Sunteți pe pagina 1din 7

CURS III Disciplina: Neurologie

MOTILITATEA INVOLUNTARA ( MISCARILE INVOLUNTARE, DISCHINEZIILE ) Miscarile involuntare ( diskineziile ), sunt miscari anormale ce apar independent de vointa bolnavului. Bolnavul este constient de aceste miscari, dar nu le poate opri. Apar in repaus, in miscare, postura ( la mentinerea unei pozitii ). Dupa aspectul lor, ele pot fi clasificate in : convulsii, tremuraturi, fasciculatii musculare, mioclonii, crampe, ticuri. CONVULSIILE sunt miscari involuntare sub forma de contractii musculare, bruste, neregulate, intermitente si variabile ce duc la deplasari ale segmentelor. Convulsiile pot fi tonice si clonice : Convulsiile tonice constau dintr-o stare de contractie musculara violenta si durabila, determinand o imobilizare si rigiditate a segmentelor interesate. Ele se intalnesc in tetanos, tetanie, epilepsie. Tetanosul ( boala infectioasa acuta necontagioasa, cauzata de Clostridium tetani ; se caracterizeaza prin convulsii tonice generalizate, trismus accentuat ( contractia muschilor maseteri ), contractura tonica a musculaturii scheletice, contractura musculaturii faciale ( risus sardonicus incretirea fruntii, pleoapele pe jumatate inchise, colturile gurii trase, ca un ras silit ) si pozitia corpului in opistotonus. Tetania ( insuficienta paratiroidiana ) se manifesta clinic ca o stare de contractura clonica ce apare in crize, afectand in special muschii extremitatilor membrelor, ai fetei si laringele; la mana, rigiditatea degetelor da atitudine de ,,mana de mamos,,. In intervalele dintre crize se poate pune in evidenta starea spasmofilica prin semnele Trousseau si Chwosteck. Semnul Trousseau : prin compresiunea bratului cu un garou sau mansonul tensiometrului se induce ischemie totala. Dupa un minut de la aplicarea garoului, invitam bolnavul sa efectueze o tahipnee, cu ritm respirator de 3040 respiratii /minut. Compresiunea si tahipneea dureaza 3 minute La pacientii cu hipoparatiroidism apare "mana de mamos" ( flexia articulatiilor pumnului si metacarpo-falangiene, cu extensia articulatiilor interfalangiene si adductia fortata a policelui ), uni sau bilateral, uneori chiar criza completa de tetanie. Semnul Chwosteck sau al facialului se obtine prin percutie, la nivelul treimii externe a unei linii care uneste comisura bucala cu lobul

urechii. Se obtine contractia buzei superioare de parte percutata. Dupa gradul de hipocalcemie se obtin 4 grade : gradul I se contracta buza superioara de parte percutata ; gradul II se contracta si aripa nasului ; gradul III se contracta hemifata si gradul IV si buza de partea opusa. Aceste semne arata o hiperexcitabilitate neuro-musculara determinata de scaderea calciului sangvin in insuficienta paratiroidiana ; sau tulburari in echilibrul ionic al calciului, potasiului, magneziului in unele cazuri de spasmofilie. Convulsiile clonice : sunt miscari bruste, explozive, de scurta durata, separate prin scurte intervale de rezolutie musculara. Convulsiile clonice impreuna cu cele tonice constituie simptomatologia principala a crizelor de epilepsie. Dupa cum convulsiile cuprind intreaga musculatura a corpului sau un segment, epilepsia se imparte in epilepsie generalizata si epilepsie localizata. Epilepsia generalizata, se caracterizeaza prin crize convulsive tonicoclonice, insotite de pierderea constientei. Accesul de epilepsie se instaleaza brusc, precedat sau nu de aura ( semne premergatoare de care bolnavul isi aminteste si care anunta de obicei criza ), bolnavul scoate un strigat, isi pierde constienta si cade. Urmeaza faza tonica, cand bolnavul se afla intr-o stare de contractura generalizata, devine cianotic, respiratia se opreste. Se instaleaza apoi faza clonica, caracterizata prin contractii musculare bruste, cu deplasari de segmente, ochii sunt congestionati, respiratia devine stertoroasa. In aceasta faza bolnavul isi musca limba prin convulsiile clonice ale mandibulei, face spuma la gura, pierde urina si uneori chiar materiile fecale. Dupa aceasta faza de epuizare, cade intr-un somn profund ce poate dura cateva ore. La desteptare, bolnavul prezinta cefalee, se plange de dureri musculare dar nu-si aminteste nimic din timpul accesului. Epilepsia localizata (crize jacksoniene ), crizele sunt localizate la un segment ( membru superior, inferior, fata, putand iradia la un hemicorp), cu pastrarea constientei. In afara de epilepsie, crizele convulsive mai pot fi intalnite in hipoglicemie, encefalopatie hipertensiva, etc. TREMURATURILE sunt definite ca miscari involuntare, ritmice prin contractii alternative ale unor grupe de muschi antagonisti, de mica amplitudine, localizate la : maini, extremitate cefalica, , apar in repaus ( tremuraturi statice ), in miscari voluntare ( tremuraturi kinetice ). Pot fi clasificate in : tremuraturi fiziologice ( dupa efort fizic, emotii, frig ) si tremuraturi patologice. Tremuraturile patologice apar ca simptom important in cursul unor intoxicatii, boli infectioase sau neurologice. Tremuraturile avand cauze neurologice :

- tremurul parkinsonian din boala Parkinson si sindroamele parkinsoniene, apare in repaus sub forma de miscari lente, de amplitudine mica. La inceput, tremuraturile cuprind mana, tremuratura seamana cu miscarea de numarare a banilor sau rasucirea unei foite de tigara ( cand tremurul este localizat la nivelul mainii ). Mai tarziu tremuratura cuprinde intreg membrul superior, apoi trece la membrul inferior unde ia aspectul de miscare de pedalare, agitand piciorul si antrenand in miscare intreg corpul si capul. La fata se pot intalni tremulatii musculare interesand muschii pleoapelor, barbiei si buzelor. Tremuraturile pot sa apara si la nivelul limbii. Caracteristic pacientului cu boala Parkinson este ca tremuratura apare in repaus, este diminuata sau dispare cu ocazia miscarilor voluntare si dupa administrarea de Romparkin si dispare in timpul somnului. Se amplifica la emotii, frig, oboseala. - tremor cerebelos, apare in cursul miscarii voluntare - tremuratura intentionala, ( de ex. la proba indice-nas, calcai-genunchi, introducerea degetului in gatul unei sticle etc.), se accentueaza spre sfarsitul miscarii. Apare in leziuni ale cerebelului si conexiuni ale sale, scleroza in placi, atrofii cerebeloase, tumori si abcese cerebeloase, leziuni vasculare cerebeloase etc. - tremor senil asociat aterosclerozei cerebrale, - tremuratura din nevroze ; in nevroza astenica apare o discreta tremuratura la nivelul extremitatii degetelor de la maini ce se accentueaza cu efortul, emotiile si se amelioreaza in repaus - tremuratura din cursul intoxicatiilor se intalneste in etilism acut si cronic ( in etilismul cronic tremuraturile sunt mai accentuate in cursul diminetii pe nemancate si diminua dupa ingestia de alcool ), toxicomanii, tabagism, cafeism, boli profesionale (intoxicatii cu plumb, mercur, arsenic) FASCICULATIILE MUSCULARE sunt contractii limitate la fibrele musculare striate ale unui muschi, fara deplasare de segmente, miscari vermiculare generalizate in muschii membrelor, torace, spate, vizibile la inspectia tegumentelor bolnavului ce se deprima, se onduleaza, nu dispar in somn, bolnavul le percepe subiectiv, neplacut, ca o senzatie de ,, a-i tresari carnea,, sau ca-i umbla ceva pe sub piele. Percutia muschiului, frigul, amplifica fasciculatiile, somnul nu le influenteaza. Fasciculatiile apar in poliomielita, mai rar in unele polinevrite si poliradiculonevrite. MIOCLONIILE sunt miscari involuntare, bruste, ample, de scurta durata, produse de contractia brusca a unui muschi sau a unor grupe de muschi, cu

deplasarea segmentului de membru, nu dispar in timpul somnului. Pot apare in epilepsie, encefalita epidemica etc. CRAMPELE FUNCTIONALE constau in contractia tonica a unui grup muscular ce participa constant la indeplinirea unui act motor profesional. Crampa se numeste profesionala, si se intalneste la scriitori ( crampa scriitorului ), muzicieni (crampa pianistului, violoncelistului ), inotatori ( crampa inotatorului ) etc. Crampele apar numai in timpul executarii actului profesional pe care il blocheaza, alte miscari nelegate de actul profesional se executa corect. Acest lucru demonstreaza ca in crampa profesionala este vorba de o tulburare functionala a activitatii nervoase superioare, un proces de inhibitie limitat la nivelul analizorului motor cortical, determinata printrun mecanism reflex conditionat patologic. TICURILE SUNT miscari involuntare cu caracter semi-constient imitand un gest. Ele se repeta stereotip, se accentueaza cu emotiile si dispar in timpul somnului. Ticurile se pot prezenta sub diferite aspecte : clipit al pleoapelor, grimase ale fetei, ridicarea umerilor, ticul de degajare al gulerului, ticuri respiratorii etc. Ele sunt frecvente in copilarie, adolescenta si se fixeaza pe un gest facut in diferite ocazii ( clipitul dupa o conjunctivita, tulburari respiratorii in cadrul unei afectiuni respiratorii, un guler care jeneaza etc.) ca un reflex conditionat motor patologic. Bibliografie : Prof. Dr. A.Zolog, Curs de neurologie, UMF Timisoara, 2000 Prof. Dr. Liviu Matcau, Examenul clinic neurologic in imagini, Editura Mirton, 1996 Prof. Dr. Doc. Gh. Pendefunda, Semiologie neurologica, Editura Medicala, 1978

CURS IV

REFLEXELE Prin reflex se intelege un raspuns motor, secretor sau vasomotor la o excitatie. Dupa I.P.Pavlov reflexele se impart in conditionate si neconditionate. Reflexele conditionate sunt capatate in timpul vietii, sunt temporare si au ca centru scoarta cerebrala. Reflexele neconditionate sunt innascute, permanente si au ca centru etjele inferioare ale sistemului nervos. In clinica se examineaza reflexele neconditionate. Orice act reflex are ca substrat anatomo-fiziologic arcul reflex. Arcul reflex elementar, este alcatuit din doi neuroni ( bineuronal ), un neuron senzitiv ( aferent sau receptor ), care capteaza si transmite excitatia de la receptorii periferici spre neuronul

motor (eferent sau efector ) al carui axon transmite impulsuri efectorii spre periferie ( muschi striat ). Tipuri de reflexe studiate in clinica : 1. Reflexele osteotendinoase 2. Reflexele cutanate 3. Refexul idiomuscular 4. Clonusul 5. Reflexul de postura 6. Reflexul de tripla flexie 7. Reflexele arhaice tranzitorii REFLEXELE OSTEOTENDINOASE ( ROT ) Se examineaza cu ciocanul de reflexe in forma de T sau L, percutandu-se tendonul unui muschi sau o proeminenta osoasa, rezultand contractia muschiului. Examinarea corecta a ROT impune : - percutie direct pe tendon sau pe suprafata cutanata ce va fi descoperita de imbracaminte - musculatura examinatamva fi relaxata, cu tendoanele in semiflexiune - utilizarea de manevre de distrgere a atentiei pt. a evita contractia activa a muschilor de catre bolnav : manevra Jendrassek ( incercarea de desfacere a mainilor semiflectate, tragand lateral, in special pt. examinarea reflexelor la membrele inferioare, strangerea pumnilor) - examinarea sa fie simetrica comparativ, pentru a se diferentia partea bolnava si cea sanatoasa ROT la membrele superioare - reflexul bicipital : centrul reflexului C5-C6 calea aferenta si calea eferena a reflexului : nervul musculocutanat tehnica examinarii : se percuta tendonul inferior, bicipital al muschiului biceps brahial la plica cotului, antebratul fiind in semiflexie pe brat raspuns : flexia antebratului pe brat - reflexul tricipital : centrul reflexului C5-C6

calea aferenta si calea eferenta a reflexului : nervul radial tehnica examinarii : percutia tendonului triceps brahial deasupra olecranului, antebratul fiind in flexie in unghi drept din articulatia cotului, iar bratul in abductie raspuns : extensia antebratului pe brat