1

Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si nu in cele din urma sa conduca la o imbunatatire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicata politica de dezvoltare regionala s-au infiintat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Romaniei. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe judete. Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre consiliile judetene si cele locale. 1. Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i sociale ntre regiuni, n scopul realizrii coeziunii economice i sociale: a) Fondul european pentru dezvoltare regional este fondul structural care sprijin regiunile mai puin dezvoltate, prin finanarea de investiii n sectorul productiv, infrastructur, educaie, sntate, dezvoltare local i ntreprinderi mici i mijlocii; b) Fondul social european este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijin msuri de ocupare a forei de munc i dezvoltare a resurselor umane. 2. Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijin investiii n domeniul infrastructurii de transport i mediu; 3. Instrumentele structurale denumesc fondurile structurale i Fondul de coeziune, luate n ansamblu; 4. Planul naional de dezvoltare este documentul de planificare strategic i programare financiar, care are ca scop s orienteze i s stimuleze dezvoltarea economic i social a rii pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice i sociale; 5. Cadrul de sprijin comunitar reprezint documentul aprobat de Comisia European, negociat n prealabil cu Romnia ca stat membru, n urma evalurii Planului naional de dezvoltare. Cadrul de sprijin comunitar conine contribuia din fondurile structurale i celelalte resurse financiare pentru realizarea prioritilor i msurilor coninute n Planul naional de dezvoltare. Prevederile acestui document se implementeaz prin intermediul programelor operaionale; 6. Programele operaionale sunt documente aprobate de Comisia European pentru implementarea acelor prioriti sectoriale i/sau regionale din Planul naional de dezvoltare care sunt aprobate spre finanare prin Cadrul de sprijin comunitar; 2

7. Programul complement reprezint documentul elaborat de autoritatea de management pentru detalierea implementrii msurilor programului operaional sectorial sau regional; 8. Adiionalitatea reprezint nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene l realizeaz din surse proprii, pe parcursul perioadei de programare, pentru aceleai tipuri de msuri finanate din fondurile structurale; 9. Autoritatea de management este organismul public care asigur gestionarea asistenei financiare din instrumentele structurale. Se constituie o autoritate de management pentru cadrul de sprijin comunitar i cte o autoritate de management pentru fiecare program operaional, precum i autoriti de management pentru iniiativa comunitar INTERREG; 10. Comitetul de monitorizare este organismul care asigur coordonarea instrumentelor structurale, precum i urmrirea eficacitii i calitii implementrii asistenei comunitare, modul de utilizare i impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare n materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar i cte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaional; 11. Autoritatea de plat reprezint organismul care elaboreaz i nainteaz cererile de plat i primete de la Comisia European sumele aferente fondurilor structurale i Fondului de coeziune; 12. Organismele intermediare sunt instituiile desemnate de autoritile de management i/sau de autoritatea de plat care, prin delegare de atribuii de la acestea, implementeaz msurile din programele operaionale. Delegarea de atribuii ctre organismul intermediar i reglementarea mecanismelor de coordonare i control ale acestuia de ctre autoritatea care deleag se fac pe baz de acord/protocol. Autoritile de management i/sau autoritatea de plat rmn responsabile pentru ndeplinirea corespunztoare a atribuiilor delegate, precum i a operaiunilor finanate prin instrumentele structurale; 13. Beneficiarul final este organismul sau societatea comercial cu capital public ori privat, responsabil/responsabil cu execuia proiectelor sau a msurilor finanate. Pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea intelege mecanismul de acordare a fondurilor structurale trebuie sa cunoastem contextul care le genereaza. Dupa cum se stie, aceste fonduri sunt alocate doar statelor membre, prin intermediul politicii regionale a acesteia. Competetia in crestere dintre diferite regiuni, implicit activitatile desfasurate in cadrul acestora, atat in interiorul Uniunii Europene cat si in afara acesteia reprezinta o stare de fapt a lumii "globalizate" in care traim. Nota distincta pe care UE o realizeaza, in tot acest peisaj, consta in atentia pe care o acorda faptului ca nu toate regiunile se bucura de aceleasi conditii economice, geografice si sociale si, ca urmare a acestei realitati, nu toate pot concura de pe aceleasi pozitii. 3

Pentru multi ani, disparitatile regionale din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al calitatii vietii faceau obiectul politicilor nationale ale Statelor Membre. Multe imbunatatiri au putut fi observate din momentul in care Uniunea Europeana a initiat politica de reducere a lor. Politica de coeziune este definita prin scopul sau si anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin dezvoltate. Politica de coeziune isi are baza legala primara in textul Tratatului UE (Titlul XVII "Coeziunea Economica si Sociala" Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este mentionat explicit in Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Mai specific, Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de "a reduce disparitatile intre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale". Inainte de toate, Politica regionala a UE este despre Solidaritate: este astfel conceputa incat sa asigure la nivelul comunitatii asistenta pentru ca cele mai dezavantajate regiuni sa depaseasca handicapurile pe care le au. in perioada 2000-2006, o treime din bugetul comunitatii, realizat din contributiile statelor membre (213 bilions of Euros) au fost cheltuiti prin intermediul acestei politici, adica redistribuite catre regiunile care aveau nevoie de aceste fonduri pentru a se dezvolta. Statele Membre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si Uniunea Europeana isi vor continua eforturile intreprinse pentru reducerea decalajelor an dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate in declin, pentru diversificarea activitatilor in mediul rural si pentru imbunatatirea zonelor urbane aflate in declin. Politica regionala este de asemenea tangibila: rezultatele ei pot fi cu usurinta observate de catre cetatenii europeni, care beneficiaza in mod direct de asistenta (in diferite forme: prin sprijinul de care dispun in cautarea unui loc de munca si in adaptarea la conditiile unei piete mereu in schimbare, prin instruire, mai ales). Ea contribuie la imbunatatirea vietilor celor care traiesc in aceste regiuni, prin cresterea fondurile pe care autoritatile publice le au la dispozitie pentru a asigura noi infrastructuri si pentru a ajuta companiile private sa devine din ce in ce mai competitive. Autostrazi, aeroporturi si cai ferate pentru trenuri de mare viteza au fost construite sau renovate cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene (fonduri structurale), dar intotdeauna in acord cu standardele de mediu europene. IMM sunt infiintate si sprijinite in parcurgerea primilor ani de existenta in zonele aflate in declin. Sistemele 4

informationale patrund in cele mai izolate zone rurale. Noi facilitati in domeniul educatiei, al sanatatii, chiar si al petrecerii timpului liber sunt create in suburbiile reabilitate. Toate acestea reprezinta exemple tangibile care arata cetatenilor de rand cu contribuie UE la cresterea calitatii vietii lor. Necesitatea promovarii unei dezvoltari echilibrate prin reducerea disparitatilor dintre diferite regiuni si sprijinirea celor mai putin dezvoltate in recuperarea diferentelor a fost observata chiar din preambulul Tratatului de la Roma (1957). S-au pus bazele Fondului Social European si a Bancii Europene de Investitii. Alte instrumente au fost create in timp, concomitent constructiei europene si cresterii numarului de noi State Membre. Astfel, in 1962, in momentul atingerii unui conses in privinta dezvoltarii unei politici agricole comune, a fost creat Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola. in 1964 a fost impartit in 2 sectiuni principale - una de Orientare si alta de Garantare - care contribuie la implementarea unei politici sustinute de reforme in agricultura si la promovarea unor noi forme de dezvoltare rurala. Dupa aderarea la Uniunea Europeana a Marii Britanii, a Irlandei si a Danemarcei, in 1973, in 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regionala. Menirea initiala a acestui fond a fost de a sprijini regenerarea regiunilor industriale aflate in declin din Marea Britanie si de a compensa fondurile reduse pe care Marea Britanie le primea prin intermediul Politicii Agricole Comune. Integrarea Greciei si, ulterior a Spaniei si Portugaliei, au facut ca, treptat, fondul sa se adreseze tuturor acelor regiuni ramase in urma, din punctul de vedere al dezvoltarii. Actul Unic European (1986) a introdus prima titulatura pentru desemnarea notiunii de coeziune economica si sociala si a creat premisele pentru o politica regionala bazata pe solidaritate. Tratatul de la Maastricht a transformat coeziunea economica si sociala intr-unul dintre obiectivele prioritare ale Comunitatii, alaturi de o uniune economica si monetara si o piata unica europeana. Prin crearea de criterii pentru convergenta economica si bugetara a Statelor Membre, TUE a impus un control mai riguros al deficiturilor publice. Pentru tarile mai putin bogate, aceasta a insemnat o politica bugetara stricta coroborata cu investitii in infrastructura, necesare accelerarii procesului de dezvoltare. Acesta a fost momentul in care Uniunea a decis crearea Fondului de Coeziune cu scopul de a sprijini tarile membre mai putin dezvoltate sa se integreze in Uniunea Economica si Monetara in cele mai bune conditii, prin cofinantarea proiectelor de investitii din domeniile transport si mediu. Consiliul European de la Edinburgh din decembrie 1992 a decis cresterea fondurilor alocate in perioada 1994 - 1999 cu peste 40%. Anul urmator a fost creat Instrumentul Financiar de Orientare in

Pescuit, ca raspuns la criza din sectorul pescuitului de la inceputul anilor 90, cu scopul de sprijin restructurarea acestui domeniu. Tratatul de la Amsterdam a subliniat, inca o data, importanta coeziunii, incluzand si titluri speciale pentru ocupare, accentuand nevoia de actiona la nivel european pentru reducerea somajului. La Consiliul European de la Berlin, din martie 1999, sefii de Guvern ai Statelor Membre au ajuns la un consens in privinta Agendei 2000, un plan de actiune initiat de Comisie pentru intari Politicile Comunitare si pentru a oferi Uniunii un cadru financiar, ce a tinut cont de extinderea din mai 2004. Agenda 2000 a inclus de asemenea reforma fondurilor structurale. In noiembrie 2002, Uniunea Europeana a creat Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, cu scopul de a acorda ajutor Statelor Membre - si regiunilor lor, in anumite cazuri - afectate de calamitati naturale. Aportul acestuia a fost resimtit in reconstructia infrastructurilor si relansarea economica a regiunilor afectate de inundatii, in Estul Europei (2002) (dar si in Portugalia, in 2003, in cazul deversarii de petrol de la Prestige). In prezent Politica Regionala a Uniunii Europene se confrunta cu trei mari provocari:

Competitia - din ce in ce mai acerba o data cu liberalizarea comertului. Firmele se localizeaza acolo unde gasesc conditii propice pentru a le creste nivelul de competitivitate. Daca regiunile doresc sa dezvolte sectorul afacerilor pe teritoriul propriu atunci ele trebuie sa fie suficient de "echipate" pentru a oferi infrastructura si serviciile la un nivel calitativ superior;

Societatea informationala si revolutia tehnologica - care contribuie la cresterea gradului de flexibilitate a oamenilor, companiilor si teritoriilor. Existenta retelelor de telecomunicatii presupune ca oamenii, indiferent de locatie, pot avea acces la Know-how, inovare si instruire de o calitate superioara.

Extinderea - care reprezinta atat o oportunitate cat si o provocare pentru Uniunea Europeana.

Reforma politicii regionale stabilite in cadrul previziunilor financiare ale Agendei 2000 a subliniat necesitatea concentrarii asistentei comunitare in acele regiuni in care nivelul de dezvoltare era mult ramas in urma, pe de o parte, iar pe de alta parte, necesitatea simplificarii procedurilor politicilor structurale. O noua reforma a politicii regionale a avut loc o data cu prezentarea concluziilor asupra celui de-al treilea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale. Vechile obiective (1 - sprijinirea dezvoltarii in zonele mai putin prospere, 2 - reconversia economica si sociala a regiunilor cu dificultati structurale si 3 - dezvoltarea resurselor umane) si cele patru initiative 6

comunitare (INTERREG III, Leader+, Equal si Urban II) sunt reorganizate incepand cu 2007 in doar trei obiective: 1. Convergenta (sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii economice). Obiectivul "Convergenta" este destinat sa imbunatateasca conditiile de crestere economica si factorii care contribuie la o reala convergenta pentru statele membre si regiunile cel mai putin dezvoltate. in Uniunea Europeana cu 27 de state membre (UE 27), acest obiectiv se refera la 84 de regiuni situate in 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori al caror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitara. intr-un sistem de suspendare progresiva a ajutorului ("phasing out"), acest obiectiv include, de asemenea, alte 16 regiuni care numara 16,4 milioane de locuitori si care dispun de un PIB care depaseste cu putin pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate obiectivului se ridica la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 81,5% din suma totala, repartizate dupa cum urmeaza: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenta obiectivului "Convergenta", 14 miliarde pentru regiunilor care se afla in etapa de suspendare progresiva a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplica in cazul a 15 state membre. 2. Competitivitate Regionala si Ocupare (sprijinind regiuni, altele decat cele ramase in urma ca dezvoltare, pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona). Obiectivul "Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca" este destinat sa consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de munca, printr-o abordare duala. Aceasta consta, mai intai, in introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile sa anticipeze si sa fie favorabile schimbarilor economice stimuland inovarea, societatea bazata pe cunoastere, spiritul antreprenorial si protectia mediului si imbunatatind accesabilitatea, iar apoi, in cresterea numarului si calitatii locurilor de munca prin adaptarea fortei de munca si prin efectuarea de investitii in materie de resurse umane. intr-o Uniune Europeana cu 27 de state membre, aceasta situatie este valabila pentru 68 de regiuni, ceea ce reprezinta 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori, sunt in etapa de instituire progresiva a ajutorului ("phasing in") si fac obiectul unor alocari financiare speciale datorita fostului lor statut de regiuni sub incidenta "Obiectivului 1". Suma de 55 de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se afla in etapa de instituirea progresiva a ajutorului, reprezinta ceva mai putin de 16% din alocarea totala. Acest obiectiv se aplica regiunilor din 19 state membre. 3. Cooperare Teritoriala Europeana (promovand o dezvoltare echilibrata a intregului teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE), 7

organizat pe trei axe: cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala. Obiectivul "Cooperare teritoriala europeana" este destinat sa intareasca cooperarea transfrontaliera datorita unor initiative locale si regionale realizate in comun, sa consolideze cooperarea transnationala prin actiuni menite sa favorizeze dezvoltarea teritoriala integrata si sa stimuleze cooperarea interregionala, precum si schimbul de experienta. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezinta 37,5% din populatia totala a Uniunii Europene) traiesc in zone transfrontaliere. Toate regiunile si toti cetatenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnationala. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezinta 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dupa cum urmeaza: 6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontaliera, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnationala si 445 de milioane pentru cooperarea interregionala. Coeficientii maximi de cofinantare pentru fiecare obiectiv sunt:

Convergenta: intre 75% si 85%; Competitivitate si ocuparea fortei de munca: intre 50% si 85%; Cooperare teritoriala europeana: intre 75% si 85%; Fondul de Coeziune: 85 %.

In noua arhitectura, Romania va fi eligibila sub doua obiective: Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana. Din cele cinci instrumente structurale (Fondul de Coeziune si patru fonduri structurale: Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDER, Fondul Social European - FSE, Fondul European de Orientare si Garantare in Agricultura - FEOGA, sectiunea Orientare si Instrumentul Financiar de Orientare in domeniul Pescuitului - IFOP), politica de coeziune este structurata din 2007 pe trei fonduri structurale (FEDER, FSE si Fondul de Coeziune). Pentru a simplifica lucrurile, fondurile pentru agricultura si pescuit au fost transferate catre politicile aferente, respectiv Politica Agricola Comuna si Politica in domeniul Pescuitului. Totodata, Fondului de Coeziune ii vor fi aplicate aceleasi reguli ca si Fondurilor Structurale (ex. programare multianuala, aprobarea proiectelor etc.). O noua regula destinata sa simplifice gestionarea financiara a fondurilor este: un program = un fond Datorita acestui principiu, Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul Social European (FSE) pot sa finanteze, fiecare, in mod complementar si limitat, actiunile care tin de aria de interventie a celuilalt fond (in limita a 10% din creditele alocate de Comunitate fiecarei axe prioritare a unui program operational). 8

Exista o exceptie de la aceasta regula: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune intervin impreuna pentru programele in materie de infrastructuri si de mediu. Principiile care stau la baza alocarii si accesarii acestor fonduri au suferit si acestea numeroase ajustari, din cinci, devenind 9, cu un accent foarte important pe egalitatea de gen si protectia mediului inconjurator. 1. Complementaritate, coerenta, coordonare si conformitate. In functie de responsabilitatile fiecaruia Comisia si Statele Membre vor asigura coordonarea dintre asistenta oferita prin intermediul Politicii de Coeziune (FC, FEDR; FSE), Politicii Agricole Comune (EAFRD, EFF), interventiile Bancii Europene pentru Investitii si alte instrumente financiare. Operatiunile finantate prin intermediul fondurilor vor trebui sa fie in conformitate cu previziunile Tratatului si a altor acte normative adoptate pentru aplicarea lui. 2. Programarea. Atingerea obiectivelor urmarite prin alocarea fondurilor structurale va fi urmarita prin intermediul procesului de programare multi-anuala, la diferite nivele, incluzand identificarea prioritatilor, finantarea si sistemul de management si control. 3. Parteneriatul. Atingerea obiectivele fondurilor vor fi urmarita in cadrul general al unei stranse colaborari dintre Comisie si fiecare Stat Membru. Fiecare Stat Membru, va organiza, oridecateori va fi cazul, in concordanta cu practicile si reglementarile nationale, parteneriate cu organizatii precum: a) Autoritati publice sau non-publice locale, urbane, regionale; b) Parteneri economici si sociali; c) Orice alt organism abilitat, reprezentand societatea civila, parteneri in domeniul protectiei mediului, organizatii non-guvernamentale precum si alte organizatii responsabile de promovarea egalitatii de gen. Fiecare Stat Membru va desemna cei mai importanti parteneri la nivel local, regional si national, in diferite domenii precum cel economic, social, de mediu, in concordanta cu practicile si reglementarile nationale, avand in vedere necesitatea promovarii egalitatii de gen si a dezvoltarii durabile prin integrarea noilor normative de protectie a mediului. Parteneriatul va trebui sa trebui sa fie operational la nivele de pregatire, implementare, monitorizare si control ale programelor operationale. 9

4. Nivel Teritorial de implementare. Implementarea Programelor Operationale va fi in responsabilitatea Statelor Membre si va fi realizata la cel mai potrivit nivel teritorial, in concordanta cu sistemul institutional specific acestora. 5. Interventia proportionala. Resursele financiare si administrative utilizate de Comisie si statele membre pentru aplicarea Fondurilor in ceea ce priveste: a) Alegerea indicatorilor prevazuti la articolul 37 alineatul (1) litera (c) (obiectivele axelor prioritare ale programelor operationale se cuantifica cu ajutorul unui numar limitat de indicatori ai realizarii si ai rezultatelor, tinand seama de principiul proportionalitatii. Indicatorii respectivi permit masurarea progreselor in comparatie cu situatia initiala si realizarea obiectivelor care aplica axele prioritare); b) Evaluarea mentionata la articolele 47 si 48; c) Principiile generale ale sistemelor de gestiune si de control; d) Intocmirea de rapoarte; sunt proportionale cu suma totala a cheltuielilor aferente unui program operational. 6. Gestiunea impartita. Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor este executat in cadrul gestiunii impartite intre Statele Membre si Comisie. Comisia isi asuma responsabilitatile de executie a bugetului general al Uniunii Europene in conformitate cu urmatoarele dispozitii: a) Se asigura de existenta si buna functionare a sistemelor de gestiune si de control in statele membre; b) Intrerupe sau suspenda total sau partial platile in cazul unor nereguli in cadrul sistemelor nationale de gestiune si control si aplica orice alta corectie financiara ceruta; c) Se asigura cu privire la rambursarea aconturilor si procedeaza la degajarea din oficiu a angajamentelor bugetare; 7. Aditionalitatea. a) Contributia Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dintr-un Stat Membru; b) Pentru regiunile incluse in obiectivul de convergenta, Comisia si statul membru stabilesc nivelul cheltuielilor publice sau asimilabile pe care statul membru le efectueaza in toate regiunile in cauza pe parcursul perioadei de programare. Nivelul cheltuielilor efectuate de statul membru este unul dintre elementele incluse in decizia Comisiei privind cadrul strategic 10

national de referinta; c) Nivelul cheltuielilor mentionate la alineatul b) este cel putin egal cu suma cheltuielilor medii anuale in termene reale atinsa pe parcursul perioadei precedente de programare. In afara de aceasta, nivelul cheltuielilor se determina in functie de conditiile macroeconomice generale in care se efectueaza finantarea si tinand seama de anumite situatii economice specifice sau exceptionale, cum este privatizarea sau un nivel extraordinar de cheltuieli structurale publice sau asimilabile ale statului membru pe parcursul perioadei precedente de programare. 8. Egalitatea de gen si nediscriminarea. Statele membre si Comisia asigura promovarea egalitatii intre barbati si femei si integrarea principiului de egalitate de sanse in domeniul respectiv in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor. Statele membre si Comisia iau masurile adecvate pentru prevenirea oricarei discriminari bazate pe sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor si in special in ceea ce priveste accesul la Fonduri. in special, accesibilitatea persoanelor cu handicap este unul dintre criteriile care trebuie respectate la definirea operatiunilor cofinantate din Fonduri si de care trebuie sa se tina seama in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor. 9. Dezvoltarea durabila. Obiectivele Fondurilor sunt urmarite in cadrul dezvoltarii durabile si a promovarii, de catre Comunitate, a obiectivului de protejare si imbunatatire a mediului inconjurator in conformitate cu articolul 6 din Tratat. O alta modificare semnificativa adusa de reforma vizeaza domeniul programarii: astfel, in trecut, procesul programarii este organizat pe trei paliere: Planul National de Dezvoltare si Cadrul de Sprijin Comunitar (primul continand prioritatile de dezvoltare a intregii economii nationale, al doilea doar prioritatile de finantat din instrumentele structurale), Programele Operationale (fiecare dezvoltand cate o prioritate din Cadrul de Sprijin Comunitar) si Programele Complement (documente detaliate de implementare a Programelor Operationale).

11

Reforma mentine obligativitatea programarii multianuale (pe o perioada de 7 ani), dar aduce o viziune strategica pronuntata si pune accent pe prioritatile Strategiei Lisabona, solicitand elaborarea a doar doua documente programatice: unul strategic - Cadrul National Strategic de Referinta (armonizand atat prioritatile nationale, cat si pe cele comunitare, cuprinse in Orientarile Comunitare Strategice pentru politica de coeziune) si unul operational - Programele Operationale. Dispare astfel necesitatea elaborarii Planului National de Dezvoltare, a Programelor Complement, precum si caracterul operational al Cadrului de Sprijin Comunitar. In domeniul managementului, principalele modificari aduse de reforma privind gestionarea programelor operationale sub obiectivul Convergenta vizeaza crearea unei Autoritati de Audit (organ independent, insarcinat de verificarea bunei functionari a sistemelor de management si control) si a unei Autoritati de Certificare (pentru certificarea declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de plata inaintea transmiterii lor catre Comisie), precum si disparitia notiunii de Autoritate de Plata. Pentru programele operationale de sub obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana, principalele modificari constau in necesitatea crearii unei Autoritati de Certificare, a unei Autoritati Unice de Control si a unui grup de controlori financiari (format din cate un controlor numit de fiecare stat membru participant si avand rolul de a sprijini Autoritatea de Control), precum si disparitia notiunii de Autoritate de Plata. Fonduri Structurale: F.E.D.R., F.S.E., F.C. Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Pentru programarea 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri structurale respectiv:

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR); Fondul Social European(FSE); Fondul de Coeziune (FC);

si doua Actiuni Complementare, respectiv:

Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR); Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Fondurile Structurale nu finanteaza proiecte individuale separate. 12

Ele finanteaza programe de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni, State Membre si Comisie, pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana. Ajutorul structural reprezinta efectiv, in acest fel, o valoare adaugata pentru teritoriile eligibile; statele membre sunt obligate sa mentina angajamentele financiare la acelasi nivel la care se aflau la inceputul perioadei de programare. F.E.D.R. Articolul 160 din Tratat prevede ca Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) este destinat sa redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. Astfel, FEDER contribuie la reducerea diferentei intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si la recuperarea decalajului de catre regiunile cele mai putin favorizate, inclusiv zonele rurale si urbane, zonele industriale in declin, precum si regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum regiunile insulare si zonele muntoase, zonele cu densitate mica a populatiei si regiunile de frontiera. "Regulamentrul (CE) Nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999" stabileste principalele tipuri de investitii ce vor fi finantate prin FEDR, dupa cum urmeaza: FEDER contribuie la finantarea: 1. Investitiilor productive care contribuie la crearea si salvgardarea locurilor de munca durabile, in special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investitiile efectuate indeosebi in IMMuri; 2. Investitiilor in infrastructuri; 3. Dezvoltarii potentialului endogen prin masuri de sustinere a dezvoltarii regionale si locale. Aceste masuri cuprind asistenta si serviciile pentru intreprinderi, in special pentru IMM-uri, crearea si dezvoltarea instrumentelor de finantare precum capitalul de risc, fondurile de imprumut si de garantie, fondurile de dezvoltare locala, subventiile la dobanda, conectarea la retea, cooperarea si schimbul de experienta intre regiuni, orase si factorii sociali, economici si de mediu relevanti; 4. Asistentei tehnice. Convergenta Pentru obiectivul "convergenta", FEDER isi concentreaza interventia asupra sustinerii dezvoltarii economice durabile integrate la nivel regional si local si a ocuparii fortei de munca, mobilizand si consolidand capacitatea endogena prin intermediul unor programe operationale care urmaresc 13

modernizarea si diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de munca durabile. Aceasta se realizeaza, in special, prin intermediul urmatoarelor prioritati, iar combinarea exacta a masurilor care trebuie puse in aplicare depinde de particularitatile fiecarui membru: 1. Cercetarea si dezvoltarea tehnologica (CDT), inovatia si spiritul de intreprindere, inclusiv consolidarea capacitatilor de cercetare si de dezvoltare tehnologica si integrarea lor in Spatiul European de Cercetare, inclusiv infrastructurile; ajutorul pentru CDT, in special in IMM-uri, si pentru transferul de tehnologii; imbunatatirea relatiilor intre IMM-uri, pe de o parte, si invatamantul superior, institutiile de cercetare si centrele de cercetare si de tehnologie, pe de alta parte; dezvoltarea retelelor de intreprinderi; parteneriatele public-privat si grupurile de intreprinderi; asistenta in furnizarea de servicii comerciale si tehnologice grupurilor de IMMuri si stimularea spiritului de intreprindere si a finantarii inovatiei pentru IMM-uri prin intermediul instrumentelor de inginerie financiara; 2. Societatea informationala, inclusiv elaborarea unei infrastructuri de comunicatii electrice, de continut local, de servicii si aplicatii, imbunatatirea accesului sigur la serviciile publice on-line si dezvoltarea lor; si ajutorul si serviciile pentru IMM-uri in scopul adoptarii si utilizarii eficiente a tehnologiilor informatiei si ale comunicatiei (TIC) sau exploatarea de idei noi; 3. Initiativele locale in materie de dezvoltare si ajutorul pentru structurile care furnizeaza servicii de proximitate pentru a crea noi locuri de munca, atunci cand aceste initiative nu intra in sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006; 4. Mediul, inclusiv investitiile legate de aprovizionarea cu apa, precum si de gestiunea deseurilor si a apei; tratarea apelor uzate si calitatea aerului; prevenirea si controlul desertificarii, precum si combaterea acestui fenomen; prevenirea si controlul integrat al poluarii; ajutoarele care urmaresc sa atenueze efectele schimbarilor climatice; reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si zone brownfield; promovarea biodiversitatii si protectia naturii, inclusiv investitii pentru siturile Natura 2000; ajutorul pentru IMM-uri cu scopul de a promova planuri de productie durabile prin punerea in aplicare a sistemelor de gestiune a mediului rentabile si prin adoptarea si utilizarea de tehnologii de prevenire a poluarii; 5. Prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si punerea in aplicare a planurilor care urmaresc prevenirea si gestiunea riscurilor naturale si tehnologice; 6. Turismul, inclusiv promovarea resurselor naturale in calitate de potential pentru dezvoltarea turismului durabil; protectia si valorificarea patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socioeconomice; ajutorul care urmareste imbunatatirea ofertei de servicii turistice prin intermediul a noi servicii cu o valoare adaugata mai considerabila si facilitarea trecerii la noi modele de turism mai durabile; 14

7. Investitiile culturale, inclusiv protectia, promovarea si pastrarea patrimoniului cultural; dezvoltarea de infrastructuri culturale in sprijinul dezvoltarii socio-economice, turismului durabil si consolidarii atractivitatii regionale; si ajutoarele care urmaresc imbunatatirea ofertei de servicii culturale prin intermediul a noi servicii cu o valoare adaugata mai considerabila; 8. Investitiile in transporturi, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene si a legaturilor cu reteaua RTE-T; strategiile integrate de promovare a transporturilor proprii, care contribuie la imbunatatirea accesului la serviciile pentru pasageri si pentru marfuri, precum si a calitatii lor, la realizarea unei repartitii modale mai echilibrate, la incurajarea sistemelor intermodale si la reducerea impactului asupra mediului; 9. Investitiile legate de energie, inclusiv in imbunatatirea retelelor transeuropene care contribuie la consolidarea securitatii aprovizionarii, integrarea preocuparilor legate de mediu, imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea energiilor regenerabile; 10. Investitiile in favoarea educatiei, in special a formarii profesionale, care contribuie la cresterea atractiei si a calitatii vietii; 11. Investitiile in infrastructurile sanitare si sociale care contribuie la dezvoltarea regionala si locala si la cresterea calitatii vietii. Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca In conformitate cu obiectivul de competitivitate regionala si de ocupare a fortei de munca, FEDER isi concentreaza interventia, in cadrul strategiilor de dezvoltare durabila, promovand ocuparea fortei de munca, in special avand in vedere urmatoarele trei prioritati: 1. Inovatia si economia cunoasterii, in special prin crearea si consolidarea unor economii regionale eficiente ale inovatiei si a unor relatii generalizate intre sectoarele privat si public, universitatile si centrele tehnologice, tinand seama de necesitatile locale, in special; 2. Imbunatatirea capacitatilor regionale de CDT si de inovatie, in legatura directa cu obiectivele regionale de dezvoltare economica, printr-o sustinere in favoarea centrelor de competenta industriale sau axate pe o tehnologie specifica; prin promovarea CDT industriale, a IMM-urilor si a transferului de tehnologie; prin dezvoltarea previziunii tehnologice si a evaluarii comparative la nivel international a politicilor de promovare a inovatiei; si printr-o sustinere in favoarea colaborarii intre intreprinderile si politicile comune in materie de CDT si de inovatie; 3. Stimularea inovatiei si a spiritului de intreprindere in toate sectoarele economiei regionale si locale printr-o sustinere in favoarea comercializarii de produse, de procese si de servicii noi sau imbunatatite de IMM-uri; printr-o sustinere in favoarea retelelor si grupurilor de intreprinderi; prin imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantari; prin promovarea retelelor de cooperare 15

intre intreprinderi si institutiile de invatamant superior si de cercetare corespunzatoare; printrun acces mai usor pentru IMM-uri la serviciile de asistenta pentru intreprinderi, precum si printr-o sustinere in favoarea integrarii de tehnologii mai adecvate si inovatoare in IMM-uri; 4. Promovarea spiritului de intreprindere, in special prin facilitarea exploatarii economice a noilor idei si incurajarea crearii de noi intreprinderi prin intermediul institutiilor de invatamant superior si de cercetare in cauza si al intreprinderilor existente; 5. Crearea de instrumente de inginerie financiara si de pepiniere propice capacitatii de dezvoltare tehnologica si de cercetare a IMM-urilor si incurajarii spiritului de intreprindere si a formarii de noi intreprinderi, in special IMM-uri care utilizeaza intensiv informatiile disponibile; 6. Mediul si prevenirea riscurilor, si in special; 7. Incurajarea investitiilor pentru reabilitarea mediului fizic, inclusiv siturile si terenurile contaminate, desertificate si zonele brownfield; 8. Promovarea dezvoltarii infrastructurilor legate de biodiversitate si a investitiilor in siturile Natura 2000, in cazul in care aceasta abordare contribuie la dezvoltarea economica durabila si/sau la diversificarea zonelor rurale; 9. Stimularea eficientei energetice si a productiei de energii regenerabile si dezvoltarea de sisteme eficiente de gestiune a energiei; 10. Promovarea transporturilor publice adecvate si durabile, in special in zonele urbane; 11. Elaborarea de planuri si de masuri de prevenire si de gestiune a riscurilor naturale (de exemplu desertificarea, secetele, incendiile si inundatiile) si tehnologice; 12. Protectia si valorificarea patrimoniului natural si cultural in sprijinul dezvoltarii socioeconomice si promovarea resurselor naturale si culturale in calitate de potential pentru dezvoltarea turismului durabil; 13. Accesul la serviciile de transport si de telecomunicatii de interes economic general, in special: 14. Consolidarea resurselor secundare de transport prin imbunatatirea legaturilor cu retelele transeuropene de transport (RTE-T), cu centrele feroviare, aeroporturi si porturi regionale sau cu platforme multimodale; prin asigurarea unor legaturi transversale cu principalele linii feroviare si prin promovarea cailor navigabile interne regionale si locale, precum si a transportului maritim pe distante scurte; 15. Incurajarea accesului la TIC prin intermediul IMM-urilor, a adoptarii acestor tehnologii si a utilizarii lor eficiente, prin sustinerea accesului la retele; a stabilirii de puncte de acces publice la Internet; a echiparii si a dezvoltarii de servicii si de aplicatii, in special cu realizarea de planuri de actiune pentru intreprinderile foarte mici si intreprinderile artizanale.

16

In afara de aceasta, deoarece sunt programe operationale cofinantate de FEDER in regiunile care au dreptul la finantarea specifica si tranzitorie prevazuta la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, statele membre si Comisia pot decide extinderea sprijinului pentru prioritatile prevazute la articolul 4 din prezentul regulament. Cooperarea teritoriala europeana In conformitate cu obiectivul de cooperare teritoriala europeana, FEDER isi focalizeaza asistenta asupra urmatoarelor prioritati: Dezvoltarea de activitati economice, sociale si de mediu transfrontaliere prin intermediul strategiilor comune in favoarea dezvoltarii teritoriale durabile, indeosebi; 1. Prin incurajarea spiritului de intreprindere, in special dezvoltarea IMM-urilor, turismului, culturii si comertului transfrontalier; 2. Prin incurajarea si imbunatatirea protectiei si gestionarii comune a resurselor naturale si culturale, precum si prin prevenirea riscurilor de mediu si tehnologice; 3. Prin sustinerea legaturilor intre zonele urbane si zonele rurale; 4. Prin reducerea izolarii, prin intermediul unui acces optimizat la retelele si serviciile de transport, de informatii si de comunicatii si la retelele si instalatiile transfrontaliere de distributie a apei, de gestiune a deseurilor si de aprovizionare cu energie; 5. Prin dezvoltarea colaborarii, capacitatilor si utilizarii comune a infrastructurilor, in special in sectoare precum sanatatea, cultura, turismul si educatia. In afara de aceasta, FEDER poate contribui la incurajarea cooperarii administrative si juridice, a integrarii pietelor de munca transfrontaliere, a initiativelor locale pentru ocuparea fortelor de munca, a egalitatii intre barbati si femei si a egalitatii sanselor, a formarii si a insertiei sociale, precum si la partajarea resurselor umane si a infrastructurilor pentru CDT. 1. Instituirea si dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv a cooperarii bilaterale intre regiunile maritime care nu este prevazuta la punctul (1), prin intermediul finantarii de retele si de actiuni propice dezvoltarii teritoriale integrate, centrate in special pe urmatoarele prioritati: 2. Inovatia: crearea si dezvoltarea de retele stiintifice si tehnologice si imbunatatirea capacitatilor regionale in materie de CDT si de inovatie atunci cand ele contribuie direct la dezvoltarea economica armonioasa a zonelor transnationale. Actiunile pot cuprinde realizarea de retele intre institutiile de invatamant superior si de cercetare in cauza, pe de o parte, si IMM-uri, pe de alta parte; legaturile in vederea facilitarii accesului la cunoasterea stiintifica si transferul tehnologic intre infrastructurile de CDT si centrele internationale de excelenta in materie de 17

CDT; asocierea organismelor de transfer de tehnologii si elaborarea de instrumente de inginerie financiara comune axate pe sustinerea CDT in IMM-uri; 3. Mediul: gestiunea apei, a eficacitatii energetice, a prevenirii riscurilor si a activitatilor legate de protectia mediului, a carei dimensiune transnationala este evidenta. Aceste actiuni pot cuprinde: protectia si gestiunea bazinelor hidrografice, a zonelor de coasta, a resurselor marine, a serviciilor de aprovizionare cu apa si a zonelor cu umiditate sporita; prevenirea incendiilor, secetei si a inundatiilor; promovarea securitatii maritime si a protectiei impotriva riscurilor naturale si tehnologice; protectia si valorificarea patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socio-economice si a turismului durabil; 4. Accesibilitatea: activitati care contribuie la facilitarea accesului la serviciile de transport si de telecomunicatii, precum si la imbunatatirea calitatii lor, atunci cand dimensiunea transnationala a acestor servicii este evidenta. Aceste actiuni pot cuprinde: efectuarea unor investitii in sectiunile transfrontaliere ale retelelor transeuropene; imbunatatirea accesului local si regional la retelele nationale si transnationale; imbunatatirea interoperabilitatii sistemelor nationale si regionale; si promovarea unor tehnologii a informatiei si de comunicatii de varf; 5. Dezvoltarea urbana durabila: consolidarea dezvoltarii cu centre multiple de interes la nivel transnational, national si regional, a carei impact transnational este evident. Aceste actiuni pot cuprinde: crearea si imbunatatirea retelelor urbane si a relatiilor intre zonele urbane si rurale; elaborarea de strategii pentru a lua in considerare problemele similare cu privire la dimensiunile urbane si rurale; pastrarea si promovarea patrimoniului cultural si integrarea strategica a zonelor de dezvoltare intr-o perspectiva transnationala. Asistenta pentru cooperarea bilaterala intre regiunile maritime poate fi extinsa pentru prioritatile prevazute la punctul 1.; 1. Consolidarea eficientei politicii regionale prin promovarea: 2. Cooperarii interregionale axate pe inovatie si economia informatiei, precum si pe mediu si prevenirea riscurilor in sensul articolului 5 punctele 1. si 2.; 3. Schimburilor de experienta cu privire la identificarea, transferul si diseminarea celor mai bune practici, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea urbana durabila prevazuta la articolul 8; si 4. Actiunilor legate de studii, colectarea de date, precum si de observarea si analiza tendintelor de dezvoltare in Comunitate. Eligibilitatea cheltuielilor Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contributie a FEDER: 18

(a) Dobanzile debitoare; (b) Achizitionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale eligibile ale operatiunii in cauza. in cazuri exceptionale si justificate in mod corespunzator, autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operatiunile cu privire la protectia mediului; (c) Dezmembrarea centralelor nucleare; (d) Taxa pe valoarea adaugata recuperabila. Cheltuielile pentru locuinte sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004 sau dupa aceasta data si in urmatoarele conditii: (a) Cheltuielile sunt programate in cadrul unei operatiuni integrate de dezvoltare urbana sau al unei axe prioritare pentru zonele afectate sau amenintate de o deteriorare fizica si de excluderea sociala; (b) Alocatia financiara atribuita cheltuielilor pentru locuinte se ridica cel mult la 3% din contributia FEDER la programele operationale in cauza sau la 2% din contributia totala FEDER; (c) Cheltuielile sunt limitate la: - Locuintele multifamiliale sau - Imobilele apartinand autoritatilor publice sau exploatantilor fara scop lucrativ care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale. F.S.E. Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a dispozitiilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de coeziune1 introduce cadrul in care se inscrie actiunea Fondurilor structurale si a Fondului de coeziune si stabileste in principal obiectivele, principiile si normele de parteneriat, de programare, de evaluare si de gestiune. in consecinta, este oportun sa se defineasca misiunea Fondului Social European (FSE) in raport cu atributiile care ii sunt consacrate in conformitate cu articolul 146 din Tratat si in cadrul actiunii statelor membre si a Comunitatii care are ca obiectiv elaborarea unei strategii coordonate pentru ocuparea fortei de munca in conformitate cu articolul 125 din Tratat. FSE contribuie la prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste intensificarea coeziunii economice si sociale prin imbunatatirea ocuparii fortei de munca si a posibilitatilor de angajare, prin incurajarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si o imbunatatire cantitativa si calitativa a ocuparii fortei de munca. in acest scop, FSE sprijina politicile statelor membre al caror scop este de a realiza ocuparea intregii forte de munca, precum si calitatea si productivitatea muncii, de a promova asimilarea sociala, in special accesul persoanelor defavorizate la angajare si de a reduce disparitatile nationale, regionale si locale in domeniul ocuparii fortei de munca. 19

In special, FSE sustine actiunile conforme cu masurile pe care statele membre le adopta pe baza liniilor directoare din cadrul strategiei europene pentru ocuparea fortei de munca, astfel cum au fost incorporate in liniile directoare integrate pentru ocuparea si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, precum si al recomandarilor care le insotesc. Pentru indeplinirea misiunii FSE sustine prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste necesitatea consolidarii coeziunii sociale, a cresterii productivitatii si competitivitatii si incurajarii cresterii economice si a dezvoltarii durabile. in acest proces, FSE tine seama de prioritatile si obiectivele pertinente ale Comunitatii din domeniul educatiei si formarii profesionale, al cresterii participarii persoanelor inactive din punct de vedere economic la piata muncii, al combaterii excluderii sociale - in special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovarii egalitatii intre barbati si femei si al nediscriminarii. In cadrul obiectivelor "convergenta" si "competitivitate regionala si ocupare a fortei de munca", FSE sprijina actiunile statelor membre in sensul prioritatilor enumerate in continuare: 1. Cresterea capacitatii de adaptare a lucratorilor, a intreprinderilor si sefilor de intreprinderi, in scopul de a imbunatati anticiparea si gestiunea pozitiva a schimburilor economice, incurajand in special: a) Educatia si formarea profesionala pe parcursul vietii si cresterea investitiilor in resursele umane de catre intreprinderi, in special IMM, si lucratori, prin elaborarea si punerea in aplicare a sistemelor si strategiilor, inclusiv invatamantul, care asigura un acces imbunatatit la formarea profesionala, in special a lucratorilor slab calificati si a lucratorilor in varsta, prin dezvoltarea calificarilor si a competentelor, prin diseminarea tehnologiilor informatiei si comunicarii, a invatamantului on-line, a tehnologiilor care respecta mediul si a aptitudinilor in domeniul gestionarii, prin promovarea spiritului de intreprindere, a inovatiei si a intreprinderilor tinere; b) Conceperea si diseminarea unor forme inovatoare si mai productive de organizare a muncii, in special a imbunatatirilor din domeniul sanatatii si al sigurantei la locul de munca, identificarea necesitatilor viitoare in materie de cerinte profesionale si de competente si dezvoltarea serviciilor specifice de angajare, de formare si de sprijin, inclusiv reorientarea, destinate lucratorilor in contextul restructurarilor sectoriale si de intreprindere; 2. Imbunatatirea accesului la un loc de munca si insertia durabila pe piata muncii a persoanelor in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, in special somajul de lunga durata si somajul in randul tinerilor, incurajarea imbatranirii active si prelungirea 20

vietii active si cresterea participarii pe piata muncii, incurajand in special: a) Modernizarea si consolidarea institutiilor de pe piata muncii, in special a serviciilor pentru angajare si a altor initiative pertinente din cadrul strategiilor Uniunii Europene si a statelor membre in favoarea ocuparii intregii forte de munca; b) Punerea in aplicare a unor masuri active si preventive care sa permita identificarea precoce a necesitatilor cu ajutorul planurilor individuale de actiune si a unui sprijin personalizat, de exemplu formarea continua, cautarea locului de munca, reorientarea si mobilitatea, munca independenta si crearea de intreprinderi, in special intreprinderile cooperative, masurile de stimulare menite sa incurajeze participarea pe piata muncii, masuri flexibile destinate sa mentina lucratorii in varsta mai mult timp pe piata muncii si masurile care au ca scop concilierea vietii profesionale si a vietii private, in special prin facilitarea accesului la serviciile de ingrijire a copiilor si de ajutor pentru persoanele dependente; c) Integrarea si actiuni specifice pentru imbunatatirea accesului la un loc de munca si cresterea participarii durabile si cresterea numarului de femei la angajare, pentru reducerea segregarii bazate pe sex pe piata muncii, in special prin abordarea cauzelor directe si indirecte care stau la baza diferentelor de remunerare intre barbati si femei; d) Actiuni specifice pentru cresterea participarii emigrantilor la angajare si intensificarea integrarii lor sociale in aceasta maniera, facilitarea mobilitatii geografice si sectoriale a lucratorilor si integrarea transfrontaliera a pietei muncii, in special prin consiliere, formare lingvistica si validarea competentelor si a calificarilor dobandite; 3. Intensificarea asimilarii sociale a persoanelor defavorizate in vederea integrarii lor durabile pe piata locurilor de munca si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii, incurajand in special: a) Demersurile de insertie pe piata locurilor de munca si de revenire pe piata muncii pentru persoanele defavorizate, precum persoanele confruntate cu excluderea sociala sau cu abandonul scolar precoce, minoritatile, persoanele handicapate, precum si persoanele care asigura serviciile de ajutor pentru persoanele dependente, cu ajutorul masurilor legate de ocuparea fortei de munca, in special in sectorul economiei sociale, de accesul la educatie si la formare profesionala si prin actiuni de insotire, precum si prin actiuni pertinente de sprijin si 21

prin servicii de proximitate si de garantie care imbunatatesc posibilitatile de angajare; b) Acceptarea diversitatii la locul de munca si combaterea discriminarilor in intrarea si cresterea pe piata muncii, in special cu ajutorul campaniilor de sensibilizare, a participarii colectivitatilor locale si a intreprinderilor si promovarea initiativelor locale in domeniul ocuparii fortei de munca; 4. Consolidarea capitalului uman, incurajand in special: a) Proiectarea si punerea in aplicare a unor reforme ale sistemelor de educatie si de formare profesionala, in scopul cresterii potentialului fortei de munca, o mai buna adaptare a educatiei si a formarii initiale si profesionale la cerintele pietei muncii si actualizarea permanenta a aptitudinilor personalului de formare profesionala in scopul de a favoriza inovatia si o economie bazata pe cunoastere; b) Activitatile de conectare in retea a unitatilor de invatamant superior, a centrelor de cercetare si de tehnologie si a intreprinderilor; c) Promovarea parteneriatelor, pactelor si initiativelor prin intermediul sistemului de retea dintre partile beneficiare in cauza, precum partenerii sociali si organizatiile neguvernamentale, la nivel national, regional, local si transnational, in scopul realizarii unei mobilizari in favoarea reformelor din domeniul ocuparii fortei de munca si asimilarii pe piata muncii. In cadrul obiectivului "convergenta", FSE sprijina actiuni intreprinse in statele membre in sensul prioritatilor enumerate in continuare: 1. Cresterea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman, incurajand in special: a) Punerea in aplicare a reformelor din sistemele de educatie si de formare profesionala, in special in vederea cresterii capacitatii persoanelor de a corespunde cerintelor unei societati bazate pe cunoastere, educatie si formare profesionala pe parcursul vietii; b) Participarea crescuta la educatie si formare profesionala pe parcursul vietii, inclusiv prin actiuni care au ca scop reducerea abandonului scolar precoce si segregarea persoanelor bazata pe sex, precum si imbunatatirea accesului la educatie si formare initiala, profesionala si superioara si a calitatii lor; 22

2. Dezvoltarea potentialului uman in domeniul cercetarii si inovatiei, in special prin intermediul studiilor postuniversitare si al formarii profesionale a cercetarilor; 3. Consolidarea capacitatii institutionale si a eficacitatii administratiilor si serviciilor publice la nivel national, regional si local si, dupa caz, a partenerilor sociali si a organizatiilor neguvernamentale in perspectiva reformelor, a unei mai bune reglementari si a bunei guvernari, in special in domeniile economic, al ocuparii fortei de munca, al educatiei, social, ecologic si judiciar, incurajand in special: a) Mecanismele destinate imbunatatirii conceptiei, supravegherii si evaluarii politicilor si programelor, in special prin intermediul studiilor, statisticilor si avizelor furnizate de experti, al unui sprijin acordat coordonarii serviciilor si al unui dialog intre organismele publice si private in cauza; b) Dezvoltarea capacitatilor pentru punerea in aplicare a politicilor si programelor din domeniile in cauza, inclusiv in ceea ce priveste aplicarea legislatiei, in special prin formarea continua a incadrarii si a personalului si sprijinul specific acordat serviciilor esentiale, serviciilor de inspectie si participantilor socio-economici, in special partenerii sociali si ecologici, organizatiile neguvernamentale in cauza si organizatiile profesionale reprezentative; c) FSE sprijina, de asemenea, actiunile transnationale si interregionale, in special prin schimbul de informatii, experienta, rezultate si bune practici si prin elaborarea unor abordari complementare si a unor actiuni coordonate sau conexe. F.C. Scopul acestui Fond este acela al intensificarii coeziunii economice si sociale in cadrul Comunitatii, in perspectiva promovarii unei dezvoltari durabile. Fondul intervine pentru actiuni din domeniile enumerate in continuare, respectand un echilibru corect si tinand seama de necesitatile de investitie si de infrastructura specifice fiecarui stat membru beneficiar: 1. Retelele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de interes comun enumerate in Decizia nr. 1692/96/CE; 2. Mediul face parte din prioritatile politicii comunitare de protectie a mediului, astfel cum au fost definite in programul de politica si de actiune din domeniul mediului. in acest context, Fondul poate sa intervina, de asemenea, in domenii legate de dezvoltarea durabila care prezinta 23

avantaje clare pentru mediu, precum eficacitatea energetica si energiile regenerabile, iar in ceea ce priveste transportul care nu are legatura cu retelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe caile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal si interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim si aerian, transporturile urbane specifice si transporturile publice; 3. Echilibrul corect al asistentei se defineste p rin parteneriat intre statele membre si Comisie. Eligibilitatea cheltuielilor Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o interventie din cadrul Fondului: (a) Dobanzile debitoare; (b) Achizitionarea unor terenuri la o suma mai mare cu 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru actiunea in cauza; (c) Locuinta; (d) Daramarea centralelor nucleare; si (e) Taxa pe valoarea adaugata recuperabila. Proiecte majore Prin intermediul acestui fond pot fi finantate si proiectele majore, prin proiect major intelegandu-se proiectul care include un ansamblu de lucrari, activitati sau servicii destinate sa indeplineasca o functie indivizibila cu caracter economic sau tehnic clar, care urmareste obiective identificate clar si al carui cost total depaseste 25 de milioane EUR pentru mediul inconjurator si 50 de milioane EUR pentru alte domenii. In cazul unor astfel de intiative, Statul Membru sau Autoritatea de Management furnizeaza Comisiei urmatoarele informatii privind proiectele majore:

Informatii privind organismul care va fi responsabil pentru aplicare; Informatii privind natura investitiilor si descrierea lor, precum si pachetul financiar si localizarea sa; Rezultatele studiilor de fezabilitate; Un calendar de executie si, in cazul in care perioada de aplicare a operatiunii in cauza ar trebui sa fie mai lunga decat perioada de programare, transele pentru care se cere o cofinantare comunitara pe perioada de programare 2007-2013;

24

O analiza costuri-beneficii care contine o analiza a riscurilor, precum si impactul previzibil asupra sectorului in cauza si asupra situatiei socio-economice a statului membru si/sau a regiunii si, daca este posibil, dupa caz, a altor regiuni din Comunitate;

O analiza a impactului de mediu; Justificarea participarii publice; Planul de finantare care contine suma totala a resurselor financiare prevazute si suma prevazuta pentru contributia din Fonduri, a BEI, a FEI si din orice alta sursa de finantare comunitara, inclusiv planul indicativ anual al contributiei financiare din FEDER sau din Fondul de Coeziune pentru proiectul respectiv.

Comisia evalueaza proiectul major, consultandu-se, dupa caz, cu experti externi, inclusiv cu BEI, verificand coerenta acestuia cu prioritatile programului operational, contributia la realizarea obiectivelor acestor prioritati si coerenta cu celelalte politici comunitare si adopta o decizie in termen de cel mult trei luni de la prezentarea unui proiect major de catre statul membru sau autoritatea de gestiune. Politica Agricola Comuna Axa 1: Ameliorarea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Axa 2: Amelioararea mediului si a spatiului rural Axa 3: Calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale Pentru a atinge obiectivele politicii agricole comune definite de tratat si pentru a finanta diversele masuri care intra sub incidenta sa, inclusiv dezvoltarea rurala, s-au instituit urmatoarele fonduri: (a) Fondul European de Garantare Agricola, denumit in continuare FEGA; (b) Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala, denumit in continuare FEADR. FEGA finanteaza in contextul gestionarii comune intre statele membre si Comunitate urmatoarele cheltuieli care vor fi efectuate conform legislatiei comunitare:

Restituiri la export pentru produsele agricole catre tarile terte; Masurile de interventie pentru reglarea pietelor agricole; Platile directe catre fermieri in conformitate cu politica agricola comuna; Contributia financiara a Comunitatii la masurile de informare si promovare a produselor agricole pe piata interna a Comunitatii si in tarile terte.

FEGA finanteaza urmatoarele cheltuieli in mod centralizat si in conformitate cu legislatia comunitara: 25

Contributia financiara a Comunitatii la masuri veterinare specifice, masuri de inspectie veterinara, masuri de inspectie pentru alimente si hrana animalelor, eradicarea bolilor la animale, programe de control (masuri veterinare) si masuri fitosanitare;

Promovarea produselor agricole fie direct de catre Comisie, fie prin intermediul organizatiilor internationale; Masuri luate in conformitate cu legislatia comunitara pentru a asigura conservarea, caracterizarea, colectarea si utilizarea resurselor genetice in agricultura; Infiintarea si sustinerea sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultura; Sistemele de supraveghere agricola, inclusiv anchetele privind structura exploatatiilor agricole; Cheltuielile referitoare la piata produselor pescaresti.

FEADR va finanta contributia financiara comunitara necesara programelor de dezvoltare rurala derulate in conformitate cu legislatia comunitara privind sprijinirea dezvoltarii rurale prin intermediul FEADR. Mai exact, FEADR contribuie la promovarea unei dezvoltari rurale durabile in intreaga Comunitate, venind in completarea politicilor de piata si de sustinere a veniturilor aplicate in cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune si al politicii comune in domeniul pescuitului. Sprijinul in favoarea dezvoltarii rurale contribuie la realizarea urmatoarelor obiective:

Ameliorarea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sprijinirea restructurarii, dezvoltarii si inovatiei; Ameliorarea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea gestionarii terenurilor; Ameliorarea calitatii vietii in mediul rural si promovarea diversificarii activitatilor economice.

Principiile majore de alocare a fondurilor pentru agricultura sunt urmatoarele, conform Regulamanetului Comisiei Europene nr. 1698/2005: Complementaritate, coerenta si conformitate FEADR intervine in completarea actiunilor nationale, regionale si locale care contribuie la realizarea prioritatilor Comunitatii. Comisia si statele membre asigura coerenta ajutorului FEADR si al statelor membre cu actiunile, politicile si prioritatile Comunitatii. in special, ajutorul acordat in cadrul FEADR trebuie sa fie compatibil cu obiectivele de coeziune economica si sociala si cu cele ale Instrumentului de sprijin comunitar in domeniul pescuitului. Coerenta este asigurata de orientarile strategice ale Comunitatii, de planurile strategice nationale, de programele de dezvoltare rurala si de raportul Comisiei. 26

In conformitate cu competentele respective ale acestora, Comisia si statele membre asigura coordonarea dintre ajutorul din diverse fonduri, din Instrumentul de sprijin comunitar in domeniul pescuitului si interventiile Bancii Europene de Investitii (denumita in continuare "BEI") si ale altor instrumente financiare comunitare. De asemenea, se asigura coerenta cu masurile finantate de Fondul european agricol de garantare. Nici un ajutor nu poate fi acordat in temeiul prezentului regulament regimurilor care pot beneficia de masuri de sprijin instituite in cadrul organizarii comune a pietelor. Statele membre asigura conformitatea operatiunilor finantate de FEADR cu dispozitiile tratatului si ale actelor adoptate in temeiul acestuia. Parteneriat Ajutorul FEADR este pus in aplicare in cadrul unei stranse colaborari (denumita in continuare "parteneriat") dintre Comisie si statul membru in cauza, precum si cu autoritatile si organismele desemnate de acest stat membru in sensul normelor nationale si al practicilor in vigoare, inclusiv:

Autoritatile regionale si locale competente si alte autoritati publice competente; Partenerii economici si sociali; Orice alt organism adecvat care reprezinta societatea civila, organizatii neguvernamentale, inclusiv de protectie a mediului, precum si organisme responsabile cu promovarea egalitatii intre barbati si femei.

Statul membru desemneaza partenerii cei mai reprezentativi la nivel national, regional si local si din domeniul economic, social, ecologic sau din alte domenii (denumiti in continuare "parteneri"). Acesta creeaza conditiile necesare pentru o participare larga si eficienta a tuturor organismelor adecvate, in conformitate cu normele si practicile nationale si luand in considerare necesitatea de a promova egalitatea intre barbati si femei, precum si dezvoltarea durabila prin integrarea cerintelor de protectie si de ameliorare a mediului. Parteneriatul se desfasoara cu deplina respectare a competentelor institutionale, juridice si financiare respective ale fiecarei categorii de parteneri si are ca obiect elaborarea si monitorizarea planului strategic national, precum si intocmirea, punerea in aplicare, monitorizarea si evaluarea programelor de dezvoltare rurala. Statele membre asociaza fiecare dintre partenerii in cauza diverselor faze ale programarii, tinand seama in mod adecvat de termenul stabilit pentru fiecare etapa. Subsidiaritate 27

Statele membre sunt responsabile cu punerea in aplicare a programelor de dezvoltare rurala la nivelul teritorial adecvat, conform sistemului institutional specific fiecarui stat membru, in conformitate cu prezentul regulament. Egalitate intre barbati si femei si nediscriminare Statele membre si Comisia asigura, in diversele faze ale punerii in aplicare a programelor, promovarea egalitatii intre barbati si femei si prevenirea oricarei forme de discriminare pe baza de sex, rasa, origine etnica, religie sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala. Sunt incluse fazele de conceptie, de punere in aplicare, de monitorizare si de evaluare. Atingerea obiectivelor mentionate mai sus va fi realizata prin implementarea diferitelor axe, prin "axa" intelegand un grup coerent de masuri cu obiective specifice care rezulta direct din punerea in aplicare a acestora. Axa 1: Ameliorarea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Masuri Ajutorul in favoarea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier se refera la: 1. Masuri menite sa amelioreze cunostintele si sa consolideze potentialul uman, prin: a) Formare profesionala si actiuni de informare, inclusiv in ceea ce priveste difuzarea cunostintelor stiintifice si a practicilor inovatoare pentru persoanele active in sectorul agricol, alimentar si forestier; b) Instalarea tinerilor agricultori; c) Pensionarea anticipata a agricultorilor si a lucratorilor agricoli; d) Utilizarea serviciilor de consiliere de catre agricultori si silvicultori; e) Instituirea unor servicii de ajutor pentru gestionarea agricola, pentru inlocuirea in exploatatie si de consiliere agricola, precum si a unor servicii de consiliere in sectorul forestier; 2. Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic, precum si sa promoveze inovatia, prin: a) Modernizarea exploatatiilor agricole; b) Ameliorarea valorii economice a padurilor; c) Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere; d) Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procedee si tehnologii in sectorul agricol, alimentar si forestier; e) Ameliorarea si dezvoltarea infrastructurilor necesare evolutiei si adaptarii sectoarelor agricol si forestier; 28

f) Reconstituirea potentialului de productie agricola afectat de catastrofe naturale si instituirea unor masuri de prevenire corespunzatoare; 3. Masuri b) menite sa amelioreze sa calitatea la productiei sistemele de si a produselor: alimentara; a) Ajutand agricultorii sa se adapteze la standardele impuse, bazate pe legislatia comunitara; Incurajand agricultorii participe calitate c) Sprijinind grupurile de producatori in activitatile lor de informare si promovare pentru produsele care fac obiectul unor sisteme de calitate alimentara; Conditii referitoare la masurile menite sa amelioreze cunostintele si sa consolideze potentialul uman. Formare profesionala si actiuni de informare. Cursurile sau formarile care intra sub incidenta programelor sau sistemelor normale de invatamant agricol si silvic de nivel secundar sau superior nu pot beneficia de ajutor. Instalarea tinerilor agricultori. 1. Ajutorul prevazut la punctui 1 litera b) se acorda persoanelor care: a) Sunt in varsta de cel mult 40 de ani si se instaleaza pentru prima data intr-o exploatatie agricola, ca sef de exploatatie; b) Detin competente si calificari profesionale suficiente; c) Prezinta un plan de dezvoltare pentru activitatile lor agricole. Pensionarea anticipata. 1. Ajutorul prevazut la punctul 1 litera c) se acorda: a) Agricultorilor care decid sa-si inceteze activitatea agricola, in scopul de a ceda exploatatia lor altor agricultori; b) Lucratorilor din agricultura care decid sa inceteze definitiv orice activitate agricola in momentul cedarii. 2. Cedentul: a) Este in varsta de cel putin 55 de ani, dar nu are inca varsta normala de pensionare in momentul cedarii, sau este cu cel mult 10 ani mai tanar decat varsta normala de pensionare in statul membru in cauza in momentul cedarii; b) Inceteaza definitiv orice activitate agricola comerciala; c) a practicat agricultura in cei 10 ani anteriori cedarii. 3. Cesionarul: a) Succede cedentului instalandu-se in conformitate cu dispozitiile articolului 22 sau 29

b) Este un agricultor cu o varsta mai mica de 50 de ani sau un organism de drept privat si preia exploatatia agricola a cedentului pentru a o extinde. 4. Lucratorul agricol: a) Este in varsta de cel putin 55 de ani, dar nu are inca varsta normala de pensionare sau este cu cel mult 10 ani mai tanar decat varsta normala de pensionare in statul membru in cauza; b) A consacrat agriculturii cel putin jumatate din timpul sau de lucru in calitate de ajutor familial sau salariat agricol in cei cinci ani anteriori cedarii; c) A lucrat in exploatatia agricola a cedentului echivalentul a cel putin doi ani de munca cu norma intreaga in cursul celor patru ani anteriori pensionarii anticipate a cedentului; d) este afiliat la un sistem de securitate sociala. 5. Durata totala a ajutorului de pensionare anticipata nu depaseste 15 ani pentru cedent si pentru lucratorul agricol. Ajutorul nu poate fi acordat dupa cea de-a 70-a aniversare a cedentului si dupa implinirea varstei normale de pensionare de catre lucratorul agricol. In cazul in care cedentul beneficiaza de o pensie pentru limita de varsta din partea statului membru, ajutorul de pensionare anticipata se acorda sub forma unei pensii suplimentare luand in considerare cuantumul stabilit prin sistemul national de pensii. Utilizarea serviciilor de consiliere. 1. Ajutorul prevazut la punctul 1 litera d) se acorda pentru a permite agricultorilor si silvicultorilor sa faca fata cheltuielilor rezultate din utilizarea serviciilor de consiliere pentru ameliorarea nivelului global de performanta al exploatatiei lor. Serviciile de consiliere oferite agricultorilor vizeaza cel putin: a) Cerintele regulamentare privind gestionarea si bunele conditii agricole si de mediu prevazute la articolele 4 si 5 ale Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 si la anexele III si IV la regulamentul mentionat; b) Normele de securitate la locul de munca bazate pe legislatia comunitara. Infiintarea serviciilor de gestionare, de inlocuire si de consiliere. 1. Ajutorul prevazut la punctul 1, litera e) se acorda pentru a acoperi cheltuielile rezultate din infiintarea serviciilor de ajutor pentru gestionarea agricola, de inlocuire in exploatatie si de consiliere agricola, precum si a serviciilor de consiliere in sectorul forestier; acesta este degresiv pe o perioada maxima de cinci ani de la infiintare.

30

Conditii aplicabile masurilor de restructurare si dezvoltare a capitalului fizic si de promovare a inovatiei Modernizarea exploatatiilor agricole 1. Ajutorul prevazut la punctul 2. litera a) se acorda pentru investitiile materiale si/sau nemateriale care: a) Amelioreaza nivelul global de performanta al exploatatiei si b) Respecta standardele comunitare aplicabile investitiei in cauza. Atunci cand investitiile sunt realizate in scopul respectarii standardelor comunitare, ajutorul poate fi acordat numai pentru investitiile realizate pentru a respecta standarde comunitare recent introduse. in acest caz, pentru respectarea acestui standard se poate acorda o perioada de gratie de maximum 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru exploatatia agricola. Tinerilor agricultori care beneficiaza de ajutorul prevazut la punctul 1litera b) li se poate acorda un ajutor pentru investitiile realizate pentru respectarea standardelor comunitare in vigoare, de indata ce acestea sunt incluse in planul de dezvoltare agricola. Perioada de gratie la sfarsitul careia trebuie respectate standardele nu poate depasi 36 de luni de la data instalarii. Cresterea valorii economice a padurilor. Ajutorul pentru investitii prevazut la punctul 2. litera b) se acorda pentru padurile care apartin unor proprietari privati sau asociatiilor acestora sau unor municipalitati sau asociatiilor acestora. Pentru exploatatiile forestiere care depasesc o anumita suprafata stabilita de statele membre in cadrul programelor lor, investitiile se bazeaza pe planurile de gestionare a padurilor. Cresterea valorii adaugate pentru produsele agricole si forestiere. Ajutorul prevazut la punctul 2 litera c) se acorda in cazul investitiilor materiale si/sau nemateriale care:

Amelioreaza nivelul global de performanta al intreprinderilor; Vizeaza: - Prelucrarea si/sau comercializarea produselor prevazute la anexa I la tratat, cu exceptia produselor pescaresti si a produselor forestiere si/sau - Dezvoltarea de noi produse, procedee si tehnologii conexe produselor prevazute la anexa I la

tratat, cu exceptia produselor pescaresti si a produselor forestiere, si care respecta standardele comunitare aplicabile investitiei in cauza. 31

Atunci cand investitiile sunt realizate in scopul respectarii standardelor comunitare, ajutorul poate fi acordat numai pentru investitiile realizate de catre microintreprinderile pentru a respecta un standard comunitar recent introdus. in acest caz, pentru respectarea acestui standard se poate acorda o perioada de gratie de maximum 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru intreprindere. Atunci cand este acordat la rata maxima, ajutorul prevazut la alineatul (1) se limiteaza la microintreprinderile si intreprinderile mici si mijlocii definite in Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei1. Intensitatea maxima a ajutorului se reduce la jumatate pentru intreprinderile care au mai putin de 750 de angajati sau a caror cifra de afaceri este mai mica de 200 de milioane de EUR. in cazul silviculturii, ajutorul se acorda numai microintreprinderilor. Ajutorul nu se acorda intreprinderilor in dificultate in sensul liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate2. Cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procedee si tehnologii in sectorul agricol, alimentar si forestier Ajutorul prevazut la punctul 2 litera d) se acorda pentru promovarea cooperarii intre producatorii primari din sectorul agricol si forestier, industria de prelucrare si/sau terti. Acest ajutor contribuie la acoperirea costurilor aferente cooperarii. Infrastructuri aferente evolutiei si adaptarii sectorului agricol si forestier Ajutorul prevazut la punctul 2 litera e) poate acoperi in special operatiunile aferente accesului la suprafetele agricole si la suprafetele impadurite, comasarii si ameliorarii terenurilor, furnizarii de energie si gestionarii apelor. Conditii aplicabile masurilor menite sa amelioreze calitatea productiei si a produselor agricole. Respectarea standardelor bazate pe legislatia comunitara Ajutorul prevazut la punctul 3 litera a) acopera o parte din cheltuielile efectuate si din pierderile de venituri suportate de agricultorii care trebuie sa aplice standarde in domeniul protectiei mediului, al sanatatii publice, al sanatatii animale, al sanatatii plantelor, al bunastarii animalelor si al securitatii la locul de munca. Standardele in cauza trebuie sa fi fost adoptate recent in legislatia nationala, prin care se pune in aplicare dreptul comunitar si care impun in practica agricola noi obligatii sau restrictii care au un impact important asupra costurilor normale de exploatare agricola si afecteaza un numar semnificativ de agricultori. 32

Ajutorul se acorda pe o baza anuala, sub forma unui cuantum forfetar, temporar si degresiv, pentru o perioada de maximum cinci ani de la data la care standardul devine obligatoriu in conformitate cu legislatia comunitara. Participarea agricultorilor la sisteme de calitate alimentara Ajutorul prevazut la punctul 3 litera b):

Se refera numai la produsele agricole destinate consumului uman; Este destinat sistemelor comunitare de calitate alimentara sau celor care sunt recunoscute de statele membre care indeplinesc criterii precise care urmeaza sa fie definite in conformitate cu articolul 90 alineatul (2); sistemele al caror obiectiv unic este asigurarea unui control mai strict al respectarii standardelor obligatorii in conformitate cu legislatia comunitara sau nationala nu pot beneficia de ajutor;

Se acorda sub forma unui stimulent financiar anual al carui nivel se stabileste in functie de nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la sistemele care beneficiaza de un ajutor, in cursul unei perioade de maximum cinci ani.

Activitati de informare si promovare Ajutorul prevazut la punctul 3 litera c) se refera la produsele care beneficiaza de ajutor in cadrul sistemelor de calitate. Conditii aplicabile masurilor tranzitorii Agricultura de semisubzistenta Ajutorul prevazut la punctul 4 litera a) pentru exploatatiile agricole a caror productie este destinata in special consumului propriu si care comercializeaza, de asemenea, o parte din productia proprie ("exploatatii de semisubzistenta") se acorda agricultorilor care prezinta un plan de dezvoltare. Progresele inregistrate in raport cu planul de dezvoltare sunt evaluate dupa trei ani. Ajutorul se acorda sub forma unui cuantum forfetar. Ajutorul se acorda pentru cererile acceptate pana la 31 decembrie 2013. Grupuri de producatori Ajutorul prevazut la punctul 4 litera b) se acorda pentru a facilita infiintarea si functionarea administrativa a grupurilor de producatori, create in scopurile urmatoare:

Adaptarea productiei producatorilor care sunt membri ai acestor grupuri la exigentele pietei; 33

Asigurarea unei comercializari comune a produselor pe piata, inclusiv pregatirea pentru vanzare, centralizarea vanzarilor si aprovizionarea cumparatorilor cu ridicata; Stabilirea unor norme comune in ceea ce priveste informarea asupra productiei, acordand o atentie deosebita recoltelor si disponibilitatii.

Ajutorul se acorda sub forma unui cuantum forfetar platit in transe anuale in cursul unei perioade de maximum cinci ani de la data la care grupul de producatori este recunoscut. Acesta se calculeaza pe baza productiei comercializate anual de catre grup. Ajutorul se acorda grupurilor de producatori recunoscute oficial pana la 31 decembrie 2013 de catre autoritatea competenta a statului membru in cauza. Axa 2: Amelioararea mediului si a spatiului rural Masuri Ajutorul prevazut in prezenta sectiune se refera la: 1. Masurile axate pe utilizarea durabila a terenurilor agricole, gratie: a) Platilor destinate agricultorilor din zonele montane care urmaresc sa compenseze handicapurile naturale; b) Platilor destinate agricultorilor din zonele care prezinta handicapuri, altele decat zonele montane; c) Platilor Natura 2000 si platilor aferente Directivei 2000/60/CE; d) Platilor pentru agromediu; e) Platilor in favoarea bunastarii animalelor; f) Inui ajutor pentru investitiile neproductive; 2. Masurile axate pe utilizarea durabila a terenurilor forestiere, gratie: a) Unui ajutor pentru prima impadurire a terenurilor agricole; b) Unui ajutor pentru prima instalare a sistemelor agroforestiere pe terenuri agricole; c) Unui ajutor pentru prima impadurire a terenurilor neagricole; d) Platilor Natura 2000; e) Platilor pentru silvo-mediu; f) Unui ajutor pentru reconstituirea potentialului forestier si adoptarea unor masuri de prevenire; g) Unui ajutor pentru investitiile neproductive. Conditii aplicabile masurilor in favoarea unei utilizari durabile a terenurilor agricole 34

Plati destinate sa compenseze handicapurile naturale din zonele montane si plati in favoarea altor zone care prezinta handicapuri Platile prevazute la punctul 1 literele a) si b) se acorda anual pe hectar de suprafata agricola utila (denumita in continuare "SAU") in sensul Deciziei 2000/115/CE a Comisiei din 24 noiembrie 1999 privind definitiile caracteristicilor, lista produselor agricole, exceptiile de la definitii, precum si regiunile sau districtele care au legatura cu anchetele privind structura exploatatiilor agricole. Acestea sunt destinate sa compenseze costurile suplimentare suportate de catre agricultori, precum si pierderea de venituri generate de handicapul zonei in cauza pentru productia agricola. Platile se acorda exploatantilor care se angajeaza sa isi desfasoare activitatea agricola in zonele delimitate in cursul unei perioade de minimum cinci ani de la prima plata. Se pot acorda plati mai mari decat plafonul maxim prevazut in cazuri justificate in mod corespunzator, cu conditia ca media tuturor platilor efectuate la nivelul statului membru in cauza sa nu depaseasca acest plafon. Plati Natura 2000 si plati aferente Directivei 2000/60/CE Ajutorul prevazut la punctul 1 litera c) se acorda exploatantilor, anual si pe hectar de SAU, pentru a compensa in zonele in cauza costurile suportate si pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate din punerea in aplicare a directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE si 2000/60/CE. Plati pentru agromediu Statele membre acorda ajutorul prevazut la punctul 1 litera d) pe intreg teritoriul lor, in functie de nevoile specifice. Platile pentru agromediu se acorda agricultorilor care isi asuma voluntar angajamente in favoarea agromediului. Atunci cand acest lucru este justificat de realizarea obiectivelor de mediu, platile pentru agromediu pot fi acordate si altor gestionari de terenuri. Platile pentru agromediu privesc numai angajamentele care depasesc standardele obligatorii stabilite in conformitate cu articolele 4 si 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 si cu anexele III si IV la regulamentul mentionat, precum si cerintele minime pentru ingrasaminte si produse fitosanitare si celelalte cerinte obligatorii corespunzatoare stabilite in legislatia nationala si indicate in program. Aceste angajamente sunt asumate, in general, pentru o perioada de la cinci la sapte ani. Dupa caz si atunci cand circumstantele justifica acest lucru, se poate stabili o perioada mai indelungata.

35

Platile se acorda anual si acopera costurile suplimentare si pierderea de venituri datorate angajamentelor asumate; dupa caz, acestea pot acoperi si costurile induse. Dupa caz, beneficiarii pot fi selectati pe baza unor cereri de oferte, conform unor criterii care tin seama de eficacitatea economica si ecologica. Plati in favoarea bunastarii animalelor Platile in favoarea bunastarii animalelor prevazute la punctul 1 litera e) se acorda agricultorilor care isi asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor. Platile in favoarea bunastarii animalelor privesc numai angajamentele care depasesc standardele obligatorii stabilite in conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 si cu anexa III la regulamentul mentionat, precum si celelalte cerinte obligatorii corespunzatoare stabilite in legislatia nationala si indicate in program.

Aceste angajamente sunt asumate, in general, pentru o perioada de cinci-sapte ani. Dupa caz si atunci cand circumstantele justifica acest lucru, se poate stabili o perioada mai indelungata. Platile se acorda anual si acopera costurile suplimentare si pierderea de venituri datorate angajamentelor asumate. Dupa caz, acestea pot acoperi si costurile induse. Investitii neproductive Ajutorul prevazut la punctul 1 litera f) se acorda pentru:

Investitiile aferente realizarii angajamentelor asumate in temeiul masurii prevazute la punctul 1 litera d) sau a altor obiective agroecologice; Investitiile in exploatatie care consolideaza utilitatea publica a unei zone Natura 2000 sau a altor zone de mare valoare naturala care urmeaza sa fie definite in program.

Conditii aplicabile masurilor in favoarea unei utilizari durabile a terenurilor forestiere Conditii generale Ajutorul acordat in temeiul prezentei sectiuni se acorda numai pentru padurile si suprafetele impadurite care reprezinta proprietatea unor persoane particulare sau asociatii ale acestora sau a unor municipalitati sau asociatii ale acestora. Masurile propuse in temeiul prezentei sectiuni in zonele clasificate ca zone care prezinta un risc ridicat sau mediu de incendiu de padure in cadrul actiunii comunitare de protectie a padurilor impotriva 36

incendiilor trebuie sa fie conforme cu planurile de protectie a padurilor intocmite de statele membre pentru zonele mentionate. Prima impadurire a terenurilor agricole Ajutorul prevazut la punctul 2 litera a) acopera numai unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte: 1. Costurile de instalare; 2. Prima anuala pe hectar impadurit destinata sa acopere costurile de intretinere pentru o perioada de maximum cinci ani; 3. Prima anuala pe hectar destinata ca compenseze, pentru o perioada de maximum cincisprezece ani, pierderile de venituri datorate impaduririi si suportate de agricultorii sau asociatiile de agricultori care, inainte de impadurire, cultivau terenurile respective sau de catre orice alt organism de drept privat. Ajutorul pentru impadurirea terenurilor agricole care reprezinta proprietatea unor colectivitati publice acopera numai costurile de instalare. in cazul in care suprafata agricola care urmeaza sa fie impadurita este inchiriata de catre un organism de drept privat, pot fi acordate primele anuale. Ajutorul pentru impadurirea terenurilor agricole nu se acorda:

Agricultorilor care beneficiaza de un ajutor de pensionare anticipata; Pentru plantatiile de brazi de Craciun.

In cazul plantatiilor de specii cu crestere rapida cultivate pe termen scurt, ajutorul pentru impadurirea terenurilor agricole se acorda numai pentru acoperirea costurilor de instalare. Prima instalare a unor sisteme agroforestiere pe terenuri agricole Ajutorul prevazut la punctul 2 litera b) se acorda agricultorilor care infiinteaza sisteme agroforestiere care asociaza activitati de agricultura extensiva si activitati forestiere. Ajutorul acopera costurile de instalare. Prin "sisteme agroforestiere" se inteleg sistemele de utilizare a terenurilor care asociaza silvicultura si agricultura pe aceleasi suprafete. Brazii de Craciun si speciile cu crestere rapida cultivate pe termen scurt nu beneficiaza de acest ajutor. Prima impadurire a terenurilor neagricole Ajutorul prevazut la punctul 2 litera c) pentru impadurirea unor terenuri care nu pot beneficia de ajutorul prevazut la punctul 2 litera a) acopera costurile de instalare. Brazii de Craciun nu beneficiaza de ajutor. 37

Plati Natura 2000 Ajutorul prevazut la punctul 2 litera d) se acorda, anual si pe hectar de suprafata forestiera, unor persoane particulare sau unor asociatii care au paduri in proprietate pentru a compensa costurile suportate si pierderile de venituri suferite avand in vedere restrictiile la utilizarea padurilor si a altor suprafete impadurite rezultate in urma punerii in aplicare a directivelor 79/409/CEE si 92/43/CEE in zona in cauza. Cuantumul ajutorului se situeaza intre limitele prevazute in anexa. Plati pentru silvo-mediu Platile pentru silvo-mediu prevazute la punctul 2 litera e) se acorda pe hectar de padure beneficiarilor care isi asuma voluntar angajamente de silvo-mediu. Aceste plati privesc numai angajamentele care depasesc cerintele obligatorii. Aceste angajamente sunt asumate, in general, pentru o perioada de cinci-sapte ani. Dupa caz si atunci cand circumstantele justifica acest lucru, se poate stabili o perioada mai indelungata pentru anumite tipuri de angajamente specifice. Reconstituirea potentialului forestier si adoptarea de masuri de prevenire Ajutorul prevazut la punctul 2 litera f) se acorda pentru reconstituirea potentialului forestier in padurile afectate de catastrofe naturale si de incendii, precum si pentru adoptarea unor masuri adecvate de prevenire. Masurile de prevenire a incendiilor se aplica padurilor clasificate de catre statele membre in planurile lor de protectie a padurilor ca zone care prezinta un risc ridicat sau mediu de incendiu. Investitii neproductive Ajutorul prevazut la punctul 2 litera g) se acorda pentru investitiile forestiere:

Aferente realizarii angajamentelor asumate in temeiul masurii prevazute la punctul 2 litera e) al articolului mentionat sau a altor obiective ecologice; Care consolideaza utilitatea publica a padurilor sau a suprafetelor impadurite din zona in cauza.

Axa 3: Calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale Masuri Ajutorul in temeiul prezentei sectiuni cuprinde: 38

1. Masuri menite sa diversifice economia rurala, in special: a) Diversificarea spre activitati neagricole; b) Ajutorul pentru infiintarea si dezvoltarea microintreprinderilor, in scopul promovarii spiritului antreprenorial si consolidarii tesutului economic; c) Promovarea activitatilor turistice; 2. Masuri menite sa amelioreze calitatea vietii in mediul rural, in special: a) Servicii de baza pentru economie si pentru populatia rurala; b) Renovarea si dezvoltarea satelor; c) Conservarea si punerea in valoare a patrimoniului rural; 3. O masura menita sa asigure formarea si informarea agentilor economici din domeniile care intra sub incidenta axei 3; 4. O masura privind dobandirea de competente si animarea in vederea elaborarii si punerii in aplicare a unei strategii locale de dezvoltare. Conditii aplicabile masurilor de diversificare a economiei rurale Diversificarea spre activitati neagricole Beneficiarul ajutorului prevazut la punctul 1 litera a) este membru al unei gospodarii agricole. Ajutorul pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor Ajutorul prevazut la punctul 1 litera b) vizeaza numai microintreprinderile, astfel cum sunt definite in Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei. Promovarea activitatilor turistice Ajutorul prevazut la punctul 1 litera c) se refera la:

Infrastructurile de mici dimensiuni, cum ar fi centrele de informare, precum si semnalizarea siturilor turistice; Infrastructurile de recreere, de exemplu cele care asigura accesul la zone naturale, si spatiile de cazare de capacitate mica; Dezvoltarea si/sau comercializarea de servicii turistice aferente turismului rural.

Conditii aplicabile masurilor de ameliorare a calitatii vietii in mediul rural Servicii de baza pentru economie si pentru populatia rurala

39

Ajutorul prevazut la punctul 1 litera a) are ca obiect infiintarea de servicii de baza, inclusiv activitati culturale si de recreere, pentru un sat sau o asociatie de sate, precum si infrastructurile de mici dimensiuni aferente acestora. Conservarea si punerea in valoare a patrimoniului rural Ajutorul prevazut la punctul 2 litera c) se refera la:

Elaborarea unor planuri de protectie si de gestionare pentru siturile Natura 2000 si pentru alte spatii de mare valoare naturala, actiunile de sensibilizare ecologica si investitiile aferente intretinerii, restaurarii si punerii in valoare a patrimoniului natural si dezvoltarii spatiilor de mare valoare naturala;

Studii si investitii legate de intretinerea, restaurarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural, de exemplu caracteristicile culturale ale satelor si peisajul rural.

Formare, dobandire de competente si animare Formare si informare Cursurile de instruire sau de formare care intra sub incidenta programelor sau a sistemelor normale de invatamant de nivel secundar sau superior nu beneficiaza de ajutorul prevazut la punctul 3. Dobandire de competente, animare si punere in aplicare Ajutorul prevazut la punctul 4 se refera la:

Studii asupra regiunii in cauza; Actiuni de informare privind regiunea si strategia locala de dezvoltare; Formarea persoanelor care participa la elaborarea si la punerea in aplicare a unei strategii locale de dezvoltare; Actiuni de animare si formare a animatorilor; Punerea in aplicare, in parteneriate public-privat, a strategiei locale de dezvoltare care include una sau mai multe dintre masurile prevazute la punctele 1, 2 si 3.

Punerea in aplicare a axei Delimitare Atunci cand o masura care intra sub incidenta prezentei sectiuni are ca obiect operatiuni care ar putea, de asemenea, sa beneficieze de finantare din partea unui alt instrument de sprijin comunitar, inclusiv fondurile structurale si Instrumentul de sprijin comunitar in domeniul pescuitului, statul membru 40

stabileste, in fiecare program, criteriile care permit delimitarea operatiunilor sustinute de FEADR si a celor finantate de un alt instrument de sprijin comunitar.

CONCLUZII
Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura. Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata); preantampinarea producerii de noi dezechilibre;

indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune); corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania.

41

Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala sunt:

descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale; parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale; planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea atingerii unor obiective stabilite; cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala. Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Obiectivul general al POR consta in sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile, atat din punct de vedere economic, cat si social, in regiunile Romaniei, prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri, care sustin cresterea economica. Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate. Programul Operational Regional din Romania este finantat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Acesta sprijina regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana. Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (20072013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata (2%). Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional. Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare.

42

TRUFANDA LEONARD FLORIN INGINERIE ECONOMICA ID AN.II 2010

43