Poluarea hidrosferei in judetul Gorj

Activitatea omului, orientata spre valorificarea resurselor naturale, a afectat intotdeauna starea factorilor de mediu.In trecut, interventia omului in modificarea conditiilor de mediu era redusa si nu lasa urme datorita capacitatii de regenerare a naturii, insa in momentul actual dezvoltarea activitatilor umane a depasit limita de regenerare a naturii, ducand la poluarea si chiar degradarea factorilor de mediu. O componenta majora a factorilor de mediu o reprezinta hidrosfera. Mi-am ales aceasta tema deoarece apa este cea mai mare resursa a vietii de care nu ne putem lipsi si un factor important in echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problema importanta atat la nivel judetean cat si national.Oamenii au uitat ca apa este o sursa indispensabila de resurse, regenerabila dar nelimitata. Grija generatiei autohtone asupra ei va influenta viata ce urmeaza deoarece indiferenta cu care noi privim curgerea necontenita a apei, dar si aruncarea deseurilor in ea va afecta traiul in urmatoarele decenii. Apa dulce este repartizata neuniform pe suprafata Pamantului; astfel regiunile cu densitate mica si cu un nivel de dezvoltare economica redus au un volum de apa mare, iar zonele cu densitatea populatiei mare si un nivel de dezvoltare ridicat au un nivel de apa mic dintre care jumatate este poluat. Protectia calitatii apelor este o actiune cu caracter permanent,in care fiecare membru al societatii trebuie sa-si aduc contributia, actiunile de sensibilizare a opiniei publice prin toate mijloacele avand o important deosebita.Reducerea poluarii surselor de apa poate fi realizata pe mai multe cai, din care amintim: introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluante in procesele industriale; reducerea cantitatilor de ape uzate evacuate in rauri, prin introducerea practicii recircularii apei; recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel avantajul asigurarii unei adevarate surse de materii prime; mbunatatirea randamentului de epurare, prin perfectionarea tehnologiilor, instalatiilor si exploatarii acestora. In conditiile cresterii accentuate a gradului de poluare a apelor naturale, ca urmare a deversarii unor ape uzate, insuficient epurate, exista pericolul ca oxigenarea naturala sa devina insuficienta pentru asigurarea realizarii autoepurarii. In aceasta tema mi-am propus sa scot in evidenta cauzele,efectele si prevenirea poluarii.
1

Hidrografia judeului este reprezentat de rurile : Jiu, Gilort i afluenii lor, Rurile Olte i Cerna. Exist cteva importante lacuri glaciare : Glcescu, Turi, Slveiul, Mija, Pasrea i Godeanu.De-a lungul timpului, sursele de poluare au devenit din ce in ce mai diversificate cu o influenta negativa asupra apelor precum: a)scurgeri accidentale de reziduri de la diverse activitati industriale 1 existente in Gorj precum: exploatarea carbunelui(lignitului) in cadrul minelor din bazinele Rovinari, Motru, Jilt; extractia petrolului si gazelor naturale in Hurezani, Ticleni, Licurici, Logresti, Capreni, Stoina, Vladimir; producerea energiei electrice in termocentralele de la Turceni si Rovinari, in hidrocentrale pe raurile Jiu, Oltet, Motru-Cerna-Tismana; industria materialelor de constructii in Tg-jiu si Carbunesti; prelucarea lemnului la Tg-jiu, Tismana, Novaci; constructoare de masini,utilaj minier in Tg-Jiu, Rovinari, Motru. Consecintele exploatarii miniere asupra apelor sunt numeroase. Cel mai evident este faptul ca resursele panzelor acvifere sunt irosite.De asemenea modificarea hidrologiei; apa evacuata din mine este poluata (circulatia apelor subterane in roci mineralizate incarca aceste ape cu ioni de metale grele (de cupru, fier, mangan, plumb, zinc) , cu reactivi de flotatie, ape uzate miniere cu proprietati acide, iar deversarea lor in apele de suprafata polueaza aceste ape); evacuarea puternica a apelor din panzele acvifere poate conduce la distrugerea permanenta si ireversibila a regimului hidrogeologic in zonele cu precipitatii scazute, cu pierderea resurselor de apa; descarcari de ape acide retinute in lucrari miniere vechi; scurgeri de ape acide; incarcarea cu elemente impurificatoare a apelor de suprafata. Un exemplu : Valea Leurda de-a lungul incintei Minei Leurda si a celor doua halde este incarcata de materialul depus din perioada de exploatare, existand pericol de inundatii si alunecari de teren. Distributia si consumul de energie electrica poate avea impact asupra apelor prin scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice aflate in exploatare sau mentenanta, scurgeri accidentale de electrolit datorate manipularii defectuase a bateriilor de acumulatori stationari din statiile de transformare. Industria de extractie si de prelucrare a titeiului afecteaza mediul prin poluarea cu produse petroliere in timpul extractiei,trasportului si depozitarii titeiului. Exemplu de surse potentiale de poluare: -sonde de extractie a titeiului si gazelor-cauza: deversari accidentale de titei si apa de zacamant din beciul sondei; acestea afectand apele freatice si de suprafata; -sonde si statii de injectie-cauza: fenomene de coroziune si uzura ce conduc la formarea instalatiilor si deversarii accidentale de apa de zacamant care de asemenea afecteaza apele freatice si de suprafataetc

Politici ecologice de mediu, Virginia Ciubotaru, Ioan Frasineanu, Corina Frasineanu, Oana Catalina Tapurica, Editura Economica, 2011

Un caz aparte este reprezentat de poluarea cu gazolina a unui nivel de apa freatica situate la circa 4-6 m adancime, din zona Aninoasa. Acolo, din cauza spargerii unor tevi colectoare subterane (datorita ruginirii sau a unor fisuri) s-a format in timp un depozit de gazolina ce a contaminat partea superioara a acviferului formand o panza plutitoare subtire la interfata dintre zona nesaturata si cea saturata. Tot aici vreau sa atrag atentia asupra unui fenomen grav: apa Gilortului din zona in discutie este aproape in permanenta acoperita cu pete de hidrocarburi cu irizatii violete.2 Poluarea termica apare in urma deversarii in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termoelectrice si atomoelectrice.Se apreciaza ca in momentul de fata peste 20% din debitul apelor curgatoare din lume este afectat de poluarea termica. Efectele ecologice se manifesta prin modificarea unor factori abiotici si afecteaza toate nivelele trofice.Incalzirea apei exercita o influenta negativa asupra gradului de oxigenare a apelor, pe de-o parte din cauza caracterelor solubilitatii acestui gaz(la temperaturi ridicate solubilitatea lui O2 scade), iar pe de alta parte temperatura ridicata determina accelerarea fenomenelor de degradare a substantelor organice din bazinul respectiv.Acest efect are drept efect dezvoltarea unui mare numar de microorganisme aerobe si reducerea oxigenului din apa. b) utilizarea antidaunatorilor (pesticide, erbicide,fungicide etc.) in lucrarile agricole, de unde o mare parte dintre aceste substante ajung in rauri sau in panza freatica, prin intermediul precipitatiilor si a miscarilor eoliene3; Agricultura, a reprezentat de-a lungul timpului cea mai mare sursa de poluare a apelor si asta din cauza pesticidelor si ierbicidelor folosite in acest domeniu.Contaminarea apelor dulci cu pesticide exercita o influenta catastrofala asupra faunei, ca rezultat al reducerii hranei prin saracirea zooplanctonului si a larvelor de insecte cu care se hranesc pestii. Unul dintre cele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este vegetatia verde de la suprafata. Plantele acvatice si algele se dezvolta la suprafata apelor, atunci cand apa este imbogatita cu un amestec de compusi care s-au infiltrat din solurile din apropiere. Ingrasamintele chimice cum ar fii fosfatii si nitratii folositi in agricultura sunt varsate in lacuri si rauri. Acestea se combina cu fosfatii si nitratii din apele menajere si maresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajunga sufocanta din cauza algelor care sunt in descompunere si care epuizeaza oxigenul din ea. Acest process poate cauza moartea pestilor si altor forme de viata acvatice. De asemenea, apele ajung sa fie poluate in urma inundatiilor si asta pentru ca ele duc pesticidele toxice din lacuri si rauri. c) folosirea ingrasamintelor chimice anorganice pe baza de azot, fosfor, potasiu utilizate in mod curent pentru cresterea productivitatii culturilor agricole, dar care prin

Consideratii generale privind poluarea solului,apei si aerului in zona perimetrelor petroliere din Gorj, Dr.Ing.Buliga Lory Sorin, S.C. Foraj-Sonde Tg Carbunesti S.A. 3 Politici ecologice de mediu, Virginia Ciubotaru, Ioan Frasineanu, Corina Frasineanu, Oana Catalina Tapurica, Editura Economica, 2011

intermediul ploilor ajung in rauri sau lacuri unde provoaca fenomenul de eutrofizare sau pot ajunge, prin infiltrare, in panza freatica4; d) dejectii animaliere din activitatea fermelor si combinatelor zootehnice care afecteaza rapid flora si fauna acvatica prin fenomenul de eutrofizare a apelor de suprafata5; Poluarea provenita din activitatile fermelor poate fi devastatoare. Lichidul provenit din dejectiile animale (urina si fecalele) sic el rezultat din procesele de fermentatie ale nutretului depozitat, cauzeaza problem majore de poluare ale apelor. Efectul provocat de aceste reziduri este diminuarea cantitatii de oxygen din ape ceea ce determina moartea pestilor si a celorlalte forme de viata acvatica. Potrivit spuselor lui Ovidiu Ilie, comisarul-ef al Grzii de Mediu Gorj, cea mai mare amend aplicat anul acesta a fost la Suinprod din Trgu Jiu, ferm i abator de suine. Au primit o sanciune de 100.000 de lei pentru c nu au realizat msurile din programul de etapizare, respectiv nerealizarea instalaiei de prefiltrare i a studiului tehnic privind determinarea strii tehnice a iazurilor biologice. f) utilizarea sarii, ca antiderapant in timpul iernii prin intermediul precipitatiilor ajunge de cele mai multe ori in panza freatica6; g) depunerile de poluanti din atmosfera, prin intermediul ploilor acide.etc. Multa vreme am crezut sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa, prin imensitatea volumului ei, digera" tot ce putem sa aruncam in ea; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere. A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare. Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida.
4

Politici ecologice de mediu, Virginia Ciubotaru, Ioan Frasineanu, Corina Frasineanu, Oana Catalina Tapurica, Editura Economica, 2011 5 Politici ecologice de mediu, Virginia Ciubotaru, Ioan Frasineanu, Corina Frasineanu, Oana Catalina Tapurica, Editura Economica, 2011 6 Politici ecologice de mediu, Virginia Ciubotaru, Ioan Frasineanu, Corina Frasineanu, Oana Catalina Tapurica, Editura Economica, 2011

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice. Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei. De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor. Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din rauri tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora. Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine. Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe apa sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid. Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, se constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora acvatica este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru. Viata, in forma ei pe care o cunoastem cu totii, exista datorit aerului, apei i pamantului, acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci cand unul dintre aceste elemente
5

este perturbat de om i nu isi mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi privim, uneori fara drept de replica, la adevarate dezastre ecologice. Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pamant i cer. Conceptiile au evoluat, astazi apa este obiect de studiu, surs vital a omenirii, dar paradoxal, n acelai timp i groap de gunoi... Cea mai mare problema nu este una de suprafata, ci una de cantitate, planeta noastra nu mai poate duce in spate atatea deseuri, ce continua sa cresca cu cifre inimaginabile in fiecare zi. Aceasta pictur de ap ce poate fi ambalajul unui pachet de tigari sau un container de substante chimice reziduale, cu siguranta lasa rani adanci in piatra acestei planete, pe care noi toti o numim Cas.

BIBLIOGRAFIE

1. Consideratii generale privind poluarea solului,apei si aerului in zona perimetrelor petroliere din Gorj, Dr.Ing.Buliga Lory Sorin, S.C. Foraj-Sonde Tg Carbunesti S.A. 2. Politici ecologice de mediu, Virginia Ciubotaru, Ioan Frasineanu, Corina Frasineanu, Oana Catalina Tapurica, Editura Economica, 2011