Sunteți pe pagina 1din 31

IULIANA PANAIT

MOMENT ORTOGRAFIC

CULEGERE DE EXERCIŢII

MOTTO:

Ortografia înseamnă respect faţă de tine însuţi. Scriind şi făcând greşeli de ortografie poţi fi desconsiderat înainte de a fi cunoscut, deoarece corectitudinea scrisului este o calitate a omului cult.” Pedagogul francez Rene Pariss

IULIE 2012

CUPRINS

I. SUBSTANTIVUL

A. Singularul anumitor substantive

3

B. Pluralul anumitor substantive comune

9

C. Forma de feminin a unor substantive

11

D. Ortografierea cu vocală/consoană dublă

12

E. Articularea cu articol hotărât a unor substantive

13

F. Substantive compuse

17

G. Ortografierea unor substantive la dativ-genitiv

18

H. Anexe

20

II. VERBUL

III. ADJECTIVUL

IV. PRONUMELE

V. NUMERALUL

VI. ADVERBUL

VII. PREPOZIŢIA

VIII. CONJUNCŢIA

CAPITOLUL I

SUBSTANTIVUL

A. SINGULARUL ANUMITOR SUBSTANTIVE

1. Alege varianta corect scrisă a următoarelor substantive comune:

capot – capod cucoană cocoană espadrilă expadrilă ghips – gips greier – greiere mâzgăleală măzgăleală pardisiu – pardesiu remuneraţie renumeraţie servici – serviciu sticks – stiks taxi – taxiu ţumburuş ţâmburuş cămaşe cămaşă

R: capot, cucoană, espadrilă, ghips, greier, mâzgăleală, pardesiu, remuneraţie,serviciu, sticks, taxi, ţumburuş, cămaşă.

Vezi Anexa 1, pagina 20.

2. Cu e sau fără e? Alege varianta corect scrisă a următoarelor substantive comune apoi

rescrie-le într-un tabel cu două coloane, în funcţie de terminaţie:

arbor – arbore berbec – berbece biscuit – biscuite brustur – brusture ciucur – ciucure fagur – figure graur – graure greier – greiere mugur – mugure piepten – pieptene plastur – plasture sâmbur – sâmbure schelet – schelete tutor – tutore

R:

Substantive cu teminaţia e

Substantive cu terminaţia fără e

arbore

berbec

brusture

biscuit

ciucure

graur

fagure

greier

nasture

mugur

pieptene

plasture

sâmbure

schelete

strugure

tutore

3. Precizează varianta corect scrisă a următoarelor nume proprii:

Costache Negruţi – Costache Negruzi - Costache Negruzzi Ion Pilat – Ion Pillat Vasile Alecsandri – Vasile Alexandri Gelu Naum – Gellu Naum

Vezi Anexa 4, pagina 24.

4. Rescrie corect enunţul. Trece-l la plural.

Am mâncat un gref/ o grefă/ un grep.

R:

Am mâncat un grep. Am mâncat nişte grepuri/grepfruturi.

Definiţii explicative conform DEX:

GREF, grefuri (grefi), s. n. (m.) Veche măsură de lungime egală cu a şaisprezecea parte dintr-un cot. GRÉFĂ 1 , grefe, s. f. Serviciu din cadrul unei instanțe judecătorești, care întocmește, păstrează, comunică etc. actele de procedură. GRÉFĂ 2 , grefe, s. f. 1. Fragment de țesut sau organ transplantat dintr-o regiune în alta a corpului aceluiași individ sau de la un organism la altul; grefon, transplant. 2. Operație de refacere a unui țesut sau a unui organ cu ajutorul unei grefe GREP, grepuri, s. n. Grepfrut. – Prescurtare din grepfrut. GRÉPFRUT, grepfruturi, s. n. Fruct citric de culoare galbenă, mai mare decât portocala, cu gust plăcut, acrișor-amărui, produs de un arbore subtropical; grep.

5. Cu a sau cu ea? Subliniază varianta corectă.

greşeală greşală dojeană dojană mânjeală mânjală

îndârjeală- îndârjală tânjeală tânjală

R: greşeală, dojană, mânjeală, îndârjeală, tânjală.

6. Cu cs sau cu x? Alege varianta corectă.

asterisc – asterix rucsac – ruxac escursie – excursie escroc – excroc escavator – excavator eschimos – exchimos escortă excortă ficsaţie fixaţie macsilar – maxilar lincs – linx sfincs – sfinx sconcs – sconx

R: asterisc, rucsac, excursie, escroc, excavator, eschimos, escortă, fixaţie, maxilar, linx, sfinx, sconcs.

7. Cu h sau fără h. Precizează care este varianta corectă.

alviţă halviţă alva – halva arababură harababură eleşteu heleşteu tailandez – thailandez ganez – ghanez carismatic – charismatic ortensie – hortensie

R: alviţă, halva, heleşteu, harababură, thailandez, ghanez., charismatic, hortensie

8. Cu ie sau cu e? Alege varianta corectă.

ire – ieşire eră - ieră aevea – aievea bae- baie erarhie - ierarhie epocă -iepocă curcubee – curcubeie alee – aleie poet – poiet poezie - poiezie femeee – femeie caet - caiet foae – foaie gutue – gutuie

maestate - maiestate idee - ideie noembrie – noiembrie orhidee - orhideie voevod – voievod cue – cuie proect – proiect statue –statuie traectorie – traiectorie ghişee ghişeie muche – muchie

R: ieşire, eră, aievea, baie, ierarhie, epocă, curcubeie, alee, poet, poezie, femeie, caiet, foaie, gutuie, maiestate, idee, noiembrie, orhidee, voievod, cuie, proiect, statuie, traiectorie, ghişee, muchie.

Explicaţii:

În cuvintele din fondul tradiţional se pronunţă şi se scrie de obicei ie, nu e. Ieşire, aievea, baie, curcubeie, femeie, foaie, gutuie, noiembrie, voievod, cuie. E iniţial în neologisme se scrie e: eră, epocă, alee, poet, poezie, idee, orhidee. Există o serie de neologisme care se pronunţă şi se ortografiază cu ie: ierarhie, caiet, maiestate, proiect, statuie, traiectorie.

9. Cu oa sau cu ua. Alege varianta corectă.

fermoar – fermuar savoare – savuare acoarelă acuarelă cacaoa – cacaua cafeaua – cafeaoa roa - roua flăcăoaş flăcăuaş patinoar – patinuar unsoare – unsuare turcoaică turcuaică balansoar – balansuar coarţ cuarţ goaşă guaşă culoar – culuar surioară suriuară igoană iguană scoar – scuar lavoar – lavuar băcăoan bacăuan coafor – cuafor coafeză cuafeză coafură cuafură

R: fermoar, savoare, acuarelă, cacaua, cafeaua, roua, flăcăuaş, patinoar, unsoare, turcoaică, balansoar, cuarţ, guaşă, culoar, surioară, iguană, scuar, lavoar, băcăuan, coafor, coafeză, coafură.

10. Cu s sau cu z. Subliniază varianta corectă.

căsnicie znicie casma – cazma fantasmă fantazmă plasmă - plazmă glesnă gleznă cismă cizmă pleonasm -pleonazm cismărie cizmărie disident –dizident premisă premiză basorelief – bazorelief agheasmă – agheazmă fascism – fascizm disertaţie dizertaţie mâsgă – mâzgă năsbâtie năzbâtie pusderie – puzderie filosof – filozof filosofie – filozofie sgură zgură basma – bazma măslină măzlină smalţ zmalţ trăsnaie trăznaie slot – zlot ismă izmă smeură zmeură mireasmă mireazmă trăsnet - trăznet

R:

snicie znicie casma – cazma fantasmă fantazmă plasmă - plazmă glesnă gleznă cismă cizmă pleonasm -pleonazm cismărie – cizmărie disident –dizident premisă premiză basorelief - bazorelief agheasmă - agheazmă fascism - fascizm disertaţie dizertaţie mâsgă mâzgă năsbâtie năzbâtie pusderie - puzderie filosof – filozof

filosofie – filozofie sgură zgură basma – bazma măslină măzlină smalţ zmalţ trăsnaie trăznaie slot – zlot smeură zmeură islaz – izlaz mireasmă mireazmă trăsnet - trăznet

11. Cu s sau cu ş? Subliniază varianta corectă.

stat/ştat de plată stras/ştras muschetar/muşchetar scenă/şcenă spriţ/şpriţ spray/şpray adolescent/adeleşcent cosciug/coşciug spagat/şpagat vesmânt/veşmânt

R :

stat/ştat de plata stras/ştras muschetar/muşchetar scenă/şcenă spriţ/şpriţ spray/şpray adolescent/adeleşcent cosciug/coşciug spagat/şpagat vesmânt/veşmânt

12. Cu n sau cu m? Subliniază varianta corectă.

fanfară famfară bonfaier – bomfaier îngânfare – îngâmfare panflet – pamflet triunf – triumf anvon – amvon Zanfir – Zamfir tranvai – tramvai sinfonie – simfonie amalgan – amalgam

R:

fanfară famfară bonfaier – bomfaier îngânfare – îngâmfare panflet – pamflet triunf – triumf anvon – amvon Zanfir – Zamfir tranvai – tramvai sinfonie - simfonie amalgan – amalgam

13. Rescrie corect enunţurile următoare:

Poietul Mihai Eminescu a scris multe poiezii frumoase. Poiezia cea mai cunoscută este Luceafărul.

R:

Poetul Mihai Eminescu a scris multe poezii frumoase. Poezia cea mai cunoascută este Luceafărul.

B. PLURALUL ANUMITOR SUBSTANTIVE COMUNE

14. Alege forma corectă de plural a următoarelor substantive comune:

festivaluri – festivale chitări – chitare suporţi – suporturi reactori – reactoare jante – jenţi ingrediente – ingredienţi colonei – coloneli avatare – avataruri monede – monezi ciocolate –ciocolăţi filee – fileuri beregate – beregăţi turnire – turniruri coale – coli amiază – amiezi – amieze

R: festivaluri, chitare, suporturi, reactoare, jante, ingrediente, colonei, avataruri, monede, ciocolate, fileuri, beregate, turniruri, coli, amiezi.

Vezi Anexa 5, pagina 25.

15. Precizează care este pluralul următoarelor substantive comune:

albuş, rucsac, chibrit, coşmar, furtun, hotel, pervaz, şiret, trabuc, aragaz, furtună.

R: albuşuri (nu albuşe), rucsacuri (nu rucsaci, nici rucsace), chibrituri (nu chibrite), furtunuri (nu furtune), hoteluri (nu hotele), şireturi (nu şirete), trabucuri (nu trabuce), aragazuri (nu aragaze), furtuni (nu furtune).

16. Alege varianta corectă de plural pentru substantivul vis din următoarele enunţuri:

a)

De două nopţi am numai vise/visuri ciudate.

b)

De când era mic, Andrei are vise/visuri măreţe.

R:

a)

vise

b)

visuri

Vis – vise – imagine din timpul somnului Vis – visuri - aspiraţie

17. Precizează forma corectă de plural a următoarelor substantive comune. Transcrie

substantivele pe trei coloane, în functie de terminaţia de la plural – ee, ie, uri.

curcubeie – curcubee zmee – zmeie – zmei licee – liceie trofee – trofeie caree – careuri heleşteie heleştee defilee – defileie – defileuri muzeie – muzee ghişee ghişeuri

R: curcubeie, zmei, licee, trofee, heleşteie, defileuri, careuri, muzee, ghişee

-ee

-ie

-uri

licee

curcubeie

defileuri

trofee

heleşteie

careuri

muzee

ghişee

18. Alege forma corectă de plural a următoarelor substantive comune apoi transcrie-le într- un tabel cu două coloane, în funcţie de desinenţa de plural – e sau uri.

aerodroame – aerodromuri albuşe albuşuri aragaze - aragazuri blesteme – blestemuri burghie – burghiuri chibrite – chibrituri duele – dueluri ghişee ghişeuri morminte – mormânturi refrene – refrenuri

R:

Substantive cu desinenţa

Substantive cu desinenţa

de plural -e

de plural -uri

Blesteme

Aerodromuri

Burgie

Albuşuri

Ghişee

Aragazuri

Morminte

Chibrituri

refrene

dueluri

19. Precizează care este pluralul următoarelor substantive comune: comedie, stafie, bucurie, exerciţiu, spaţiu, sanie.

R:

comedie – comedii stafie – stafii bucurie – bucurii exerciţiu exerciţii spaţiu spaţii sanie – nii

Explicaţie:

Având deja un i în rădăcina cuvântului, aceste substantive comune primesc al doilea i la plural, numit desinenţă de plural.

20. Explică ortografierea cu 2 de i a următoarelor substantive: poezii, copii, geamgii, cafegii, camionagii.

R: primul i face parte din rădăcina cuvântului, al doilea i reprezintă desinenţa de plural. Poezie – rădăcina cuvântului: poezi (poezie, poezioară) Copil – rădăcina cuvântului: copi (copil, copilaş, copilandru, copilărie)

C. FORMA DE FEMININ A UNOR SUBSTANTIVE

21. Precizează femininul următoarelor substantive la singular şi la plural:

eschimos

filolog

pedagog

patriot

escroc

stomatolog

R:

eschimos – eschimosă (nu eschimoasă!), plural – eschimose (nu eschimoase!) filolog – filologă (nu filoloagă!), plural filologe (nu filoloage!) pedagog – pedagogă (nu pedagoagă!), plural pedagoge (nu pedagoage!)

patriot – patriotă (nu patrioată!), plural patriote (nu patrioate!) escroc – escroacă, plural escroace stomatolog – stomatologă (nu stomatoloagă!), plural stomatologe (nu stomatoloage!)

D. ORTOGRAFIEREA CU VOCALĂ/CONSOANĂ DUBLĂ

a) Scrierea substantivelor cu vocală dublă

oo: alcool, zootehnie, zoologie, coordonare, cooperaţie.

Atenţie! – proroc, nu prooroc – prerie, nu preerie

ee: alee, idee, orhidee, feerie licee, trofee, muzee, turnee, ghişee, relee reexaminare, reedificare, reeditare, reeşalonare, reevaluare (la substantivele care au iniţiala e şi li se adaugă prefixul re) Andreea, Salomeea, Filofteea, Coreea, coreean, Doroteea

ii: ştiinţă, neştiinţă, fiinţă, fiică, fii, cuviinţă, necuviinţă, înştiinţare, conştiinţă, viitor, viitură, vii (pluralul de la substantivul feminin vie), scriitor, ţiitor poezii, câmpii, vii, aplicaţii, exerciţii, excursii, spaţii, sănii, stafii, instituţii, naţii, copilării, prostii, explicaţii, camionagii, cafegii, geamgii (pluralul substantivelor comune care la singular se termina în ie sau iu) poeziile, câmpiile, viile, aplicaţiile, exerciţiile, excursiile, spaţiile etc băieţii, fraţii, oamenii (i1- desinenţă de plural, i2 articol hotărât)

uu: reziduu – plural reziduuri

b) Scrierea substantivelor cu consoană dublă:

nn înnorare, înnodare, înnebunire, înnoire, înnoptare, înnegrire, înnădire Obs! Prefixul în impune scrierea cu nn când se alătură la cuvintele care încep cu n.

Înot, înec se scriu un un singur n!

cc accept, accepţiune, accident, acces, accesare, accent, occident, acceleraţie, accelerare, acceptabil, accesoriu, acciză, succes, succesiune, vaccin

E. ARTICULAREA CU ARTICOL HOTĂRÂT A UNOR SUBSTANTIVE

22. Explică ortografierea cu 2 de i a următoarelor substantive comune: racii, leii, băieţii, tigrii.Alcătuieşte enunţuri pentru fiecare dintre aceste substantive comune.

R: i1 – desinenţă de plural, I 2 – articol hotărât.

Răspunsuri posibile:

Au mers înapoi ca racii. Nu e de glumit cu leii. Băieţii aceia sunt glumeţi. M-au speriat tigrii cei fioroşi.

23. Alcătuieşte enunţuri pentru următoarele forme:

oameni – oamenii adolescenţi adolescenţii tigri – tigrii maestri – maeştrii aştri trii arbitri – arbitrii

Răspunsuri posibile:

Am întâlnit oameni fericiţi. Oamenii aceia se cunosc.

Adi şi Bogdan sunt adolescenţi. Majoritatea părinţilor nu se înţeleg cu adolescenţii.

La Grădina Zoologică sunt doi tigri. Tigrii sunt animale fioroase.

Au devenit nişte maeştri ai dansului. Despre maestrii muzicii au fost scrise numai cuvinte de laudă.

Am observat prin binoclu cei doi aştri. Aştrii din povestea lui au puteri miraculoase.

Cîţiva arbitri nu s-au prezentat. Jucătorul s-a certat cu arbitrii.

24. Explică ortografierea cu 3 de i a următoarelor substantive comune: copiii, geamgiii, cafegiii. Alcătuieşte eunţuri cu ele.

R: i1 – face parte din rădăcina cuvântului, i2 este desinenţa de plural, i3 – este articolul hotărât.

Răspunsuri posibile Copiii se joacă în curte. Cu copiii aceia m-am înţeles de minune. Geamgiii au venit la lucru.

S-a întâlnit cu geamgiii recomandaţi de tine. Cafegiii şi-au dat întâlnire la ora două. Nu pot concura cu cafegiii înverşunaţi de acolo.

25. Alege varianta corectă:

Nişte copii/nişte copiii Alţi copii/ alţi copiii Copii altora/ copiii altora Acei copii/ acei copiii Copii aceia/ copiii aceia Unor copii/ unor copiii Copii unora/ copiii unora Jucăriile copiilor/ jucăriile copilor Doi copii/ doi copi/ doi copiii Aceiaşi copii/ aceiaşi copiii Copii vecinului/ copiii vecinului Copii pleacă/ copiii pleacă Acei copii pleacă/ acei copii pleacă Frumoşii copii/ frumoşii copiii Copii deştepti/ copiii desteptii au note bune Copii cei drăguţi/ copiii cei drăguţi Toţi copii/ toţi copiii

R: nişte copii, alţi copii, copiii altora, acei copii, copiii aceia, unor copii, copiii unora, jucăriile copiilor, doi copii, aceiaşi copii, copiii vecinului, copiii pleacă, acei copii pleacă, frumoşii copii, copiii deştepţi, copiii cei drăguţi, toţi copiii

26. Rescrie corect enunţurile:

Au sosit membri/membrii echipei. Toţi membri/membrii au fost prezenţi. Comisia are trei mebri/membrii. S-au întors câţiva membri/membrii. Membrii cei importanţi lipsesc. M-am întâlnit cu alţi membri/membrii. Pe acei membri/membrii îi cunosc. Ambii membri/membrii au votat. Cei mai buni membri/membrii au fost felicitaţi.

Sugestie: prin analogie cu elevi/elevii

R:

Au sosit membrii echipei. Toţi membrii au fost prezenţi. Comisia are trei membri. S-au întors câţiva membri. Membrii cei importanţi lipsesc. M-am întâlnit cu alţi membri. Pe acei membri îi cunosc.

Ambii membri au votat. Cei mai buni membri au fost felicitaţi.

27. Subliniază varianta corectă:

Nişte codri/codrii Întinderi de codri/codrii Codri/codrii au înverzit Câţiva codri/codrii Aceşti codri/codrii Aceiaşi codri/codrii Codri/codrii ai Carpaţilor Codri/codrii Carpaţilor Ce codri/codrii sunt aceştia? Codri/codrii cei înalţi Toţi codri/codrii Codri/codrii cei mari Codri/codrii noştri

Sugestie; prin analogie cu alte substantive masculine, de exemplu copaci/copacii.

R:

Nişte codri/codrii Întinderi de codri/codrii Codri/codrii au îverzit Câţiva codri/codrii Aceşti codri/codrii Aceiaşi codri/codrii Codri/codrii ai Carpaţilor Codri/codrii Carpaţilor Ce codri/codrii sunt aceştia? Codri/codrii cei înalţi Toţi codri/codrii Codri/codrii cei mari Codri/codrii noştri

28. Subliniază varianta corectă:

Nişte fii/fiii Cei mai buni fii/fiii Fii/fiii au plecat Cei zece fii/fiii Fii/fiii celor doi Fii/fiii acestora Toţi fii/fiii Ambii fii/fiii Unii fii/fiii Fii/fiii înşişi Aceşti fii/fiii Fii/fiii aceştia Fii/fiii celoralţi

Ceilalţi fii/fiii

Observaţie:

Fiu –fii – fiii i1- face parte din rădăcina cuvântului, i2 este desinenţa de plural, i3 – este articolul hotărât Nu există, nu se scrie niciodată substantivul fi , nu se scrie niciodată cu un singur i.

R:

Nişte fii/fiii Cei mai buni fii/fiii Fii/fiii au plecat Cei zece fii/fiii Fii/fiii celor doi Fii/fiii acestora Toţi fii/fiii Ambii fii/fiii Unii fii/fiii Fii/fiii înşişi Aceşti fii/fiii Fii/fiii aceştia Fii/fiii celoralţi Ceilalţi fii/fiii

29. Taie variantele incorecte:

Acei uli/ulii/uliii au zburat. Uli/ulii/uliii aceia Cei zece uli/ulii/uliii Barcagi/barcagii/barcagiii au ajuns. Barcagii/barcagiii înşişi M-am împrietenit cu doi barcagii/barcagiii. Anumiţi fraţi/fraţii Fraţi/fraţii tăi Are doi fraţi/fraţii. Ochi/ochii/ochiii care nu se văd se uită. Are ochi/ochii cei mai frumoşi. Trei miniştri/miniştrii Miniştri/miniştrii guvernului

R:

Acei uli/ulii/uliii au zburat. Uli/ulii/uliii aceia Cei zece uli/ulii/uliii Barcagi/barcagii/barcagiii au ajuns. Barcagii/barcagiii înşişi M-am împrietenit cu doi barcagii/barcagiii. Anumiţi fraţi/fraţii Fraţi/fraţii tăi Are doi fraţi/fraţii. Ochi/ochii/ochiii care nu se văd se uită. Are ochi/ochii cei mai frumoşi.

Trei miniştri/miniştrii Miniştri/miniştrii guvernului

30. Alcătuieşte enunţuri cu următoarele forme :

maeştri maeştrii socri – socrii metri – metrii kilometri – kilometrii litri – litrii monştri monştrii

spunsuri posibile:

I-am cunoscut pe maeştri. Maeştrii sunt modeşti. Cei doi socri s-au înţeles de minune. Socrii i-au făcut zile amare. Gardul are trei metri. Metrii i-am măsurat singur. Am parcurs pe jos trei kilometri. Kilometrii mi s-au părut mai puţini la întoarcere. Câţi litri de apă vrei? Litrii aceia nu i-am socotit. L-au speriat monştrii. A vizionat un film cu monştri.

31. Articulează cu articol hotărât, la plural, următoarele substantive comune: cafegiu, geamgiu, copil, fiu, ministru, maestru, kilometru, camionagiu.

R: cafegiii, geamgiii, copiii, fiii, miniştrii, maeştrii, kilometrii, camionagiii.

32. Articulează cu articol hotărât, la plural, următoarele substantive comune: exerciţiu, interogatoriu, beneficiu, omagiu, carie.

R: exerciţiile, interogatoriile, beneficiile, omagiile, cariile.

F. SUBSTANTIVE COMPUSE

33. Alege forma corectă a următoarelor substantive compuse:

răufăcător / rău-făcător argint viu /argint-viu vicepreşedinte / vice-preşedinte redactor şef / redactor-şef dupăamiază / după-amiază binecuvântare / bine-cuvântare floare de colţ / floare-de-colţ bun rămas / bun-rămas strâmbă lemne / strâmbă-lemne

untdelemn / unt de lemn / unt-de-lemn floarea soarelui / floarea-soarelui maţe fripte / maţe-fripte blocturn / bloc-turn

R: răufăcător, argint-viu, vicepreşedinte, redactor-şef, după-amiază, binecuvântare, floare-de-colţ, bun- rămas, strâmbă-lemne, untdelemn, floarea-sorelui, maţe-fripte, bloc-turn.

Vezi Anexa 7, pagina 28.

G. ORTOGRAFIEREA UNOR SUBSTANTIVE LA DATIV-GENITIV

34. Alege varianta corectă de dativ-genitiv a următoarelor substantive comune:

vulpii – vulpei mamei – mamii fetei – fetii unei nore – unei nurori acelei nore – acelei nurori mătuşei mătuşii tandreţei tandreţii aripei – aripii amiezei – amiezii

R: vulpii, mamei, fetei, unei nurori, nurori, mătuşii, tandreţei, aripii, amiezii.

Explicaţie:

Dativul şi genitivul substantivelor feminine se formează plecând de la pluralul substantivului şi adăugând desinenţa de DG – i. Substantivul noră are forma de plural neregulată – nora- nurori, nu nore, deci şi DG va fi nurorii.

Observă forma de plural a următoarelor substantive şi apoi terminaţia de dativ-genitiv:

o

casă două case – DG – casei

o

fată două fete –DG – fetei

o

femeie – două femei – femeii

o

minge – două mingi –DG mingii (nu mingiei!)

o

nădejde nădejdi – DG – dejdii

Excepţii: o vie – două vii – DG - viei o comedie –două comedii – DG – comediei

35. Precizează forma de DG singular a următoarelor substantive:

grădina, bunica, ciocolată, piaţă, regulă, sacoşă, iapă, poiană, după-amiază, rugină.

R: grădinii, bunicii, ciocolatei, pieţei, regulii, sacoşei, iepei, poienii, după-amiezii, ruginii.

36. Alege forma corectă de dativ-genitiv a următoarelor substantive comune:

tată tatălui - tatii – tatei piele – pielei – pieii, pielii cenuşii - cenuşei marmeladă marmelăzii – marmeladei uşei uşii cloşcă cloştei cloştii cămaşei cămăşii regulii – regulei pieţei pieţii zgurei – zgurii plapumei – plapumii – plăpumii săptamânii săptămânei gogoaşei gogoşii

R: tatei, pieii, cenuşii, marmeladei, uşii, cloştii, cămăşii, regulii, pieţei, zgurii, plăpumii, săptămânii, gogoşii.

ANEXA 1 Ortografierea unor substantive comune

CORECT

GRESIT

adaos

adaus aliniat antecameră arbor asterix autovehicol bacnotă bătae berbece biscuite broşe brustur cămaşe capod caserie cazino cenuşe ciucur cuafor coaje conlocatar covalescenţă colidor creiaţie creiativitate crenvuşti, cremvuşti cocoană coloar, culuar coloare, culuoare delicvent dojeană egzemă ierbivor exchimos eschimoasă escavator fagur foraş fascicol filoloagă firmitură flutur funerarii genoflexiune genunche jerbera gips

alineat

anticameră

arbore

asterisc

autovehicul

bancnotă

bătaie

berbec

biscuit

broşă

brusture

cămaşă

capot

casierie

cazinou

cenuşă

ciucure

coafor

coajă

colocatar

convalescenţă

coridor

creaţie

creativitate

crenvurşti

cucoană

culoar

culoare

delincvent

dojană

eczemă

erbivor

eschimos

eschimosă

excavator

fagure

făraş

fascicul

filologă

firimitură

fluture

funeralii

genuflexiune

genunchi

gerbera

ghips

glonţ gogoşărie graure greier greşeală grijă handbal îndârjeală întreprindere itinerar jăratic juxtapunere linoleum magazioner maiou mânjeală mâzgăleală mâzgălire mâzgălitură minge mostră muchie mugur nasture opţiune orhidee ostatic păianjen pancartă panglică pardesiu patinoar perciune peregrin petic pieptene, pieptăn plastilină plasture poet poezie pojghiţă portmoneu preşedinţie promptitudine proprietar proroc pulover purice relicvă repaus repercusiune

glonte

gogoşerie

graur

greiere

greşală

grije

hambal

îndârjală

inteprindere

itinerariu

jăratec

justapunere

linelou

magaziner

maieu

mânjală

măzgăleală

măzgălire

măzgălitură

mingie

monstră

muche

mugure

nastur

obţiune

orhideie

ostatec

păianjăn

pancardă

pamblică

pardisiu

patinuar

perciun

pelegrin

petec

piaptăn, piepten

plastelină

plastur

poiet

poiezie

poşghiţă

pormoneu

preşedenţie

promtitudine

propritar

prooroc

plovăr

puric

religvă

repaos

repercusiune

reşou

reşeu

ridiche

ridichie

sălbatic

sălbatec

sâmbure

sâmbur

satin

saten

schelete

schelet

schi

ski

seceră

secere

seringă

siringă

serviciu

servici

simptom

simtom

şoarece

şoarice, şoarec

strugure

strugur

talcioc

tancioc

tânjală

tânjeală

ţigară

ţigare

tramvai

tranvai

triumf

triunf

tumoare, tumoră

tumoară

tutore

tutor

ucrainean

ucrainian

uşă

uşe

vaselină

vasilină

vehicul

vehicol

verighetă

vereghetă

ANEXA 2 Conform DOOM2 sunt considerate în variaţie liberă, formele de singular ale următoarelor substantive comune:

balegă baligă bulgăr bulgăre cafeină cofeină calamar – calmar cartilaj – cartilagiu cearceaf – cearşaf chiorăială ghiorăială chiorăit ghiorăit chiorăitură ghiorăitură clovn – claun corigent – corijent corijenţă corigenţă fierăstrău ferăstrău germen – germene lăcaş locaş mănăstire mânăstire muschetar – muşchetar pântec – pântece percheziţie perchiziţie pionepiuneză puma – pumă sandvici – sendviş , dar nu sandviş! stras – ştras topogan – tobogan tumoare – tumoră (dar nu şi tumoară) votcă vodcă

ANEXA 3 Există o serie de substantive comune care admit două variante de plural conform DOOM2:

acumulator – acumulatori/acumulatoare amalgam – amalgame/amalgamuri amanet – amanete/amaneturi antet – anteturi/antete balot – baloturi/baloţi căpşună căpşune/căpşuni chipiu – chipie/chipiuri cicatrice – cicatrice/cicatrici coardă – coarde/corzi cocoloş – cocoloaşe/cocoloşi copertă coperte/coperţi crucifix – crucfixe/crucifixuri divan – divane/divanuri găluşcă găluşte/găluşti ghiont – ghionţi/ghionturi hamac – hamace/hamacuri item – itemi/itemuri/iteme

legăturică legăturici/legăturele lighean – lighene/ligheane madrigal – madrigale/madrigaluri maraton – maratoane/maratonuri marmuraă – marmure/marmuri nectar – nectare/nectaruri nivel – nivele/niveluri piedestal – piedestale/piedestaluri râpă – rape/râpi râpă – râpi/râpe robinet – robinete/robineti slogan – slogane/sloganuri tăiţei tăieţei titirez – titirezi/titirezuri tunel – tuneluri/tunele voiaj – voiajuri/voiaje vopsea – vopsele/vopseluri vreme – vremuri/vremi

ANEXA 4 Ortografierea substantivelor proprii româneşti, nume de persoane:

CORECT

GREŞIT

Alecu Russo Alexandru Macedonski Alexandru Philippide Alexandru Rosetti Anton Pann Barbu Stefanescu Delavrancea Bogdan Petriceicu Hasdeu Cezar Bolliac Costache Negruzzi Gellu Naum Ion Heliade Rădulescu Ion Pillat Mihail Kogălniceanu Nicolae Kretzulescu Tudor Arghezi Vasile Alecsandri

Alecu Ruso Alexandru Macedonschi Alexandru Filipide Alexandru Roseti Anton Pan Barbu Stefanescu De la Vrancea Bogdan Petriceicu Haşdeu Cezar Boliac Costache Negruţi Gelu Naum Ion Eliade Rădulescu Ion Pilat Mihail Cogălniceanu Nicolae Creţulescu Tudor Arghezzi Vasile Alexandri

ANEXA 5 Pluralul unor substantive comune:

CORECT

GREŞIT

aerodromuri albuşuri anacoluturi aragazuri aripi aştri avataruri aziluri bărbi biruinţe blesteme boschete burghie cabluri catarge chibrituri chinezi chitare ciocolate colinde cozi colonei compromisuri coşmaruri coteţe cotidiane - ziare cratiţe dihănii dueluri duete echipaje festivaluri filete francezi fundaluri furtuni furtunuri genocide ghişee gogoşi habitate hidranţi horoscoape hoteluri îngheţate ingrediente irlandezi

aerodroame

albuşe

anacolute

aragaze

aripe

astre

avatare

azile

barbe

biruinţi

blestemuri

boscheţi

burghiuri

cable

catarguri

chibrite

chineji

chitări

ciocolăţi

colinzi

coade

coloneli

compromise

coşmare

coteţuri

cotidiene

cratiţi

dihanii

duele

dueturi

echipajuri

festivale

fileturi

franceji

fundale

furtune

furtune

genociduri

ghişeuri

gogoaşe

habitaturi

hidrante

horoscopuri

hotele

îngheţăţi

ingredienţi

irlandeji

itinerare

itinerarii

jante

jenţi

japonezi

japoneji

lacrimi

lacrime

marfare

marfaruri

monede

monezi

morminte

mormânturi

moteluri

motele

noduli

nodule

oglinzi

oglinde

ogrăzi

ograde

omizi

omide

pâraie

pârâuri

parbrize

parbrizuri

pardesie

pardesiuri

pasteluri

pastele

pervazuri

pervaze

piersici

piersice

planşee

planşeuri

plăpumi

plapume

poieni

poiene

porţi

poarte

profiluri

profile

răni

rane

rastele

rasteluri

reactoare

reactori

refrene

refrenuri

refrene

refrenuri

reguli

regule

relee

releuri

remarci

remarce

rondeluri

rondele

roţi

roate

rucsacuri

rucsaci, rucsace

rugini

rugine

salate

sălăţi

scrutine

scrutinuri

seminare

seminarii

şevalete

şevaleturi

sindroame

sindromuri

şireturi

şirete

suliţe

suliţi

suporturi

suporţi

tălpi

talpe

ţărănci

ţărance

tenişi

teneşi

tentacule

tentacole

tighele

tigheluri

trabucuri

trabuce

trepiede

trepieduri

turniruri

turnire

ucraineni

ucrainieni

uliţe

uliţi

uzine

uzini

vămi

vame

zbuciumuri

zbuciume

zguri

zgure

ANEXA 6

Ortografia unor substantive proprii compuse nume de localităţi

Cu cratima

Fără cratimă

Alba-Iulia

Baia Mare Bolintinul din vale Câmpia de Vest Chiele Bicazului Curtea de Argeş Grădina Botanică Munţii carpaţi Ocna Sibiului Podişul Trnasilvaniei Roşiori-de-Vede Sâmbăta de Sus Valea Jiului Vârful cu Dor

Baia-Sprie

Bistrita-Năsăud

Caraş-Severin

Cluj-Napoca

Drobeta-Turnu-Severin

Miercurea-Ciuc

Popeşti-Leordeni

Rîmnicu-Sărat

Rîmnicu-Vâlcea

Sfantu-Gheorghe

Târgu-Mureş

Turnu-gurele

Observaţie

Se scriu cu liniuţă denumirile geografice alcătuite din două nume geografice cu formă de nominativ-acuzativ

Cu cratimă

Fără cratimă

Bicaz-Chei

 

Bolintin-Deal

Cândeşti-Deal

Domneşti-Sat

Lehliu-Gară

Tuşnad-Băi

Observaţie

Se scriu cu cratimă substantivele proprii formate din nume propriu de loc + substantiv comun cu rol distinctiv

ANEXA 7

Ortografia substantivelor compuse

Structura

Substantivele compuse scrise cu cratimă

Substantivele compuse scrise fără cratimă

 

bună-credinţă

bunăstare

Adjectiv

bună-creştere

bunăvoinţă

+

bună-cuviinţă

dreptunghi

substantiv

bun-gust

lungmetraj

bun-plac

primăvară

bun-rămas

clarviziune

bun-simţ

rea-credinţă

rea-voinţă

prim-plan

 

Au unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt

 

Observaţii

Părţile componente îşi păstrează individualitatea morfologică – primesc arrticol, au formă de plural Ex. bunei credinţe, reaua- credinţă, relei-credinţe

 

Din îmbinarea cuvintelor a rezultat un cuvânt compus cu un conţinut nou:

 

bună-creştere = politeţe bună-cuviinţă = politeţe bun-gust = simţ estetic bun-rămas = adio bun-simţ = decenţă

Structura

Substantive compuse scrise fără cratimă

 
 

binecuvântare

adverb

binefacere

+

răufăcător

substantiv

răuvoitor

Structura

Substantive

compuse scrise

cu cratimă

 

argint-viu

substantiv

făt-frumos

+

mamă-mare

adjectiv

coate-goale

piatră-vânătă

sânge-rece

vorbă-lungă

proces-verbal

mălai-mare

Substantiv

gură-spartă

+

maţe-fripte

verb

Substantiv

an-lumină

+

cal-putere

substantiv

bloc-turn

în nominativ

cuvânt-cheie

formular-tip

maşină-capcană

nord-est

puşcă-mitralieră

situaţie-limită

volt-amper

watt-oră

zi-lumină

zi-muncă

tată-socru

Susbtantiv

calul-dracului

+

cerul-gurii

substantiv

ochiu-boului

în genitiv

pasîrea-paradisului

sângele-voinicului

Verb

cască-gură

+

flutură-vânt

substantiv

încurcă-lume

linge-blide

 

papă-lapte

pierde-vară

sfarmă-piatră

strâmbă-lemne

târâie-brâu

ucigă-l-toaca

zgârie-brânză

Majoritatea denumirilor de plante, animale, inseecte se scriu cu liniuţă - indiferent dacă sunt formate din substantiv+substantiv în nominativ sau substantiv+substantiv în genitiv

arbore-de-cacao

arbore-de-cafea

coada-şoricelului

floarea-soarelui

floare-de-colţ

floare-de-nu--uita

gura-leului

regina-nopţii

rochiţa-rândunicii

traista-ciobanului

viţă-de-vie

 

câine-lup

cal-de-mare

fluture-de-mătase

gândac-de-bucătărie

gândac-de-Colorado

porc-sălbatic

stea-de-mare

urs-polar

Funcţii

agent-şef

director-adjunct

locotenent-colonel

meşter-lăcătuş

plutonier-major

prim-ministr

prim-procuror

redactor-şef

sergent-major

Observaţie

viceprimar !

viceministru !

BIBLIOGRAFIE

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicţionarul explicativ al limbii române, Ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998

Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001

Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura TEDITH FZH, Bucureşti, 2004