Sunteți pe pagina 1din 4

Raspunsuri la examenul de microbiologie

1. Microbiologia. Obiectul de studiu. Disciplinile microbiologice si obiectele de studiu. Etapele istorice de dezvoltare a microbiologiei. Rolul savantilor A. Leeuwenhoek, L. Pasteur, R. Koch, I.Mecinicov in dezvoltarea microbiologiei. Microbiologia studiaz microorganismele i activitile lor. Microbiologia studiaz forma, structura, nutriia, metabolismul, creterea i multiplicarea mi/o (pentru a le identifica) i urmrete relaiile lor cu organismele-gazd i cu mediul ambiant. Disciplinile microbiologice n raport cu: 1. Particularitile biologice ale mi/o: Algologia, Protozoologia, Micologia, Bacteriologia, Virologia 2. Implicaiile n activitile umane: Microbiologia medical, veterinar, industrial, alimentar, etc 3. Habitatul: Microbiologia solului, Microbiologia marin, Microbiologia cosmic, etc 4. Genetica microbian 5. Ecologia microbian ETAPELE ISTORICE DE EVOLUIE A MICROBIOLO GIEI I EMPIRIC (pn n sec. XV) Hippocrate considera c maladiile infecioase sunt cauzate de modificarea aerului prin miasme Girolamo Fracastoro, de la Universitatea din Padua, a presupus existena unei seminaria contagiosus , mi/o infectante, capabile s se multiplice II MORFOLOGIC (sec. XVI XVIII) Antonie van Leeuwenhoek, 1673 prima observare i descriere a mi/o III - FIZIOLOGIC (sec. XIX) Theodor Schwann i Frantz Schultze discrediteaz teoria generaiei spontane. Louis Pasteur, Robert Koch confirm teoria germenilor. Louis Pasteur a demonstrat specificitatea proceselor fermentative (bolile vinului), a identificat agenii cauzali ai bolii viermilor de mtase, a preparat vaccinuri eficiente pentru prevenirea turbrii, antraxului, holerei ginilor, a susinut necesitatea sterilizrii instrumentelor, bandajelor, etc. Robert Koch a utilizat frotiul, a ntrodus mediile de cultur solide, a izolat agentul antraxului i al tuberculozei. Autor al teoriei de confirmare a rolului etiologic al unui mi/o (postulatele lui Koch) Ilia Mecinicov argumenteaz rolul antagonist al florei intestinale normale, a descoperit fagocitoza i rolul inflamaiei n aprarea antimicrobian. Alexander Fleming descoper penicilina . Emil Roux propune mediul de cultivare a agentului difteriei, obine i utilizeaz serurile imune antitoxice contra difteriei, fondator al imunitii umorale Victor Babe fondator al microbiologiei n Romnia, autor al primului manual de microbiologie. Studiaz rabia. Ion Cantacuzino a studiat patogeneza holerei, tuberculozei, vaccinul i vaccinarea antiholerica. Fondatorul colii de microbiologie din Romnia 2. Tipurile de laboratoare microbiologice si sarcinile lor. Regimul si regulile de lucru in laboratorul microbiologic. Clasificarea laboratoarelor in functie de exigenta sigurantei antiinfectioase. 3. Notiune de microorganisme. Categoriile taxonomice, tipuri acelulare si celulare. Deosebirile dintre microorganismele procariote si eucariote.

Microorganisme / microbi organisme microscopice, cu dimensiuni de ordinul m (10-6 m) sau nm (109 m). Principalele grupe taxonomice (taxoni) - Domeniu - Regn - Tip - Clas - Ordin - Familie - Gen - Specie (unitate fundamental) Specia o grupare de tulpini bacteriene (sue) cu multe caractere comune prin care difer semnificativ de alte tulpini. Conform ultimei clasificri internaionale ale microorganismelor (Bergey's Manual of Systematic Bacteriology, 2001) se disting: I. Forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni) II. Forme celulare, repartizate n 3 domenii: - Bacteria procariote (bacterii adevrate, eubacterii). a) Bacterii cu perete celular fin, gram-negative; b) Bacterii cu perete celular gros, gram-pozitive, c) Bacterii lipsite de perete celular (micoplasme). - Archaea procariote, perete celular fr peptidoglican, cu habitat n condiii extremale Eukarya eucariote. Include regnurile Fungi, Animalia (subregnul Protozoa) i Plantae Celule eucariote Aparatul nuclear nucleu cu nucleoli, nconjurat de membran nuclear Cromozomi cu structur complex, histone asociate, set diploid Celula se divide prin mitoz sau meioz Lipsa peretelui celular (n caz de prezen conine chitina sau celuloza) Prezena organitelor celulare 2 tipuri de ribosomi n citoplasm i n mitocondrii sau cloroplaste Coeficientul de sedimentare al ribosomului 80 S (citoplasma) 70 S (mitocondrii) Celule procariote Molecul de ADN circular, lipsa membranei nucleare Structur cromozomic simpl,set haploid Diviziune binar Prezena peretelui celular ce conine obligator peptidoglican Absena organitelor celulare,citoplasma omogen, ne-compartimentat Toi ribosomii sunt identici 4. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda microscopica in diagnosticul bolilor infectioase. Tipurile de microscoape, utilizarea practica, particularitatile si rolul uleiului de emersie. METODELE MICROBIOLOGICE DE DIAGNOSTIC DIAGNOSTICUL DIRECT

Const n detectarea agentului patogen, a componentelor lui sau a unui produs (ex. toxina) n prelevate de la bolnav sau din mediul extern 1. Examenul microscopic - studierea mi/o n stare vie/nativ sau n frotiuri colorate. Este o metod de orientare. Informeaza despre prezena bacteriilor, forma lor, structura, numrul. 2. Depistarea antigenelor microbiene solubile n lichide biologice (ser sangvin, LCR, urin) 3. Examenul bacteriologic izolarea culturilor pure de bacterii, care vor fi identificate i testate la sensibilitate fa de antibiotice 4. 4. Examenul biologic (metoda experimental) inocularea directa a produsului patologic la animale de laborator receptive. Mi/o se multiplic provocnd maladia tipic. Din lichide biologice sau esuturi afectate bacteria poate fi izolat i identificat. 5. 5. Identificarea ADN sau ARN microbian prin tehnici de biologie molecular DIAGNOSTICUL INDIRECT (imunologic) 1. Serodiagnosticul depistarea i titrarea anticorpilor specifici n serul bolnavului. Ei apar peste 7-10 zile de la debutul maladiei si persist deseori dup vindecare Intradermoreaciile (metoda alergic) ntroducerea pe cale epidermic sau intradermic a alergenului microbian i apariia, peste 2-4 zile, a unei reacii celulare locale (eritem, infiltrat). Reacia pozitiv semnific o stare de hipersensibilitate specific (ntlnire repetat cu acest agent) EXAMENUL MICROSCOPIC Studiaz morfologia i structura bacteriilor, precum i caracterele lor tinctoriale 1. n stare nativ (preparate umede, necolorate: ntre lam i lamel, pictur suspendat). Studiaz morfologia, mobilitatea bacteriilor, unele activiti (ex.: sporogeneza) 2. n frotiuri (preparate fixate i colorate) 3. Prepararea frotiului 4. 1. Etalarea materialul microbian (produs patologic, cultur microbian) n strat subire pe suprafaa unei lame de sticl degresat 5. 2. Uscarea 6. 3. Fixarea 7. 4. Colorarea 8. 5. Examinarea la microscopul optic cu imersie 9. Fixarea omoar microbii i marete afinitatea lor pentru colorani (fixare termic, chimic) 10. Colorarea asigur contrastul dintre microbi i fondul preparatului Tipurile de microscoape 1.microscop optic -se utilizeaza pentru depistarea microbilor,observarea morfologiei,detaliilor structural necesare identificarii lor. 2.microscopia optica pe cimp luminos -se utilizeaza pt urmarirea bacteriilor,fungiilor,protozoarelor in produse patologice sau in culture fie in stare native,vie,fie dupa fixare,colorare. 3.microscopia cu fond negru -se utilizeaza pt depistarea rapida a spirochetelor. 4.microscopia cu contrast de faza -se utilizeaza pt observarea rapida in preparate native a protozoarelor,fungilor,fagocitelor si a efectuui citopatic al virusurilor,pt observarea cresterii si diviziunii baceriene sau a miscarii flagelilor. 5.microscopia cu fluorescent -se utilizeaza pt depistarea rapida a bacililor acidorezistenti pe frotiuri din sputa si sectiuni tisulare.Coloratia imunofluorescenta se utilize. Pt depistarea rapida a mi-o in prelevate

patologice,a unor anticorpi din ser,a imunoglobulinelor,complementului,hormonilor sau enzimelor in tesuturi,a antigenelor de transplant in tesutur, a antigenelor in tesuturi neoplazice. 6.microscopia electronic -ofera imagini cu detalii de structura a celulelor pina la nivel molecular.se foloseste pt depistarea rapida a unor virusuri. Deosebim microscopia electronica cu transmisie si cu baleaj. 5. Morfologia bacteriilor. Grupurile morfologice de bacterii. De desenat. Caracterele tinctoriale ale bacteriilor. Colorantii de baza utilizati in microbiologie. Metodele de colorare. Aplicarea practica. MORFOLOGIA BACTERIILOR Morfologic se disting 4 grupe de bacterii: Forme sferice (coci) Forme alungite (bastonae) Forme ncurbate/spiralate Bacterii polimorfe: Actinomyces, Rickettsia, Chlamydia, Mycoplasma Formele sferice (coccus) - Micrococi (Micrococcus) celule izolate - Diplococi (Diplococcus) perechi (neisserii - bob de cafea, pneumococi - lanceolati) - Streptococi (Streptococcus) - lanuri - Tetracoci (Tetracoccus) cte 4 celule - Sarcine (Sarcina) pachete din 8-16-32 coci Stafilococi (Staphylococcus) grmezi neregulate de coci Formele alungite (bastonae) 1. Bacterium bastonae cu capetele rotunjite, nu formeaz spori (Mycobacterium, Corynebacterium, enterobacterii, etc) 2. Bacillus bastonae mari cu capetele retezate, formeaz spori ce nu depesc diametrul celulei (ex.: Bacillus anthracis). Posibil aranjarea n lanuri - streptobacili 3. Clostridium bastonae cu capetele rotunjite, formeaz spori ce depesc diametrul celulei (ex.: Clostridium tetani, Clostridium botulinum, C. perfringens, etc) Formele ncurbate (spiralate) 1. Vibrio bastonae ncurbate n virgul (ex.: Vibrio cholerae) 2. Campylobacter, Helicobacter 2 spire, aspect de pasre n zbor (ex.: Campylobacter jejuni) 3. Spirillum celule spiralate rigide 4. Spirochaeta celule spiralate, cu 5-25 spire, flexibile (ex.: Treponema, Leptospira, Borrelia)

caracter tinctorial capacitatea bacteriilor de a fixa diferii colorani


Coloranii bazici (violetul de genian sau de metil, fucsina bazic, albastrul de metilen, vezuvina, chrizoidina, etc) au afinitate pentru structurile acide ale celulei bacteriene Tipuri de coloraii: simple, complexe (difereniale, speciale)pag.62 din ghid practice 6. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii lichide. Tehnica de pregatire a frotiurilor din biosubstrate: sputa si frotiuri amprente. Metodele de fixare.