Sunteți pe pagina 1din 11

ANALIZA VALORII

ANALIZA VALORII Concepte de baza Functiile unui produs si stabilirea costurilor de productie Metodologia cadru a elaborarii studiului de analiza valorii 1. Concepte de baza

Avand ca obiect important satisfacerea nevoii sociale, analiza valorii a demonstrat ca metodele clasice de redu numai corespund conditiilor de munca, care au un grad de complexitate si implicatii deosebit de mari.

In comportamentul consumatorului al carui scop principal, nu demult, era cumpararea pentru un pret cat mai m de intrebuintare cat mai mari, in prezent, in cadrul unei economii dezvoltate, pretul minim nu mai este princip consumatorilor. Ca urmare, pe masura ce veniturile consumatorilor cresc, acestia solicita la intervale de timp to produse si imbunatatirea calitatii produselor existente.

In perioada actuala mai mult ca oricand se pune accentul pe asimilarea de produse noi, rentabile si de calitate s de revitalizarea celor existente in productie si solicitate de piata prin reproiectari si modernizari, in scopul satisf sociale.

Pentru a putea intelege metoda analiza valorii se impune sa se precizeze si sa se defineasca notiunile fundame aceasta metoda. Valoarea, este pretul care se atribuie si pretul pe care il platim.

Valoarea de schimb, este data de proprietatile si calitatile obiectului ce-i permite schimbul cu un alt obiectiv d atribuie un anumit pret. Valoarea de schimb evolueaza in functie de loc, timp, grad de cultura si este o functie de neces

Valoarea de intrebuintare a unui produs , poate fi exprimata ca o suma de insusiri ale unui corp mate satisfacerea unor necesitati sociale.

Utilitatea produsului, este data de ansamblu proprietatilor fizice si chimice care asigura indeplinirea unui serv satisfacerea unei necesitati individuale, de productie sau sociale.

Valoarea de apreciere, constituie totalitatea proprietatilor, caracteristicilor speciale, si atractie pentru care obie cumparat, furnizand un avantaj competitiv producatorului. Analiza valorii, literatura de specialitate semnalizeaza un numar mare de definitii, dintre care enumeram:

-procedura organizata pentru identificarea costurilor inutile; -procedura organizata de identificare a costurilor inutile in produsele cu mai multe elemente componente, functionala pentru definirea problemei si creativitatea de grup pentru a o rezolva;

-serie de procedee sistematice orientate catre realizarea functiilor necesare cu un cost minim, fara a n fiabilitatea, performanta si livrarea;

-este o metoda de imbunatatire a valorii produselor, serviciilor, produselor tehnologice, care abordeaza sistem relatiile dintre costurile si functiile realmente necesare produsului, in vederea realizarii acestora cu cheltuieli cat mai m favorabil randamentul de conceptie al produselor serviciilor.

-metoda de crestere a productiei materiale prin reducerea costurilor de fabricatie, concomitent cu imbunata produselor actionand la nivelul fazei de conceptie constructiva a acestora;

-metoda de cercetare-proiectare sistemica si creativa care, printr-o abordare functionala, urmareste ca func studiat sa fie concepute si realizate cu cheltuieli minime, in conditii de calitate care sa satisfaca necesitatile concordanta cu cerintele social-economice. Costul, exprima totalitatea cheltuielilor de productie, administratie si comercializare a produsului.

Produs, multimea functiilor sale sau ca un produs este o suma de functii partiale sau valori de intrebuintare p intre ele, desi nu apar pe piata ca atare.

Pentru a arata la ce serveste un produs, lucrare sau serviciu se foloseste notiunea functie. Functiile unui si sunt raspunsurile sistemului la a satisfactii si nevoi. 2. Functiile unui produs si stabilirea costurilor de productie

Felul in care produsul (serviciul, marfa etc.) raspunde necesitatilor sociale pentru care a fost proiectat se ca functiile sale. Functiile, alaturi de obiectivele stabilite, reprezinta axa principala de orientare a analizei valorii. Nu pro utilitatea pe care i-o confera functiile sale este importanta, atat pentru consumator, cat si pentru producator.

Prin functia unui produs-marfa intelegem partea din corpul material care poseda proprietatile ce confera acestuia car valori de intrebuintare componenta a valorii de intrebuintare totale.

Baza analizei valorii o constituie descompunerea produsului in subansamblele sale, fiecare indeplinind in ansam o anumita functie si reprezentand o valoare de intrebuintare partiala, suma lor constituind valoarea de intrebuintare tota

Separarea pe subansamble se face cat se poate de aprofundat, pana se ajunge la punctul in care descompun posibila. Aceste subansamble partiale corespund unor valori de intrebuintare elementare. Se poate deci spune ca multimea functiilor sale sau ca un produs este o suma de functiunii partiale sau valori de intrebuintare partiale, distinc nu apar pe piata ca atare.

Determinarea functiilor este dificila si imbraca caractere subiective, astfel ca trebuie sa i se acorde cea mai ma clasificare si ordonare a lor este absolut necesara. Se cunosc urmatoarele criterii de clasificare a functiilor:

1. Dupa natura functiilor, avem:

-functii obiective, au dimensiuni tehnice masurabile si marimea acestora este obiectiv perceputa de consumator

-functii subiective, dimensiunile tehnice sunt dificil sau deloc masurabile si nu sunt sesizate identic de producatori deoarece provoaca anumite stari afective (frumos sau urat etc.). Determinarea valorii si determinarea lor s metodele anchetei statistice a consumatorilor, rezultatele putand fi exprimate simbolic prin anumite punctaje 2. Dupa ponderea functiilor, avem: -functii principale (de baza), sunt acelea care decurg din scopul pentru care a fost creat produsul respectiv sau la realizarea valorii de intrebuintare;

-functii secundare (auxiliare), sunt acelea care confera mai multe satisfactii consumatorului, eliminand unele care servesc la indeplinirea functiilor principale, avand o dimensiune tehnica obiectiv perceptibila de beneficiar.;

De asemenea, functiile unui produs pot fi considerate si ca relatii intre produs si consumator sau produs si medi sunt definite de performantele si caracteristicile acestuia. De aceea functia unui produs are doua dimensiuni: -dimensiunea tehnica, exprimata prin caracteristicile si performantele produsului si masurata prin unitati de fiecarei caracteristici sau performante;

-dimensiunea economica, reprezinta totalul costurilor cu materialele, manopera si cheltuielile de regie afere contribuie la realizarea functiei.

De retinut ca in analiza valorii se urmareste cat costa fiecare functie a produsului si nu cat costa fiecare reper s in parte, intrucat analiza valorii are caracterul de analiza si nu analiza constructiva. 3. Metodologia cadru a elaborarii studiului de analiza valorii 3.1. Alegerea produsului ce va fi supus analizei valorii

Fiind o metoda creativa cu reale posibilitati de crestere a eficientei, aceasta incearca sa-i orienteze pe specialist cu aplicarea ei, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai bune. In ce a ce priveste alegerea produsului se pot intalni doua situatii: -conducerea firmei desemneaza produsul; -conducerea firmei lasa pe specialisti sa aleaga produsul. O data produsul ales, impreuna cu conducerea firmei, se vor stabili: -tema studiului;

-programul de intocmire al st studiului cu esalonarea etapelor si a sedintelor colectivului, precum si termenele a -componenta colectivului.

3.2. Constituirea colectivului

Caracterul complex al studiului analizei valorii solicita munca in echipa, incepandu-se cunoasterea in de parcurs pe produs, incepand cu cercetarea-proiectarea si terminand cu desfacerea.

Colectivul de analiza valorii va cuprinde specialisti din compartimentul marketing-desfacere, proiectare tehnologii, aprovizionare, sectii de productie, costuri, uneori daca este nevoie se vor apela si la specialisti din afara fir invatamant superior, furnizori, beneficiari, consumatori). 3.3. Informarea si documentarea colectivului asupra produsului Aceasta etapa cuprinde: a. informarea asupra necesitatilor consumatorilor. Se face pe mai multe planuri: -depistarea necesitatii sociale prin determinarea insatisfactiilor beneficiarilor in legatura cu produsul;

-stabilirea, impreuna cu beneficiarii, a nomenclatorului de functii, precum si ierarhizarea acestora pentru analizei, si daca este posibil, unul sau doua produse similare fabricate de firme concurente; -cantitatile necesare; -piata potentiala; -termenele de livrare. b. informatii tehnice si tehnologice. In aceasta faza se culeg urmatoarele date:

-date legate de istoricul produsului privind data proiectarii initiale, a ultimei reproiectari, dificulta prescriptii de fabricatie si montaj; -durata si viata calculata; -planuri geometrice; -greutatea; -recomandari tehnice speciale, schimbari sau imbunatatiri. c. informatii din fabricatie si aprovizionare: -piesa reala sau macheta; -procesul tehnologic; -tehnologia folosita; -materii prime, materiale;

-costurile cu materialele si situatia livrarilor; -costul produsului (materiale forta de munca si cheltuieli de regie -rentabilitatea); -costul de productie; -refuzuri reclamatii. 3.4. Analiza produsului in forma constructiva existenta

Presupune cunoasterea produsului. Se recomanda sa se inceapa cu stabilirea randamentului de receptie (r determina prin raportul cheltuielilor directe utile fata de costul total al produsului).

O astfel de analiza pune in evidenta elementele componente ale produsului si se stabilesc care sunt sau nu dest o necesitate. Se analizeaza posibilitatea eliminarii elementelor ce nu satisfac o necesitate astfel incat sa nu se afec functionarea acestuia. Analiza presupune mai multe faze:

1. stabilirea nomenclatorului de functii si nivelul de importanta a acestora. Se stabileste de specialisti si de a clasificarea acestora in functii principale si secundare obtinand astfel imaginea absoluta a functionalitatii produsului.

Se trece apoi la intocmirea matricei patrate in vederea stabilirii nivelului de importanta a fiecarei functii satisfacere a necesitatii. La intocmirea matricii se recomanda cateva reguli: -matricea patrata permite compararea functiilor una cate una; -pe diagonala se trece conventional cifra 1;

-daca o functie (functie A) este mai importanta decat o alta functie (functia B), atunci pe coloana corespun (functia A) la intersectia cu linia corespunzatoare functiei B se trece cifra 1, iar pe coloana functiei B la intersectia c se trece cifra 0;

-daca doua functii sunt la fel de importante, atunci se elimina una dintre ele, urmand ca nivelul de importan functia ramasa in matricea sa fie acordat si functiei egala ca importanta ca ea. Exemplu de matrice Matricea functiilor A B CEF G H I J 1 0 00 0 0 0 0 0 1 1 10 1 1 0 1 0 1 0 10 0 0 0 1 0 1 1 11 1 1 0 1 0 1 0 10 1 0 0 1 0 1 0 10 1 1 0 1 0 1 1 11 1 1 1 1 0

A B C E F G H

I 1 0 00 0 0 0 1 0 J 1 1 11 1 1 1 1 1 NIVELE 9 4 7 3 6 5 2 8 1 Observatii: -functia A si D sunt la fel de importante;

-pentru reducerea subiectivitatii se recomanda ca fiecare specialist sa intocmeasca o astfel de matrice, urma calculeze media nivelelor de importanta stabilite de fiecare specialist.

2. dimensionarea economica a functiilor, presupune descompunerea prealabila a produsului in repere compone analizei din punct de vedere al contributiei directe a fiecarui reper la realizarea diferitelor functii.

Avand toate informatiile referitoare la costurile cu materialele si cu manopera, pe operatii tehnologice, se cree dimensionarii economice a fiecarei functii utilizand drept cheie nivelul de importanta al functiilor. Repartizarea costurilor pe functii se face astfel:

-in prima etapa se calculeaza un coeficient ca raport intre costul reperului si suma nivelelor de important realizarea carora participa reperul respectiv:

unde: i=1,2,n, numarul functiilor; j=1,2,, m, numarul de repere; k=1,2,l, numarul de costuri

-in a doua etapa se probeaza nivelul de importanta a fiecarei functii l a realizarea careia participa reperul calcu cu relatia Pijk=Kjkni -etapa a treia, se insumeaza Pij pentru fiecare reper

3. Denumirea tehnica a functiilor. In aceasta faza se stabilesc performantele tehnice ale functiilor.

4. Identificarea functiilor supradimensionate economic si a celor subdimensionate. Pentru identificarea a compara ponderea nivelului de importanta a functiilor in total valoare de intrebuintare, cu ponderea costurilor afere costul total.

Analiza abaterilor costurilor functiilor de la proportionalitate se face utilizand analiza regresiilor, bazata pe m

mici patrate. In analiza valorii regresia foloseste ecuatia dreptei ce trece prin origine: y=ax unde: y=costul functiei; x=nivelul de importanta al functiei; a=panta dreptei, se calculeaza cu relatia:

In situatia in care se respecta proportionalitatea produsului, y-ax=0. In realitate exista abateri de la proporti evidenta prin abaterea mediei patratice

cu cat s este mai mic, cu atat se respecta mai mult proportionalitatea costurilor.

Costul ideal al functiilor, precum si functiile supradimensionate economic si cele subdimensionate se calculeaza cu rel Ci=adi unde di dimensiunea economica a functiei i, calculata cu relatia:

Pentru vizualizarea functiilor supradimensionate si subdimensionate economic se intocmeste graficul importanta al functiilor.

Functiile a caror costuri se situeaza deasupra dreptei prin care se reprezinta proportionalitatea sunt functii su economic, iar cele situate sub dreapta sunt subdimensionate economic.

5. analiza critica a produsului. Se recomanda ca analiza critica sa inceapa cu nomenclatorul functiilor produs cu functiile solicitate de consumatori. De asemenea, se vor compara si dimensiunile tehnice existente ale produsului, de consumatori, precum si cele oferite de firmele concurente.

Analiza atenta a produsului va conduce la eliminarea unor functii inutile, precum si la identificarea unor func noul nomenclator de functii al produsului sa satisfaca integral cerintele consumatorilor interni si externi. 3.5. Receptia produsului

In aceasta etapa se cauta idei de reducere a costurilor si de imbunatatire a functiilor produsului si se reproiectea

functie de solutiile alese. ` 1. Creativitatea

Pornind de la analiza critica, se cauta solutii pentru cresterea performantelor tehnice ale produsului, reducerea c fabricatie, satisfacerea superioara a cerintelor consumatorilor.

Pentru a pregati reuniunea de creativitate, se recomanda intocmirea unei matrici in care se vor trece mate folosite la fabricarea reperelor componente ale produsului precum si consumurile specifice estimate. Reper Tabla din OL carbo n Carcasa X Capac X fund Pahar X Butelie Tabla din Tabla Tabla Tabla Poliuretan Folii din polietilena sticla OL aluminiu alama cositor polipropilena inoxidabil X X X X X X 0 0 X X X X X 0 0 0 0X 0X ? X

po

X solutie aplicata pe plan mondial; 0 solutie aplicata in firma; XO practic nu este posibil; ? solutie noua.

In acelasi mod se vor intocmi o matrice si pentru tehnologiile cunoscute si aplicate atat in tara cat si in strainata

In conditiile de piata, cand pretul este o consecinta a raportului cerere-oferta, iar produsul trebuie sa fie compe ca pe baza restrictiilor tehnice precizate in dimensionarea tehnica a functiilor sa se evalueze si restrictia economi costurilor in limita carora trebuie fabricat produsul in conditiile mentinerii functionalitatii si calitatii acestuia. Pentru evaluarea limitei pretului produsului, corelat cu performantele se recomanda relatia:

unde: P1 pretul noului produs cu marimea caracteristica C1; P0 pretul produsului de comparare, cu marimea caracteristica C0;

m momentul coeficientului de regresie, marime determinata statistic, ce tine seama de dependenta pretu caracteristicii, de regula va avea valoarea unitatilor sau subunitatilor, apropiata de 1.

Pentru incadrarea in limita costurilor variabila, in afara cunoasterii consumurilor specifice se estimeaza si du

tehnologice (Tm) cu relatia:

in care: a timpul cel mai favorabil; b -timpul cel mai nefavorabil; m timpul probanil.

Pe baza informatiilor rezultate se lanseaza idei in vederea formularii de solutii necesare reducerii costurilor supradimensionate tehnicsi cresterea costurilor pentru functiile subdimensionate economic. 2. Reproiectarea (reconceptia) produsului

Dupa avizarea solutiilor de modernizare a produsului se trece la proiectarea a acestuia. Reproiectarea poate situatii: -structura produsului ramane neschimbata, insa sunt inlocuite unele materii prime sau tehnologii de fabricatie; -se simplifica structura produsului, prin eliminarea unor repere;

-se aplica o solutie combinata, adica se simplifica structura produsului, concomitent cu inlocuirea materialel prea scumpe si introducerea de noi tehnologii.

Pentru produsul reproiectat se stabileste nomenclatorul de functii si se dimensioneaza tehnic si economic functi In final se vizeaza, se fabrica prototipul produsului. 3.6. Avantajele studiului analizei valorii Se identifica urmatoarele avantaje: -cresterea productivitatii muncii si implicit a productiei fizice; -reducerea consumurilor de materiale, energie si combustibil; -cresterea calitatii si competitivitatii produselor; -sporirea rentabilitatii si implicit a profitului; -estimarea gradului de innoire a productiei; -cresterea exportului; -reducerea importurilor.

Parametrii economici. Eficienta metodei analizei valorii se stabileste cu relatia:

1. in care: EAV eficienta studiului de analiza valorii; E economii realizate in cursul unui an prin aplicarea analizei valorii; P probabilitatea de reusita a studiului de analiza valorii; CAV costurile de implementare a studiului de analiza valorii.

2. in care: pt probabilitatea de succes tehnic; pc probabilitatea de succes comercial; p profitul estimat Pentru un produs nou se calculeaza cheltuielile maxime admise cu relatia:

in care: Pi profitul anului de intrare in fabricatia a produsului; r rata de actualizare. * * *

Analiza valorii se adreseaza scopului final al productiei materiale, care este satisfacerea unor necesitati sociale obiectului fizic respectiv.

Obiectul analizei valorii il reprezinta productia materiala, deci obiectul fizic, de fapt produsul marfa. Nu se poate aplic subansambluri izolate, care sunt, de cele mai multe ori, expresia unor solutii constructive si nu a unor necesitati sociale tehnicile sunt aplicabile si la procesele tehnologice, posibilitate care nu a rezultat si nu a facut parte din obiectivele init de analiza a valorii, precum si la alte activitati care necesita o analiza cost-solutie.

Privitor la costul produsului, care in general rezulta din cheltuieli de materiale, manopera si regie, trebuie r principiu esential: in analiza valorii costurilor de fabricatie se raporteaza la functiile produsului si nu la compon acestuia.

Se poate concluziona ca in analiza valorii se urmareste a se masura cat costa fiecare functiune a produsulu

diferitele subansamble sau repere componente.

Cunoasterea costului fiecarei functii in corelatie cu solutiile tehnice de realizare ofera proiectantului o viziune produsului, in acelasi timp tehnica si economica, permitandu-i sa actioneze in directia optimizarii raportului calitate/co

S-ar putea să vă placă și