Sunteți pe pagina 1din 6

Hemiplegia - elemente de kinetoterapie

Alexandru Lefter Hemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. Cateodata declansarea este brusca, alteori este progresiva; disfunctia motorie sau senzoriala este prezenta la membrele de pe o singura parte si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii, hipersalivatie si disfazie. ....continuare

Hemiplegia - elemente de kinetoterapie

Hemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul hipertensiunii arte aterosclerozei. Cateodata declansarea este brusca, alteori este progresiva; disfunctia motorie sau senzo prezenta la membrele de pe o singura parte si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii, hipersa disfazie.

Paralizia poate fi flasca (in faza timpurie) sau spastica.

Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele:

Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele ridicate pasiv si lasate sa cada, cad inert si partea hemiplegica. Hemifata paralizata este atona, aparand semne de paralizie: comisura bucala de pa coborata, santul naso-labial sters; reflexul cornean abolit de partea hemiplegiei. Frecvent exista o devia capului si ochilor. Semnul Babinski este prezent. Apar modificari de tonus muscular si reflexe osteo-tend Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: semne de paralizie faciala, iar la nivelul membrelor inferior afectate forta musculara este abolita, reflexe osteo-tendinoase abolite, semnul Babinski prezent.

Hemiplegia spasmodica: apare dupa perioada de hemiplegie flasca. Se caracterizeaza prin forta musc obicei, diminuata mult, contractura si reflexe exagerate, semnul Babinski prezent, apar sinkinezii. Etiologie: Cauzele producerii hemiplegiei la adult sunt numeroase:

1. accidentele vasculare centrale Acestea pot fi:

* accidente vasculare hemoragice, care sunt produse de ruperea unui vas de snge pe fondul h arteriale sau de ruperea unui anevrism congenital.

Hemoragia central debuteaz brusc, cu dureri de cap, vom, delir, pierderea cunotinei i inst deficitului motor.

* accidente vasculare ischemice. Ischemia cerebral este produs de ntreruperea circulaiei sa arterele intra sau extra craniene. Aceast obstrucie poate fi produs de plcile aterosclerotice sau de a (arterita, boal reumatic a inimii) Simptomele se dezvolt rapid i pot fi diferite n funcie de localizarea ocluziei vasculare. 2. hemiplegii datorate compresiunii cerebrale

Acestea sunt datorate formatiunilor tumorale iar evoluia este n general lent. Tumorile pot fi be maligne (canceroase). Evoluia pacientului va fi, n cele mai multe dintre cazuri, n concordan cu tipul f tumorale. 3. hemiplegii datorate traumatismelor cranio cerebrale

Cauzele acestor traumatisme pot fi numeroase: accidente rutiere, cderi, agresiuni, ac cidente d accidente domestice, plgi produse de urme de foc etc.

n afar de pierderea capacitii de micare i a tulburrilor de sensibilitate, hemiplegiile mai pot afazie, tulburri psihice, tulburri de echilibru.

Prevenire:

controlul tensiunii combaterea aterosclerozei si prevenirea accidentelor t - decelarea precoce a compresiunilor cerebrale - investigaia cu tomograful sau RMN imediat ce apar (dureri de cap, greuri, ameeli etc.). O nlturare precoce a formatiunii tumorale poate face tratamentul mult mai simplu i mai eficace. - prevenirea traumatismelor cerebrale - hemiplegiile provocate de traumatisme cerebrale pot fi evitate unele msuri de protecie. Astfel, cnd mergem cu bicicleta, este bine s purtm o casc de protecie cu maina este bine s folosim centura de siguran care, n caz de accident rutier, ne ferete de a f parbriz. Cnd mergem la vntoare este bine s nu stm pe direcia de tragere a partenerilor de plceri

Odat hemiplegia instalata, pacientul va intra n sfera de activitate a echipei de recuperare, care din medici de diverse specialiti, kinetoterapeui, ergoterapeui, logopezi, asistente medicale i infirmier Evaluare functionala:

Aprecierea functiilor vitale: respiratie, deglutitia, masticatia, controlul defecatiei si al vezicii urina Aprecierea activitatii mintale si a capacitatii de comunicare (verbala, scrisa, prin mimica) Aprecierea sensibilitatii exteroceptive si proprioceptive a perceperii corpului. Aprecirea abilitatii motorii (reflexe si reactii reflexe, tonus muscular, coordonare pe partea neafe abilitatea miscarii trunchiului si a partii afectate). Aprecierea controlului motorin diverse situatii posturale(mobilitate, stabilitate, mobilitate controla Aprecierea activitatilor zilnice (ADL=Activities of Daily Living)

Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare Aprecierea integrarii familiale, sociale, ocupationale a pacientului.

Pe baza evaluarii functionale pacientii pot fi incadrati in trei stadii: initial,mediu(de specia avansat (de refacere) considerandu-le in scurgerea timpului de la momentul accidentului cerebra momentul refacerii, ma mult sau mai putin complet Obiective generale: - refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare; - cresterea si adaptarea capacitatii de efort; - ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpului; - formarea capacitatii de relaxare; - corectarea posturii si aliniamentului corpului; - cresterea mobilitatii articulare; - reeducarea respiratorie; - reeducarea sensibilitatii. Mijloace: - Mobilizari active, pasive, autopasive - Electroterapie - Masaj

Tratamentul: Recuperarea va ncepe cu o posturare a pacientului n pat pentru evitarea apariiei poziiilor vicioase, a escarelor. Se vor face apoi mobilizri pasive, exerciii de reluare a poziiei eznd i a ortostatismului i mersului. De asemenea o atenie deosebit trebuie acordat membrului superior.

n timpul recuperrii pot fi folosite diferite materiale de asisten: fotoliul rulant, bastoane tri sau tet rapod canadiene sau orteze.

Dac prima parte a tratamentului se va desfura n instituii specializate, partea a doua i mai lung se acas. n aceast perioad sprijinul familiei este de o importan capital. Astfel, familia trebuie s l aju s se reintegreze n societate i profesional.

Se cunosc trei nivele ale reabilitarii, atingerea carora au loc prin diferite mecanisme:

I nivel. Restabilirea - este vorba de restabilirea functionala a zonelor de inhibitie de protectie. Inhibitia de protectie este o masura fiziologica uneori capata caracter patologic, durind timp indelu imposibile restabilirea functiilor. Deaceea uneori o hemiplegie poate dura mult timp, leziunea neuronala Masurile medicale trebuie intreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele nervoase si s aceasta se poate obtine prin aplicarea gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor. Acest nivel se obtine in primele 6 luni dupa accidentul vasculr cerebral. II nivel. Compensatia - functia structurii lezate este preluata de alta structura indemna. Mecanismul ce permite sa atingem nivelul compensatiei il prezinta reorganizarea compensatorie - dar la se atinge o restabilire completa a functiilor, miscarile sint schimbate, cu defect.

III nivel. Readapterea, adaptarea catre defect In prezenta unui defect evident, cu leziune neuronala masiva lipseste posibilitatea compensarii din cauz difuze a cortexului. La pacient gradul handicapului va fi evident si persistent. Scopul acestui nivel va fi de a invata bolnavul catre auto deservire.

Masurile de baza a reabilitarii sint: 1. Kinetoterapia 2. Psihoterapia Restabilirea functiilor corticale superioare 3. Terapia prin munca 4. Tratamentul medicamentos 5. Fizioterapia Durata perioadei acute este determinata regresul procesului de dislocare si edem cerebral. In ictus he 1,5 6 sapt. In ictus iscemic 1 -4 In aceasta perioada se intreprind masuri pentru a salva viata pacientului si a stabiliza f Masurile de recuperare se incep cit mai precoce, dar dupa stabilizarea bolnavului. Reabilitarea pas kinetoterapia, masajul, gimnastica pasiva, respiratorie se incepe din p Reabilitarea activa este strict individuala si depinde de caracterul accidentului vascular cerebral. Kinetoterapia - se indeplineste sub forma de gimnastica curativa, elementele careia sint: 1. pozitiile anumite (posturile) 2. miscarile pasive 3. gimnastica respiratorie 4. privirea fixata si motilitatea oculara 5. masajul Trebuia de tinut cont de cresterea treptata a activitatilor si preintimpinarea oboselii. I.Tratarea prin pozitie Tratarea prin pozitii de gimnastica pasiva se incepe in: * ictus ischemic - la 2-4 zi * ictus hemoragic - la 6-8 zi in conditii de hemodinamica stabila. Exista diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea aparitiei contracturilor. Alternarea periodica a pozitiei membrelor in pozitia bolnavului pe spate si pe o parte. Alternarea pozitiilor pe spate, partea sanatoasa si partea bolnava. I. Pozitia pe spate

Capul pe perna, gitul flectat, umerii se sustin cu perna. Mina paretica se aranjeaza pe perna la distanta indreptata in articulatia cotului si mainii, degetele intinse. Coapsa paretica este in extensie si pusa pe pe II. Pozitia pe partea paretica

Capul se stabilizeaza in pozitia comoda, trunchiul putin intors si se mentine din spate si picioare cu pern

Coapsa piciorului paretic se aranjeaza in extensie, articulatia genunchiului in flexie usoara. Mana paretic pe perna. Mana sanatoasa se aranjeaza pe perna sau pe corp. Piciorul sanatos - pozitie pe perna usor articulatia genunchiului si coxofemorala. III Pozitie pe partea sanatoasa

Capul ocupa o pozitie pe o linie cu trunchiul, trunchiul usor flectat anterior. Mina paretica se aranjeaza p flectata in articulatie umarului sub un unghi de 90grd si intinsa.

Piciorul paretic usor flectat in articulatia coxofemurala si articulatia genunchiului, gamba si planta sint pla perna.

Mana sanatoasa ocupa o pozitia comoda. Piciorul sanatos se aranjeaza in extensia articulatiei genunch articulatia coxofemurala. La tratarea prin pozitie se va tine cont ca mana si articulatia umarului membrul afle la acelasi nivel pentru a evita extensia capsulei articulare - ce apare destul de frecvent si este insoti durerilor. II.Miscarile pasive.

Amelioreaza circulatia in membrele paretice, contribue la scaderea tonusului muscular, precum aparitia miscarilor active datorita influentei impulsurilor aferente ce apare in muschii si articulatiile memb paralizate.

Pentru a diminua hipertonusul muscular si preintimpinarea aparitiei schineziilor musculare mobi se incep din articulatiile mari ale membrelor, treptat trecind la cele mici.

Miscarile pasive se fac atit pe partea bolnava cat si pe cea sanatoasa cu un tempo lent (tempomareste tonusul muscular). Pentru acasta metodistul cu o mana apuca extremitatea mai sus de articula jos, facand apoi miscari in aceasta articulatie.

In fiecare articulatie se fac 5-10 miscari. Miscarile pasive se asociaza cu gimnastica respiratorie si invata in relaxarea activa a muschilor. III.Miscarile active In lipsa contraindicatiilor se incep: - ictus hemoragic -la 15-20 zi - ictus ischemic-la 7-10 zi de boala. Cerinta de baza - dozarea stricta a sarcinii si cresterea ei treptata.

Se disting exercitii cu caracter static, in care are loc contractia tonica a muschilor si exercitii cu carac (efectuarea miscarilor). In pareze severe gimnastica activa se incepe cu exercitii cu caracter static ca fiin Aceste exercitii, constau in mentinerea segmentelor membrelor in pozitia data (de kinetoterapeut).

Exercitiile cu caractre dinamic se efectueaza in primul rand pentru muschii ai caror tonus deobic mareste: m. abductori ai umarului, supinatori, extensorii bratului, mainii, degetelor, m. abductori ai coaps gambei si plantei.

In pareze profunde se incepe cu exercitii ideomotorii (bolnavul la inceput trebuie sa-si imagineze exercitiile date, iar apoi sa le efectueze, comentandu-le verbal) si exercitii in conditii necomplicate. Aces constau in inlaturarea fortei de greutate, si fortei de frecare ce complica efectuarea exercitiilor. Pentru ac miscarile se fac pe o suprafata orizontala, neteda, cu ajutorul metodistului care mentine segmentele me jos sau mai sus fata de articulatia in miscare.

O importanta mare se acorda miscarilor izolate in articulatii. Petru aceasta se foloseste procedeul de miscarii active, ce permite metodistului de a regla sarcina in diferite grupe de muschi. Trebuie urmarita r se permite retinerea respiratiei), extinderea m. hipertonici la inspiratie. Se efectuiaza toate miscarile pos aceasta articulatie cu un tempo lent. La baza formarii deprinderilor motorii sta formarea unor legaturi intr analizatori corticali, si atunci la gimnastica curativa se folosesc diferite forme de aferentatii (stimulatia pr exteroreceptorilor).

Spre sfirsitul perioadei acute a bolii se complica si caracterul miscarilor active, frecventa repetar exercitii si pentru trunchi (intoarceri si inclinari laterale, flexie, extensie.)

Incepind cu a 8-10 zi in ictus ischemic si de la 3-4 sapt. in ictus hemoragic daca permite starea gen bolnavului si hemodinamica, bolnavul se invata a sedea. La inceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durata se da o pozitie semisezanda sub un unghi de 30grd. In decurs de citeva zile sub controlul pulsului se ma si durata. Accelerarea pulsului la schimbarea pozitiei nu trebuie sa depaseasca 20 b./min.,la aparitia un evidente se micsoreaza unghiul de asezare si durata procesului.

Peste 6 zile unghiul de ridicare se mareste pina la 90grd, iar durata - pina la 15 min. apoi se inv cu picioarele coborite (mina paretica se fixeaza pentru a preintimpina extinderea capsulei articulare a um

In timpul asezarii piciorului sanatos periodic se aranjeaza pe cel bolnav pentru a repartiza masa co partea paretica.

Se trece la pozitia in picioare linga pat pe ambele picioare si alternand un picior cu altul (fixind articu genunchiului pe partea paretica cu ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu metodistului, iar pe masura imbunatatirii mersului - cu ajutorul cirjelor. Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care consta in flexia concomitenta a articulatia flexo-femurala , genunchiului , talocrurala. Ultima etapa este mersul pe scari . mana paretica fixata. IV MASAJUL Masajul, in lipsa contraindicatiilor, se incepe: - in ictus ischemic - la 2-4 zi de boala - in ictus hemoragic - la 6-8 zi de boala.

Masajul se face in pozitia bolnavului culcat pe spate si partea sanatoasa, zilnic, incepind cu dur si treptat se mareste durata pina la 20 min. Masajul muschilor poate influenta starea tonusului muscular spastice stimularea energica a tesuturilor duce la cresterea spasticitatii. Marirea spasticitatii poate fi cau tempo-ul miscarilor ( semnul lent scade tonusul muscular). Deoarece in hemiplegie este o hipertonie selectiva, masajul trebuie sa fie tot selectiv.

La efectuarea masajului pentru muschii hipertonici se face netezirea, frictiunea circulara si vibratia neint masarea muschilor antagonisti se foloseste netezirea, frictiunea si vibratia intrerupta.

Masajul se incepe de la segmentele proximale si continue spre cele distale a membrelor. Atenti m. pectoral mare cu tonus marit (se face netezire lenta), si m. deltoid - cu tonus scazut (se face masaj s Masajul se face timp indelungat - 30-40 de proceduri.

Durata masurilor de reabilitare in stationar nu dureaza mai mult de 1,5-2 luni. Ulterior bolnavul s centre de reabilitare ambulatorii. Bibliografie:

1. British Medical Journal, 11/1998, London Bucharest 2. Tudor Sbenghe Recuperarea medical la domiciliul bolnavului, Editura Medicala 1996, Bucure