Sunteți pe pagina 1din 46

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI I GAZELOR


MASTER EXTRACTIA PETROLULUI





PROIECT LA OPTIMIZAREA
SISTEMELOR DE EXTRACTIE




CONDUCTOR:
Conf. dr. ing. Mariea Marcu

MASTERAND
TUDOROIU ADRIAN-GABRIEL




PLOIESTI 2012
2

CUPRINS

Aplicatia 1 3
Aplicatia 2 .8
Aplicatia 3 ..28
Aplicatia PIPESIM 1..35
Aplicatia PIPESIM 2..36
Aplicatia PIPESIM 3..40
















3

Aplicatia 1

Sa se descrie un sistem de productie:
- Sa se reprezinte schematizat;
- Sa se imparta pe componente;
- Sa se reprezinte printr-o retea;
- Sa se aleaga nodurile posibile pentru efectuarea analizei nodale;
- Sa se impuna obiectivele optimizarii acelui system;
- Sa se impuna limitele sau restrictiile sistemului.

ERUPTIA NATURALA

Eruptia naturala reprezinta primul sistem de extractie aplicat unei sonde forate pe
un zacamant, atunci cand energia zacamantului este suficient de mare pentru a aduce la
suprafata fluidele continute de acesta.
In decursul exploatarii, insa energia zacamantului scade, fiind necesara schimbarea
acestui sistem de extractie cu altele care presupun insa un aport energetic din exterior
pentru ca fluidele din sonda sa ajunga in instalatia de la suprafata.
Eruptia naturala este cel mai ieftin sistem de extractie deoarece se produce numai
pe baza energiei zacamantului, indiferent de traiectul gaurii de sonda si are cel mai simplu
echipament de fund si de suprafata.
Echipamentul sondelor in eruptie naturala se compune din :
- capul de eruptie (echipament de suprafata);
- garnitura de tevi de extractie (echipamentul de fund), care poate fi echipata cu
diferite dizpozitive de control a curgerii.
Capul de eruptie poate avea ventilele actionate manual sau automat.
De asemenea, echipamentul de fund al unei sonde in eruptie naturala, depinde de
traiectul sondei, de tipul completarii si de adancimea ei.
La ora actuala, in special in cazul sondelor marine care au traiecte complexe ,
precum si in cazul celor situate pe uscat dar in medii ostile se tinde spre o automatizare
4

completa atat a echipamentului de fund cat si a celui de suprafata, in cazul acesta sondele
numindu-se intelingente.

Fig.1 Schema unei instalatii de eruptie naturala
cu echipamentul de suprafata automatizat


Sistemul automat care permite monitorizarea echipamentului de suprafata are doua
componente:
- componenta pentru monitorizarea si controlul sistemelor de securitate atat din
sonda cat si la suprafata ;
- componenta pentru masurarea si transmiterea datelor de productie la un computer
central.
5



Fig 2 Echipamentul de fund Fig.3 Echipamentul de suprafata







6


Fig.4 Instalatiile de la suprafata ale sondei.


Orice sistem de extractie este compus din urmatoarele elemente:

- zacamant;
- gaura de sonda;
- instalatiile de la suprafata.

Pentru stabilirea regimului de optim de functionare a sondei trebuie analizate
toatele elementele si determinata o corelatie intre ele astfel incat sa se obtina o
productivitate maxima cu cheltuieli minime.
In ultimul timp pentru evaluarea fiecarui element ce compune sistemul de extractie,
se utilizeaza analiza nodala.
Aceasta presupune izolarea din sistem a unui punct unic numit nod si determinarea
debitului si presiuni in aval si amonte de aceasta, precum si stabilirea unei corelatii intre
presiune si debit.
In cele mai multe cazuri, nodul se alege la nivelul mediei perforaturilor, sistemului
de extractie, impartindu-se in doua componente fata de acesta: componenta amonte care
cuprinde toate elementele dintre nod si conturul zacamantului si componenta din aval care
cuprinde toate elementele dintre nod si separator. Presiunea de zacamant si presiunea din
7


separator constituie punctele capat ale sitemului, ele fiind singurele valori fixe care
nu variaza cu debitul.
Reprezentand grafic variatia presiuni functie de debit pentru fiecare din aceste
componente se obtin doua curbe care se intersecteaza intru punct numit punct de corelatie
de functionare strat-sonda ale carui coordonate reprezinta presiunea si debitul din nod.






























8


Aplicatia 2.1
De la etalonarea unei sonde au rezultat urm date:
presiunea dinamica de fund


presiunea statica


debitul de titei al sondei
presiunea de saturatie


Sa se determine curba de comportare a stratului prin metodele Fetkovich (pt n=1) si Vogel si
sa se comenteze rezultatele





p
d
60 i + := bar p
d
88 =
p
c
80 i + := bar p
c
108 =
Q
t
45
i
2
+ :=
m
3
zi
Q
t
59 =
p
sat
90 i + := bar p
sat
118 =
Vogel
Q
t max
Q
t
1 0.2
p
d
p
c
0.8
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

:= Q
t max
192.874 =
IP
Q
t
p
c
p
d

:= IP 2.95 =
Q
t
Q
tmax
1 0.2
p
d
p
c
|

\
|
|
.
0.8
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

(
(
(

(
(
(

:=
Q
t
59 =
9












p
dz
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
108
:=
Q
tz
Q
tmax
1 0.2
p
dz
p
c
|

\
|
|
.
0.8
p
dz
p
c
|

\
|
|
.
2

(
(
(

(
(
(

:=
Q
tz
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
192.874
187.98
180.439
170.253
157.422
141.944
123.821
103.052
79.637
53.576
0
=
Fet kovich
C
1
Q
t
p
c
2
p
d
2

|
\
|
.
:=
C
1
0.015 =
Q
t max
C
1
p
c
( )
2
:= Q
t max
175.555 =
p
dx
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
108
:=
Q
t x
C
1
p
c
2
p
dx
2

|
\
|
.
:=
Q
tx
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
175.555
174.05
169.535
162.009
151.473
137.928
121.371
101.805
79.229
53.642
0
=
10



0
20
40
60
80
100
120
0 50 100 150 200 250
Vogel
Fetkovich
Q
pd
Curbele de comportare ale stratului metoda Vogel si Fetkovich
11


Aplicatia 2.2
In urma cercetarii hidrodinamice a unei sonde de petrol au rezultat urmatoarele
date:










Se cere sa se studieze influenta factorului skin asupra curbelor de comportare a stratului utilizand metoda
Klins si Majcher considerand urmatoarele valori ale factorului skin :





p
d
70 i + := p
d
98 =
p
c
90 i + := p
c
118 =
Q
t
59 =
Q
t
40
i
2
+ :=
p
sat 1
105 i + := p
sat 1
133 =
s 2 :=
r
c
100 := m
r
s
0.10 := m
s
1
5 := s
2
4 := s
3
3 := s
4
2 := s
5
0 := s
6
2 := s
7
3 := s
8
4 := s
9
5 :=
M
ln
r
c
r
s
|

\
|
|
.
0.476
ln
r
c
r
s
|

\
|
|
.
0.476 s +
|

\
|
|
|
|
|
.
:=
M 0.763 =
s
x
5
4
3
2
0
2
3
4
5
|

\
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
.
:=
M
x
ln
r
c
r
s
|

\
|
|
.
0.476
ln
r
c
r
s
|

\
|
|
.
0.476 s
x
+
|

\
|
|
|
|
|
.
:=
M
x
4.492
2.645
1.874
1.451
1
0.763
0.682
0.617
0.563
|

\
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
.
=
12








Q
t max
( )
Q
t
M 1 0.1225
p
d
p
c
0.8775
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:=
Q
t max
241.6 =
Q
t
Q
tmax
M 1 0.1225
p
d
p
c
0.8775
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:= Q
t
54 =
p
d
118 :=
m
4.492
2.645
1.874
1.451
1
0.763
0.682
0.617
0.563
|

\
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
.
:=
Q
t1
Q
tmax
m 1 0.1225
p
d
p
c
0.8775
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:=
Q
t1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
|

\
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
.
=
13




s -5 -4 -3 -2 0 2 3 4 5
pd bar m3/zi m
3
/zi m
3
/zi m
3
/zi m
3
/zi m
3
/zi m
3
/zi m
3
/zi m
3
/zi
0 1085 639 452 350 241 184 164 149 136
10 1067 628 445 344 237 181 162 146 133
20 1035 609 431 334 230 175 157 142 129
30 989 582 412 319 220 168 150 135 124
40 930 548 388 300 207 158 141 127 116
50 857 505 357 277 190 145 130 117 107
60 771 454 321 249 171 131 117 105 96
70 671 395 280 216 149 114 101 92 84
80 557 328 232 180 124 94 84 76 69
90 429 253 179 138 95 73 65 59 53
100 288 169 120 93 64 49 43 39 36
110 133 78 55 43 29 22 20 18 16
118 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Debitul de titei Qt
0
20
40
60
80
100
120
140
0 200 400 600 800 1000 1200
-5
-4
-3
-2
0
2
3
4
5
p
Q
Variatiacurbelor decomportareastratului infunctiedefactorul skin
14


Aplicatie 2.3
De la etalonarea unei sonde au rezultat urm. date:
presiunea statica


presiunea dinamica de fund


debitul de lichid al sondei
Sa se traseze curbele de comportare a stratului pentru urmatoarele valori ale fractiei de apa prin
metoda Wiggins:










p
c
75 i + := bar p
c
103 =
p
d
60 i + := bar p
d
88 =
Q
l
45
i
2
+ :=
m
3
zi
Q
l
59 =
f
a1
0.2 :=
f
a2
0.5 :=
f
a3
0.75 :=
Q
t 1
1 f
a1
( ) Q
l
:= Q
t 1
47.2 = Q
t 2
1 f
a2
( ) Q
l
:= Q
t 2
29.5 =
Q
a1
f
a1
Q
l
:= Q
a1
11.8 = Q
a2
f
a2
Q
l
:= Q
a2
29.5 =
Q
t 3
1 f
a3
( ) Q
l
:= Q
t 3
14.75 =
Q
a3
f
a3
Q
l
:= Q
a3
44.25 =
Q
t max1
Q
t 1
1 0.52
p
d
p
c
0.48
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

:= Q
t max1
229.847 =
Q
amax1
Q
a1
1 0.72
p
d
p
c
0.28
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

:= Q
amax1
65.385 =
Q
l max1
Q
t max1
Q
amax1
+ := Q
l max1
295.232 =
15










Q
t max2
Q
t 2
1 0.52
p
d
p
c
0.48
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

:= Q
t max2
143.654 =
Q
amax2
Q
a2
1 0.72
p
d
p
c
0.28
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

:= Q
amax2
163.463 =
Q
l max2
Q
t max2
Q
amax2
+ := Q
l max2
307.117 =
Q
t max3
Q
t 3
1 0.52
p
d
p
c
0.48
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

:= Q
t max3
71.827 =
Q
amax3
Q
a3
1 0.72
p
d
p
c
0.28
p
d
p
c
|

\
|
|
.
2

:= Q
amax3
245.194 =
Q
l max3
Q
t max3
Q
amax3
+ := Q
l max3
317.021 =
j 1 11 .. :=
p
d
j
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
103
:=
16







Q
t
j
Q
tmax3
1 0.52
p
d
j
p
c
0.48
p
d
j
p
c
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:=
Q
a
j
Q
amax3
1 0.72
p
d
j
p
c
0.28
p
d
j
p
c
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:=
Q
l
j
Q
t
j
Q
a
j
+ :=
Q
t
j
71.827
67.876
63.275
58.024
52.123
45.572
38.371
30.52
22.019
12.868
0
= Q
a
j
245.194
227.407
208.326
187.95
166.281
143.317
119.059
93.506
66.659
38.518
0
= Q
l
j
317.021
295.283
271.601
245.974
218.403
188.888
157.429
124.026
88.678
51.386
0
=
f
a
=0.2 f
a
=0.5 f
a
=0.75
bar m
3
/zi m
3
/zi m
3
/zi
0 295 307 317
10 277 287 295
20 258 265 271
30 235 241 245
40 211 215 218
50 184 186 188
60 154 156 157
70 122 123 124
80 88 88 88
90 51 51 51
103 0 0 0
p
d
Debitul de lichid, Q
l
17



0
20
40
60
80
100
120
0 50 100 150 200 250 300 350
0.2
0.5
0.75
p
Q
Curbele de comportare a stratului in functie de fractia de apa
18


Aplicatia 2.4
O sonda se testeaza la timpii t
1
,t
2
,t
3
.Datele rezultate de la cele trei teste sunt
prezentate mai jos.




Sa se traseze curbele de comportare ale stratului in conditiile testelor ale caror date sunt
prezentate masi sus si sa se comenteze rezultatele calculelor.









p
c1
90 i + 118 = := p
d1
60 i + 88 = := p
sat 1
75 i + 103 = :=
Q
t 1
55 i + 83 = :=
p
c2
85 i + 113 = := p
d2
55 i + 83 = := p
sat 2
75 i + 103 = := Q
t 2
40 i + 68 = :=
p
c3
75 i + 103 = := p
d3
45 i + 73 = := p
sat 3
75 i + 103 = := Q
t 3
35 i + 63 = :=
IP
01
Q
t 1
p
c1
p
sat 1

p
sat 1
1.8
1 0.2
p
d1
p
sat 1
0.8
p
d1
p
sat 1
|

\
|
|
.
2

(
(
(

+
:= IP
01
2.859 =
IP
02
Q
t 2
p
c2
p
sat 2

p
sat 2
1.8
1 0.2
p
d2
p
sat 2
0.8
p
d2
p
sat 2
|

\
|
|
.
2

(
(
(

+
:= IP
02
2.405 =
IP
03
Q
t 3
p
c3
p
sat 3

p
sat 3
1.8
1 0.2
p
d3
p
sat 3
0.8
p
d3
p
sat 3
|

\
|
|
.
2

(
(
(

+
:= IP
03
2.412 =
Q
sat 1
IP
01
p
c1
p
sat 1
( ) := Q
sat 1
42.888 =
Q
sat 2
IP
02
p
c2
p
sat 2
( ) := Q
sat 2
24.05 =
Q
sat 3
IP
03
p
c3
p
sat 3
( ) := Q
sat3
0 =
Q
t max1
Q
sat 1
p
sat 1
IP
01

1.8
+ := Q
t max1
206.498 =
Q
t max2
Q
sat 2
p
sat 2
IP
02

1.8
+ := Q
t max2
161.672 =
Q
t max3
Q
sat 3
p
sat 3
IP
03

1.8
+ := Q
t max3
138.035 =
19






j 1 11 .. :=
p
d
j
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
103
:=
Q
t
j
Q
sat3
Q
tmax3
Q
sat3
( ) 1 0.2
p
d
j
p
sat3
0.8
p
d
j
p
sat3
|

\
|
|
.
2

(
(
(

+ := Q
t
j
138.035
134.314
128.511
120.626
110.66
98.612
84.481
68.27
49.976
29.6
0
=
p
d
bar p
c
=118 barp
c
=113 barp
c
=103 bar
0 206 161 138
10 202 157 134
20 195 152 128
30 185 144 120
40 174 134 110
50 159 122 98
60 143 108 84
70 123 92 68
80 102 73 49
90 77 53 29
118 0 0 0
Debitul de titei Q
t
, m
3
/zi
20



0
20
40
60
80
100
120
140
0 50 100 150 200 250
118
113
103
p
Q
Curbele de comportare a stratului pentru curgerea combinata
21


Aplicatia 2.5
De la etalonarea unei sonde la timpul prezent au rezultat urm date:
presiunea statica

presiunea dinamica de fund

presiunea de saturatie

debitul de titei al sondei
impuritatile
Se estimeaza ca in viitor presiunea statica va fi

Sa se determine curbele de comportare a stratului pentru cele doua valori ale presiunii statice
utilizand metoda combinata Fetkovich - Vogel.





p
cp
95 i + := p
cp
123 = bar
p
dp
60 i + := p
dp
88 = bar
p
sat
105 i + := p
sat
133 = bar
Q
t p
35 i + := Q
t p
63 =
m
3
zi
i
1
0 :=
p
cv
85 i + := p
cv
113 = bar
Q
t maxp
Q
t p
1 0.2
p
dp
p
cp
0.8
p
dp
p
cp
|

\
|
|
.
2

:= Q
t maxp
140.808 =
m
3
zi
Q
t maxv
Q
t maxp
p
cp
p
cv
|

\
|
|
.
3
:= Q
t maxv
109.181 =
m
3
zi
j 1 12 .. :=
p
dv
j
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
:=
p
dp
j
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
110
120
:=
22




Q
tp
j
Q
tmaxp
1 0.2
p
dp
j
p
cp
0.8
p
dp
j
p
cp
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:= Q
tp
j
140.808
137.774
133.25
127.238
119.736
110.746
100.266
88.297
74.839
59.891
25.529
6.115
=
Q
tv
j
Q
tmaxv
1 0.2
p
dv
j
p
cv
0.8
p
dv
j
p
cv
|

\
|
|
.
2

(
(
(

:= Q
tv
j
109.181
106.564
102.58
97.227
90.507
82.418
72.961
62.136
49.943
36.382
21.453
5.156
=
23



p
d
Q
tp
p
d
Q
tv
bar m
3
zi bar m
3
zi
0 140 0 109
10 137 10 106
20 133 20 102
30 127 30 97
40 119 40 90
50 110 50 82
60 100 60 72
70 88 70 62
80 74 80 49
90 59 90 36
100 43 100 21
110 25 110 5
123 0 113 0
Curba de comporatare
a stratul ui l a ti mpul
prezent
Curba de comporatare
a stratul ui l a ti mpul
vi i tor
0
20
40
60
80
100
120
140
0 20 40 60 80 100 120 140 160
prezent
viitor
p
Q
Curbele de comportare a stratului la prezent si viitor
24


Aplicatia 2.6
La o sonda care produce titei s-a efectuat o etalonare la timpul prezent de unde au rezultat
urmatoarele date:
presiunea statica




presiunea dinamica de fund


presiunea de saturatie
debitul de titei al sondei
Sa se determine curbele de comportare ale stratului la timpul prezent respectiv la timpul viitor cu
ajutorul metodei Klins si Clark III, in condiile urmatoarelor valori ale presiuni statice











p
cp
75 i + := p
cp
103 = bar
p
dp
60 i + := p
dp
88 = bar
p
sat
133 = bar
p
sat
90 i + :=
Q
t
40 i + := Q
t
68 =
m
3
zi
p
cv1
60 i + := p
cv1
88 = bar
p
cv2
55 i + := p
cv2
83 = bar
m 0.28 0.72
p
c
p
sat
+
|

\
|
|
.
1.235 1.45 10
7
p
sat
10
5
+
|
\
|
.
:= m 2.676 =
Q
t max
Q
t
1 0.295
p
dp
p
cp
0.705
p
dp
p
cp
|

\
|
|
.
m

:=
Q
t max
238.332 =
m
3
zi
Q
t
68 =
Q
t
Q
tmax
1 0.295
p
dp
p
cp
|

\
|
|
.
0.705
p
dp
p
cp
|

\
|
|
.
m

(
(
(

:=
n
ln
Q
t
Q
tmax
|

\
|
|
.
ln
p
cp
2
p
dp
2

p
cp
2
|

\
|
|
|
.
:=
n 0.958 =
25



















C
1
Q
tmax
p
cp
2
|
\
|
.
n
:=
C
1
0.033 =
n
1
n
sat
a
1
:=
n
1
n
sat
a
1
1 0.0577 1
p
cp
p
sat

\
|
|
.
+ 0.2459 1
p
cp
p
sat

\
|
|
.
2
0.5030 1
p
cp
p
sat

\
|
|
.
3
+ := a
1
1.004 =
C
C
1sat
b
2
:=
C
C
1sat
b
2
1 3.5718 1
p
cp
p
sat

\
|
|
.
4.7981 1
p
cp
p
sat

\
|
|
.
2
+ 2.3066 1
p
cp
p
sat

\
|
|
.
3
:= b
2
0.619 =
n
sat
n
a
1
:=
n
sat
0.954 =
C
sat
C
1
b
2
:=
C
sat
0.054 =
n
pcv1
n
sat
1 0.0577 1
p
cv1
p
sat

\
|
|
.
+ 0.2459 1
p
cv1
p
sat

\
|
|
.
2
0.5030 1
p
cv1
p
sat

\
|
|
.
3
+

(
(
(

:=
n
pcv1
0.961 =
C
pcv1
C
sat
1 3.5718 1
p
cv1
p
sat

\
|
|
.
4.7981 1
p
cv1
p
sat

\
|
|
.
2
+ 2.3066 1
p
cv1
p
sat

\
|
|
.
3

(
(
(

:=
p
dp
0 :=
C
pcv1
0.02 =
Q
tmaxpcv1
C
pcv1
p
cv1
2
|
\
|
.
n
pcv1
:=
Q
t maxpcv1
106.118 =
m
3
zi
26











n
pcv2
n
sat
1 0.0577 1
p
cv2
p
sat

\
|
|
.
+ 0.2459 1
p
cv2
p
sat

\
|
|
.
2
0.5030 1
p
cv2
p
sat

\
|
|
.
3
+

(
(
(

:=
n
pcv2
0.962 =
C
pcv2
C
sat
1 3.5718 1
p
cv2
p
sat

\
|
|
.
4.7981 1
p
cv2
p
sat

\
|
|
.
2
+ 2.3066 1
p
cv2
p
sat

\
|
|
.
3

(
(
(

:=
C
pcv2
0.016 =
Q
tmaxpcv2
C
pcv2
p
cv2
2
|
\
|
.
n
pcv2
:=
Q
t maxpcv2
79.831 =
m
3
zi
Q
t
Q
tmaxpcv2
1 0.295
p
dp
p
cv2
|

\
|
|
.
0.705
p
dp
p
cv2
|

\
|
|
.
m

(
(
(

:=
Q
t
79.831 =
p
d
Q
tp
p
d
bar m
3
zi bar m
3
zi m
3
zi
0 238 0 106 79
10 231 10 102 76
20 222 20 96 72
30 211 30 89 67
40 197 40 80 60
50 179 50 67 51
60 157 60 52 39
70 123 70 32 24
80 70 80 8 6
88 0 88 0 0
Curba de comportare a
stratul ui l a ti mpul
prezent
Curba de comportare a stratul ui l a
ti mpul prezent
Q
tv
27























0
20
40
60
80
100
120
0 50 100 150 200 250
prezent
viitor 1
viitor 2
p
Q
Curbele de comportare a stratului la prezent si viitor , in
cazul utilizarii metodei Klins si Clark III
28

APLICATIE 3
Determinarea curbelor de comportare ale echipamentului in cazul unei sonde
in eruptie naturala
adancimea sondei, m
diametrul interior al tubingului, m;
diametrul interior al coloanei, m;
temperatura medie la suprafata, C;
densitatea titeiului, kg/m3;
densitatea apei de zacamant, kg/m
3
;
densitatea relativa a gazelor, ;
denistatea relativa a titeiului, ;
densitatea aerului, kg/m
3
;
tensiunea superficiala a titeiului, N/m;
tensiunea superficiala a apei, N/m;
vicozitatea titeiului, Pa.s;
viscozitatea gazelor, Pa.s;
viscozitatea apei, Pa.s;
presiunea in capul de eruptie, bar.
impuritatile, ;
presiunea saturatie, bar;
debitul de lichid, m
3
/zi;
debitul de gaze al sondei, Nm
3
/zi;

Nm
3
/zi.
H 2300 n 20 + :=
d
i
63.5 10
3
:=
D
i
127 10
3
:=
t
s
15 :=

t
830 3 n + :=

a
1100 :=

rg
0.7 :=

rt

t
1000
:=

aer
1.293 :=
o
t
30 n + ( ) 10
3
:=
o
a
60 n + ( ) 10
3
:=

t
2 10
3
:=

g
0.02 10
3
:=

a
1 10
3
:=
p
2
5 :=
i
35 n + ( )
100
:=
p
sat
60 :=
Q
l
45 n + :=
Q
g
500 5 n + :=
Q
inj
0 :=
29


30










Sa se determine variatie presiuni cu adancimea folosind metoda Hasan-Kabir
in scopul determinari presiuni dinamice.
presiunea medie pe intervalul de presiune considerat,
pe sonda :
si temperatura medie

bar




presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica :


presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa :

H 2.86 10
3
= m
i 0.63 =
Q
a
Q
l
i := Q
a
45.99 =
Q
t
1 i ( ) Q
l
:= Q
t
27.01 =

t
914 =
R
a
Q
a
Q
t
:=

rt
0.914 =
a
p
med
T
med
p'
2
p
2
10 + := p'
2
55 =
4
p
med1
p
2
p'
2
+
2
1 + := p
med1
51 = bara p
0
1 := T
0
288.15 :=
t
med
t
s
0.03 H
2
+ := t
med
57.9 = C
T
med
t
med
T
0
+ := T
med
346.05 = K
p
pcr
T
pcr
p
pcr
49.37 4.67
rg
:= p
pcr
46.101 = bar
T
pcr
171.5
rg
97 + := T
pcr
217.05 = K
p
pr
T
pr
T
pr
T
med
T
pcr
:= T
pr
1.594 =
p
2
45 :=
31



factorul de abatere al gazelor, z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele
conditii:



viscozitatea lichidului: :

tensiunea interfaciala a lichidului:
N/m
ratia de solutie si factorul de volum al titeiului:


/m
3



densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat:


kg/

p
pr1
p
med1
p
pcr
:= p
pr1
1.106 =
0 p
pr
< 3 < 1.3 T
pr
< 1.9 <
z
1
1 10
2
0.76 T
pr
3
9.36 T
pr
13 + ( ) 8 p
pr1
( ) p
pr1
:=
z
1
0.912 =

l

t

a
R
a
+
1 R
a
+
:=
l
1.37 10
3
= Pa s
o
l
o
t
o
a
R
a
+
1 R
a
+
:= o
l
0.077 =
r
s1
0.134
rg
p
med1
10
1.768 1.643
rt

rt
10
0.0288 1.62 10
3
t
med
+

\
|
|
|
|
.
1.204
:=
r
s1
17.033 =
Sm
3
F
1
5.6

rg

rt
|

\
|
|
.
0.5
r
s1
1.25 32 1.8 t
med
+ ( ) + := F
1
253.751 =
b
t1
0.972 0.000147 F
1
1.175
+ := b
t1
1.07 =
RGL
pr
Q
g
Q
l
:=

g1

aer

rg

p
med1
p
0
|

\
|
|
.

T
0
T
med
|

\
|
|
.

1
z
1
:=
g1
42.157 =
m
3
RGL
inj
Q
inj
Q
l
:=
32


densitatea fazei lichide


kg/

viteza superficiala a lichidului:

m/s
viteza superficiala a gazelor:

m/s
viteza amestecului lichid gaze, :


m/s
viteza de ridicare a bulei in coloana de lichid
m/s

m/s
fractia de gaze pentru curgerea spuma

l

t

a
R
a
+
1 R
a
+
:= RGL
T
RGL
inj
RGL
pr
+ :=

l
1.031 10
3
=
m
3
RGL
T
RGL
T
1 R
a
+ ( ) 10 236.949 = :=
A
t
t
4
d
i
2
:= A
t
3.167 10
3
= m
2
b
a
1 :=
v
sl1
Q
l
86400 A
t

b
t1
b
a
R
a
+
1 R
a
+
|

\
|
|
.
:= v
sl1
0.274 =
v
sg1
Q
l
RGL
T
r
s1
1 R
a
+

\
|
|
.
86400 A
t

p
0
p
med1

T
med
T
0
z
1
:=
v
sg1
1.321 =
v
m
v
sl1
v
sg1
+ :=
v
m
1.595 =
v
b
1.53
9.81 o
l

l

g1
( )

l
2

(
(

0.25
:= v
b
0.249 =
3.1
9.81 o
l

l

g1
( )

g1
2

(
(

0.25
2.495 =
c
g
v
sg1
1.15 v
m
v
b
+
:=
c
g
0.634 =
33




















densitatea medie a amestecului


numarul Reynolds


factorul de frecare

factorul de frecare Fanning



distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:

m

l
1 c
g
( )
g1
+ c
g
+ :=

m
419.982 =
Re
1

l
d
i
v
m

l
:=
Re
1
7.623 10
4
=

m1
1
1.14 2 log 10
3
21.25
Re
1
0.9
+
|

\
|
|
.

|

\
|
|
|
.
2
:=
m1
0.023 =

m

m1
4
:=

m
5.736 10
3
=
Ap 10 :=
Ah
1
Ap 10
5

m
9.81 1
2
m
v
m
2

l
1 c
g
( )
d
i
+
:=
Ah
1
232.918 = m
34








0
400
800
1200
1600
2000
2400
2800
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Hasan Kabir
bar
m
-50
150
350
550
750
950
1150
1350
1550
0 10 20 30 40 50 60
35+i
40+i
45+i
50+i
35


APLICATIA 1


Se observa din figura de mai sus la presiunea static de 291 la diametrul de 88.9 mm avem un debit
de 1800 sm3/d crescand la diametrul de 101.6 mm la 2050 sm3/d

Din figura de mai sus se observa la diametrul de 88.9 are o presiune de 210 bar scazand pana la
165 bar la debitul de 300 sm3/d urmat sa creasca pana cand intalneste curba de presiune static la
debitul de 1800 sm3/d, iar la diametrul de 101.6 avand aceeasi comportare lana la debitul de 300
sm3/d apoi cand intersecteaza curba de presiune statica avand 2000 sm3/d
36

Aplicatia 2

Sa se realizeze analiza nodalain cazul unei sonde care functioneaza in gaz lift continu si cu
urmatoarele date :
Pstatica = 200 bar
T = 100 C
IP = 10 Nm/zi/bar
i = 40 %
RGT = 200 mNm/ m
G = 0.65
R = 1.05
t = 160 kg/ m
la T = 93.3 C = 1.6 cP
T = 15 C = 7 cP
Di = 4 inch
MD TVD Unghiul
0 0 0
400 400 15
1500 - 25
2500 -

Se considera ca presiunea de zacamant scade la 70 bar iar debitul de injectie disponibil este
de 80 000 Nm/zi.
37

Se cere :
- sa se realizeze analiza nodala in conditiile date sis a se comenteze rezultatele.

Se observa ca la o presiune de 70 de bari, debitul variaza de la 190 la 310 sm3/d, iar la
presiuni mai mari sa varieze mai putin pana la presiunea de 200 de bari toate situanduse intr-un
punct la 790 sm3/d.


38


a) Se observa ca la o presiune de 70 de bari, debitul variaza de la 190 la 310 sm3/d, iar la
presiuni mai mari sa varieze mai putin pana la presiunea de 200 de bari toate situanduse intr-un
punct la 790 sm3/d.

b)Se observa ca la toate valorile de diametre presiunea scade la valori mici ale debitului iar
la valoarea de 75 sm3d si 115 bar, presiunea lor incepe sa creaca ajungand la diametrul de 63.5
39

mm sa aibe presiunea de 200 bar si debitul de 405 sm3/d iar la diametrul de 88.9 mm la aceeasi
presiune sa aiba un debit de 607 sm3/d

c) Se observa din figura de mai sus ca la presiuni mici si debite mici are o crestere brusca
pana la o presiuni de 70 de bari apoi are o crestere constata.








40


Aplicatia 3
Date initiale :

Sonda 1
Pstatica = 103 bar ;
T = 87 C ;
IP = 5 Nm/zi/bar ;
MD = 1371 m ;
TVD = 1524 m
la T = 99 C = 0.7 cP
T = 36 C = 1.5 cP
Wcut = 65 %
API = 32
ID = 82 mm

Sonda 3
Pstatica = 96 bar ;
T = 87 C ;
IP = 3.4 Nm/zi/bar ;
MD = 1342 m ;
TVD = 1432 m
la T = 99 C = 0.7 cP
T = 36 C = 1.5 cP
Wcut = 40 %
API = 35
ID = 82 mm

Sonda 2
Pstatica = 110 bar ;
T = 87 C ;
IP = 4.6 Nm/zi/bar ;
MD = 1463 m ;
Sonda 4
Pstatica = 110 bar ;
T = 87 C ;
IP = 2.3 Nm/zi/bar ;
MD = 1524 m ;
41

TVD = 1676 m
la T = 99 C = 0.7 cP
T = 36 C = 1.5 cP
Wcut = 20 %
API = 28
ID = 82 mm















TVD = 1828 m
la T = 99 C = 0.7 cP
T = 36 C = 1.5 cP
Wcut = 60 %
API = 31.5
ID = 82 mm

42


Graficul de functionare in regim normal, in parametri dati de problema.

Cele 4 sonde produc in regim normal la conditiile date, cu exceptia sondei 1 care produce
la o presiune mai mare decat cea data din date.
Sondele 1 si 2 isi cumuleaza productia la 1850 m iar sonda 4 li se alatura abia la 2950 m si
ajung la parc cu presiunea de 2,5 bar.
Sonda 3 care produce la o presiune de 96 bar nu reuseste sa isi cumuleze productia ,
neajungand cu aceasta la parc.


43

Scenariul 1. in care s-au modificat impuritatile la sonda :
- unu cresc de la 65 % la 80 % ;
- trei cresc de la 40 % la 60 % .



In urma cresterii impuritatilor la sondele 1 si 3 observam ca graficul nu isi schimba forma
iar sondele se comporta ca si inainte de cresterea procentului de impuritati la cele 2 sonde.



44


Scenariul 2. sa modificat diametrul tubingului la sonda doi de la 3 inch la 2,5 inch.



In continuare se observa ca si dupa modificarea diametrului tubingului la sonda 2 graficul
continua sa ramana acelasi ceea ce denota ca sondele noastre continua sa functioneze in acelasi
ritm ca si pana acum.


45


Scenariul 3. se modifica presiunile de zacamant astfel :
- la sonda doi Pzac scade de la110 bar la 80 bar ;
- la sonda patru Pzac scade de la110 bar la 85 bar

In urma caderi presiunii de zacamant la sondele 2 si 4 observam ca in ciuda scaderi
presiuni de zacamant sonda 4 continua sa functioneze ca si pana acum sisa isi cumulize productia
cu sonda 1 la aceeasi 2950 m, pe cand sonda 2 nu mai apare in grafic, ceea ce denota ca nu mai
produce.



46


Scenariul 4. sa modificat presiunea la parc de la 25 bar la 20 bar.

O data cu scaderea presiunii la parc sonda 2 incepe sa produca din nou si reuseste sa isi
cumuleze productia cu sonda 1 la distanta de 2370 m si mai departe cu sonda 4 la distanta de 3190
m.
Pe cand sonda 3 continua sa produca la presiunea de 96 bar dar fara sa isi poata cumula
productia cu celelalte 3 sonde ,neajungand la parc.
In concluzie ,dupa degardarile successive suferite de cele 4 sonde caderile presiunilor de
zacamant si scaderea presiuni la parc contribuie la modificarea rezultatelor obtinute de sondele
noastre.