Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Mihail Kogalniceanu Iasi Facultatea de Drept Student: Matreata Vladut

Asfixia mecanica prin comprimare Spanzurarea

Asfixiile mecanice reprezinta o cauza a decesului intens dezbatuta in literatura de specialitate. Pentru a putea aborda acest subiect, consideram util a defini a priori notiunea de asfixie. Astfel, prin asfixie intelegem, in mod obisnuit, acea stare patologica a organismului determinata de lipsa de oxigen1. Termenul asfigmos provine din perioada veche a medicinei, atunci cand anatomistii considerau ca aerul circula prin vasele de sange, astfel ca foloseau aceasta sintagma care se traduce prin fara puls atunci cand considerau ca aerul nu mai patrunde in organism. Desi improprie, aceasta notiune a rezistat pana in prezent, cu toate ca termenul in sine se traduce prin imposibilitatea perceperii pulsului periferic, si nu lipsa oxigenului din organism2. Prin asfixii mecanice se definesc o serie de sindroame medico -legale ce implica tulburari acute ale metabolismului gazos caracterizate prin privarea brutala de oxigen si cresterea consecutiva a bioxidului de carbon ( anoxii acute )3. Asa cum afirma prof N. Minovici, nu exista subiect in medicina legala ale carui chestiuni sa fi dat nastere la mai multe discutii si erori decat spanzurarea. De-a lungul timpului, au fost formulate multe definitii mai mult sau mai putin reusite, care au incercat sa reuneasca cat mai eficient elementele acestei forme de moarte violenta. Prof. Gheorghe Scripcaru a definit spanzurarea ca fiind o asfixie mecanica produsa prin comprimarea formatiunilor vasculonervoase si aeriene ale gatului4.

Valentin Iftenie, Dan Dermegiu, Medicina legala, ed. C.H Beck, Bucuresti, 2009, pag 71

2 3

Ibidem Gheorghe Scripcaru, Medicina legala, ed. Didactica si Pedagogica R.A, Bucuresti, 1993, pag 187 4 Ibidem, pag. 189

Potrivit prof. Scripcaru, spanzurarea poate fi tipica, ori de cate ori nodul unui lat traumatic se afla in regiunea occipitala si corpul este suspendat in vid ( greutatea acestuia comprimand formatiunile gatului ), si atipica in rest ( cand nodul se afla in oricare alta pozitie ). In cazurile de spanzurare atipica, nodul poate fi lateral sau sub-mandibular, si corpul in contact cu solul de o maniera cu varful picioarelor pana la pozitia culcat in pat, asa cum ar fi spanzurarile de dimineata ale melancolicilor, cand numai greutatea capului devine suficienta pentru a comprima formatiunile gatului. Exista peste 200 de modalitati de spanzurare atipica, care cer din partea expertului multa circumspectie in disecarea medico-legala a cazului5. Tanatogeneza in spanzurare poate fi explicata prin: a) Mecanismul mecanic, prin care se impiedica patrunderea aerului in plamani, prin comprimarea cailor respiratorii ( pentru compresia traheei sunt suficiente 15 kg ) si impingerea limbii catre faringe, concomitent cu accentuarea curburii coloanei cervicale b) Mecanismul vascular, prin comprimarea vaselor de sange de la nivelul gatului ( cu 2 kg sunt comprimate venele jugulare, cu 3.5 kg arterele carotide, cu 16-25 kg arterele vertebrale ) si oprirea fluxului sanguin in teritoriul cerebral6. c) Mecanismul neuroreflex, declansat de comprimarea ( stimularea ) formatiunilor reflexogene ( sinusul carotidian ) si/sau a filetelor nervoase din regiunea gatului, cu oprirea instantanee a inimii d) Mecanismul medular ( vertebro-medular ), prin elongarea ( uneori transsectiunea ) maduvei spinale, mecanism intalnit in formele particulare de spanzurare cu aruncarea cadavrului in lat de la inaltime si incetarea concomitenta a activitatii centrilor nervosi medulari reglatori ai inimii si respiratiei. In functie de predominanta unuia sau altuia din mecanismele precizate anterior, se pot intalni: Spanzurati albi, cand predomina mecanismul neuroreflex; se observa mai ales atunci cand nodul este situat la ceafa ( spanzurare tipica ) Spanzurati albastri, cand moartea poate fi explicata prin mecanismul mecanic si/sau vascular; se intalneste frecvent cand nodul este situat lateral sau anterior ( spanzurare atipica )

Decesul survine intr-un interval de timp variabil ( pana la 30 de minute ) in functie de mecanismul tanatogenerator principal; cand nodul este situat anterior, moartea se instaleaza mai lent. Deoarece constienta se pierde rapid ( uneori instantaneu, alteori in aprox. 20 de secunde, orice incercare de auto-salvare este exclusa ).
5 6

Gheorghe Scripcaru, op. cit, pag. 189 Valentin Iftenie, Dan Dermegiu, op. cit, pag 79 Debitul sanguin cerebral=54-60 ml/100 g creier/minut, respectiv 15-16% din debitul cardiac; consumul de oxigen al creierului=3,3-3,8 ml pentru 100g creier/min, respectiv 22% din oxigenul consumat de intregul organism

Manifestarile semnalate in spanzurare pot fi : 1) Manifestari subiective Aceste manifestari sunt explicate de prof N Minovici in urma rezultatelor obtinute din diverse experimente ale unor specialisti ( unele dintre ele sfarsite tragic ): Dureri intense, de nesuportat, in regiunea gatului ( au persistat cateva zile ) Halucinatii auditive si/sau vizuale Senzatie de caldura in tot corpul Fenomene de ideatie rapida Senzatie de supraponderabilitate Senzatia de scapare dinaintea pierderii starii de constienta Amnezie, de cele mai multe ori retrograda78

Referitor la starea de excitatie sexuala cu erectie si ejaculare care s-ar produce prin spanzurare, literatura de specialitate nu s-a pronuntat unanim, insa opinia care pare a fi dominanta este cea conform careia aceste fenomene sunt intamplatoare si cazuri izolate. Astfel, la moartea prin spanzurare, se poate scurge un lichid care, analizat la microscop, s-a dovedit uneori ca fiind lichid spermatic, insa doctrina nu poate generaliza acest fenomen. 2) Manifestari obiective Majoritatea autorilor impart timpul, din momentul in care corpul prins de gat e lasat propriei sale greutati ca sa cada si pana cand individul moare, in trei perioade carora le corespund anumite simptome. ( N. Minovici ) Perioada de pierdere a cunostintei dureaza, in cele mai multe cazuri, 5-12 secunde Perioada de liniste dureaza aprox. 20-30 de secunde, timp in care corpul atarna in lat, nemiscat Perioada convulsiva, caracterizata prin contractii musculare ce incep la nivelul fetei ( de unde si obiceiul de a acoperi capul condamnatului la moarte prin spanzurare cu o gluga neagra ), iar ulterior se generalizeaza cuprinzand membrele ( de aceea condamnatii la moarte prin spanzurare au mainile si picioarele legate ) si trunchiul: in aceasta perioada are loc pierderea involuntara de urina, fecale, lichid seminal ( determinata atat de contractiile muschilor netezi ale tubului digestiv si tractului genital, cat si de relaxarea sfincterala finala ). Este posibil ca perioada convulsiva sa existe ( conform relatarilor celor care au asistat la executii ) numai in spanzurarile complete si, mai ales, in cazul executiilor, poate ca o ultima incercare de salvare9

7 8

Text redat din Studiu asupra spanzurarii de Dr. N. Minovici, 1904 Valentin Iftenie, Dan Dermegiu, op. cit, pag 79 9 Ibidem, pag 82

Perioada ( asfixica ) de moarte clinica sau de moarte aparenta; in cazul in care manevrele de resuscitare sunt aplicate cat mai precoce ( pana la instalarea leziunilor ireversibile la nivel cerebral ), individul poate fi readus la viata

Modificari specifice spanzurarii: Pe langa modificarile generale comune tuturor formelor de asfixie mecanica, putem evidentia: 1) Santul de spanzurare, ce se prezinta ca o depresiune pergamentata a tegumentului. Particularitati: - Situat circular in treimea superioara a gatului - Cu traiect oblic ascendent catre regiunea nodului - De adancime neuniforma; este mai profund in zona opusa nodului, superficializanduse treptat catre nod - Incomplet, fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix; in cazul nodului culant, santul poate forma o circulara completa, dar cu adancime mai mica in zona nodului si cu imprimarea nodului ( amprenta nodului de spanzurare ) 2) Dunga echimotica, continua sau discontinua ( insulara ), situata de-a lungul marginii superioare a santului sau, in cazul mai multor circulare, pe proeminentele intercirculare, formata prin hemoragia punctiforma din straturile superficiale ale pielii ( evidentiabila prin proba Bokarius ) 3) Linia argintie pe fata interna a tegumentului sub sant, datorita comprimarii tesutului celulo-adipos subcutanat; rareori, sub sant, se pot constata infiltrate sanguine 4) Infiltrate sanguine adiacente santului, in muschii sternocleidomastoidieni ( semn Walcher) 5) Fracturi ale laringelui si/sau osului hioid coarne mari 6) Fracturi/luxatii ale coloanei vertebrale cervicale 7) Pleznituri transversale ale stratului intern al arterei carotide 8) Mansoane echimotice pericarotidiene sau la nivelul straturilor peretelui arterei carotide ( semn Martin ) 9) Zone hemoragice localizate retrofaringian 10) Facies-ul simpatic ( ptoza palpebrala si mioza unilaterala ) pe partea laterala opusa nodului neconfirmata de prof. Minovici In unele cazuri, examinarea medico-legala poate evidentia o serie de leziuni traumatice elementare ( decelate la examinarea externa a cadavrului ) care, de cele mai multe ori, pot fi explicate prin mecanismul de lovire a corpului de obiectele din jur in perioada convulsiva. Deoarece in mod frecvent echipa de cercetare ce se deplaseaza la fata locului gaseste cadavrul nesuspendat ( anturajul coboara corpul din lat in incercarea de reanimare ), lividitatile

cadaverice nu au o dispozitie caracteristica ( la membrele pelvine si la extremitatile membrelor toracice ), ci se situeaza tot in regiunile declive. Nu exista un semn patognomonic care sa permita afirmatia ca spanzurarea s-a produs in timpul vietii. Pentru a putea diferentia totusi o spanzurare vitala de atarnarea in lat a unui cadavru, in scop disimulativ, este necesar sa se coreleze datele de ancheta cu elementele probatorii medico-legale necropsice, inclusiv cele de laborator, astfel incat sa se poata stabili in mod obiectiv circumstantele reale de producere a acestei forme de moarte violenta prin asfixie mecanica10. Circumstante de producere: Sinucideri. Ca un aspect particular este semnalata prezenta uneori a unui corp moale ( fular, basma ) interpus intre lat si gat, probabil in dorinta sinucigasului de a nu simti durere. Spanzurarea este in cvasitotalitatea cazurilor o sinucidere Disimularea unei alte morti violente Accidente, frecvent de cauza sexopata, in cursul unor exercitii sportive sau demonstratii acrobatice, in timpul unor jocuri, etc... Crime, foarte rar intalnite, mai ales in cazul persoanelor aflate in imposibilitate fizica ( persoane paralizate, copii, etc...) sau psihica ( persoane drogate, sedate ) de a se apara Pedeapsa capitala.

Bibliografie: 1) Valentin Iftenie, Dan Dermegiu, Medicina legala, ed. C.H Beck, Bucuresti, 2009 2) Gheorghe Scripcaru, Medicina Legala, ed Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1993 3) www.criminalistic.ro

10

Valentin Iftenie, Dan Dermegiu, op. cit, pag 84