitatea virtual Realitatea virtual are att o dimensiune cultural, ct i una tehnic; cultural, ea poate fi definit ca i simulare. Putem aminti diferite funcii ale realitii virtuale (RV)[11]:

a. RV este conceput pentru noile dispozitive de supraveghere. Ceea ce poate fi un efect probabil al petrecerii unei perioade ndelungate ntr-un mediu virtual este posibilitatea de a desconsidera valoarea oamenilor prezeni ntr-un astfel de mediu. b. Sistemele de testare a personalitii pot fi ale RV, dezvoltate pentru a selecta viitorii angajai, nlocuind interviul. c. RV poate fi dezvoltat ca o modalitate de pedepsire. n loc de a petrece o perioad de timp n nchisoare, inculpatul poate petrece aceeai sentin ntr -o realitate virtual. d. Aspecte ale vieii reale a unei persoane poate fi recreat ca i lume virtual astfel nct ali oameni o pot experimenta, ridicnd importante ntrebri despre intimitatea personal. e. RV poate fi dezvoltat ca o form de psihoterapie. Pot exista experiene virtuale care pot avea ca scop schimbarea atitudinilor oamenilor, dar i unele experiene care doar vor s liniteasc oamenii. f. Exist diverse experiene precum simularea zborului i perioadele de navigare a submarinelor, car epot temporar s dezorienteze utilizatorul dup ce experienele s-u sfrit. Ca i aspecte ale realitii virtuale: 1. Set de proiecte tehnice: inteligena artificial (IA). Include cunotinele. Din punct de vedere filosofic, o putem compara cu epistemologia. 2. Conceptul utopic. Din punct de vedere filosofic, l comparm cu metafizica. Posibilitatea de a vizita alte lumi sau alte realiti. RV are efectul unei realiti asupra noastr, chiar dac recunoatem faptul c nu e realmente real. RV ete cel mai bine descris ca fiind simulare, opus reprezentrii. Putem nelege RV ca fiind expresia unei probleme filosofice, cauzat de ataamentul nostru fa de structurile simbolice ale cror existen ascunde realitatea obiectului cre st la baza acestor structuri. III. Rolul eticii n cadrul realitii virtuale n cadrul RV apare ideea aciunii libere . Aceast idee a fost important pentru etic din dou puncte de vedere: 1. Prezena legii, vzut ca set de obligaii legale care restricioneaz libertatea i, astfel, plaseaz o limit n scopul obinerii personale. 2. Pe de alt parte, indivizii trebuie s fie liberi s ia decizii oricnd e posibil, astfel nct ceea ce fac ei s nu fie considerat non-etic. n lucrarea The ethics of representation and action in virtual reality, aprut n Ethics and Information Technology 1: 5-14, 1999, la Editura Kluwer Academic Publishers, Philip Brey afirm faptul c o realitate virtual poate fi descris ca i un mediu tridimensional, interactiv i generat de calculator, ce incorporeaz o perspectiv personal[12]. Astfel, elemente eseniale ale realitii virtuale vor fi interactivitatea, folosirea graficii tri-dimensionale i o perspectiv individual, la persoana I. Interactivitatea implic posibilitatea reprezentrii personale a mediului, manipularea i navigarea n interiorul acstuia. Manipulare, adic modificarea aspectelor mediului; navigare, adic posibilitatea schimbrii locaiei de unde o persoan percepe folosete elemente ale mediului. n realitatea virtual, aciunile se supun acelorai norme ca i n viaa real. Totui, exist aplicaii virtuale ce permit aciuni imorale, n domeniul militar i medical. Ajungem, astfel, la domeniul n care exit cele mai multe comportamente non etice: jocurile pe calculator; jocuri precum Grand Theft Auto, Carmageddon, The Wild Nines sunt doar aplicaii hiperviolente, care pot produce daune copiilor, provocndu-le juctorilor un comportament non etic n lumea real. Exist, deci dou poziii: a) Pro cenzur. Aceste jouri sunt imorale, lezeaz dezvoltarea moral, provoac un comportament imoral sau anti social n lumea real. b) Anti cenzur . Din moment e actele imorale dintr-un mediu virtual nu provoac daune altor persoane, decizia de a se angaja n astfel de comportamente este una privat, iar moralitatea acestor jocuri sau dreptul utilizatorilor de a le folosi trebuie s le aparin celor care le folosesc; din contr, aceste jocuri pot fi benefice, deoarece permit eliminarea frustrrilor sau a dorinelor care, nemplinite, ar exploda n lumea real. In RV (realitatea virtual), utilizatorul nu e spectator, ci actor. Astfel, nu doar coninutul pe care l experimenteaz utilizatorul poate fi unul controversat, ci i alegerile de comportament oferite acest uia pot deveni un subiect de discuie. Exist o similaritate ntre aciunile din lumea real (LR) i cele din RV. Ceea ce genereaz diverse polemici este observaia c, spre diferen de LR, aciunile imorale din RV nu sunt nsoite de pedeaps. Mai mult, acest sistem permite nvarea perceptual i de ndemnare pentru a dobndi cunotine necesare acestor aciuni.

Cu timpul, ns, RV va deveni un mod de a practia virtuile: actele mele de curaj n lumea ficional pot servi unor scopuri, dar faptul de a nu m afla n pericol, ct i faptul de a ti c nu m-a fi aflat niciodat, scade din valoarea actelor mele. RV promite s ne ofere sentimentul de a fi virtuoi un simulacru de virtute. RV va deveni un refugiu, departe de o lume inospitalier. Un exemplu: o fat creia, n lumea real, i se pare c nu arat aa cum i-ar dori, gseste o modalitate n RV de a se ascunde dup un avatar, construit dup dorina sa de a arta. Acest lucru, vor spune unii, demonstreaz faptul c RV poate fi o modalitate prin care fata s accepte modul n care arat. n cele din urm, ns, RV nu pare soluia optim pentru defulare. Apar o grmad de ntrebri: ce se ntmpl atunci cnd Rv devine mai tentant dect lumea real? Cnd oamenii se pensioneaz mai devreme, sau vin la luru mai devreme, doar pentru a disprea n RV? Oamenii tind s se identifice cu reprezentri ale lor sau cu categorii sociale n care se plaseaz. Dac aceste reprezentri nu sunt tratate cu respect, atunci ei se simt nerespectai sau chiar abuzai. n schimb, cineva poate s argumenteze: poate c oamenii ar trebui s nvee s nu se identifice cu astfel de reprezentri, i ar trebui s recunoasc faptul c orice aciune desfurat asupra reprezentrilor e irelevant pentru evenimentele din lumea real.

DREPTURILE IN MEDIUL VIRTUAL n ceea ce privete drepturile de acces la internet, toate cererile rezonabile de conectare de la o locaie fix la o reea public de comunicaii trebuie s fie satisfcute de cel puin un operator. Conexiunea trebuie s permit comunicaii vocale, prin fax i comunicaii de date, laviteze suficiente de transfer al datelor pentru a permite un acces funcional la internet i furnizarea serviciilor de telefonie vocal. Minorii sunt protejai de programele mass-media audiovizuale i de comunicaiile comerciale care le pot afecta n mod grav dezvoltarea fizic, mental i moral. Astfel de coninuturi pot fi puse la dispoziie online n UE numai dac sunt solicitate n mod explicit i numai astfel nct minorii s nu poat vedea sau auzi, n mod normal,serviciile respective. Incitarea la ur pe criterii de ras, sex, religie sau naionalitate este interzis n serviciile mass -media audiovizuale. Guvernele trebuie s se asigure c programele mass -media audiovizuale i comunicaiile comerciale audiovizuale online nu conin astfel de incitri. Reguli de etica a web-ului Spatiul virtual, la fel ca si viata in comunitati reale, impune participantilor o serie de reguli de comportament civilizat. Faptul ca actorii spatiului virtual interactioneaza prin intermediul unor masini, fara sa se afle in contact direct, face ca de multe ori sa se uite ca in spatele acestor calculatoare sunt persoane reale, cu care trebuie sa se interactioneze urmand aceleasi reguli, invatate inca din copilarie, ale comportamentului in societate. O purtare civilizata in mediul virtual se poate obtine conformandu-ne la un set de 10 reguli de baza.

Regula 1 - nu uitati ca interactionati cu fiinte umane, care au sentimente ca si Dvs. Faptul ca sunteti in contact cu persoane pe care probabil nu le veti intalni niciodata, nu este o scuza pentru a-i jigni, transmite expresii sau gesturi obscene, pe care probabil in viata de zi cu zi nu va trece prin minte sa le folositi. Un alt motiv de a nu fi agresiv sau obscen este si posibilitatea ca inregistrarea pe suport magnetic a acestor mesaje sa fie utilizata impotriva Dvs. candva.

Regula 2 - comportati-va la nivelul standardului de comportament pe care il folositi in viata de zi cu zi. In viata reala, oamenii in general se supun legilor, inclusiv celor morale, fie pantru ca asa au fost educati, fie pentru ca se tem ca vor fi decoperiti si vor suporta consecintele. Pentru ca anonimatul spatiului virtual creeaza iluzia ca nu vor fi niciodata prinse, unele persoane coboara nivelul etic al comportamentului lor

sau chiar calca legile. O comportare civilizata in spatiul virtual cere sa fim consecventi cu noi insine, aceasi persoana in viata reala cat si in cyber-space.

Regula 3 - sa stii totdeauna cu ce comunitate te afli in contact! O persoana prezenta in spatiul virtual trebuie sa stie intotdeauna cu ce comunitate se afla in contact pentru a se manifesta adecvat mediului. Standardul de comportare civilizata depinde mult de cultura si particularitatile comunitatilor virtuale si este imperios necesara adaptarea la aceste cerinte.

Regula 4 - respectati timpul si capacitatea limitata de transfer a canalelor de comunicatie a altor persoane din spatiul virtual!Aceasta regula se refera atat la continutul mesajelor noastre, la interesul pe care il prezinta pentru destinatar, cat si la eventualele mesaje repetitive. Intr-o societate in care timpul este un bun pretios, este nepoliticos sa transmiti mesaje care nu prezinta interes, sa le transmiti in mod repetat, sa transmiti mesaje cu attachment -uri mari care dureaza mult sa le descarci de pe servere, care eventual depasesc spatiul alocat cutiilor postale personale din server-ul de e-mail. Un caz mai grav, care este de altfel si incriminat de lege, este cazul spam e-mail-ului. Regula 5 - demonstreaza ca esti o persoana placuta ! Faptul ca nu vei fi judecat in spatiul virtual dupa modul cum arati ca aparitie fizica, este o buna ocazie sa faci o impresie pozitiva prin alte calitati de esenta: inteligenta, spirit, simt al umorului, capacitate de comunitare etc. Regula 6 - impartaseste si altora cunostiintele tale! Este un gest de altruism sa inveti si pe altii, cu atat mai mult ca numarul mare de participanti in spatiul virtual reuneste un numar mare de excelente si cunostinte din cele mai diverse domenii. Regula 7 - pastreaza-ti calmul si nu aprinde faclia razboiului! In lumea virtuala au loc dispute, polemici, ca si in viata reala. O comportare civilizata cere ca acestea sa se desfasoare cu fair-play, sa fie limitate la chestiuni de principiu si sa nu dureze prea mult. Altfel, riscam sa plictisim pe ceilalti participanti, de exemplu la un grup de discutii. Regula 8 - respectati dreptul la intimitate al celorlalti! A nu respecta dreptul la intimitate nu este numai un fapt negativ din punct de vedere moral, dar este si periculos, pentru ca legile apara dreptul la intimitate al cetatenilor. Regula 9 - nu abuzati de puterea pe care o aveti! Regula se refera la persoanele care fie au mai multa expertiza in domeniul TIC , fie au si expertiza si drepturi de administrare, si care ar putea face abuzuri, fie afectand sistemele altor participanti sau violand dreptul la intimitate al utilizatorilor retelelor.

Regula 10 - fiti toleranti! Regula sa refera la faptul ca, in spatiul virtual, ca si in cel real, trebuie sa dam dovada de toleranta fata de incepatori, fata de cei mai putin instruiti, mai putin dotati. Sursa: http://www.rnccc.ro/cod.html http://comunitate.ziare.com/blogs/4638/14124/reguli-de-etica-a-web-ului-neti Jurnalism online = jurnalism ce se desfasoara pe Internet, sub forma site-urilor publicistice sau a blogurilor Etica = totalitate a normelor de conduit moral. Avantajele jurnalismului online: Argumentul 1: Jurnalismul online prezinta avantaje economice si ecologice (nu se tipareste, ci se pastreaza intr-un format virtual, astfel se evita cheltuilelile tiparirii, editarii si a publicitizarii)

Argumentul 2: Informatia redata de catre publicatiile online sunt mai eficiente decat cele scrise (articolele online pot contine si fisiere audio sau videom, se poate mentine un feedback, modificarea si corectarea in permanenta ) Argumentul 3: Informatiile online sunt arhivate si stocate mai bine intr-o biblioteca virtuala (Web si poate fi accesata oricand de catre oricine, astfel incat informatiile mai vechi sunt pastrate, lucru ce nu este valabil si la ziarele scrise. Ziarele online detin mai multe informatii care pot fi accesate oricand, pe gratis, intr-un mod rapid, cititorul putand sa se documenteze ) Publicul crede c principala datorie a jurnalistului este aceea de a spune adevrul, dei de cele mai multe ori, atunci cnd recepteaz informaia, acelai public este sceptic i nencreztor n privina felului n care jurnalistul i produsul jurnalistic rmn fideli principalei lor ndatoriri. n aceast convingere i ateptare a publicului i gsete fundamentarea necesitatea existenei principiilor etice care trebuie s guverneze activitatea presei, a media. Reflecia etic se hrnete din dou sisteme diferite: pe de o parte, regulile deontologice dominante, adic cele recunoscute ntr-un mod foarte general ca fiind aplicabile diferitelor situaii (conflictul de interese, nerespectarea vieii private, sursele anonime); pe de alt parte, valorile ce caracterizeaz societatea (interesul public, dreptul la reputaie, respectarea vieii private, compasiunea, onestitatea). Cnd cele dou sisteme intr n conflict, jurnalistul se gsete n situaia complex n care regula deontologic dominant se poate dovedi inadecvat, situaie devastatoare pentru interesul public, pentru individ i grupurile sociale. Probleme de etica in spatiul virtual 1. Jurnalismul online functioneaza non-stop, fara deadline pentru publicarea unui articol. 2. Un articol de jurnalism online poate fi modificat/amendat/corectat permanent 3. Responsabilitatea autorului pentru linkurile exterioare folosite intr-un articol. 4. Putem culege informatii de pe forumuri sau camere dar tb sa ne anuntam explicit prezenta si calitatea de jurnalist 5. Limita admisibila a prelucrarii digitale a unei fotografii sau a altui material multimedia este fara sa modifice in esenta continutul . 6. Undercover-ul e periculos si mai ales joaca impotriva principiilor jurnalismului 7. Manifestarea personalitatii intr-un blog personal publicat in paralel cu materialele de jurnalism publicate pe site-ul organizatiei care ne plateste poate duce la concedierea datorita parerilor publicate in webloguri, pareri care nu coincideau cu politica editoriala a organizatiilor media din care faceau parte.

Copyright digital Important: (drepturile de autor digitale ) exista copyright doar pentru produse, structuri sau proiecte. Nu exista copyright pentru idei. Fair use utilizari permise fara consimtamantul autorului . Acest aspect e important pentru jurnalism, acolo unde presiunea deadline-ului face uneori imposibila contactarea autorilor. Exista 4 factori care trebuie luati in considerare: a. Pentru ce utilizam copia/citatul? b. Ce fel de lucrare copiem/citam? c. Cat de mult vom copia? d.Ce efect ar avea ceea ce facem noi daca toata lumea ar copia asa?