Sunteți pe pagina 1din 2

Deseuri periculoase

Deeurile periculoase provin de la o gam larg de surse diferite precum gospodriile, activiti comerciale sau industriale. Exemplele tipice sunt bateriile, medicamentele, uleiurile minerale, vopselele, rinile i adezivii.Deeurile periculoase reprezint aproximativ 1% din totalul deeurilor generate n Europa. Deeurile sunt clasificate ca fiind periculoase dac prezint sau nu anumite caracteristici.Principalele ci de eliminare sunt depozitarea pe rampa de deeuri, incinerarea i tratarea fizic sau chimic. Ct privete recuperarea, o mare parte a deeurilor periculoase este reciclat sau incinerat pe post de combustibil.Dei deeurile periculoase reprezint doar aproximativ 1% din toate deeurile generate n Europa, ele pot prezenta risc potenial att pentru sntatea uman ct i pentru mediu. Deeurile periculoase fac n genere obiectului unor legi speciale i implic o gestiune special pentru a ne asigura c alementele periculoase sunt separate i tratate diferit fa de cele nepericuloase. Exemple de deeuri periculoase: deeuri de spital, componente farmaceutice, medicinale i veterinare, biocide, solveni, substane organice halogenate folosite ca solveni, cianuri, emulsii de hidrocarburi / ap, substane coninnd PCB-uri sau PCT-uri, dibenzofurani policlorurai, dibenzo-para-dioxine policlorurate, gudroane, vopsele, rini, plastifiani, adezivi, substane chimice neidentificate i ale cror efecte asupra omului sau mediului nconjurtor nu sunt cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator), explozibili etc. Toate acestea sunt enumerate n liste specifice. Manipularea i tratarea acestui tip de deeuri se face numai de agenii economici care ndeplinesc condiiile necesare i innd evidene stricte, pe baza unei autorizri.Stocarea deeurilor periculoase necesit depozite speciale. Pn la darea n folosin a acestora Romnia a obinut perioada de tranziie de la 1 ianuarie 2007 pn la 31 decembrie 2009 pentru stocarea temporar a deeurilor periculoase industriale, cu respectarea tuturor cerinelor privind protecia mediului i a sntii. De asemenea, a obinut perioada de tranziie privind interzicerea depozitrii deeurilor lichide, privind interzicerea depozitrii deeurilor cu anumite proprieti (corosive i oxidante) i privind prevenirea infiltrrii apei n depozitul de deeuri (numai apa de suprafa) pn la 31 decembrie 2013 pentru 23 depozite din industria energetic, chimic i metalurgie i pn la 31 decembrie 2011 pentru 5 depozite din industria minier care se conformeaz sau sisteaz activitatea. Un caz aparte de deeuri periculoase este cel al deeurilor radioactive. Acestea nu pot fi eliminate prin distrugere, ci doar prin depozitare. Pentru eliminarea deeurilor radioactive, Romnia are nevoie de dou depozite de deeuri care s stocheze deeurile radioactive de la Centrala Nuclear de la Cernavod. Poluarea raurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaza in oase si dinti, prea mult fluorid in apa putand cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili in grasimi decat in apa. Astfel, aceste substante se gasesc in concentratii mici in apa, insa in concentratii mai mari in insecte si alge si in concentratii si mai mari in pesti, pasarile si oamenii care se hranesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase. Chiar si poluarea care nu este toxica poate omori. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc in lacuri si rauri. Cand algele cresc, in prezenta luminii solare, produc oxigen. Insa daca algele cresc prea mult sau prea rapid, consuma mari cantitati de oxigen atunci cand soarele nu straluceste si cand au inceput sa decada. In final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viata; unele creaturi putand fi otravite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numarului de alge, numit eutrificatie, poate omori viata din lacuri si rauri. In unele cazuri,

anumite alge pot otravi apa potabila. Poluantii subterani pot fi carati de cursurile de apa subterane. Aceste deseuri formeaza coloane lungi de contaminanti, care pot ajunge la suprafata daca apa iese printr-un izvor sau fantana. Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, in aceste coloane de deseuri se pot intalni si ioni toxici de metal. Ce efecte au ele asupra noastra? Otravesc solul si panza freatica. Ne dauneaza si noua, pentru ca se pot infiltra in apa de la fantana sau de la robinet. Copiii pot intra in contact cu deseurile periculoase aruncate aiurea (sprayuri cu resturi de insecticide, medicamente expirate).Un litru de ulei de motor uzat, aruncat in natura, contamineaza un milion de litri de apa.Metalele grele (cum ar fi plumbul), aflate in bateriile auto uzate, pot afecta sanatatea mentala a copiilor.O baterie de telefon mobil de tip vechi poate polua 600 000 de litri de apa cu metale grele.Produsele chimice corozive pot strica tevile de scurgere sau canalele colectoare. Ce se intampla cu deseurile periculoase colectate? O parte din aceste deseuri pot fi reciclate (solventii, uleiul). Altele trebuie depozitate in locuri special amenajate pentru deseuri periculoase. Avantajele colectarii, reciclarii / depozitarii in conditii de siguranta. Un mediu mai curat si mai sanatos, neafectat de substante toxice, inseamna in primul rand mai multa sanatate pentru tine si familia ta. n funcie de tipul deeurilor acceptate depozitele se clasific n depozite pentru deeuri periculoase (clasa a), depozite pentru deeuri nepericuloase (clasa b), depozite pentru materiale inerte (clasa c) i depozite pentru un singur fel de deeuri (monodeponie). Depozitele trebuie s dispun de sisteme de paz, echipamente de cntrire, laboratoare de analiz, instalaii de recuperare a gazului de depozit i de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere, ncrctoare, compactoare, screpere, excavatoare) i de servicii de ntreinere a acestor utilaje.