Peisajul politic romanesc nu poate fi cu mult diferit de cel european, mai ales in si dupa momentul intrarii Romaniei in UE.

Se pune asadar intrebarea: catre ce configuratie politica se indreapta Romania? Si cat de important e acest model european? Peisajul politic romanesc nu poate fi cu mult diferit de cel european, mai ales in si dupa momentul intrarii Romaniei in UE. Se pune asadar intrebarea: catre ce configuratie politica se indreapta Romania? Si cat de important e acest model european?

Prima consecinta a semnarii Tratatului de aderare, din acest punct de vedere, este aceea ca 35 de parlamentari romani vor intra in Parlamentul European, cu statut de observatori (pot participa la dezbateri, pot lua cuvantul, dar nu pot vota). Teoretic, raportat la rezultatele alegerilor din noiembrie 2004, PSD ar avea dreptul la 12 europarlamentari, PNL la 7, PD - 5, PRM - 5, UDMR - 3, PUR - 2, iar minoritatile nationale la un parlamentar. In principiu, interesul unui partid din Romania ar fi sa apartina unui grup european cat mai influent. Sau sa aiba o influenta cat mai mare intr-un grup european, chiar daca acesta e mai mic. De aici, calculele si miscarile din ultima vreme. In mod normal, ele trebuie sa tina cont de existenta a sapte grupuri politice in Parlamentul European (PE). Cel mai puternic grup politic din PE este Partidul Popular European (Crestin-Democrat) Democrati Europeni (PPE-DE), care are 268 de membri din 25 de tari. Grupul crestindemocrat are si cel mai mare buget: 18,9 mi-lioane de euro, in 2003, din care putin peste 14 milioane de euro au fost subventii de la PE. De asemenea, PPE-DE este singurul grup din Parlamentul European care are deputati provenind din toate tarile membre. Infiintat in 1953 ca grup crestin-demo-crat, grupul popular a jucat mereu un rol insemnat in constructia europeana, dupa cum se precizeaza pe site-ul sau oficial. Grupul PPE-DE este considerat de centru-dreapta si este alcatuit din doi piloni: Grupul Democratilor Europeni (dominat de conservatorii britanici - 28 membri), respectiv Partidul Popular European (dominat de crestin-democratii germani - 49 de membri). Printre prio-ritatile politice ale popularilor europeni se numara dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, sprijinirea mediului de afaceri, limitarea imigratiei din afara Uniunii Europene si, in general, promovarea valorilor moralei crestine. Doua partide romanesti, PNTCD si UDMR, sunt afiliate la PPE-DE; doar ultimul este, in prezent, partid parlamentar. In principiu, liderii populari europeni sprijina formarea unui pol popular puternic in Romania. Liderul PPE Wilfried Martens este favorabil ideii ca aceasta constructie sa aiba in centrul ei PNTCD si, spune presedintele taranist Gheorghe Ciuhandu, a facut un apel catre UDMR la solidaritate cu PNTCD in aceasta perioada. Nu se pune problema unei fuziuni, deoarece UDMR este creat pe criterii etnice, iar PNTCD pe criterii doctrinare. Apelul nu reprezinta o conditionare - este doar o recomandare facultativa. UDMR poate sa sustina cooptarea oamenilor nostri in diferite structuri administrative de la nivel central si local, poate sa sustina initiativele noastre legislative, cum ar fi Legea Lustratiei, a spus Ciuhandu dupa intalnirea de acum doua saptamani de la Bruxelles cu liderii populari europeni.

Partidul Socialist European (PSE) are 202 membri din 23 de tari si este cel de-al doilea grup politic important din Parlamentul European, ceea ce se reflecta si in valoarea subventiilor primite in 2003: 15,7 milioane de euro, din care 10,5 milioane de euro fiind subventii PE. PSE este dominat de francezi (31 de membri), spanioli (24) si de social-democratii germani (23) si are are o ideologie de stanga. In principiu, sprijina sindicatele in fata patronatelor, iar din discursurile publice nu lipsesc referirile la imbunatatirea conditiilor de munca, integrarea imigrantilor, egalitatea in drepturi si nediscriminarea. In Romania exista doua partide membre ale Internationalei Socialiste, PSD si PD. Democratii s-au opus intrarii PSD in acest grup politic european. Fara succes, insa, in conditiile in care era vorba despre cel mai puternic partid din Romania. Dupa alegerile din 2004, socialistii europeni si-au amintit ca PD are o vechime mai mare in grup si au inceput sa priveasca mai cu atentie partidul din care provine actualul sef al statului. Cel de-al treilea grup politic important din Parlamentul European este Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE), grup alcatuit din 88 de parlamentari provenind din 19 tari. Cele mai importante grupari din ALDE sunt cele ale britanicilor si ita-lienilor (cate 12 membri), respectiv cea a Uniunii pentru Democratia Franceza (11). In 2003, ALDE a avut un buget de 4,4 milioane de euro, din care 3,3 milioane au reprezentat subventii PE. ALDE este considerat un grup de centru in peisajul parlamentar european si militeaza pentru cresterea rolului Uniunii Europene in lume, mai ales in mediul de afaceri mondial (Europa trebuie sa aiba o singura voce), pentru dezvoltarea pietei unice si a economiei de piata si pentru competitivitate. De asemenea, sprijina libertatile cetatenesti, integrarea imigrantilor, nediscrimarea si cresterea rolului euroregiunilor. Dintre partidele romanesti, PNL este singurul partid membru al Internationalei Liberale. Mesajul ALDE e clar: Stiu ca unii dintre voi vor ca PNL sa adere la Partidul Popular European. Va intreb, insa: chiar vreti sa aderati la o familie politica ce este intr-un continuu razboi intern cu multe chestiuni importante? Va dau un sfat sincer: v-ar ajuta sa ramaneti mai uniti daca veti ramane in Internationala Liberala, a declarat saptamana trecuta la Congresul PNL Graham Watson, liderul grupului liberal-democrat din Parlamentul European. Grupul ecologist al verzilor/alianta liber europeana (Vert/ALE) are 42 de parlamentari din 13 tari (cei mai numerosi, 13, sunt verzii germani). Vert/ALE a avut in 2003 un buget de 3,9 milioane de euro, din care subventiile PE au fost de 2,8 milioane de euro. In principal, verzii sustin reorientarea UE de la economic la social, cultura si valori ecologice, militeaza pentru solidaritate umana, descentralizare, participarea oamenilor la luarea deciziilor, pace si condamna folosirea fortei militare. Parlamentul Romaniei a avut

deputati ecologisti, ultima oara, in legislatura 1996-2000, cand acestia trecusera pragul electoral pe listele CDR. Grupul confederal al stangii unite europene-stanga verde nordica (GUE/NGL) are 41 de membri din 14 tari si este format din partide apartinand, in general, stangii non-socialiste, comuniste. Cel mai bine reprezentate in acest grup sunt Italia siGermania (cu cate 7 europarlamentari), respectiv Republica Ceha (6). In 2003 au avut un buget de 4,6 milioane de euro, din care 3,3 au fost subventiile PE. Membrii GUE/NGL vor o Europa unita, solidaritate, reducerea somajului. Grupul GUE/NGL nu are absolut nici un contact cu vreo forta politica din Romania, desi, dupa cum a declarat pentru BUSINESS Magazin europarlamentarul Daniel Stroz, ar fi interesati de acest lucru. Deocamdata, nu ne-a contactat nimeni, a spus Stroz. Interesul ar putea creste in urmatoarea perioada dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca in Romania pot fiinta partide comuniste, respingand astfel refuzul autoritatilor de a inregistra legal PCN, un Partid al Comunistilor (nepeceresti). Grupul Independenta/Democratie, I/D (succesor al grupului Europa Democratiei si Diversitatii), are 36 de europarlamentari din 10 tari (cei mai multi din Marea Britanie si Polonia, cate 10; foarte activi sunt si cei patru membri ai Ligii Nordului, in frunte cu liderul lor Umberto Bossi). I/D a avut in 2003 un buget de 1,75 milioane de euro, din care subventii PE 1,13 milioane. Recunoscuti ca eurosceptici, cei din I/D considera ca nu este nevoie de o constitutie europeana, resping actuala politica centrista, birocratica si nedemocratica a UE, vor cooperare intre state suverane si nu un superstat european si militeaza pentru respect pentru valori traditionale si culturale. In prezent, nu exista in Romania vreun partid important care sa poata fi considerat un potential viitor membru al acestui grup. Uniunea pentru Europa Natiunilor (UEN) are 27 de membri din sase tari (cei mai multi din Italia, 9, si din Polonia - 7). Conform auditului financiar pe anul 2003, UEN a avut un buget de 1,8 milioane de euro, din care 1,4 milioane au fost subventii PE. UEN militeaza pentru o Uniune Europeana care respecta identitatea nationala a membrilor ei, identitatea culturala si lingvistica, puterea guvernelor nationale, a valorilor familiei, a comunitatilor, sustine economia sociala de piata, implementarea Acordului de la Kyoto, securitate comuna si o politica externa comuna a membrilor Uniunii. Daca nu vor mai avea loc reorientari politice pana atunci, la data integrarii Romaniei, PSE ar urma sa primeasca 17 parlamentari romani (de la PSD si PD), ALDE 7 (de la PNL), iar PPE-DE 3 (de la UDMR). Cat despre parlamentarii PRM, PUR si cel al grupului minoritatilor nationale, cel mai probabil, acestia ar urma sa ingroase grupul independentilor, in care ii intalnim, de exemplu, pe cei din Frontul National al lui JeanMarie Le Pen ori pe Alessandra Mussolini.

Sunt insa foarte posibile unele reo-rientari politice. Care ar fi cele mai probabile? Pentru PNL exista doua variante: ramanerea in Internationala liberala, respectiv fortarea intrarii in cea populara. Ramanerea la liberali ar insemna o pozitie mai puternica (a patra putere in ALDE) in cadrul unui grup mai putin puternic, asa cum intrarea la populari ar insemna o pozitie mai slaba dar intr-un grup cu adevarat puternic. Interesant e ca o eventuala fuziune liberala cu PD ar face din Partidul Aliantei cel mai puternic grup din ALDE, alaturi de cel britanic si cel italian. Pentru PD exista trei variante: ramanerea in Internationala Socialista, trecerea in cea populara sau in cea liberala. Prima va-rianta prezinta riscul ca ar face din PD ruda saraca dinspre Romania si, eventual, nevoia de a vota alaturi de PSD, din ratiuni de unitate de grup. Ar exista insa si ideea de a incerca sa detroneze PSD, gratie vreunor miscari spectaculoase marca Basescu. Nici varianta populara nu este exclusa de liderii PD, in combinatie cu PNL si/sau cu PNTCD, asa cum va-rianta liberala pare de neconceput. Pentru PSD nu exista decat o varianta, sa ramana in Internationala Socialista, unde sa reziste eventualului atac al PD. Oricum, ar reprezenta un grup puternic in PSE, al saselea ca marime, de talia celui portughez. UMDR poate juca din nou, tare, pentru ca jocurile populare nu se pot face fara stirea Uniunii, membra a grupului politic popular european. E o situatie ce poate parea putin ciudata, tinand cont de faptul ca in UDMR exista platforme liberale si social-democrati. Pana una-alta, insa, taranistii ar avea de castigat din eventuala bunavointa a UDMR.In joc se afla, intr-o pozitie buna (fata de ceea ce reprezinta acum, proasta, fata de ceea ce au fost), PNTCD. Ei isi joaca acum marea carte. Miza e insasi existenta acestui partid, care are o singura varianta: cea populara, in care sa fie pion principal, prin intrarea artificiala in Parlamentul Romaniei. PRM a cochetat, la fel ca PUR, cu ideea de a forta culoarul popular. Fara succes si fara perspective, in afara aceleia de a se lasa inghitite de unul dintre actorii cu sanse. Cel mai probabil, europarlamentarii peremisti vor ajunge in randul independentilor PE. Oricum, tendinta observata in perioada postdecembrista este aceea de polarizare politica. La fiecare runda de alegeri au intrat in Parlamentul Romaniei din ce in ce mai putine partide. Va urma insa aceasta polarizare modelul Parlamentului European? E greu de spus. Deocamdata, in Parlamentul Romaniei nu se afla nici un partid popular; daca Romania ar intra maine in UE, ar fi singuratara membra fara reprezentanti in cel mai important grup politic. De asemenea, Parlamentul Romaniei nu are nici un partid ecologist, in conditiile in care, in Europa, verzii au o prezenta constanta. Ca vor sau nu, partidele din Romania, la fel ca intreaga societate romaneasca, se vor alinia, mai devreme sau mai tarziu, modei europene. Ar fi aceasta o constructie artificiala? E plauzibila crearea cu forcepsul, a unui partid popular, crestin-democrat, in conditiile in care cel existent acum nu reuseste sa depaseasca 2-3%? Totul e posibil.