Sunteți pe pagina 1din 8

U.B. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Administratie publica U.B.

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Administratie publica

Violenta in unitatile de invatamant preuniversitar

anul II , seria 2 Redactori :

U.B. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Administratie publica

Definirea temei Violenta uman reprezint una dintre temele recurente ale societtilor contemporane. Preocuparea pentru manifestrile de violent, dilemele privind cresterea criminalittii si a cauzelor ei, strategiile de prevenire si combatere a acestor fenomene reprezint subiecte de reflectie pentru lideri de opinie, politicieni, jurnalisti, pentru cercettori din diferite domenii ale stiintelor sociale si, n particular, pentru specialistii din domeniul educatiei. Raspandirea interesului fat de violenta social este consecinta unei constientizri generalizate privind necesitatea punerii violentei pe agendele de lucru ale diferitilor actori sociali, responsabili de gsirea unor solutii, dar si de mobilizarea corpului social, a societtilor civile pentru luarea de pozitie, implicarea si participarea la prevenirea si combaterea acestui fenomen social. Violenta scolar este doar una dintre manifestrile violentei cotidiene. Mass-media acord din ce n ce mai mult atentie violentei, contribuind la constientizarea si cresterea interesului public fat de violenta tinerilor, inclusiv fat de violenta scolar. Dar si in acelasi timp o poate influenta in mod negativ . Istoricul temei Violenta n scoli nu este un fenomen social cu totul nou. n scoli a existat din totdeauna violent.Inca de la infintarea primelor scoli au existat incidente in care elevii mai mici erau agresati de cei mai mari , dar si in aceasi clase sau fratii au existat farse care au fost duse prea departe. Insa de la inceputul anilor 1990 putem observa o acutizare a acestui fenomen prin acte de violenta din ce in ce mai grave .Totusi, acest fenomen este astzi mai vizibil, n cea mai mare parte datorit mass-mediei. Putand astfel observa mai bine aceste fenomene . Un astfel de exemplu il putem gasi in SUA in scolile care au fost atacate de proprii elevi inarmati cu arme si care s-a soldat cu numerosi raniti si decese . Celor care consider c violenta scolar este un fenomen recent trebuie s li se aminteasc faptul c, n perspectiv istoric, scoala a fost ntotdeauna asociat cu violenta. Istoria educatiei, a experientei educationale indiferent c vorbim despre spatiul privat al familiei sau de cel institutionalizat, al scolilor si internatelor evidentiaz acest lucru. Violenta n scoal cuprinde orice form de manifestare a unor comportamente precum: violent verbal si psihologic (poreclire, tachinare, amenintare, hrtuire); violent fizic; comportamente care intr sub incidenta legii (viol, consum/comercializare de droguri, furt); ofens adus statutului/aut orittii cadrului didactic; alte tipuri de comportament deviant n relatie cu scoala.

U.B. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Administratie publica Pornind de la aceast definitie se vor avea n vedere urmtoarele elemente n analiza fenomenului violentei n scoala: Identificarea principalelor forme ale violentei n scoal; Identificarea principalelor cauze generatoare ale violentei n scoal;

FENOMENUL VIOLENEI N SCOAL (materialul este preluat si adaptat pe baza studiului Violenta nscoala elaborat de Institutul de Stiinte ale Educatiei, lucrare realizat si publicat cu sprijinul financiar al Reprezentanei UNICEF n Romnia.) PRINCIPALELE FORME SI CAUZE ALE VIOLENEI N MEDIUL SCOLAR Forme de violent n scoal La nivel international, lucrrile de specialitate sintetizeaz cteva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei n scoala contemporan, dintre care amintim: trecerea de la violenta fizic, direct, vizibil, legitimat si ncurajat, uneori, la forme mai subtile, mascate sub forma unei violente de tip simbolic, situat la nivelul valorilor promovate, la nivelul tipurilor de relatii din spatiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente; proliferarea n scoal a violentelor care au ca fundament diferentele etnice, religioase, de statut social sau de gen; multiplicarea formelor de violent asupra profesorilor; cresterea numrului fenomenelor de violent grav n scoal, care intr sub incidenta legii (crime, violuri, utilizarea armelor de foc) ca urmare a escaladrii violentei societale; difuzia fenomenelor de violent din afara scolii sau din imediata apropiere a acesteia, la spatiul scolar propriu-zis.

Dup anii 90, Romnia a optat pentru democratizarea sistemelor economice si sociale, scoala fiind unul dintre pilonii importanti ai schimbrii. Accesul larg la mijloacele de informare, introducerea unei relative autonomii a scolii n raport cu oferta educational, lrgirea participrii la decizii privind educatia prin contributia tuturor a ctorilor educationali (prini, autoritti locale, biseric, societate civil) sunt doar cteva dintre schimbrile care au condus la transformarea culturii scolare dup anii 90. Totodat, acumularea tensiunilor sociale inerente perioadelor de schimbare economic si politic au adus transformri ale peisajului social, spatiu n care fenomenele de violent si-au fcut simtit mai acut prezenta, difuznd si la nivelul altor institutii sociale, ntre care familia, dar si scoala.

U.B. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Administratie publica n acest context, care sunt formele de violent caracteristice mediului scolar din Romnia si n ce msur formele de violent n scoala romneasc au astzi un specific anume? Putem vorbi despre o diversificare a formelor de violent n scoal ? Sub ce forme se manifest violenta si care sunt protagonistii ei? n raport cu aceste ntrebri se pot determina urmtoarele forme principale de violent: Violenta elev-elev Violenta elevilor fat de profesori Violenta profesorilor fat de elevi Violenta printilor n spatiul scolii Violenta n spatiul din jurul scolii

In cazul nostru vom studia fenomenul cu cel mai mare impact atat asupra institutiilor dar cat si asupra comunitatii si desigur asupra familiei si unde se desfasoara acestea . Violenta elev-elev: - Violenta verbal (certuri, conflicte, injurii, tipete), n general considerat ca o situatie tolerabil si obisnuit n orice scoal, n contextul social actual (violenta verbal a strzii, a mass-mediei etc.). - Violenta fizic ntre elevi care conduce la existena unui climat de insecuritate n scoli si solicit msuri specifice n plan administrativ si educational. Violenta n spatiul din jurul scolii: - Sentimentul de securitate/sigurant al elevilor este puternic influentat att de ceea ce se ntmpl n incinta scolii (n sala de clas, pe coridoare, pe terenul de sport etc.), ct si de ceea ce se ntmpl n proximitatea acesteia (pe arterele rutiere si alte ci de acces ctre scoal, n spatiile verzi din jurul scolii, n alte spatii publice situate n apropiere de scoal). Violenta n spatiul din vecintatea scolii este un fenomen ngrijortor, agresiunile n aceast zon avnd o pondere semnificativ n totalul actelor de violent crora le cad victime elevii (mai mult de o treime dintre elevii agresati ntr-un singur an scolar au suferit agresiunea n spatiul din vecintatea scolii). - Desi formele de violent care au loc n acest spatiu nu difer foarte mult fat de cele care se petrec n incinta scolii, intensitatea acestor agresiuni este de multe ori mai ridicat. Cea mai mare parte a cazurilor de violent n acest spatiu implic persoane din afara scolii, ns exist un numr semnificativ de agresiuni care sunt comise de colegi de scoal ai victimelor. Elevii sunt victimele unor situatii de violent fizic (agresiune, bruscare, lovire intentionat) si agresiunilor verbale provocate de persoane necunoscute, iar procentul elevilor care cad victime furturilor n imediata vecintate a scolii este de asemenea ngrijortor. - Desi cazurile de agresiune sexual (hrtuire, tentativ de viol, viol) au o pondere relativ sczut n comparatie cu celelalte forme de violent, gravitatea acestui fenomen

U.B. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Administratie publica impune o analiz aprofundat din partea tuturor actorilor implicati n prevenirea si combaterea violentei scolare.

Cauzele violentei scolare Violenta scolar este determinat de multiple aspecte (caracteristici individuale, determinanti socio-familiali, factori de mediu scolar, cauze sociale), ale cror efecte se cumuleaz si se potenteaz reciproc. n acest sens pot fi identificate: Cauze psiho-individuale: - Exist diferente interindividuale la nivelul elevilor cuprinsi ntr-o institutie scolar, n ceea ce priveste adoptarea comportamentelor violente. Elevilor violenti le sunt asociati cu preponderent o serie de factori individuali, precum: toleranta sczut la frustrare, dificulttile de adaptare la disciplina scolar, imaginea de sine negativ, instabilitatea emotional, lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de autocontrol, tendinta ctre comportament adictiv, slaba capacitate empatic.

Cauze familiale: - Violenta n scoal nu poate fi explicat, prevenit, ameliorat sau combtut fr a examina si mediul familial , acesta avnd un rol esential n dezvoltarea copilului si a mecanismelor de autocontrol a impulsurilor violente. Astfel, se pot determina asocieri semnificative ntre comportamentul violent al elevilor si o serie de factori familiali, cum sunt: climatul socio-afectiv (relatii tensionate ntre printi, atitudini violente ale printilor fat de copil, mediu lipsit de securitate afectiv); tipul familiei (provenienta elevilor din familii dezorganizate); conditiile economice ale familiei (venituri insuficiente); dimensiunea familiei (numr mare de copii n familie, situatie care implic, de multe ori, accentuarea fenomenului srciei); nivelul sczut de educatie a printilor. Cauze scolare: - Existenta n scoal a unor probleme ca: dificultti de comunicare elevi-profesori,
impunerea autorittii cadrelor didactice, stiluri didactice de tip excesiv autoritar ale profesorilor, distorsiuni n evaluarea elevilor. Alte aspecte de natur scolar ce pot fi identificate drept

posibile cauze ale violenei sunt: prejudectile unor profesori n raport cu apartenenta etnic a elevilor, vrsta ca si experienta sa didactic, programe scolare ncrcate. - Dac profesorii identific sursele violentei elevilor mai ales n spatiul formalului pedagogic (programe ncrcate, programul scolar dificil, numrul mare de elevi ntr-o clas, lipsa infrastructurii scolare), consilierii si mai ales elevii situeaz conflictul n zona

U.B. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Administratie publica interactiunilor subiective: disponibilitatea redus a profesorilor pentru comunicare deschis n cadrul si n afara lectiilor, distanta n comunicare, metode neatractive de predare, descurajarea initiativelor elevilor. Unii printi fac referire la aspecte administrative, considernd c o surs a violentei este si lipsa unor sisteme mai stricte de protectie, control si interventie specializat mpotriva violentei n scoal. - Elevii resimt mai acut si semnaleaz cu mult mai mult franchete dect cadrele didactice , directorii , prinii sau consilierii unele fenomene de violent n scoal. De pild, comportamentele neadecvate ale profesorilor, care recurg uneori la sanctiuni nejustificate sau chiar pedepse fizice sunt semnalate ntr-o pondere ngrijortoare de ctre elevi, cu mult mai ridicat dect constientizeaz sau ar fi dispusi s admit alti actori scolari (directori, profesori, consilieri). Cauze induse de contextul social: - Mass-media reprezint unul dintre factorii cei mai influenti asupra comportamentului elevilor, att prin valorile pe care le promoveaz, ct si prin consecinrele asupra modului de petrecere a timpului liber. Programele TV si filmele care promoveaz modele de conduit agresiv sau violent, jocurile video cu continut agresiv pot fi factori de risc n potentarea comportamentului violent al elevilor. - Influenta grupului de prieteni si a anturajul din afara scolii (gstile de cartier etc.) sunt considerate ca fiind foarte importante n ierarhia cauzelor care conduc la aparitia violentei n spatiul scolii. O influenta negativ o pot exercita zonele dezavantajate, cartierele periferice ale oraselor, cu toate caracteristicile pe care le au unele dintreacestea.

PRINCIPALELE EFECTE ALE VIOLENTEI N MEDIUL SCOLAR

Cand am discutat de cauzele violentei in scoli am vorbit simultan si de efectele acesteia . Cei afectati fiind in egala masura atat cei care pricinuiesc daunele cat si recipienti , fie ei pasivi sau activi . In cazul violentei in scoli principalii afectati de comportamentul violent sun elevii , copii , apoi parinti acestora , cadrele didactice , supraveghetorii si nu in ultimul ran institutia din care fac parte . Pe scurt putem spune ca efectele sunt formele de manifestare ale violentei . Putem astfel sa le clasificam in functie de cauzele comportamentului deviant . Violenta verbala psihologica avand ca forme de manifestare porecle , tachinari si in cel mai rau caz hartuire . Caz in care se pot observa efectele mult mai clar nu numai din pricina formelor sub care se manifesta da si a rezultatelor , precum si din cauza constientizari acesteia de catre organele de conducere si odine dar si a mass-media. Avem un exemplu concret in cazurile de elevi ce s-au sinucis pentru ca erau hartuiti la scoala nu numai de alti elevi ci si de profesori . Violenta fizica manifestanduse sub forma de violuri , consumul sau /si comercializare de droguri , furt . Toate acestea influentanduse una pe alta , deoarece acolo unde exista consumul , comercializarea de droguri exista si un comportament deviant .

U.B. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Administratie publica Acest comportament deviant poate fi obsevat mai indeaprape in zonele cele mai afectate si anume cartierele rau famate , regiunile cu un nivel de trai scazut , zonele aflate sub influenta gastilor , mafiei . In principal zonele cu o rata a criminalitati ridicata . Insa in aceste zone un comportament violent , deviant este normal , nemanifestarea acestuia este considrat anormal . In cazul copiilor care provin din astfel de regiuni si au un coportament deviant este pefect normal cea ce fac deoarece asta au invatat de la cei din jurul lor . Iata deci factorul social , cum modul de interactiune afecteaza comportamentul in mediul social al individului . In concluzie putem spune ca violenta in scoli nu este o noutate , ea fiind o problema mai veche dar de actualitate . De alungul timpului fiind aplicate diferite ordonante sau strategi pentru combaterea ei , ele avand un efect pana la un anumit nivel . In continuare vom evalua aceste sptrategi si modul de impunere a acestora precum si modurile mai moderne , mai eficiente prin care ele pot fi implementate .

U.B. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Administratie publica

Cauze Sociale
Mass-media Anturaj

Efecte Imitarea actelor de violenta vizionate Manipularea actiunilor individului precum si statusului acestuia Izolarea , hartuirea , ridiculizare

Apartenenta etnica Statutul social dobandit toleranta scazuta la frustare Psiho individuale dificultati de adaptare imaginea de sine lipsa sau insuficienta dezvoltare Cclimatul social Familiala Conditiile economice ale familiei Tipul familiei Nivelul de educatie al parintilor Statutul social dobandit inascut Dificultati de comunicare Scolare Stiluri didactice Impunerea autoritatii Distorsiunea in evaluare Atitudinea cadrelor didactice fata de elevi si acetora fata de profesori Sanctiunile In familie Sociale Scolare