Sunteți pe pagina 1din 10

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

CRIOGENIE

Punctele de fierbere ale gazelor din aer.

Grade Celsius ( o C)

Grade Kelvin ( o K)

0=273 K

Apa

(punctul de topire)

-42=231 K

Propan

-79=195 K

Dioxid de carbon (punctul de topire)

-84=190 K

Acetilena

-89=185 K

Oxidul de azot

-89=185 K

Etan

-104=169 K

Etena

-108=165 K

Xenon

-153=120 K

Krypton

-162=112 K

Metan

-183=90 K

Oxigen

-186=87 K

Argon

-196=77K

Azot

-246=27 K

Neon

-253=20 K

Hidrogen

-269=4 K

Heliu

Aceste puncte de fierbere sunt masurate la presiunea atmosferica. Asa cum vom vedea, punctele de fierbere variaza cu presiunea. Zero grade Kelvin= -273,15 o C. Gradele Kelvin sunt des utilizate in stiinta si tehnica criogenica datorita faptului ca sunt mai practice.

PROPRIETATI ALE LICHIDELOR CRIOGENICE AZOTUL SI ARGONUL

Azotul

- este pricipalul component al aerului atmosferic (78,1 % in volume)

- masa atomica de 14,008

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

-

in conditii normale este un gaz incolor, fara gust si fara miros. In conditii fizice normale (0 o C si 760 mmHg) un metru cub de azot cantareste 1,25 kg

-

prin racire pana la 77,36 K, la presiunea atmosferica azotul se transforma intr-un lichid transparent si incolor, fluid care se evapora rapid la temperatura ambianta

-

racirea azotului lichid pana la 63,15K conduce la solidificarea acestuia prin formarea de cristale incolore.

-

Azotul este inactiv chimic, neexpliziv si fara actiune toxica. Insa o atmosfera bogata in azot provoaca o stare euforica care poate deveni fatala prin dizolvarea azotului in sange (scafandri)

Obtinerea industriala a azotului

Se bazeaza pe lichefierea si separarea fractionata a aerului, in instalatii de tip Linde-Frankl sau Claude cand este obtinut impreuna cu oxigenul si alte gaze. Este stocat in rezervoare izolate sub vid, plasate in apropierea consumatorilor. Transportul se face cu camioane cisterna cu capacitatea 6300- 23950 l sau cu vagoane cisterna.

Utilizarea azotului

Azotul are o importanta considerabila in ingineria criogenica, fiind utilizat, fie pentru aplicatii la nivelul temperaturiii normale de vaporizare fie pentru preracirea hidrogenului sau a heliului. Criocongelarea alimentelor sau a materilelor biologice, debavurarea materialelor plastice turnate, congelarea solului, in vederea executarii lucrarilor de constructii (galerii, tunele, puturi) in terenuri acvifere, instabile sunt cateva aplicatii ale azotului lichid la temperaturi scazute. Azotul gazos este utilizat pentru realizarea unei atmosfere inerte in diferite procese chimice sau alimentare si pentru realizarea presiunii in zacaminte de gaze petroliere epuizate.

Cicluri pentru producerea frigului adânc *baza teoretica 1*

 

1.

Ciclul ideal pentru lichefierea gazelor

 

l

min

o

Lucrul mecanic minim, necesar pentru lichefierea a 1 kg de gaz:

= T

1

(

s

1

s

2

)

(

i

1

i

0

)

(1)

o Căldura cedata mediului înconjurător:

q

1

= T

1

(

s

1

s

2

)

(2)

o Capacitatea frigorifica specifica a ciclului

q

0

=

= i

1

i

0

o

Coeficientul frigorific

q

0

=

l min

 

i

1

i

0

T

1

(

s

1

s

0

)

(

i

1

i

0

)

(3)

(4)

Aplicaţia 1

Să se determine presiunea de la sfârşitul comprimării în ciclul ideal astfel ca prin destinderea adiabatică reversibilă să se obţină aer lichid saturat. Să se calculeze cantitatea de căldură ce trebuie preluată pentru a lichefia la presiunea atmosferica 1 kg de aer şi lucrul mecanic minim ce trebuie consumat pentru aceasta. Temperatura iniţială este T 1 =293 K, constanta de gaz perfect pentru aer este R=287 J/kg . K iar p 1 =1 ata.

Rezolvare:

T

T 1

p 2 2 1 0 3 s 1 s s 0 s 2 p 1
p
2
2
1
0
3
s 1
s
s 0
s 2
p 1 =1ata

Fig. 1. s 0 =s 2

În figura 1 este reprezentat procesul ideal de lichefiere. Cu ajutorul diagramei T-s pentru aer se determină s 1 şi s 0 , astfel:

T 1 =293 K,

p

T-s pentru aer se determină s 1 şi s 0 , astfel: T 1 =293 K,

1 =1 ata.

s 1 =0,895 kcal/kg . K

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

p 1 =1 ata corespunzător stării de lichid saturat (pe curba de saturaţie la x=1) rezulta s 0 =0

Considerându-se aerul ca fiind un gaz perfect, se poate determina valoarea aproximativă a presiunii p 2 pentru cazul comprimării izotermice 1-2, utilizând relaţia:

ds =

s

s

2

2

s

= s

1

0

R

=

dp

p

R ln

p

2

p

1

Prin înmulţirea cu –1 şi introducerea (3) în (2) rezultă:

 

s

0

p

2

 

p

1

p

2

=

s

1

s

0

=

,

0 895 4 18 1000

,

 

p

1

R

 

287

 

2

=

e

13 035

,

 

= 458172 02

,

 
 

1

 

p

2

 

=

p

1

 

=

458172 02

,

= 458172 02

2

p

1

 

1

,

s 1 = R ln

ln

p

p

p

= 13 035

,

ata

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

Unitati de masura si transformari frecvent utilizate in seminar:

1 kWh=860 kcal; 1 kcal=4,18 kJ; 1 W= 1J/s , 1kJ=1000J

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Cicluri pentru producerea frigului adânc *baza teoretica 2*

1. Ciclul cu o singura laminare (Linde), fără răcire intermediară

o Capacitatea frigorifica specifica teoretica

q

= i

0 5

i

4

= i

1

i

2

=

i

T

o Capacitatea frigorifica specifica reala

q

= q

1 0

q

2

q

3

=

i

T

(

q

2

+ q

3

)

unde:

q 2

= C

p

t

R

- pierderile de frig datorită recuperării incomplete a călduri (

c

p

căldura

specifică medie la presiune constantă) q 3 – pierderile de frig datorate fluxului de căldură din exterior

o

Coeficientul de lichefiere teoretic (x t ) şi real (x)

i i i i q q 1 2 1 2 2 3 = x =
i
i
i
i
q
q
1
2
1
2
2
3
=
x =
x t
i
i
, i
i
q
1
0
1
0
2
S 1
T
2
1
T 1
2
1’
C (1-x)
1 1’
Rg
3
0
5
3
4
5 VL
s
4
Δt R
i
1’
1
SL
p 1
2
q 0
5
p 2
0
x
4
3
0
T
1 T
p
2
p
1
Δt R

l

k

=

o

unde:

Lucrul mecanic consumat de compresor

l

iz

iz

=

C =

C

T

1

lg

p

2

p

1

2,3

R

3600

iz

[kWh/kg . K]

Fig.1.

R – constanta de gaz perfect [kJ/kg . K] η iz – randamentul izotermic al compresorului ( se admite η iz =0,59) C=0,000311 [kWh/kg . K] – pentru aer

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

C=0,00448 [kWh/kg . K] – pentru hidrogen

2. Ciclul cu o singura laminare (Linde) cu răcire intermediară

o Coeficientul de lichefiere real

x =

i

1

i

2

q

2

q

3

i

1

i

0

q

2

in care:

q

=

C

2 p

tR

2

=

C

p

T

1

T

7

q’ 3 – pierderile de frig datorită fluxului de căldură din exterior pe porţiunea de instalaţie aflată sub temperatura T’ 1

S 1 2 C Rg1 1 1(a) (1-x) 3 V 2’ Rg2 4 VR 5
S 1
2
C
Rg1
1
1(a)
(1-x)
3
V
2’
Rg2
4
VR
5
6
SL
q 0
SL
x 0

1’(7)

2 1 2’ 8 1’ 1 7 4 0 6 5 p 2 p 1
2
1
2’
8
1’
1
7
4
0
6
5
p
2
p
1
Δt R2
Δt R1

T

T 1

T’

i

s Δt R2 Δt R1 1 7 1’ a p 1 2 6 3 2’
s
Δt R2
Δt R1
1
7 1’
a
p 1
2
6
3
2’
p 2
5
0
T
T’ 1
T 1

o

Fig.2

Cantitatea de căldură primită de agentul frigorific în vaporizator

q

q

V

V

=

=

i

(

3

i

1

i

2

i

2

+ q

)

3V

(

i

1

sau

i

2

)

+

(

x i

1

i

1

)

+

(

1

x

)

(

q

2

q

2

)

+ q

31

+ q

3V

unde:

o

q

=

g

l

V

q 31 şi q 3V – pătrunderile de căldură din exterior spre Rg1 si V.

q

2 =

C

p

t

R

=

C

p

(

t

1

t

8

)

=

i

1

i

8

Cantitatea de agent frigorific lichid corespunzătoare unui kg de gaz comprimat

V

unde: l V – reprezintă căldura latentă de vaporizare a agentului frigorific

o Consumul total de energie

l =

l

k

+ l

i

unde: l i – consumul de energie în instalaţia frigorifică pentru răcirea intermediară.

o Consumul specific de energie

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

l

0

=

l

l

k

+

l

i

=

x

x

Aplicaţia 1

Să se determine capacitatea frigorifică specifică în ciclul frigorific cu aer cu o laminare în următoarele condiţii:

a) Fără răcire intermediară (fig.1) unde T 1 =T 1a =303 K

b) Cu răcire intermediară cu amoniac T 1b ’=228 K

c) Cu răcire intermediară cu metan T 1c ’=180 K

d) Cu răcire intermediară cu metan T 1d ’=150 K

Diferenţele de temperatură de la capetele calde ale schimbătoarelor Rg1 şi Rg2 (fig.2) sunt ΔtR 1 = ΔtR 2 = ΔtR=5 grd, iar pătrunderea de căldură pe întreaga instalaţie este de q 3 =1,5 kcal/kg.

Presiunile de lucru sunt p 1 =1 ata, p 1 =200 ata. C

p =

0,24kcal / kg K

Rezolvare:

Obs.

iar stările 1 şi 1’ apar cînd

ΔtR 1 = ΔtR 2 =0 Ecuaţia pentru capacitatea frigorifică specifică rezultă din bilanţul termic pe conturul A (fig.

2):

Stările 7 şi 8 din figura 2 exista în cazul când ΔtR 1 ≠0, ΔtR 2 ≠0

q

0

=

i

1

în care:

q

2

=

C

p

i

2

tR

q

2

2

=

q

3

0,24 5

=

1,2kcal / kg

q’ 3 – pierderile de frig datorită fluxului de căldură din exterior pe conturul A q’ 2 – pierderile de frig datorită recuperării incomplete a caldurii pe Rg2

Caz a.)

Lipseşte

răcirea

intermediară,

deci

T 1 =Ta=303

K

iar

q

0

= i

1

i

2

q

2

q

3

.

Din

diagramele i-T şi T-s pentru aer se citesc valorile entalpiilor, astfel:

 

Starea

     

i

[kcal/kg]

 

Parametri determinanţi

 

1

   

122,9

   

T 1 =Ta, p 1

 

2

   

114,7

   

T 1 =Ta, p 2

q

0

=

i

1

i

2

q

2

q

3

=

122,9

114,7

1,2

1,5

=

5,5kcal / kg

Caz b.) Cu răcire intermediară cu amoniac T1’=T1b’=228 K

Starea

i

[kcal/kg]

Parametri determinanţi

1’

 

104,5

T 1 =T 1 ’, p 1

2’

 

88,7

T 1 =T 1 ’, p 2

i

T

=

i

1

i

2

=

104,5

88,7

=

15,8kcal / kg

Datorită diferenţei de temperatura intervenită în raport cu cazul a q 3 =1,1 kcal/kg

q

0 =

15,8

1,2

1,1

=

13,5kcal / kg

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Caz c.) Cu răcire intermediară cu metan T1’=T 1c ’=180 K

Starea

i

[kcal/kg]

Parametri determinanţi

1’

 

93,2

T

1 =T 1 ’, p 1

2’

 

69

T

1 =T 1 ’, p 2

Datorită diferenţei de temperatura intervenită în raport cu cazul a q 3 =0,8 kcal/kg

q

0

=

i

1

i

2

q

2

q

3

=

93,2

69

1,2

0,8

=

22,2kcal / kg

Caz d.) Cu răcire intermediară cu metan T1’=T 1d ’=150 K

Starea

i

[kcal/kg]

Parametri determinanţi

1’

 

85,9

T

1 =T 1 ’, p 1

2’

 

56

T

1 =T 1 ’, p 2

Datorită diferenţei de temperatura intervenită în raport cu cazul a q 3 =0,5 kcal/kg

q

0

=

i

1

i

2

q

2

q

3

=

85,9

56

1,2

0,5

=

28,2kcal / kg

Influenţa nivelului de temperatura T 1 ’ se poate observa in urma centalizării rezultatelor celor 4 cazuri studiate:

Temperatura T 1 ’[K]

Valoarea q 0 (capacitatea frigorifică specifică) [kcal/kg]

303

5,5

228

13,5

180

22,2

150

28,2

Capacitatea frigorifică creşte odată cu scăderea nivelului de temperatură T 1 ’.

Aplicaţia 2

Să se calculeze ciclul cu o laminare, cu răcire intermediară cu azot până la temperatura:

T 1 ’=78K, 74 şi 70K pentru lichefierea neonului. Se consideră T 1 =293K, p 1 =1 ata , p 2 =200 ata, q 3 =2

kcal/kg, Δt R1 =5 grd, Δt R2 =3 grd şi diferenţa minimă de temperatură în vaporizator este Δt V =1 grd. C=44,7 . 10 -5 kWh/kg.

Rezolvare:

Folosind diagrama T-s pentru neon şi urmărind diagramele din fig. 2 se citesc parametrii de stare după cum urmează:

Starea

Parametri

T 1 ’=78 K

T

1 ’=74 K

T

1 ’=70 K

determinanţi

T [K]

i [kcal/kg]

T [K]

i [kcal/kg]

T [K]

i [kcal/kg]

0

p

1 pe curba limita

27,16

0

27,16

0

27,16

0

1

T

1 , p 1

293

86,8

293

86,8

293

86,8

2

T

1 , p 2

293

88,3

293

88,3

293

88,3

3

calcul

138

47

143

48,2

148,5

49,9

4

calcul

61

16,56

59

15,79

57

14,84

5

i4=i5

27,16

16,56

27,16

15,79

27,16

14,84

6

p

1 pe curba limita

27,16

20,7

27,16

20,7

27,16

20,7

7

T7=T1’-Δt R2 , p 1

75

33,0

71

32

67

31,1

8

T8=T1-Δt R1 , p 1

288

85,6

288

85,6

288

85,6

1’

T

1 ’, p 1

78

33,8

74

32,8

70

31,9

2’

T

1 ’, p 2

78

25,2

74

23,2

70

21,1

Stările 3,4 şi 5 se vor determina prin calcul. Determinarea necunoscutelor se face tabelar după ce se determină expresiile corespunzătoare acestora.

Coeficientul de lichefiere se determina astfel:

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

o

o

o

o

o

i i q q i 0,8 1,2 1 2 2 3 T x = =
i
i
q
q
i
0,8
1,2
1
2
2
3
T
x =
=
i
0,8
i
i
q
1
1
0
2
q
=
i
i
=
0,8kcal / kg
2
1
7
q
=
1,2kcal / kg
3

cantitatea de căldura primita de azot in vaporizator se determina cu relaţia:

q

V

=

i

T

+

(

x i

1

i

1

)

+

(

1

unde: q 3v =0, q 31 =0,8 kcal/kg

q

2

=

i

1

i

8

=

1, 2 kcal / kg

x

)

(

q

2

q

2

)

+ q

31

+ q

3V

i

T

entalpia neonului in starea 3 se determina din ecuaţia de bilanţ termic pe Rg1

i

3

=

i

2

+ q

v

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

Starea 3 este determinata de doi parametri: i 3 si p 3 =p2=200 ata, in diagrama T-s, se citeşte T 3 . i 4 se determina din bilanţul pe Rg2 astfel:

o

i

i

i

+ q

32

q

32

=

(

(1

1 + x

+

)

x)

i

(

(i

7

7

i

i

6

6

)

)

considerând q

=

i

2

+

1,2

(1

32

+

=

x)

q

3

(i

7

=

1,2kcal / kg

20,7)

, rezulta:

2 4

4

=

i

2

+

o

Starea 4 este determinata cu doi parametri i 4 si p 4 =p 2 =200 ata iar starea 5 este determinata cunoscându-se i 4 =i 5 si p 5 =p 1 =1 ata

(6)

consumul de energie pentru comprimare se determina cu relaţia

l

k

=

C

T

1

lg

p

2

p

1

=

44,7 10

5

293 lg

200

1

=

0,302kWh / kg

temperatura de fierbere a azotului in vaporizator

T

V

=

T

1

t

V

=

T

1

1

cantitatea de azot lichid se determina astfel

g

N

2

=

q

V

l

V

, q v din relaţia 3

(7)

(8)

(9)

Căldura latenta de vaporizare a azotului l V este determinata din diagrama i-T pentru azot de unde in funcţie de T V se citeşte entalpia pe curba de saturaţie pentru lichid si vapori, l V fiind diferenţa dintre cele doua valori citite. După citire entalpiile se vor transforma din kcal/kmol in kcal/kg ştiind ca masa molara a azotului este 28 (adică 1 kmol are 28 kg).

l = l ◊g ∑ consumul de energie pentru obţinerea azotului lichid [kWh/kg] N oN
l
=
l
◊g
∑ consumul de energie pentru obţinerea azotului lichid
[kWh/kg]
N
oN
N
2
2
2
unde l
= 1
kWh/kg N 2 reprezintă consumul de energie pentru obţinerea unui kg de azot lichid.
oN
2
l =
l
+ l
∑ consumul total de energie
[kWh/kg]
k
N
2
l
∑ consumul specific de energie
=
l o
x
x
(
i
i
)
86,8 x
1
1
0
=
=
=
∑ coeficientul frigorific al ciclului
860
l
860
l
10
l
o
l min
∑ randamentul termodinamic relativ
=
T
l
l
=
T
◊ s
(
unde:
s
)
(
i
i
)
min
1
1
2
1
0
l
=
293
(1,364
0)
(86,8
0)
=
313,2
kcal/kg = 0,364 kWh/kg
min
Calculul mărimilor in funcţie de temperatura T’ 1 se prezintă in tabelul următor:
Nr.
Mărimea calculata
Temperatura T’ 1 (K)
crt.
78
74
70
1
Efectul izotermic al laminarii
i
8,6
9,6
10,8
[kcal/kg]
T

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

2

Pierderile de frig (q 2 ’+q 3 ’) [kcal/kg]

2

2

1

3

Coeficientul de lichefiere x

0,200

0,238

0,283

4

Sarcina vaporizatorului q V [kcal/kg]

21,8

25,0

28,8

5

Presiunea de vaporizarea a azotului p V (ata)

1

0,6

0,28

6

Căldura latenta de vaporizare a azotului l V [kcal/kg]

47,6

49

50,5

7

Cantitatea de azot lichid g N2

0,458

0,51

0,568

8

Consumul de energie ptr comprimarea unui kg de neon l k

0,302

0,302

0,302

9

Consumul de energie pentru azotul lichid l N2 [kWh/kg]

0,458

0,51

0,568

10

Consumul total de energie l [kWh/kg]

0,76

0,812

0,879.1

11

Consumul specific de energie raportat la 1 kg de neon lichid l o

3,8

3,42

3,08

12

Coeficientul frigorific

0,0263

0,0294

0,0326

13

Randamentul termodinamic relativ al ciclului

0,096

0,106

0,118

14

Entalpia in starea 3 [kcal/kg]

47

48,2

49,9

15

Entalpia in starea 4

16,56

15,79

14,84