Sunteți pe pagina 1din 27

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Proiect la disciplina Gestiunea Financiara a Intreprinderii

TEMA:

Analiza, Diagnosticarea si Planificarea financiara a Intreprinderii

Profesor coordonator:
Assist univ Stanculescu Andrei

Studenti:
Balan Iuliana Gabriela Chielcea Raluca Mihaela Constantin Georgiana
Grupa 1531, seria C, FABBV, anul al II-lea

BUCURESTI 2011

INTRODUCERE

Compania Biofarm fondata in 1924, este specializata in producerea si comercializarea medicamentelor, fiind in prezent unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe piata farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte competitiva. De peste 80 de ani Biofarm este alaturi de specialistii din Romania in cursa pentru descoperirea celor mai bune solutii pentru mentinerea sanatatii oamenilor. In ianuarie 2010, acionarii principali ai companiei erau: SIF5 Oltenia cu 17,42% din aciuni, SIF Banat-Criana - 15,19%, SIF Moldova - 11,46% i AVAS cu 1,04% din capital. Cu laboratoare de cercetare de cel mai inalt nivel, linii de productie moderne si o puternica echipa de reprezentanti medicali si de vanzari, Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 190 de produse care acopera 60 de arii terapeutice si investeste in mod continuu in campanii media, comerciale si de marketing pentru promovarea propriilor produse. Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm este una complexa ce cuprinde obiective legate de imbunatatirea portofoliului, dezvoltarea fortei de vanzari si cresterea numarului de produse. Din datele existente am observat faptul ca ofera oportunitati remacabile de cariera promovand o structura corecta si stimulativa de remunerare, ceea ce implica stabilitate financiara si interes sporit al distribuitorilor care sunt cei mai importanti din industrie. Am ales pentru proiectul nostru Biofarn, datorita mai multor factori care o recomanda drept o companie de succes. Dintre acestia, cei mai relevanti sunt valorile ce stau la baza, respectiv fabricarea unor produse de inalta calitate, la preturi accesibile, orientarea catre client, precum si dorinta de a face performanta in domeniu. De asemenea, ocupa un loc fruntas in lista celor mai lichide companii listate la Bursa de Valori Bucuresti, actiunile sale fiind tranzactionate in categoria I, considerate stabile si profitabile.

Analiza pozitiei financiare a firmei

Pentru realizarea analizei pozitiei financiare am folosit datele din bilant si calculele ilustreaza uramtorii indicatori: 1) Situatia neta(SN) = Activ-Datorii 2008: SN=146.922.693-1.026.706-14.072.593-31.190-2.078.662=129.713.542 2009: SN=154.080.764 - 850.654 -12.290.964 -726 - 4.885.558 = 136.052.862 2010:SN=168852024-844330-18309692-8065-3766285=145.923.652 Inregistrarea unei situatii nete pozitive si in crestere de la un an la altul se traduce prin realizarea partiala sau integrala a obiectivului major al intreprinderii, respectiv maximizarea valorii, reinvestirea (partiala) a profitului, fructificarea superioara a activului net precum si o imbogatire a actionarilor. 2) Fondul de rulment(FR) = surse durabile - alocari permanente = (CPR+DAT) - IMOnete= (CPR+DAT) - (IMObrute - AMO) 2008: FR=129.713.542+1.026.706-78.431.513=52.308.735 2009: FR=136.052.862 + 850.654 72.793.864 = 64.109.652 2010: FR=145.931.717+ 844.330 - 67.513.923 = 79.262.124 Fondul de rulment se mai numeste si capital de lucru net, el reprezentand un excedent de resurse financiare pe termen lung, ramas dupa acoperirea nevoilor permanente, care poate fi utilizat pentru acoperirea nevoilor ciclice. Are un rol important in determinarea gradului de lichiditate al intreprinderii care reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile de plata. In toti cei 3 ani este pozitiv, acesta reflectand echilibrul financiar pe termen lung. 3) Fondul de rulment propriu (FRP) = CPR - IMOnete 2008: FRP=129.713.542-78.431.513 = 51.282.029 2009: FRP=136.052.862 72.793.864 = 63.258.998 2010: FRP=145.931.717-67.513.923 = 78.417.794 Exprima limita in care intreprinderea este independenta financiar si isi poate finanta imobilizarile pe termen lung din surse proprii, fara a apela la imprumuturi.Situatia este favorabila, intrucat FRP este pozitiv.

4.Fondul de rulment imprumutat (FRI) = FR FRP = DAT 2008: FRI=52.308.735 51.282.029 = 1.026.706 2009: FRI=64.109.652 63.258.998 = 850.654 2010: FRI=79.262.124 - 78.417.794 = 844.330 Din situatia pozitiva a FRI deducem faptul ca intreprinderea s-a indatorat pe termen lung. 5.Nevoia de Fond de Rulment (NFR) = ( Stocuri + Creante ) - Datorii de exploatare 2008:NFR=(12668859 + 19102623) - (14072593 964.626) = 18.663.515 2009: NFR=(11.283.810 + 19.102.623) (12.290.964 0) = 31.423.480 2010:NFR=(13.793.861 + 20.159.566)- (18.309.692 - 0 )=15.643.735 NFR sugereaza echilibrul financiar pe termen scurt, exprimand volumul activelor pe termen scurt neacoperite din resurse pe termen scurt si care ar fi recomandat sa fie acoperite din resurse pe termen lung. In cazul nostru, NFR are valori pozitive, ceea ce indica faptul ca firma se confrunta cu o situatie obisnuita care provine din expansiunea activitatii (valori mari ale stocurilor si creantelor, dar cu o rotatie rapida). 6.Trezoreria neta(TN) arata nivelul disponibilitatilor financiare, stocul de numerar aflat la dispozitia intreprinderii la un moment dat.. TN= FR-NFR=ATrezorerie PTrezorerie 2008: TN = 52.308.735 18.663.515 = 33.645.220 2009: TN = 64.109.652 31.423.480 = 32.686.172 2010: TN = 79.262.124 -- 15.643.735 = 63.618.389 TN pozitiva reflecta o buna realizare a echilibrului financiar, respectarea regulii de finantare si degajarea unor disponibilitati monetare regasite intr-o trezorerie excedentara. Acest surplus monetar trebuie plasat in conditii de rentabilitate cat mai buna, risc cat mai redus si lichiditate corespunzatoare. 8.Cash = flowul intreprinderii reprezinta soldul fluxurilor de trezorerie care alimenteaza conturile intreprinderii de la un exercitiu financiar la altul. CF=TN=FR-NFR CF2008 -2009 =32.686.172 33.645.220 = -959.048

CF2009 -2010 = 63.618.389 - 32.686.172 = 30.932.217 Observam faptul ca in perioada 2008-2009 s-a inregistrat o valoare negativa a Cashflowului, ceea ce indica o situatie nefavorabila, in care ies bani din firma iar averea actionarilor scade. In anul urmator, se inregistreaza un cash in-flow, ceea ce demonstreaza ca gestiunea financiara a fost una buna si a determinat intrarea fondurilor in firma, precum si o crestere a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor.

Analiza performantei financiare a intreprinderii


In realizarea acestei analize am utilizat date din contul de profit si pierderi ce descrie si explica rezultatul contabil prin prisma structurilor de cheltuieli si venituri care le-au determinat, implicit a actiunilor consumatoare si producatoare de rezultate. Pe baza contului de profit si pierdere se pot determina marje succesive de acumulare monetara ce explica diversele etape parcurse pana la obtinerea profitului net. Acestea se mai numesc si solduri intermediare de gestiune (SIG) si se obtin in mod diferit in functie de abordarea lor, anglo-saxona, respectiv franceza.

Metoda franceza
Cifra de afaceri nete +Productia stocata +Productia imobilizat =Productia exercitiului -Consumuri externe =Valoarea adaugata -Cheltuieli cu personalul - Cheltieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare 2009 67.108.836 0 0 67.108.836 20.573.563 46.535.273 13.076.265 1.096.914 32.362.094 1.634.393 14.744.420 2010 82.294.885 0 0 82.294.885 24.922.570 57.372.315 14.706.904 1.392.750 41.272.661 1.246.853 20.860.054

+Venituri din reluarea provizioanelor - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de exploatare =Rezultatul exploatarii +Venituri financiare - Cheltuieli financiar =Rezultatul curent +Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare =Rezultatul brut -Impozit pe profit =Rezultat net

0 5.540.894 13.711.173 4.652.756 -4.222.612 22.586.541 0 0 22.586.541 3.613.846,6 18.972.694

0 4.986.283 16.673.177 4.187.444 2.814.005 18.046.616 0 0 18.046.616 2.887.459 15.159.157

Productia exercitiului reprezinta totalitatea veniturilor obtinute de intreprindere, rezultate din activitatea de intrepindere. Productia stocata constituie un venit inregistrat in contabilitate o data cu cresterea stocurilor de produse finite Productia imobilizata reprezinta un venit contabil inregistrat atunci cand se construiesc imobilizari in regie proprie. Valoarea adaugata este plusul de valoare creat la nivelul intreprinderii peste valoarea de achizitie a materiilor prime, materiale, serviciilor de la terti. EBE este potentialul monetar al exploatarii, acumulare baneasca la nivelul conturilor si casieriei. Din perspectiva anglo-saxona, am calculat urmatoarele marje de acumulare: 1.EBITDA(earnings before intersts, taxes, depreciation and amortization) similar excedentului brut din exploatare (EBE) Excedentul brut de exploatare exprima capabilitatea de a se autofinanta din amortizari, provizioane si profit, de a onora datoriile catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital,actionarii si creditorii. EBITDA=CA-Cheltuieli monetare de exploatare 2009: EBITDA = 67.108.836 - 34.746.742 = 32.362.094 2010: EBITDA = 82.294.885 - 41.022.224 = 41.272.661

EBITDA>0 in ambii ani ceea ce implica faptul ca activitatea de exploatare se reflecta la nivelul trezoreriei printr-un surplus monetar de 32.362.094 in anul 2009, respectiv 41.272.661 in anul 2010. 2.EBIT (earnings before intersts and taxes) Exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si a celor calculate). EBIT = EBITDA Cheltuieli cu amortizarea si provizioane 2009 : EBIT = 32.362.094 9.633.258 = 22.728.836 2010 : EBIT = 41.272.661 28.093.177 = 18.165.767 EBIT>0 rezulta ca activitatea de baza a societatii este rentabila.

3.EBT(earnings before taxes) Este determinat de rezultatul exploatarii, cat si de cel al politicii de finantare. Este rezultatul activiatii curente (de exploatare si financiara) EBT = EBIT Cheltuieli cu dobanzi 2009 : EBT = 22.728.836 142.295 = 22.586.541 2010 : EBT = 18.165.767 119.151 = 18.046.616 EBT>0, intreprinderea are un profit brut de 22.586.541RON in 2009 si 18.046.616 RON in anul 2010, o parte din aceste sume fiind alocate remunerarii statului.

4.NI(Net income) NI = EBT Impozit pe profit 2009 : NI = 22.586.541 - 3.613.846,6 = 18.972.694,4 2010 : NI = 18.046.616 2.887.458,6 = 15.159.157,4 NI >0, firma este performanta.

CAF este indicatorul ce reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, este destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividende datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune si de mentinere sau reinnoire din exercitiile viitoare.

Capacitatea de autofinantare reprezintata posibilitatea acesteia de a-si finanta activitatea pe mai departe, inclusiv finantarea din surse proprii, interne, degajate din operatiunile curente. Se poate determina prin doua metode, aditionala si deductiva. CAFdeductive = EBE + Venituri financiare si extraordinare incasabile Cheltuieli financiare si extraordinare platibile Impozitul pe profit

CAFdeductiva 2009 = 32.362.094 + 4.652.756 (-4.222.612) 3.613.846,6 = 37.623.615,4 CAFdeductiva 2010=41.272.661 +4.187.444 2.814.005 2.887.458,6 = 39.758.641,4

CAFaditionala = NI + Cheltuieli nemonetare Venituri nemonetare = Profit net + Cheltuieli cu amortizarea/provizioane + Cheltuieli din cedarea activelor + Cheltuieli cu provizioanele financiare Venituri din cedarea activelor

CAFaditionala 2009 = 18972694.4 + 9.633.258 + 15226870 + (- 6064376) - 144831= 37.623.615,4 CAFaditionala 2010 = 15159157.4 + 6.255.686 + 20.860.054+ 344.152 - 321.602 = 39.758.641,4

Prag de rentabilitate Pragul de rentabilitate reprezinta volumul vanzarilor sau al productiei pentru care profitul este 0. Se defineste prin nivelul minim al cifrei de afaceri sau o productie minima pentru care se inregistreaza profit nul. Cheltuielile intreprinderii sunt variabile( se modifica o data cu volumul productiei) si fixe( nu depind de productie). Am considerat ca ponderea cheltuielilor variabile cu salariile in total salarii este 70 %, restul de 30% fiind valoarea cheltuielilor fixe cu salariile. 2009 Cheltuieli variabile2009=16.975.288 + 1.976.456 + 13.076.265*0.7 = 28.105.129,5 Cheltuieli fixe2009 (neglijam activitatea financiara)= 1.621.819 + 0.3*13.076265 + 4.539.122 + 1.224.365- 222.593 + 15.841.334 = 26.926.927 Cheltuieli fixe2009( includem activitatea financiara)= 1.621.819 + 0,3*13.076.265 + 4.539.122 + 1224.365 222.593 + 15.841.334 + 142.295 = 27.069.222 v2009 = Cheltuieli variabile/CA = 28.105.129,5 / 67.108.836 = 0,4188

CA prag ctb2009 = F/(1-v) = 46.329.820 CA prag fin2009 = ( F + Cheltuieli cu dobanzi)/(1-v) = 46.574.649 Cheltuieli variabile2010 = 21.010.379+ 2.226.923 + 0.7* 14.706.904 = 33.532.135 Cheltuieli fixe2010(neglijam activitatea financiara) = 1.685.268 + 14.706.904*0,3 + 4.696.491 + 490.342 + 22.252.804 200.550 = 33.336.426 Cheltuieli fixe2010( includem activitatea financiara) = 1.685.268 + 14.706.904*0,3 + 4.696.491 + 490.342 + 22.252.804 200.550+ 119.151 = 33.455.577 v2010 = 33.532.135/82.294.885 = 0,4074 CA prag ctb2010 = 56.260.513 CA prag fin2010 = 56.461.600

Analiza cash-flow-urilor
Metoda anglo-saxona (metoda indirecta)

Analiza fluxurilor de numerar (cash flow) se face pentru a determina eventuale probleme de lichiditate i pentru a determina diversele rate de rentabilitate. De asemenea, acest tip de analiz poate confirma sau infirma concluziile trase n urma analizei datelor contabile.Curentul anglo-saxon explica variatia cash-flow-ului pe seama variatiunilor de cash datorate operatiunilor de gestiune, inclusiv variatia nevoii de fond de rulment, operatiunilor de investitii ( numai in active fixe, imobilizari), si operatiunilor de finantare (cu capitaluri proprii si imprumutate): CF=CFexpl +CFinv+CFfin Prin valorile sale pozitive si crescatoare se evidentiaza faptul ca activitatea de gestiune a firmei degaja un flux de trezorerie pozitiv.acesta semnifica ca participantii firmei pot dispune dispune de o remunerare monetara . situaia cash flowului cuprinde trei seciuni: 1.Cash flow-ul din finanare (CFfin) include disponibilul primit n urma emisiunii aciunilor, obligaiunilor i a contractrii creditelor bancare. Cash flow-ul din finanare este diminuat cu dividendele pltite.

2. Cash flow-ul din investire (CFinv) este de obicei negativ, deoarece cea mai mare parte a sa este reprezentat de cheltuielile de capital pentru achiziia de imobilizri productive. Acesta poate ns include i disponibilul primit din investiii externe neconsolidate sau din joint ventures. CFI ine cont i de ntrrile sau ieirile izolate rezultate din achiziii sau dezinvestiri. 3. Cash flow-ul din exploatare(CFexpl) include disponibilul obinut din vnzri precum i sumele cheltuite pentru a genera vnzri. Aici sunt cuprinse cheltuielile de exploatare cum ar fi salariile, chiriile i impozitele, dar i alte dou elemente suplimentare care reduc CFE: disponibilul pltit pentru stocuri i dobnzile pltite n contul datoriilor. Suma celor trei elemente ale cash low-ului este egal cu cash flow-ul net: Cash Flow-ul Net = CFexp + CFinv + CFfin 4.Cash flow-ul net ar putea fi considerat un indicator de performan, ns acesta prezint dezavantajul c include fluxurile din finanare. Astfel, cash flow-ul net poate fi prea ridicat numai datorit faptului c firma a contractat mprumuturi pentru a obine disponibil sau prea sczut doar pentru c firma a utilizat disponibil pentru a rambursa unmprumut. CF= CF expl +CF invest + CF finantare

1.CF exploatare=PN +Ch AMO + Proviz nete*- Profitul din cesiunea imobilizarilor**- NFR - Venituri financiare Provizioane nete = Cheltuieli cu provizioane - Venituri din provizioane Profitul din cesiunea imobilizarilor = Venituri din cedarea activelor - Cheltuieli cu cedarea activelor
** *

CF exploatare2009 = CAF-NFR-Venituri financiare=37623615,4 - 12.759.9654.652.756=20.210.894 CF exploatare2010 = CAF - NFR - Venituri financiare = 39758641,4 - (-15.779.745) -4.187.444 = 51.350.942

2.CF investitii = Venituri financiare - IMO brute* *IMO brute=IMO nete + amortizari+ provizioane CF investitii2009 = Venituri financiare- IMO brute* = 12.038.252(2009)= 4.652.756[72.793.864- 78.431.513+ 4.539.122+(-222.563)+ (-6.064.376) +1.224.365]= 10.813.887 CF investitii2010 = 4.187.444 - [ 67.513.923 - 72.793.864 + 4.696.491 + ( -200.550) + 344.152 + 490.342]= 4.136.950

3.CF finantare=CS* dividende +DAT *CS= CPr- PN reinvestit CF finantare2009 = (136.052.862 129.713.542 18.972.694,4) + ( 850.654 - 1.026.706) = -12.633.374,4 - 176.052= -12.809.426,4 CF finantare 2010 = ( 145.931.717 - 136.052.862 - 15.159.157,4 ) + ( 844330- 850654) = -5.280.302,4 - 6.324 = -5.286.626,4

4.CF total = CF expl +CF invest + CF finantare CF total 2009= 20.210.894 + 10.813.887 12.809.426,4 = 18.215.354,6 CF total 2010= 51.350.942 + 4.136.950 - 5.286.626,4 = 50.201.266

CASH FLOW-UL DISPONIBIL 1.Dupa origine CFD = CFgestiune - Cresterea economica CFgestiune = PN + AMO/PRO + DOB CFgestiune2009 = 18.972.694,4 + 4.539.122 + 1.224.365 + (-222.593) + (-6.064.376) + 142.295 = 19.288.973 CF gestiune 2010 = 15.159.157,4 + 344.152 + (-200.550) + 490.342 + 4.696.491 + 119.151 = 20.608.743,4 Cresterea economica=IMObrute + ACR nete Cresterea economica2009 = [72.793.864 78.431.513 + 4.539.122 + 1.224.365 + (-222.593) + (6.064.376)] + [( 81.121.037 + 165.863 12.290.964 - 726 4.885.558) - ( 68.218.208 + 272.972 -14.072.593 31.190 2.078.662)]= -6.161.131 + 12.498.382,6 = 6.337.251,6 Cresterea economica2010 = [67.513.923 - 72.793.864 + 344.152 + (-200.550) + 490.342 + 4.696.491] - [( 101.122.785 + 215.316 18.309.692 - 8.065 3.766.285) - ( 81.121.037 + 165.863 12.290.964 726 4.885.558)]= 15.202.966 CFD=CF gestiune-Cresterea economica CFD2009 = 19.288.973 - 6.337.251,6 = 1.295.1721,4

CFD2010 = 20.608.743,4 - 15.202.966 = 5.405.777,4 2.Dupa destinatie CFD = CFDactionari + CFDcreditori CFDactionari = PN - CPR CFDactionari2009 =18.972.694,4 ( 136.052.862 - 129.713.542) =12.633.374,4 CFDactionari2010 = 15.159.157,4 - (145.931.717 136.052.862) = 5.280.302,4 CFDcreditori=DOB-DAT CFDcreditori2009 = 142.295 - (850.654 1.026.706) = 318.347 CFDcreditori2010 = 119.151 - (844.330 - 850.654) = 125.475 CFD =CFD actionari + CFD creditori CFD2009 = 12.633.374,4 + 318.347=12.951.721,4 CFD2010 = 5.280.302,4+125.475=5.405.777,4

Reevaluarea firmei
AE2008=130.740.248 AE2010=146.776.047 ( )

= 134.856.723 < AE2008 = 130.740.248

firma este supraevaluata VAN(AE) = V0(AE) - AE2008 = 134.856.723 - 130.740.248=4.116.475,1 >0 cretere de valoare a activului economic, o cretere a firmei per total.

Diagnosticul rentabilitatii

1.Rata rentabilitii economice exprima performantele resurselor angajate in procesul de exploatare fara a lua n considerare mecanismul de finantare (provenienta surselor de finantare), rezultatul exceptional si incidenta fiscala (impozitul pe profit).

Rec(ROA)2009 = Rec(ROA)2010 =

= =

= 14,603% = 11,14%

2.Rata de rentabilitate financiara exprima randamentul capitalului propriu

Rfin(ROE)2009= Rfin(ROE)2010=

= =

= 14,62% = 11,142%

3.Rata dobnzii arat randamentul datoriilor Rdob2009= Rdob2010=


( )

= =

=11,12% = 11,76%

In anul 2009, compania castiga global 14,603%, de unde actionarii isi atribuie 14,62%, mai mult dect firma iar creditorii 11,12% In anul 2010, compania castiga global 11,14%, actionarii avand o rata de rentabilitate de 11,142%, iar creditorii 11,76%.

Ratele reale de rentabilitate

Rata inflaiei pe 2009 conform BNR a fost de 4.74% 1. 2. 3.Rdob reala = 6,09% Rata inflaiei pe 2010 conform BNR a fost 7,96% 1. 2. 3.Rdob reala = 3,51% Observam ca daca se corecteaza cu inflatia, ratele de rentabilitate si de dobanda se micsoreaza semnificativ. =2,94% =9,41%

= 9,43%

= 2,947%

Legtura ntre rentabiliti

1.Rec = Rfin *

+ Rdob *

Rec2009 = 0,1453 + 0,000691 = 0,14603 = 14,603% Rec2010= 11,077% + 6,3%= 11,14% 2.Impactul indatorarii asupra rentabilitatii Modelul Modigliani-Miller: ROE=ROA+(ROA-Rdob)* Pentru anul 2009 14,62%=14,603% + (14,603%-11,12%)*0,00069 ROA>R dob => efectul de levier >0 =>ROE>ROA

Putem concluziona ca pentru anul 2009, indatorarea amplifica rentabilitatea financiara. Cu cat se indatoreaza mai mult, cu atat va castiga mai mult. Pentru anul 2010 11,142%= 11,14% + ( 11,14%-11,76%)*0,0057 ROA<Rdob=> efectul de levier<0(efect de maciuca)=>ROE<ROA De aici putem trage concluzia ca indatorarea are efect invers proportional asupra rentabilitatii financiare.Cu cat se indatoreaza mai mult cu atat rentabilitatea financiara va fi mai mica.

Regula de aur a GFI Rfin> R ec > R dob> R infl


Pentru 2009 14,62%>14,603%>11,12%>4,74% se respecta regula,pentru care putem concluziona faptul ca gestiunea financiara a intreprinderii a fost eficienta. Pentru 2010, R dob>Rec>Rfin, asadar nu se respecta regula de aur, ceea ce ne induce faptul ca gestiunea financiara a intreprinderii nu a fost corespunzatoare. R ec<Rdob=> castigul creditorilor este mai mare dect castigul firmei Rdob>Rinfl=> termenii reali sunt pozitivi

Rate de marj, rotaie i structur


1.Rate de marj a.Marje brute( din care nu s-a dedus impozitul pe profit) Rmarja2009 = *100 = * 100 = 33,86%

La sfarsitul anului 2009,BIOFARM S.A a acumulat o marj brut din exploatare de 33,86% din CA. Rmarja2010 = *100 = = 22,07%

La sfarsitul anului 2010,BIOFARM S.A a acumulat o marj brut din exploatare de 22,07% din CA.

b.Marje nete Arat eficena ntreprinderii, respectiv capacitatea ntreprinderii de a realiza profit, fiind totodat un element important pentru acionari, dar si atunci cand se dorete o analiz a concurenei. Rmarja2009 = Rmarja2010 = * 100 = * 100 = * 100 = 28,27% *100 = 18,42%

Observam ca la finele anilor 2009 si 2010, 28,27%, respectiv 18,42% din veniturile obinute din vnzri se regsesc sub form valoric n NI; acionarii ntreprinderii vor putea n acest fel s previzioneze care vor fi profiturile viitoare ale ntreprinderii n funcie cifra de afaceri planificat n plus nu este o foarte mare diferen ntre marjele nete i cele brute ceea ce nsemn c provizioanele i amortizrile nu au un impact aa mare asupra profiturilor viitoare. 2.Rate de rotaie-reprezint un indicator calitativ al rentabilitii capitalului i exprim intensitatea exploatrii activelor ntreprinderii a.Coeficienii de rotaie Coeficientul AT2009 = Coeficientul AT2010 = = = = 0,435 = 0,487

De aici observm c 1 leu investit n activ a generat 0,435 lei cifr de afaceri in 2009, iar in 2010 0,487. Coeficientul AE2009 = Coeficientul AE2010 = = = =0,49 =0,56

1 leu de activ economic a generat 0,49 lei de cifr de afaceri in 2009, iar in 2010 a generat 0,56 lei de cifra de afaceri. b.Durate de rotaie durata AE2009= * 360 zile = * 360 zile =734,4zile

durata AE2010= durata AT2009= durata AT2010=

* 360 zile = * 360 zile = * 360 zile =

* 360 zile = 642,07 zile * 360 zile = 826,55zile * 360 zile = 738,64zile

Durata medie de transformare a activului total i economic n venituri este in 2009 de 734,4zile, respective 642,07 zile. In 2010, durata medie de transformare a activului total i economic n venituri este de826,55zile, respectiv 738,64zile. Observm c acesta are o durat de rotaie mare ceea ce nseamn c intensitatea exploatrii este redus. 3. Rate de structur-factor calitativ al rentabilitii capitalului ce exprim capacitatea ntreprinderii de a asigura un echilibru ntre capitalurile atrase i obligaiile asumate Anul 2009: 1. *100=99.37%

Observm c cea mai mare parte a activului economic este acoperit de capitalul propriu(mai bine de 99%). 2. *100=0.621%

Aa cum observam i mai devreme, ponderea datoriilor pe termen lung n total activ economic este sub 1%, ceea ce nseamn c gradul de ndatorare al firmei este unul foarte mic. 3.

*100=0.625%

Gradul de ndatorare al fimei este extrem de mic, de numai 0,625%. 4.

=1,006

Anul 2010:

=0,994
Observm c cea mai mare parte a activului economic este acoperit de capitalul propriu(mai bine de 99%). 2. =0.5753

Aa cum observam i mai devreme, ponderea datoriilor pe termen lung n total activ economic este sub 1%, ceea ce nseamn c gradul de ndatorare al firmei este unul foarte mic. 3. =0,5786 Gradul de ndatorare al fimei este extrem de mic. 4.

=1,005786

Analiznd comparativ cele dou perioade observ o scdere a indicatorilor datorate scderii gradului de ndatorare al firmei.

Descompunere n sistem Du Pont


Anul 2009 Rec = Rmarja EBIT(1- ) * Coef AE * Rata structura = 28,27% * 0,435 * 99,37% = 14,603% Anul 2010 Rec = Rmarja EBIT(1- ) * Coef AE * Rata structura= 18,42% * 0,487 * 0,994 = 11,14%

Potrvit acestor rezultate desprindem urmtoarele concluzii: rata rentabilitii economice poate fi majorat prin creterea marjei de acumulare (diferena dintre cifra de afaceri i cheltuielile de gestiune), fie prin cresterea rotaiei capitalurilor, prin cifra de afaceri, fie prin ambele cai. n perioadele de dezvoltare, capitalurile investite pot sa creasca mai repede decat rentabilitatea intreprinderii. De aceea, este posibil ca, n ciuda creterii ratei marjei brute, s se nregistreze o rat sczut a rentabilitii economice, efectele profitabile ale investiiilor propagndu-se n viitor. Prin aceast descompunere putem observa factorii care influeneaz nivelul rentabilitii financiare.La fel ca i n cazul ROA, ctigul obinut n urma adaosului comercial este substanial micorat de intensitatea exploatrii activului. n acest caz ins, observm c n unele situaii efectul de ndatorare poate avea un efect pozitiv asupra ROE, ns datele anterioare au demonstrat c acest lucru nu este posibil.

Diagnosticul riscului
a)riscul economic

e=

= =

. ; ; =3,4679 =3,5137

=65102889 =67108836

= 2009: e= =

2010 : e= e=
b)riscul de faliment Solvabilitate : R indatorare= 2009 : R indatorare= 2010 : R indatorare=

=6,1861 =6,3029

=0,0965=9,65%<50% =0,1312=13,12%<50%

Levierul =

2009 : Levierul= 2010 :Levierul=

=0,1068=10,68%<100%
=0,1510=15,10%<100%

Lichiditate : Rcurenta=

2009 :R curenta = 2010 :R curenta=

=6,6 =5,523 =
= 4,92>0,8

R rapida =

2009 : R rapida =

2010 : R rapida= R lichida =

= 2,89>0,8

2009 : R lichida= 2010 : R lichida=

= 3,043>0,5 = 3,668>0,5

Planificarea necesarului de finantare


Planificarea financiara a dezvoltarii unei intreprinderi presupune intocmirea situatiilor financiare previzionate cu scopul prevenirii lipsei de lichiditati, a reducerii incertitudinii care planeaza asupra viitorului societatii dar si pentru necesitatile de informare ale actionarilor si ale altor investitori. Unul dintre riscurile cu care se poate confrunta firma riscul financiar, care se manifesta prin aparitia unor dereglari in sistemul de incasari si plati, dereglari care, necontrolate, pot duce la insolvabilitatea firmei. Previziunea financiara exprima planul de dezvoltare financiara a firmei pe baza potentialului si a oportunitatilor de care aceasta dispune.Planul financiar reprezinta un ansamblu de decizii cu impact financiar, menite sa asigure nu numai functionarea firmei, ci si dezvoltarea ei. 1. Previzionarea vanzarilor Bilantul permanent al BIOFARM S.A: ACTIV Imobilizari 70.153.849 ACRnete 71.685.889 Activ economic 138.139.937

PASIV Capital Propriu 140.992.290 DTL 847.492 Activ economic 138.139.937

Pentru aceasta metoda, vom considera o rata de crestere superioara cresterii sustenabile. Rata de crestere sustenabila are valoarea 11,142% deci, pentru exemplificare, vom considera o crestere a cifrei de afaceri cu 15%. Rata de crestere sustenabila: = 11,142%*1 = 11,142%

a) Prima etapa a modelului presupune calcularea duratelor de rotatie astfel: = (70.153.849/82.294.885)*360= 306,88 zile = (71.685.889/82.294.885)*360=313,59 zile = (138.139.937 / 82.294.885) * 360 =620,47 zile = (847.492 / 82.294.885) * 360 = 3,707 zile Duratele de rotatie arata in ce masura (numar de zile in acest caz) capitalurile investite cat si datoriile atrase pot fi recuperate prin cifra de afaceri. Se observa egalitatea : + b) A doua etapa presupune previziunea vanzarilor respectiv cresterea cu 15% a vanzarilor: CAplanificata= 1,15 * CA = 1,15* 82.294.885 = 94.639.117,8 c) Ultima etapa presupune elaborarea bilantului previzionat. Utilizand duratele de rotatie calculate si cifra de afaceri planificata pentru anul 2010 vom putea calcula valorile planificate ale imobilizarilor, activelor circulante nete respectiv a datoriilor pe termen lung dupa cum urmeaza: = 262.886,4383 * 313,59 = 82.438.558 = 262.886,4383 * 306,88 = 80.674.590,2 = 262.886,4383 * 3,707 = 974.520,03 Se poate observa ca noul activ economic ia valoarea : AE2011 = 82.438.558 + 80.674.590,2 = 163.113.148 Acum vom determina necesarul suplimentar de capital ca diferenta intre noul activ economic si cel deja existent: NSC = AE2011 AE =163.113.148 - 138.139.937 = 24.973.211 Acest necesar de capital poate fi acoperit (in totalitate sau nu) prin autofinantare si prin contractarea de noi datorii. 1) Prin autofinantare Autofinantarea = Profit Net * Rata de reinvestire a profitului * (1+ rata de crestere) = 15.159.157,4 * 1 * 1,15 = 17.433.031

2) Contractarea de noi datorii Aceasta valoare se va determina ca diferenta intre datoriile planificate si cele deja existente: DTL = DTLplanificate-DTL= 974.520,03 847.492 = 127.028,03 Cu toate acestea, NSC nu este acoperit in totalitate, deci se vor gasi alte metode de finantare al necesarului de capital. NSC-Autofinantare-DTL=24.973.211- 17.433.031 -847.492=6.692.688 Suma de 6.692.688 necesara pentru acoperirea NSC poate fi atrasa astfel: a) Prin emisiunea de actiuni in valoare de 6.692.688 (majorarea capitalului social) Capitalul propriu devine: CPR2011=CPR+autofinantare+ValoareActiuni=145.931.717+17.433.031+6.692.688= 170.057.436 b) Prin supraindatorare ,utilizand suma de 17.433.031 provenita din autofinantare, urmata de contractarea de noi datorii pana la acoperirea totala a NSC-ului ,in suma de 6.692.688. Capitalul propriu devine: CPR2011=CPR+autofinantare=145.931.717+17.433.031=163.364.748 Datoriile financiare devin: DTL2011=NSC-Autofinantare=24.973.211-17.433.031=7.540.180 2. Cresterea sustenabila Este o crestere finantata din surse proprii si surse imprumutate ce nu apeleaza la majorarea de capital social (emisiune de actiuni) si care nu modifica levierul respectiv rata de indatorare. ROE*b= 11,142% In cele ce urmeaza se va calcula necesarul suplimentar de capital pe baza acestei rate. NSC=AE*g*(1+g)= 138.139.937*11,142%*(1+11,142%)=17.106.478,48 Acest necesar va fi acoperit prin autofinantare si contractare de noi datorii. Autofinantare Profit net*Rata de reinvestire*(1+g)= 15.159.157,4*1*1,11142=16.848.190,72 Contractare de noi datorii in valoare de : NSC-Autofinantare=17.106.478,48 16.848.190,72=258.287,76 Elementele de pasiv devin: CPR2011=CPR+Autofinantare=145.931.717+16.848.190,72=162.779.907,7 DTL2011=DTL+Noi Datorii=847.492+258.287,76=1.105.779,8 Din acestea rezulta ca noul activ economic devine 163.885.687,5

Levier2010=DTL/CPR=847.492/145.931.717=0,58% Rata de indatorare2010=DTL/AE=847.492/138139937 =0,613% Levier2011=1.105.779,8/162.779.907,7=0,589% Rata de indatorare2011=1.105.779,8/163.885.687,5=0,613% Ca efect al cresterii datoriilor cat si capitalului cu rata sustenabila, se observa ca levierul si rata de indatorare raman relativ constante. 3.Cresterea autofinantata = 11,142% * ( 140.992.290 / 138.139.937) = 11,37% La fel ca si in cazut cresterii sustenabile, NSC se va calcula folosind noua rata g. NSC = AE * g (1+g) = 138.139.937 * 11,37%* (1+11,37%) = 17.492.341,12 Intreaga suma va fi acoperita prin autofinantare. Elementele de pasiv din bilantul permanent devin: CPR2011= CPR + autofinantare = 145.931.717+17.492.341,12=163.424.058,1 DTL2011= DTL= 844.330 Activul economic devine 164.268.388,1 Levier2010 = DTL / CPR = 847.492 / 145.931.717 = 0,58% Rata de indatorare2010= DTL / AE = 847.492 / 138139937 = 0,613% Levier2011 = 844.330 / 163.424.058,1 = 0,516% Rata de indatorare2011= 844.330 / 164.268.388,1 = 0,513% In comparatie cu cresterea sustenabila, in acest caz levierul si rata de indatorare scad, datorita faptului ca intregul necesar de capital este acoperit prin autofinantare.

Concluzii

Studiind analiza pozitiei financiare a intreprinderii se observa o crestere a SN( pozitiva) pe decursul celor trei ani analizati, acest lucru aratand faptul ca investitia initiala a actionarilor a fost imbogatita pe parcurs cu noi acumulari, averea proprietarilor intreprinderii s-a consolidat realizandu-se o gestiune financiara eficienta. Se observa de asemenea ca FR inregistreaza valori pozitive in cei 3 ani, realizandu-se echilibrul financiar pe termen lung. In ceea ce priveste echilibrul financiar pe termen scurt, s-a analizat indicatorul NFR ; acesta inregistreaza o valoare pozitiva, o situatie normala in acest caz deoarece valorile provin dintr-o politica de crestere a firmei. Cel mai relevant indicator in studiul analizei pozitiei financiare este insa reprezentat de TN. Se observa inregistrarea unor valori pozitive in cazul exercitiilor financiare succesive avute in vedere pentru analiza, ceea ce demonstreaza realizarea echilibrului financiar, succesul societatii si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei pe piata. Surplusul monetar inregistrat reprezinta o expresie concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. In ceea ce priveste analiza performanetei financiare , se observa o valoarea pozitiva a CAF, firma dispunand in concluzie de un flux net de lichiditati la sfarsitul exercitiului financiar.Cu alte cuvinte, firma dispune de mijloacele necesare desfasurarii activitatii sale si a celei de expansiune dupa repartizarea profitului conform destinatiilor stabilite de actionari sau de catre conducerea intreprinderii. Analizand indicatorii EBIT, EBITDA si NI se observa ca acestia inregistreaza valori pozitive pentru anii 2009 si 2010 rezultand ca activitatea de baza a intreprinderii este rentabila. De asemenea se observa o scadere a ultimelor doi indicatori in anul 2010 fata de anul 2009, acest lucru indicand o scadere a profitului net, lucru confirmat si de inregistrarile din contul de profit si pierdere. Studiind analiza rentabilitatii se observa o scadere a rentabilitatii economice in anul 2010 fata de 2009 de la 14,603% la l1,14% acest lucru aratand o scadere a castigului global al companiei. De asemenea, se observa scaderea rentabilitatii financiare cu aproximativ 3 procente indicand o scadere a randamentului capitalului propriu in 2010.

Cuprins
1. Introducere (prezentarea firmei) 2. Analiza poziiei financiare: - indicatorii echilibrului financiar. 3. Analiza performanei financiare: - soldurile intermediare de gestiune (SIG); - capacitatea de autofinanare (CAF); - marjele de acumulare anglo-saxone; - pragul de rentabilitate. 4. Analiza cash-flow-urilor: - cash-flow-ul ntreprinderii prin metoda indirect; - cash-flow-ul disponibil pentru evaluarea firmei (CFD); - valoarea intreprinderii si VAN intreprindere. 5. Diagnosticul rentabilitii: - ratele de: marja, rotatie si structura; - ratele de rentabilitate a capitalurilor (ROA, ROE, Rdob); - descompunerea ratelor de rentabilitate; - efectul de indatorare. 6. Diagnosticul riscului: - riscul de variabilitate a profitului (risc economic i risc financiar); - riscul de faliment (rate de solvabilitate i rate de lichiditate). 7. Planificarea necesarului de finantare: - planificarea financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor; - rata de crestere sustenabila (g); - necesarul suplimentar de capitaluri (NSC).

BIBLIOGRAFIE

1.Bordeianu Sebastian, Analiza diagnosticului pe baza ratelor de rentabilitate 2.Dinca Marius, Importanta cash flow-lui pentru cresterea valorii firmei 3.Ion Stancu , Gestiunea Financiara a Intreprinderii 4.Vasile Ilie, Gestiunea Financiara a Intreprinderii 5. www.bvb.ro 6. www.biofarm.ro 7. www.kmarket.ro